HORMONII CORTICOIZI

Introducere
 CSR secreta urmatoarele 2
clase de h. steroizi:
 CSR (GC şi MC) – 21
atomi de C (z.
fasciculata)
 H. androgeni – 19 atomi
C (zona reticulata)
 Controlul secretiei –
hormonul
adrenocorticotrop (ACTH
corticotrofina).
 Eliberarea ACTH hipofiza
anterioara - mediată de
hormonul eliberator al
corticotrofinei (CRH) -
hormon hipotalamic.
Reglarea secretiei
 Excesul de GC - inhibă secreţia de ACTH si CRH
(micşorarea secreţiei de hidrocortizon.)
 Minusul de GC stimuleaza secretia de ACTH şi CRH.
 Hidrocortizonul (HC) sau cortizolul - principalul GC
natural.
 Cortizonul – metabolit al acestuia produs in org
 Aldosteronul – principalul MC
 Secretia de cortisol - maximă dimineaţa
 Distribuţia şi metabolizarea
cortizolului
 ~ 80% din hidrocortizonul circulant este legat de o
globulină specifică (CBG – cortisol binding globulin) faţă
de care are o afinitate crescuta.
 ~10% din cortizol se leagă de albumine.
 Forma liberă - singura activă.
 Metabolizarea hidrocortizonului - predominant în ficat.
 Rezultă derivaţi hidroxilaţi - eliminaţi prin urină.
 Efectele glucocorticoizilor
 Efectele CSR – directe şi în interrelaţie cu ale altor
hormoni
 în absenţa GC, A şi NA - efecte minime asupra
lipolizei.
 adm. unei doze mici de GC potenţează marcat
efectele lipolitice ale catecolaminelor
 efecte ale CSR care implică acţiunea concertată cu alţi h.
reglatori - efecte permisive
 reflectă modificările induse de steroizi în sinteza proteică
 aceasta la rândul ei modifică responsivitatea tisulară faţă
de alţi hormoni
 Metabolismul glucidic
 menţinerea homeostaziei
organismului în condiţii de
criză.
 menţinerea glicemiei fiziologice
 aprovizionarea normală a
creierului si cordului cu glucoză
 scade utilizarea glucozei în
ţesuturile periferice si creste
formarea glicogenului în ficat
Metabolismul lipidic
 favorizează procesul de lipoliză
 cresterea reactivă a insulinei -
răspuns la tendinţa de hiperglicemie
- stimulează lipogeneza, favorizată
depunerea de grăsimi
 cantităţile mari de GC - redistribuire
caracteristică a ţesutului adipos cu
depunere tronculară, la nivelul
gâtului şi la nivelul feţei
Metabolismul proteic
 cresc catabolismul proteic la nivelul muşchilor,
oaselor, pielii, ţesutului conjunctiv, ţesutului limfoid
Balanţa hidroelectrolitică
Efectele de tip mineralcorticoid
 mai slabe în comparaţie cu aldosteronul;
 determină reţinerea de sare şi apă în organism şi
eliminarea urinară de K+ şi H+.
 efect permisiv asupra eliminării renale de apă
 scade absorbţia intestinală a Ca++, creste
eliminarea renală a Ca ++
 scad rezervele totale de Ca++ ale organismului
 Efectele GCS asupra metabolismului
osos glucocorticoizi

Scade sinteza Scad secretia de Scad absorbtia Scad reabsorbtia

osoasa hormoni sexuali Ca renala a Ca

Cresc reabsorbtia Scad Ca plasmatic

osoasa

Cresc secretia
de h. paratiroidian

Cresc remodelarea
osoasa
osteoporoza
Efecte cardiovasculare
 Datorate efectelor de tip mineralocorticoid - HTA,
intensificarea proceselor aterogene, AVC hemoragic,
cardiomiopatie hipertrofica
 Restricţia de Na - scade TA crescută
 Creste reactivitatea vasculară faţă de aminele
vasoconstrictoare – adrenalina si noradrenalina
Efecte asupra muşchilor scheletici
 Pentru funcţionarea normală a musculaturii scheletice -
necesare concentraţii permisive de GC
 Oboseala musculară - unul din simptomele insuficienţei
CSR
 Excesul de GC sau MC – alterează de asemenea
contracţia musculară, mai ales pe perioade lungi -
miopatia cortizonică
Efecte SNC
 Efecte indirecte: menţinerea irigaţiei cerebrale, glicemia
şi electroliţii plasmatici
 Efecte directe: dispoziţia, comportamentul,
excitabilitatea creierului
 în insuficienţa CSR: apatie, depresie, iritabilitate,
uneori psihoze.
 Terapia de substituţie - rezolvă simptomatologia
Efecte SNC
 Excesul de GC - ameliorarea dispoziţiei, euforie,
insomnie, nelinişte, hiperexcitabilitate,
 Unii bolnavi – psihoze care cedează la întreruperea
administrării
 Mecanismul prin care CSR afectează activitatea SNC ?
 În cantitate mare glucorticoizii au proprietăţi
limfolitice
 scad monocitele, Eo, bazofile,

 cresc neutrofilele, H, Hb

 Efecte imunosupresoare – legate de inhibiţia

funcţiilor leucocitare
 Efecte antiinflamatoare intense –
 scad inflamaţia indiferent de stimulul provocator
(agenţi fizici, chimici sau biologici),
 activi în toate fazele şi în toate tipurile de inflamaţii
(exudativă, necrotică, proliferativă)
 acţionează patogenetic şi simptomatic
 Efecte antialergice - deprimă procesele imune, acţiune
antiinflamatoare
 efecte GC
 fiziologice - la doze corespunzând secreţiei zilnice
 farmacologice - efecte care apar numai la doze mult
mai mari decât secreţia zilnică de GC
 Concepte recente arată că efectele imunosupresive şi
antiinflamatoare reprezintă un mecanism protector şi în
condiţii fiziologice
 Mecanism de acţiune
 acţionează la nivelul unor receptori specifici - receptori
nucleari
 solubili în citoplasma, pătrund în nucleu după ce se leagă
CSR
 două tipuri de receptori pentru corticosteroizi
 tip I - pt mineralcorticoizi
 tip II - pt glucocorticoizi
 structura receptorilor GC - parţial elucidată
 Principii de tratament
 Terapie de substitutie
 Terapie antiinflamatoare si imunosupresoare – terapie
nespecifica si non-curativa

 Decizia de instituire a terapiei cu corticosteroizi – analiza

atenta a raportului risc/beneficiu la fiecare pacient
 Doza optima – stabilita in trialuri clinice
 Reevaluari periodice – pentru a evalua eficacitatea si
pentru a surprinde reactiile adverse
Principii de tratament
 O doza unica – fara risc potential
 Terapie de scurta durata (1 saptamana) – putin
probabil sa produca efecte nocive
 Durata > 1 saptamana – creste riscul reactiilor
adverse severe, chiar letale, risc dependent de doza
si de durata administrarii
 Indicaţii.
Medicatie de substitutie
Insuficienţa corticosuprarenală cronică (boala
Addison)
 GC naturali -cortizonul sau hidrocortizonul
 substituie secreţia insuficientă
 administrarea orală de doze de întreţinere - trebuie
crescute dacă survin infecţii sau în condiţii de stress
 necesară şi asocierea unui mineralocorticoid
 dieta - cantitate suficientă de sare
Medicatie de substitutie
 Insuficienţa corticosuprarenală acută -(urgenţă)
 doze mari de hidrocortizon injectabile i.v., i.m.,
 + glucoza 5%.
 Hiperplazia congenitala a suprarenalei
 Sindrom Cushing - dupa rezectia tumorii
Efectele antiinflamatorii, antialergice

 GC in doze mai mari decat secretia fiziologica

 Efect simptomatic si patogenetic
 Colagenozele
 LED, poliserozita lupica, nefrita lupica, lupusul nervos
central,
 polimiozita, poliarterita nodoasa, arterita temporala,
granulomatoza Wegener
 Boli reumatice
severe
 PAR, artroze (pusee
acute), RPA, artrita
acuta gutoasa.
 Boala inflamatorie intestinala
 exacerbari acute sau tratament de intretinere in
formele severe
 se pot administra local (clisme ) sau oral
 se foloseste mai ales Budesonidul 9 mg/zi
 Boli hepatice: hepatita autoimuna
 Hepatopatia alcoolica- rezultate controversate?
 In insuficienta hepatica - Prednisolonul – nu trebuie
activat prin metabolizare hepatica
 cazuri selectionate de infectii - creste capacitatea
organismului de a face fata situatiei de criza si/sau efect
antiinflamator
 obligatoriu - asociata terapia cu antibiotice si
antiinfectioase specifice!
 infectiile grave insotite de soc,
 tromboflebita toxica,
 febra tifoida cu complicatii viscerale grave,
 formele severe de TBC pulmonara acuta, tuberculoza
seroaselor, meningita TBC,
 encefalitele virotice - scad inflamatia si reduc edemul
tesutului cerebral
 Boli renale
 diferite tipuri de glomerulonefrite
 manifestari renale ale unor colagenoze
 sindrom nefrotic
Manifestari alergice grave:
 soc anafilactic - dupa
injectarea de adrenalina
 reactii alergice severe, de tip
anafilactic, la medicamente
 dermatoze alergice severe,
 Astm bronsic
 prima linie de tratament – tratam de fond, inhalator
 In crize severe - GC i.v. (metil-prednisolon), apoi GC
po
 BPCO – mai putin eficienti decit in AB
 Rinita alergica severa cu edem marcat al mucoasei
nazale (adm. per os, topica),
 Boli maligne
 Leucemii, LAL ( copii), limfoame maligne

 Sdr. de detresa respiratorie la nou-nascutul prematur

– dexametazona - stimuleaza maturarea pulmonara si
producerea de surfactant
 Edem cerebral - tumori cerebrala si HTIC, comatosi, (↓
edemul cerebral)
 Boli oftalmologice - componenta inflamatorie sau/si
alergica
 Dermatologie:
 dermatite de contact, eczeme lichenificate, dermatita
atopica, dermatoze inflamatorii, psoriazis, lichen plan,
LED
 administrati topic, oral in dermatozele severe
 Toate tipurile de soc - doze mari, timp scurt, precoce
 Boli hematologice:
 purpura trombocitopenica idiopatica - prednison 0.5
mg/kg
 anemia hemolitica autoimuna - prednison 1mg/kg
 Transplante de organe
 doze mari initial, apoi doze de intretinere
 asociati cu imunosupresoare
 Leziuni traumatice ale MS
 Teste diagnostice
- testul de supresie
cu dexametazona
Reactii adverse
 Frecventa mare, pot fi severe.
 Riscul cel mai mare - corticodependenţa
 GC trebuie indicati si folositi judicios, cântarind atent
raportul dintre beneficiul si riscul terapeutic
 Reactiile adverse acute
 retentie hidrosalina ± hipokaliemie,
 HTA,
 tulburari psihotice,
 hiperglicemie,
 tulburari gastrointestinale
Reactii adverse
Reactiile adverse cronice
 depind de doza si de durata tratamentului.
 hipercorticism exogen - dupa doze mari adm.
indelungata
 aspectul bolnavului sugereaza un sdr. Cushing iatrogen.
 tratamentul trebuie intrerupt inca de la primele semne
de hipercorticism
 exceptie- situatiile cand medicatia cortizonica este
obligatorie
Hipocorticism endogen.
 inhibarea hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenala -
relevanta clinic dupa 3 saptamani de tratament
 marcata pt. dozele mari administrate timp indelungat
 insuficienta corticosuprarenala iatrogena - mascata
prin GC exogeni,
 evidenta cu ocazia unor agresiuni.
 Intreruperea brusca a medicatiei cortizonice folosita
continuu si indelungat - fenomene de insuficienta
suprarenala.
 bolnavul devine corticodependent din cauza
obligatiei de a primi preparate hormonale pt. a evita
manifestarile deficitului endogen.
 Corticodependenţa - manifestări
 exacerbarea simptomelor bolii tratate la oprirea brusca a
trat. cortizonic - expresie a hipocorticismului endogen,
 cea mai frecventă manifestare a corticodependenţei
 sindrom de abstinenţă: febră, mialgii, artralgii, stare de
rău, simptome pseudogripale
 dificil de diferenţiat de simptomatologia bolii de bază
 pseudotumor cerebri - ↑ TIC, edem papilar
 apare rar la întreruperea unui tratament cu GC de lungă
durata
 prevenirea insuficientei CSR - indicarea cu discernamant
a medicatiei cortizonice,
 evitarea trat. prelungit, doze mari
Reactii adverse - imunitate
 apararea organismului fata de infectii scade.
 ↑ frecventa si gravitatea infectiilor bacteriene, virotice,
micotice si parazitare.
 corticoterapia - contraindicata in toate infectiile
bacteriene si micotice care nu pot fi controlate prin
tratament specific!
Aparat digestiv
 Ulcere gastrice sau duodenale.
 Riscul cel mai mare - pacientii
reumatici care primesc concomitent
si tratament cu AINS.
 Manifestarile clinice ale ulcerului
sunt modeste,
 Complicatiile – hemoragii, perforatii
- frecvente
 Aparat locomotor
 Osteoporoza
 frecventa si severa - 30-50% - fracturi
 factori favorizanti - tratam prelungit (>1 an), vârsta
inaintata, postmenopauza, regimul sărac in proteine
si Ca, imobilizarea
 afectate mai frecvent coastele si vertebrele
 necroza aseptica a capului femural – rar
 inaintea tratamentul - osteodensitometria osoasă
 suplimentarea Ca în dietă + Ca exogen + vitamina D
400 UI/zi
 Aparat locomotor
 Intarzierea sau oprirea cresterea la copii
-inhiba maturarea osoasa
 Oboseala musculara si slabiciune in
extremitati.
 Rar - „miopatia cortizonica” (atrofia masei
musculare, mai ales la coapse)
 Striuri, vergeturi, teleangiectazii,
echimoze, purpura, fenomene atrofice de
tip senil,
 favorizate mai ales de folosirea
preparatelor pentru uz dermatologic
Metabolism
 diabet steroidic de novo, activarea diabetului latent
 prudenta in cazul pacientilor cu ereditate diabetica
 efecte de tip mineralcorticoid – retentie hidrosalina, ↑
TA (mai ales pentru GC naturali).
 administrarea de cortizon sau hidrocortizon impune o
dieta hiposodata.
 pierderea de potasiu hipokaliemie - poate fi
corectata prin administrarea de KCl
SNC si organe de simt
 Stimularea SNC
 excitatie, insomnie, tulburari nevrotice sau psihotice.
 atentie la pacientii cu antecedente psihotice !
 Ocular
 cresterea presiunii intraoculare, glaucomul cortizonic,
cataracta subcapsulara posterioara.
Sarcina
 administrarea la femeile insarcinate se face cu
prudenta,
 nou-nascutul trebuie supravegheat daca mama a
primit doze mari de cortizoni in timpul sarcinii, pentru
a decela eventualele semne de insuficienta
suprarenala
Clasificare
 in functie de:
 Retentia de Na produsa
 Efectele asupra metabolismului glucidic
 Efectele antiinflamatorii
 Potenta CSR - proportionala cu capacitatea de retentie
a Na
 Efectele asupra metabolismului glucidic- sunt
proportionale cu cele antinflamatorii
 Efectele de retentie a Na NU sunt proportionale !
Activitatea corticosteroizilor
Doze echivalente (mg) Efectul antiinflamator

Hidrocortizon 20 1

Cortizon 25 0.8

Prednison 5 4

Prednisolon 5 4

Metilprednisolon 4 5

Triamcinolon 4 5

Dexametazona 0.75 25

Betametazona 0.75 25
Reprezentanti. GC naturali
Cortizonul
 glucocorticoid fiziologic
 se poate adm. oral si i.m. (suspensie)
 ca medicatie de substitutie in insuficienta
corticosuprarenala
 doze: oral 25-75mg/zi; i.m. 50 mg zilnic
Hidrocortizonul
 principalul hormon glucocorticoid fiziologic
 ca tratament substitutiv in insuficienta
corticosuprarenala
 doza 20-60 mg/zi in 2-3 prize.
HSHC
 Hidrocortizonul sodiu succinat (hidrocortizonul
hemisuccinat):
 preparat solubil in apa.
 i.v. in injectii sau perfuzii in situatii de urgenta - soc,
edem laringian, insuf. respiratorie acuta, status
astmaticus
 doze: soc 10-20 mg/kg - 500 mg-1g i.v. lent (la nevoie
se poate repeta).
 pt. alte indicatii sunt suficiente 100-200 mg
 Solutia de hidrocortizon sodiu succinat nu se amesteca
cu alte medicamente.
 Adaugata in solutii glucozate poate fi folosita max. 4 ore
 adaugata in sange poate fi folosita cel mult 2 ore
Hidrocortizon sodiu fosfat –
 compus hidrosolubil;
 indicat in situatii de urgenta;
 administrare i.m. sau i.v.
Prednisonul
 semisintetic, potenta mai mare decat precedentele,
 efect slab de retinere a sarii si apei
 adm numai oral
 durata de actiune - mai lunga decat a GC naturali.
 ineficace in administrare locala
 in organism se transforma in prednisolon - forma activa.
 pentru efectul antiinflamator, antialergic, limfolitic, de
sustinere a organismului in conditii de criza
Prednisonul
 in acut – cure scurte, 30 – 80 mg/zi oral, fractionat.
 doza se reduce treptat in functie de evolutie.
 in afectiunile prelungite - se administreaza doza minima
necesara (10 mg), o singura priza dimineata.
 intreruperea medicatiei se face prin reducerea progresiva
a dozei.
 in bolile cronice se incepe cu o doza mica care se creste
progresiv pana la realizarea beneficiului terapeutic, apoi
se reduce treptat la doza minima eficace
Prednisolonul
 proprietati asemanatoare prednisonului,
 se administreaza oral in aceleasi doze
 eficace si in aplicatii locale.
 Prednisolonul acetat - oral, injectabil local – suspensie
sau se aplica la nivelul pielii sau ochilor.
 Prednisolonul sodiu succinat si sodiu fosfat:
preparate hidrosolubile - administrare i.v. in situatii de
urgenta (50 – 500 mg odata, se poate repeta)
Metilprednisolonul
 derivat al prednisolonului,
 proprietati asemanatoare, potenta mai mare.
 oral,
 doza de atac 60 mg/ zi, doza de intretinere 4-20 mg/zi.
 Metiprednisolonul acetat
 sub forma de suspensie apoasa,
 se injecteaza i.m. profund - preparat retard.
 doze: 40 – 120 mg odata la 10 zile.
 pe perioada scurta, nu este indicata utilizarea
indelungata – risc de insuficienta corticosuprarenala
si corticodependenta.
 se poate injecta si local.
 Metilprednisolon sodiu succinat - solubil in apa, se
administreaza i.v. sau i.m.,
 se foloseste in situatii de urgenta
Triamcinolona
 derivat al prednisolonului
 potenta mai - 4 mg triamcinolon = 5 mg prednisolon
 fara efecte de tip mineralocorticoid!
 durata de actiune - mai lunga decat pentru
prednisolon.
 8 – 32 mg/zi (tratament de atac) si 2 – 8 mg/zi
(tratament de intretinere, doza unica dimineata)
 R. adv: fara retentie hidrosalina, miopatie mai
frecventa
 Triamcinolona diacetat
 oral, i.m. sau injectata local. i.m. 40 mg la 1-4 sapt.
 Triamcinolona acetonid (Volon, Kenacort)
 suspensie apoasa, inejctata i.m, efect prelungit.
 40 – 120 mg odata la 3 – 6 saptamani.
 se poate injecta si intraarticular.
 exista si preparate dermatologice
Dexametazona
 GC de sinteza cu potenta - 0.75 mg = 5 mg prednison
 nu provoaca retentie hidrosalina,
 efect de lunga durata,
 deprima continuu functia hipotalamo – hipofizo –
corticosuprarenala.
 administrarea indelungata nu este recomandabila.
 oral, cure scurte, 1,5 – 16 mg/zi.
 se foloseste si ca test diagnostic pentru hiperfunctia
corticosuprarenala.
 Dexametazona sodiu fosfat
 derivat hidrosolubil se injecteaza i.v. sau i.m.,
 se poate injecta si local
BETAMETAZONA
 Betametazona – izomer al dexametazonei,
 proprietati asemenatoare
 oral in aceleasi doze ca dexam.
 Betametazona sodiu fosfat (Diprophos, Celestone)
 derivat hidrosolubil, adm i.v. sau i.m. in urgente
 se poate adm si local
GLUCOCORTICOIZI TOPICI
Hidrocortizonul acetat
 suspensie apoasa - injectii locale, 25 mg/ml.
 intraarticular, intraligamentar, periarticular, periligamentar, la
nivelul ochiului, transtimpanic, intrasinusal, submucos, in
seroase.
 injectarea se face in conditii de asepsie riguroasa.
 exista si preparate pt. aplicatii locale cutanate.
 Prednisolonul acetat
 oral,
 injectabil local – suspensie
 se aplica la nivelul pielii sau ochilor.
Metiprednisolonul acetat
 sub forma de suspensie apoasa,
 se injecteaza i.m. profund - preparat retard.
Triamcinolon acetonid
 Injectare intraarticulara
 Betametazona sodiu fosfat + betametazona
dipropionat sau acetat
 actiune lenta - 3-5 sapt
 i.m. sau intraarticular (Diprophos suspensie
injectabila, Flosteron)
Administrare intraarticulara
 Utilizate frecvent
 In formele severe de artrita juvenila idiopatica cu
debut oligoarticular
 In artritele periferice
 In sacroiliita asociata spondilartropatiilor
Administrare intraarticulara
 Reducerea duratei terapiei cu
AINS sau alternativa
 Triamcinolon acetonid 10-40 mg
intr-o articulatie,
 Max 3-4 injectii/an in aceeasi
articulatie
 In articulatia sacroiliace –
utilizarea fluoroscopiei, CT, RMN
 Ameliorare pana la 10 luni
 Artrite periferice – efect persistent
1-3 sapt
Administrare intraarticulara
 Reactii adverse
 Atrofia cutanata la locul injectarii
 Calcifieri asimptomatice - Rx
Glucocorticoizi intranazali
 Prima linie de tratament in RA cu obstructie nazala
 Efecte
 Reduc inflamatia si infiltratul celular
 Reduc permeabilitatea vasculara
 Reduc secretia de mucus
 Reduc raspunsul de faza precoce si tardiva
Glucocorticoizi intranazali
 Eficienti in interval scurt de la administrare (4-12 ore)
 Ameliorare evidenta a simptomelor nazale si
conjunctivale
 Eficienta lor depinde de complianta pacientilor
 Se pot asocia cu oricare alte clase de medicamente
utilizate in RA
 Se pot asocia cu GC bronsici
Glucocorticoizi intranazali. Reactii
adverse
 De regula locale
 Iritatie nazala, epistaxis
 Ameliorare la reducerea dozelor
 Administrarea jetului spre peretele extern
 Efecte sistemice – reduse
 Beclometazona – intarzierea cresterii la copii
 Nu s-au evidentiat pentru mometazona si fluticazona
Glucocorticoizi inhalatori

 Cei mai eficienti in tratamentul de fond in AB

 Efecte
 Reducerea semnificativa a inflamatiei
 Administrare prelungita – ameliorarea
hiperreactivitatii bronsice
 Reduc frecventa si severitatea exacerbarilor
 Ameliorarea calitatii vietii pacientilor
Glucocorticoizi inhalatori

 Avantaj – concentratie mare la nivelul cailor

respiratorii si reducerea dozelor sistemice
 Aparitia precoce a efectului terapeutic
 Reactii adverse locale
 Candidoze oro-faringiene
 Disfonie, tuse
 Prevenire – spacer, gargara
 Utilizarea unor doze mari inhalator – efecte adverse
sistemice
Glucocorticoizi inhalatori. Preparate
 BECLOMETAZONA DIPROPIONAT (Becotide®,
Becloforte®, Aldecin Inhaler®, Beclocort®,) aerosoli
 FLUTICASONA (Flixotide inhaler®) - aerosoli
 TRIAMCINOLON ACETONID (Azmacort® inhaler)
 FLUNISOLID (Bronilide®) aerosoli
 BUDESONIDE (Pulmicort® turbuhaler, Budesonid®
forte) aerosoli, pulbere pt. inhalaţii
 MOMETAZON (Asmanex® twisthaler) pulb. pt. inhal
Farmacocinetica
Dermatocorticoizii
 Utilizati pentru actiunea antiinflamatorie, dar si
pentru actiunea antiproliferativa
 Administrare topica
 Dermatoze inflamatorii pruriginoase, eczeme
atopice, de contact, psoriazis, lichen plan,
neurodermita
Dermatocorticoizii. Reactii adverse
 Se acumuleaza in stratul cornos – se mentin zile-sapt
 Tratamentul indelungat (> 4 sapt) – modificari catabolice
la nivelul pielii
 Atrofie dermo-epidermica – subtierea pielii, cresterea
fragilitatii, teleangectazii, purpura, echimoze, tulburari de
pigmentare
 Mai frecvente pentru GC moderni, foarte activi local sau
cand aplicarea se face cu pansament ocluziv
 Sunt lent reversibile
Dermatocorticoizii. Reactii adverse
 Hipertricoza - la nivelul fetei si la femei
 Intarzierea vindecarii ulceratiilor
 Toleranta – in caz de tratament indelungat, pentru
efectul antiinflamator si antiproliferativ
 Vehicolul – iritatie
 Mascheaza sau favorizeaza raspandirea procesului
infectios
 Acnee steroidiana
 Alta modalitate de administrare – injectarea
intradermica intralezionala
 Hidrocortizon acetat, triamcinolon diacetat, acetonid sau
hexaacetonid, betametazona acetat sau fosfat
 Preparate relativ insolubile
 Realizeaza concentratii mari locale, cu eliberarea lenta a
substantei active (3-4 sapt)
 Leziuni cheloide, lichen plan verucos, pelada
 Se recomanda doze mici – evitarea atrofiei locale
CORTICOTROFINA
 Hormon secretat de hipofiza anterioara.
 Secreţia - maximă în primele ore ale dimineţii şi minimă
la începutul serii.
 Activitatea secretorie a adenohipofizei - reglată prin
hormonul eliberator al corticotrofinei produs de
hipotalamus.
 Stimulează secreţia de hidrocortizon, aldosteron şi
steroizi androgeni.
 -
Hipotalamus

CRH

+
- Hipofiza anterioara

ACTH

+
-
Corticosuprarenala

+ +
+
GC aldosteron Steroizi androgeni
CORTICOTROFINA
 Efectele corticotrofinei se suprapun în mare parte
celor ale hidrocortizonului prin intermediul căruia
acţionează.
 Alte efecte - pigmentarea pielii şi lipoliza la nivelul
ţesutului adipos.
 Nu se administrează oral - inactivare de către
sucurile digestive;
 Se absoarbe lent de la locul injecţiei i.m
CORTICOTROFINA
 In scop diagnostic - testarea capacităţii secretorii a
corticosuprarenalei în boala Addison şi în
hipopituitarism.
 Modalitate de corticoterapie endogenă - ind. GC
 Ind - tratamentul insuficienţei corticosuprarenale
datorată hipopituitarismului.
 Doza zilnică este de 25-50 U.I. i.m. sau 12,5-25 U.I.
în perfuzie intravenoasă.
 -
Hipotalamus

CRH

+ Administrare ACTH
- Hipofiza anterioara Hipopituitarism

ACTH

+
-
Corticosuprarenala

+ +
+
GC aldosteron Steroizi androgeni
Boala Addison – valori scazute
CORTICOTROFINA
 Reacţiile adverse - asemănătoare cu ale GC.
 Există preparate retard - doza 40 U.I./zi i.m.
Tetracosactidul (Synacten)
 peptidă de sinteză
 cuprinde secvenţa primilor 24 aa din structura
corticotrofinei naturale.
 pentru dg insuficienţei CSR.
 preparatele retard - se injectează i.m. în diferite
afecţiuni reumatologice inflamatorii
Mineralcorticoizii
 hormoni care intervin în metabolismul electroliţilor şi
apei.
Aldosteronul
 Se formează în zona glomerulară a
corticosuprarenalei.
 Reglarea secreţiei - în funcţie de volemie, de bilanţul
sodic şi potasic.
 Corticotrofina - efect excitosecretor.
 Mineralcorticoizii
 stimulează reabsorbţia activă a ionilor de sodiu din tubul
contort distal şi tubul colector
 stimuleaza secreţia tubulara a ionilor de potasiu şi ionilor
de hidrogen în schimbul sodiului reabsorbit.
 efecte cardiovasculare - vasoconstricţie şi favorizarea
remodelarii miocardului
Mineralcorticoizii
 Hiperaldosteronismul - apare uneori în cadrul
sindromului Cushing.
 Sindromul Conn sau hiperaldosteronismul primar -
urmare a unui adenom sau hiperplaziei
corticosuprarenalei.
 Mai frecvent - stările de hiperaldosteronism secundar
 ciroza cu ascită şi edeme, în edemele carenţiale.
 -
Hipotalamus

CRH

+
- Hipofiza anterioara

ACTH

+
- •Cushing
Corticosuprarenala •Conn

+ +
+
GC aldosteron Steroizi androgeni

Hiperaldosteronism
Secundar
Mineralcorticoizii
 În boala Addison - nu sunt întotdeauna necesari,
 cortizonul sau hidrocortizonul - împreună cu o
dietă bogată în sare sunt suficiente.
 Aldosteronul nu este practic utilizat ca medicament
Dezoxicortonul acetat sau
dezoxicorticosteronul
 potenţă mai mică comparativ cu aldosteronul,
 în insuficienţa suprarenală acută şi în cea cronică.
 altă indicaţie - stări de deshidratare marcată prin
vomă, diaree sau postoperator.
Fludrocortizonul
 efecte de tip mineralcorticoid puternice şi efecte de
tip glucocorticoid moderate.
 indicat în insuficienţa suprarenală cronică - asociat
cortizonului sau hidrocortizonului
 doza - 0,1-0,3 mg/zi oral.
 beneficii şi în hipotensiunea arterială esenţială sau în
sindromul ortostatic