LECTIA-modalitate fundamentală de organizare a activității didactice

Obiectivele lectiei :

a) stabileste, in mod sistatic, modulele informationale pentru fiecare disciplina de învatamant,

in concordanta cu programele analitice;

b) imbina, in mod adecvat, rational si eficient, modul de activitate didactica frontal, cu cele in
echipa si individual, dezvoltand spiritul loial de competitie intelectuala si profesionala;

c) imbina, pregatirea teoretica cu pregatirea practica si de cercetare stiintifica, asigurand

varietatea tipurilor de activitati didacrice;

d) asigura dezvoltarea si manifestarea, capacitatilor generale si speciale (profesionale),

dinamizand spiritul de observatie si participarea activa, independenta si creativa, formare
calitatilor cognitive si socio- profesionale necesare integrarii cu randament a absolventilor
învatamantului in viata socio– utila.

 
Cerinte generale ale conceperii, organizarii, proiectarii si desfasurarii lectiilor:

a) cunoasterea locului si importantei specifice disciplinei de învatamant in pregatirea elevilor;

b) cunoasterea continutului programei analitice, a manualului si bibliografiei suplimentare

specifice disciplinei de învatamant;

c) asigurarea relatiilor interdisciplinare;

d) stabilirea felului de activitate didactica (teoretica sau practica), a tipului de lectie si

incadrarea lui intr-un sistem de lectii.;

e) elaborarea structurii specifice tipului de lectie stabilit;

f) stabilirea obiectivelor de specialitate, operationale si acelor pedagogice;

g) stabilirea continutului temei noi;

h) stabilirea adecvata a strategiilor didactice necesare desfasurarii lectiei;

i) stabilirea modului de desfasurare a acticitatilor didactice;

j) stabilirea timpului (in minute) pentru fiecare etapa a lectiei.

Tipurile si structura lectiilor 

Tipul de lectie este un model didcatic sub forma unui asamblu de elemente caracteristice
(momente sau etape) pe baza caruia se proiecteaza structura unei anumite lectii.
Principalele tipuri de lectii sunt :
*de comunicare de noi cunostinte
*de recapitulare
*de fixare si aplicarea cunostintelor
*de formare a priceperilor si deprinderilor
*de verificare si apreciere a cunostintelor
*lectii mixte (combinate).

 
Structura lectiei este un model didcatic care stabileste numarul de etape didactice si le
ordoneaza intr-un mod coerent, corespunzator unui anumit tip de lectie.

Proiectarea poate sa se realizeze intr-o structura in care componentele ei sunt prezentate

succesiv sau incadrate intr-o forma tabelara.

In procesul didactic se urmaresc cateva sarcini de instruire:

- transmiterea de cunostinte;
-recapitularea, fixare de cunostinte;
- verificare, evaluare de cunostinte;
- formare de priceperi si deprinderi.

In functie de acestea se clasifica si tipurile de lectii :

1) lectie mixta;
2) lectie de transmitere de noi cunostinte;
3) lectie de formare de priceperi si deprinderi (fixare);
4) lectie de recapitulare si sistatizare;
5) lectie de verificare si evaluare.

Fiecare lectie poate avea mai multe variante:

1) in functie de continut: lectie introductiva;

2) in functie de metode: lectie de dezbatere, lectie de instruire – programata;

3) in functie de mijloacele didactice: lectie pe baza de tv, diapozitive, modele;

4) in functie de forma de lucru: lectie frontala, munca pe grupe, individuala;

5) in functie de disciplina: lectie de formare de priceperi si deprinderi (lectie de exercitii,

lectie de lucrari practice, lectie de lucrari de laborator)

 
Evenimentele instruirii sunt:

1) Captarea atentiei – stimuleaza interesul, curiozitatea elevului; un film releva un fenomen

neobisnuit si astfel se dirijeaza atentia.
2) Informarea elevului cu privire la obiectivul urmarit – obiectivele trebuie comunicate
efectiv, trebuie exprimate in cuvinte pe care elevul sa le inteleaga rapid.

3) Stimularea reactualizarii capacitatilor invatate anterior – o mare parte a noi invatari este o
combinare a ideilor (de ex. masa rezulta din combinarea ideilor acceleratie si forta si
inmultire), poate fi o comunicare care solicita o recunoastere, o reamintire.

4) Prezentarea materialului stimul – stimulii care trebuie prezentati elevului sunt cei implicati
in performanta care reflecta invatarea.

5) Dirijarea invatarii;

6) Obtinerea performantei – in sirijarea invatarii elevul a „vazut” cum sa procedeze; acum ii

cerem sa arate ca stie cum sa procedeze. Noi ii cerem nu numai sa ne convinga pe noi, ci si pe
el insusi.

7) Asigurarea feed-back-ului – nu exista cai standard de formulare sau de prezentare a feed –

back –ului ca o comunicare. Confirmarea corectitudinii, la stiintele exacte exista de regula la
sfasitul manualului. Cand profesorul urmareste performanta elevului, comunicarea feed-back-
ului poate fi sub forma unui gest de aprobare, un zambet, un cuvant (bravo!, bine!);

8) Evaluarea performantei;

9) Intensificarea retentiei si asiguarea transferului – teme pentru acasa!

 
In proiectarea unei lectii trebuie tinut cont si de:

1. obiective sau scopuri;

2. metode, materiale, mijloace, experiente si exercitii de invatare;
3. evaluarea succesului elevilor.

 
1) Lectia mixta (combinata) are urmatoarele etape:

Partea I

1) Date generale (data la care se tine lectia, disciplina de invatamant, clasa si profilul, titlul
(tema) lectiei, durata lectiei si cel care o propune);

2) Obiectivele lectiei – operationale si pedagogice.

3) Strategii didactice :

a) mijloace didactice (materiale didactice; instalatii aparatura, fise de lucru, de evaluare);

b)metode de invatare: conversatie, experiment si demonstratie, observatia independenta,

problematizarea, explicatia, descoperirea;

c) moduri de activitate cu elevii

– frontal (reactualizarea, discutarea rezultatelor din experimente etc); - in echipa (efctuarea

unui experiment);
- individual (activitate cu fise de lucru);

d) surse informationale (bibliografie) – manual, culegeri de probleme etc.

Partea II.

Desfasurarea lectiei:

1) moment organizatoric (2 – 3 min) Pregatirea clasei pentru ora, „buna ziua”, prezenta,
liniste, creta/burete etc;

2) verificarea cunostintelor din lectia precedenta si reactualizarea celor necesare comunicarii

temei noi (10 –15 min);

2.1. controlul temelor de casa (prin sondaj, sau prin rezolvarea problemelor care nu s-au stiut
rezolva);

2.2. verificarea cunostintelor din lectia precedenta (prin intrebari, exercitii si probleme);

2.3. reactualizarea cunostintelor sau legatura cu cunostintele anterioare.

3) Comunicarea noilor cunostinte (25-30 min);

3.1. anuntarea titlului lectiei care se scrie la tabla;

3.2. proiectarea continutului noi invatarii in secvente;

4) Fixarea noilor cunostintesi realizarea feed-back-ului (5 – 8 min) – intrebari, exemple si

probleme

5) Tema de casa

Pot aparea situatii deosebite: criza de timp, golul de timp.

Se pot folosi fisele anexe:
-fisa de lucru privind verificarea si reactualizarea cunostintelor (fisa de evaluare);
-fisa -lucrarea de laborator;
-fisa de fixare a noilor cunostinte si realizare de feed-back;
-fisa de dezvoltare.

 
2)Lectia de comunicare de noi cunostinte

Are doua variante; una este asemanatoare cu lectia mixta, doar ca reactualizarea duraza 3- 4
minute, iar timpul de predare este mai mare (aprox. 40 min).

Alta varianta :

1) convorbiri introductive (5 minute);

2) anuntarea titlului si importanta lectiei (2 minute);
3) transmiterea noilor cunostinte (40 minute);
4) tema de casa.

Fixarea se poate realiza si pe parcursul predarii sau poate aparea ca o etapa. Aceste structuri
nu sunt rigide, ele pot fi modificate. De exemplu, verificarea lectiei se poate face la final;
Verificarea tine loc de legatura atunci cand lectia noua se bazeaza mult pe cunostintele mai
vechi. Uneori se poate preda, se da tema, apoi se face fixarea pentru a capta mai bine atentia
elevilor, se dau indicatii despre tema.

3) Lectia de fixare si consolidare a cunostintelor 

1) moment organizatoric (2-3 minute);

2) fixarea si consolidarea cunostintelor –reactualizarea teoriei (5 – 10 minute);

- exercitii, probleme, lucrari (30 minute);

3) concluzii si realizarea feed-back-ului, prezentarea rezultatelor, aprecierea notarii (5-6

minute);

4) tema.

OBSERVAȚIE: Accentul cade pe elev; la inceput se lucreaza cu profesorul, apoi

semiindependent (prin indicatii), apoi independent (la inceput exercitii mai simple, apoi mai
complicate)

 
4) Lectia de recapitulare, sistematizare, sinteza a cunostintelor 

1) moment organizatoric (2-3minute);

2) recapitularea sistematizarea si sinteza cunostintelor (40 minute);

2.1.) anuntarea temei si importanta ei (1-2 minute);

2.2.) planul de recapitulare (reactualizare, scriere pe tabla) (3minute);

2.3.) recapitularea dupa plan (30 –35minute);

3) Concluzii, feed-back, aprecieri, notare (5-6minute);

4) tema

Sunt putine astfel de lectii, la inceput de semestru, de capitol etc.

Cerintele ei sunt: realizarea unor sinteze in plan general, si sa cuprinda elemente noi (astfel
apare plictiseala). Pot cuprinde si cateva noi cunostinte, dar nu prea multe (aprofundare,
improspatare).

 
5) Lectia de formare a priceperilor si deprinderilor 

1) Moment organizatoric (2-3minute);

2) Efectuarea de exercitii (aplicatii) (40minute);
3) Concluzii, feed-back (5-6minute); 4) tema.

6) Lectia de verificare si evaluare a cunostintelor 

6.1.) Lectia de evaluare orala :

1) moment organizatoric (2-3minute);

2) Verificarea cunostintelor elevilor (35 –40minute);
2.1.) anuntarea temei si importantei;
2.2.) precizarea planului de lucru;
2.3.) ascultarea elevilor;

3) notarea elevilor, aprecierii, concluzii, feed-back (5-6minute);

4) tema.

6.2. Lectia de evaluare scrisa a cunostintelor (teze, extemporale):

1) moment organizatoric (2-3minute);

2) efectuarea lucrarii scrise (45minute) .

OBS: Lectiile de evaluare continua evaluarea curenta; se realizeaza de regula la sfarsitul

capitolului, semestrului. Ele se anunta elevilor, danduli-se indrumarile de studiu. Concluziile
feed-back-ul se realizeaza dupa corectarea lor, in lectii speciale de analiza si corectare a
lucrarilor scrise.
 
Alte forme de organizare si proiectare a procesului de invatamant

1) Proiectele –sunt forme de activitate didactica deosebit de importante si eficiente in

pregatirea profesionala a elevilor. Se organizeaza si proiecteaza in sedintele de proiect, care
sunt de 3 tipuri:
a) sedinta de prezentare a temei si e initiere in studiul ei.
Profesorul distribuie tema de proiect, se prezinta punctele ei esentiale, explicatii de abordare,
bibliografia, se discuta intrebarile si problemele puse de elevi.

b) sedinta de lucru la proiect sunt programate in orar. Elevii lucreaza efectiv la proiect,
profesorul observa, analizeaza, indruma.

c) sedinta de sustinere a proiectului – elevii care au finalizat proiectele le prezinta profesorului

pentru control. Sunt cazuri in care ele sunt restituite pentru refacere, pentru completari. Acei
carora li s-a admis proiectul, il vor sustine intr-o sedinta speciala, in fata conducatorului de
proiect si a clasei respective. Sustinerea se face oral si daca e cazul se raspunde la observatiile
si intrebarile conducatorului de proiect.

2) Consultatiile Sunt forme de activitati didcatice suplimentare, in afara orelor din orar, cu

caracter faculatativ pentru elevi, in care se realizeaza o serie de obiective: lamurirea
cunostintelor teoretice sau aplicatiile mai dificile, sprijinirea elevilor ramasi in urma la
invatatura, stimularea elevilor cu rezultate bune la invatatura, cunoasterea personalitatii
elevilor si stabilirea de relatii mai stranse cu ei.

3) Meditatiile sunt activitati didactice, relativ obligatorii, programate in afara orelor din orar,
pentru instruirea suplimentara de catre profesori indeosebi a elevilor ramasi in urma la
invatatura sau a celor mai slabi la invatatura.

4) Vizitele si excursiile de studiu sunt activitati didactice, organizate si proiectate sub forma

de calatorii, deplasari de studiu, care au ca obiectiv instructiv – cognitiv principial largirea si
aprofundarea cunostintelor, legarea lor de viata, de practica.
Sunt de urmatoarele tipuri:
-introductive;
-curente;
- finale;
- de documentare.

 
Etapele vizitelor si excursiilor de studii
a) pregatirea vizitei sau excursiei;
b) desfasurarea vizitei sau excursiei;
c) valorificarea rezulatelor obtinute: in timpul vizitei sau excursiei, la terminarea vizitei
obiectivului, la scoala
d) conditii necesare
–pregatirea ghizilor;
-imbinarea utilului cu placutul;
-apare manifestarea respectului fata de cei cu care elevii vin in contact, cunoasterea mai buna
a elevilor.

 
5) Practica in productie/pedagogica

6) Studiul individual - reprezinta forma de activitate complexa si variata de invatare

independenta, libera, personala, atat pentru indeplinirea obiectivelor activitatii didactice,
bilaterale, cat mai ales a activitatii extradidactice in cadrul timpului ce-l are la dispozitie
fiecare elev. Este forma fundamentala de perfectionare a personalitatii si profesionalitatii dupa
absolvirea scolii sau facultatii in cadrul educatiei permanente.

 
Studiul individual are urmatoarele obiective:

1) imbogatirea si aprofundarea continua a cunostintelor, dezvoltarea priceperilor si

deprinderilor intelectuale si profesionale, in pas cu progresul;
2) dezvoltarea capacitatilor si aptitudinilor intelectuale, profesionale, manageriale;
3) insusirea unei tehnici si formarea unei obisnuinte de perfectionare libere.

Componentele studiului individual sunt:

1) studiul cu cartea;
2) pregatirea pentru lectii si evaluare;
3) indeplinirea temelor pentru acasa;
4) folosirea informatiilor oferite de mass-media.

7)Timpul liber sau loisir–ul se poate denumi „timp la dispozitie”.

Trebuie sa fie folosit rational, in scopuri constructive multiple. Bugetul de timp general este in
planul vietii sociale sub forma celor 3 optiuni:
- 8 ore de munca profesionala;
- 8 ore de activ. extraprofesionala;
- 8 ore odihna/ refacere.

Diferentierea activitatii didactice se realizeaza prin imbinarea muncii frontale cu cea pe grupe
mici si individualizata. Acesta este o modalitate de ridicare a eficientei lectiei. O expunere
(utilizand metodele de comunicare orala: povestire, explicatie, prelegere etc) coerenta produce
in randul elevilor si anumite stari afectice. Activitatile diferentiale permit desfasurarea mai
supla, mai nuantata a procesului didactic, o stimulare mai eficienta a dezvoltarii aptitudinilor
individuale ale elevilor.