See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/320165590

Riscurile profesionale în sistemul de sănătate

Presentation · September 2017

CITATIONS READS

0 490

1 author:

Croitoru Cătălina
Public Institution State University of Medicine and Pharmacy “Nicolae Testemiţanu”, Chisinau, Republic of Moldova
48 PUBLICATIONS   13 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Потенциальный риск для здоровья - влияние мобильных телефонов View project

Cercetări generale View project

All content following this page was uploaded by Croitoru Cătălina on 02 October 2017.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 Conferință națională cu participare internațională
„Reducerea riscurilor medicale: aplicaţii pentru patologia cronică şi evenimente
asociate asistenţei medicale”
23-24 Septembrie 2017
Cluj-Napoca, România

Riscurile profesionale
în sistemul de sănătate

Croitoru Cătălina,
dr. şt. med., conf. univ.

Catedra de igienă generală,

USMF „N. Testemiţanu”,
R. Moldova
 Ce este riscul profesional?

risc profesional – combinaţie între

probabilitatea şi gravitatea unei posibile
leziuni sau afectări a sănătăţii ca rezultat al
expunerii la un pericol.
 Ce este pericolul ?

Pericol - situaţia concretă, reală şi

actuală căreia îi lipseşte doar prilejul
declanşator pentru a produce un
accident în orice moment.
Pericolele pot afecta persoane, proprietăţi,
procese; acestea pot determina accidente
şi îmbolnăviri, pierderi de producţie,
deteriorări ale echipamentelor etc.
să prevină riscurile de expunere

să restrângă riscurile expunerii

să identifice şi să trateze pe cei expuşi

Factori de risc = Factori nocivi
profesional la locul de muncă
Disconfort
Boli legate de
Stres profesie
Accidente de
Oboseală muncă
Boli profesionale
Mediile de muncă proprii unităţilor medicale:
• Servicii medicale (secţii cu paturi)
• Blocuri operatorii
• Servicii de diagnostic (radiologie, laborator)
• Servicii şi sectoare de îngrijiri ambulatorii
• Sectoare administrative (birouri)
• Servicii de nutriţie (bucătării)
• Servicii de spălătorie
• Servicii tehnice şi de echipamente sanitare
• Zone de pasaj, săli de aşteptare
Grupurile socio-profesionale în spital:
• Personal medical superior (medici)
• Personal de îngriire medicală (asistenţi medicali, infirmiere, îngrijitoare)
• Pacienţi (cronici, cu spitalizare de lungă durată, bolanavi acuţi, pacienţi aflaţi la
consultaţii “externe”)
• Vizitatori cu prezenţă în general programată
Procesele de muncă:
• Activităţi medicale (diagnostic, terapie, îngrijire curentă)
• Activităţi comune sectoarelor publice (munca de birou, întreţinere tehnică,
pregătirea alimentelor)
 ➢ Factori care ţin de organizarea
muncii
• Deficienţe în concepţia posturilor de muncă
• Efort fizic
✓ manipulare şi transport de pacienţi şi de
materiale
✓ postura de lucru – poziţii vicioase
✓ frecvenţa mişcărilor repetitive
• factori fizici: • factori biologici:
✓ microclimat ✓ virusuri
✓ radiaţii ionizante ✓ bacterii
✓ radiaţii non ionizante ✓ fungi
✓ zgomot ✓ paraziţi
✓ iluminat ➢ Factori psiho-sociali:
✓ ultrasunet ✓ relaţii intercolegiale
✓ vibraţii ✓ relaţii şef-subaltern
• factori chimici: ✓ motivaţia muncii
✓ dezinfectante ✓ satisfacţia morală şi socială a
✓ antiseptice angajatului
✓ reactivi de laborator
✓ medicamente
✓ gaze anestezice
✓ Latex
• variaţii ale temperaturii mediului de muncă,
• variaţii ale umidităţii aerului,
• curenţii de aer,
• pulberi minerale şi organice,
• radiaţii,
• zgomot,
• presiuni atmosferice anormale,
• vibratii,
• iluminat insufficient,
• potential electrostatic,
• pulberi pneumoconiogene.
• Ambianţa termică non-confortabilă
• Riscuri electrice: incendii, electrocutare
• Ambianţa fonică
Sectoare medicale cu nivele fonice ambiante crescute:
✓ cabinete stomatologice
✓ unităţi de protezare
✓ blocuri operatorii
✓ laboratoare
✓ secţii de autoclavare
✓ birouri interioare
✓ bucătării
✓ centrale termice
✓ unităţi de întreţinere a echipamente tehnice
• Ambianţa luminoasă şi cromatică incorectă
• Radiaţii ionizante
• Radiaţia Laser
• Microunde
• aproape toate ţesuturile corpului sunt susceptibile la inducerea de tumori,
• prin iradierea întregului corp se pot produce tumori în: sân, tiroidă,
pulmoni, organe digestive,
• vârsta la expunere şi la momentul diagnosticului are o importanţă
variabilă,
• perioada de latenţă este foarte lungă (decade) pentru cancere şi mai
scurtă pentru leucemii,
• interacţiunea dintre gazdă şi factorii de mediu (de ex. influenţe
hormonale, expunerea şi la alţi carcinogeni, instabilitatea genetică a
gazdei) joacă un rol semnificativ în inducerea tumorilor,
• relaţia doză-răspuns la multe animale de laborator este cantitativ similară
cu cea pentru inducerea de tumori umane, dar uneori riscul cantitativ
direct extrapolat de la animal la om nu este relevant.
Factori fizici care influenţează riscul de cancer
radioindus
✓ Calitatea radiaţiei
✓ Doză
✓ Debitul dozei şi fracţionarea
✓ Radionuclidul

Factori biologici care influenţează riscul de cancer

radioindus
✓ Factorul genetic
✓ Vârsta la prima expunere
✓ Sexul şi organul iradiat
✓ Metabolismul
➢ retină
✓leziuni în zona maculară
✓pierderea vederii: parţială/totală;
temporară/permanentă
➢ cornee - arsuri
➢ cristalin – cataracta

(sectoarele de fizioterapie)
➢ sistemul nervos
➢ funcţia de reproducere (oligoteratospermie)
➢ cristalin (cataracta)
Categorii de produse chimice utilizate în mediul sanitar
»dezinfectante,
»antiseptice,
»reactivi de laborator,
»medicamente,
»preparate sterilizante,
»gaze anestezice,
»substanţe alergizante,
»compuşi iritanţi,
»antioxidanţi,
»substanţe clorigene,
»Latex,
»produse de spălare şi curăţenie,
»ingrediente şi produse alimentare,
»pesticide.
Locul utilizării produselor chimice în mediul sanitar

• servicii de spital
• servicii de aprovizionare
• blocuri operatorii
• cabinete medicale
• centre de recuperare
• farmacii
• laboratoare de analize medicale
• răspândire generală
• cantine
• bufet
• în spitale (depozite, magazii, subsoluri)
 Manifestări alergice şi iritative induse de mănuşile de
protecţie
Tipul patologiei Mecanisme Factori cauzali
patogenice
Dermatită Alergie mediată Acceleratori de vulcanizare (de ex,
alergică de celular sulf peroxizi organici, antioxidanţi,
contact pigmenţi organici, latex,
componente ale pudrei)
Dermatitiă de Efect mecanic Cristale ale pudrei lubrificante
contact iritantă Ocluzionarea Reziduuri din săpunuri alcaline
tegumentului Toxine bacteriene
Asociere cu Oxid de etilen
substanţe
dezinfectante
Urticaria de Alergie mediată Latex Oxid de etilen
contact reaginic (IgE) Pulberi de amidon Acceleratori
Urticarie Alergie (IgE Latex
generalizată mediată)
 Produse chimice periculoase
(Hazardous Substances Data Bank: HSDB)
Lista de substanţe după HSDB Denumire chimică Număr CAS*
Reactivi de laborator şi coloranţi 2,4-xilidină 3248-93-9
biologici Roşu de acridină 2465-29-4
Parafuxină bazică 569-61-9
Magenta bazică 3248-93-9
CI-bleu acid 9 129-17-9
CI-verde acid 3 4680-78-8
CI-roşu acid 14 3567-69-89
CI-albastru direct 1 2429-74-5
CI-roşu direct 28 573-58-0
CI-galben direct 11 1325-37-7
CI-verde acid 3 4680-78-8
Hematoxilina 517-28-2
Clorura de hexametil
P rosanilină 548-62-9
Verde malahit 569-64-2
Tetraoxid de osmiu 20816-12-0
*Chemical Abstract Service=CAS
 Substanţe potenţial periculoase
Denumire chimică Număr CAS
Dezinfectante Acid bazic 10043-35-3
Antiseptice Borax 1303-96-4
2-clorfenol 106-48-9
4-clorfenol 70-30-4
Clorura de benzalkonium 0001-54-5
Clorura de cetil piridinium 123-03-5
Hexaclorofen 108-39-4
M-crezolmetiletilcetonă 95-57-8
Metilcetonă 78-93-3
Fenol 108-95-2
Lisol 563-04-2
Sterilizanţi Beta-propiolactonă 57-57-8
Crotonaldehida 4170-30-3
Oxid de Etilenformaldehida 75-21-8
Glutaraldehida 50-00-0
Locuri de muncă
➢prepararea, manipularea, distribuirea şi administrarea medicamentelor
Profesii cu risc
➢farmacişti, asistenţi de farmacie
➢medici, asistenţi medicali
➢personal de laborator
➢infirmiere, brancardieri, spălătorese
Activităţi şi tehnici cu risc
➢înţeparea cu acul de seringă
➢spargerea nedorită a fiolei sau a flaconului
➢eprubete şi ampule contaminate
➢mănuşile folosite sunt permeabile pentru antineoplazice
➢eliberarea de aerosoli în timpul preparării şi administrării
medicamentelor
➢produsele biologice (sânge, urină, fecale, vomă, transpiraţii) pot
contamina îmbrăcămintea de corp, lenjeria de pat cu risc pentru:
• carcinogene
• corosive
• Toxice (definiţi pe baza dozelor medii letale)
• Iritante
• Sensibilizante
• Agenţi medicamentoşi (la care reacţionează organele
ţintă) - toxice reproductive, hepatotoxice,
nefrotoxice, neurotoxice, agenţi care acţionează
asupra sistemului hematopoetic şi agenţi care
dezvoltă efecte adverse majore asupra plămânilor,
tegumentelor, ochilor şi membranelor mucoase.
• Grup 1: Carcinogene pentru om
➢1,4 butanediol dimetansulfonat (Mileran)
➢Ciclofosfamidă
➢Clorambucil
➢Estrogeni
➢Melfalan
➢1(2-cloretil)-3 (4-metilciclohexil)-1-
nitrozoureatreosulfan
• Grup 2: Probabil cancerigene pentru om
➢Cu dovezi suficiente
✓Adriamicin
✓Bischloretil nitrozureea (BCNU)
✓Procarbazin hidroclorid
✓Tiotepa
➢Cu dovezi limitate
➢Bleomicin
➢Dacarbazin
➢Daunomycin
• efect contaminant, infectant sau parazitant asupra
organismului,
• microorganisme în suspensie (sursele de maladii
infecţioase şi micotice);
• culturi sau preparate cu microorganisme;
• plante periculoase,
• vitamine, hormoni, substanţe proteinice.

Fabricile farmaceutice, industria mediilor nutritive

 Expunerea ocupaţională la agenţi biologici

Prevalenţa crescută (în Prevalenţă joasă şi medie

ordinea frecvenţei)
Hepatita B Varicela
Tuberculoza Rujeola
Hepatita C Parotidita epidemică
Hepatita A Rubeola
Hepatite non A – non B Eritemul infecţios acut
(parvovirusul B19)
HIV/SIDA
Hepatita D
Hepatite cu virusul Epstein-Barr
Hepatite cu citomegalovirus
 Expunerea la riscul infectării cu HIV în mediul
sanitar
Produse biologice Sectoare medicale cu “măsuri Gesturi şi acţiuni medicale
umane (HIV+) universale” obligatorii fără risc de transmitere HIV
Sânge Radioimagistică (injectare Primirea (triaj, vizita boln.
Lapte matern de produse de contrast) - Examinarea clinică şi
LCR angiografie interogatoriul
Spermă Endoscopie - biopsie Informarea şi educarea bol
Secreţii Chirurgie - tăiere, înţepare Servirea mesei şi spălarea
bronhoalveolare, Obstetrică - stropirea veselei
vaginale mucoaselor, tăiere, Toaleta bolnavului
Secreţii Lichid înţepare Ridicare/poziţionare la pat
pleural, sinovial, Stomatologie - stropire, Îmbrăcare/dezbrăcare
pericardic, înţepare, tăiere
Mobilizare/transport
peritoneal, iotic Laborator - stropire,
înţepare, Masaj/kinetoterapie
Urină (*non-i)
Autopsiere - tăiere, Schimbarea lenjeriei
Salivă (*non-i)
înţepare Întreţinerea (mobilier săli
Cultură HIV de baie, toalete) şi
*non-i = considerat produs noninfectant spălarea suprafeţelor
au efect preponderent neuropsihic şi stresant
asupra organismului,
in special asupra sistemului nervos central
 insuficienţa adaptării utilajului, meselor de
operaţie şi manipulaţii la procesul de muncă şi la
posibilităţile omului.
Riscul de suprasolicitare musculoscheletică
- ridicarea şi transferul bolnavului (pat-cărucior/targă)
- transportul bolnavului către servicii de primire-externare,
investigaţii paraclinice, săli de terapie, baie etc.
- repoziţionarea bolnavului în pat (manevre de îngrijire şi
terapeutice)
- transportul materialelor sanitaro–igienice, alimentelor,
medicamentelor
- activităţi de igienizare a încăperilor (spălarea şi dezinfecţia
suprafeţelor,, schimbarea lenjeriei) desfăşurate în spaţii
dimensional şi ambiental necorespunzătoare
- terapie de recuperare (kinetoterapie, hidroterapie, masaj)
- activităţile în blocurile alimentare, laboratoare, etc.
• supraeforturile fizice (statice şi dinamice) ale aparatului
locomotor; ridicarea şi căratul greutăţilor (pacienţilor,
aparatelor), poziţia incomodă a corpului, apăsarea
indelungată asupra pielii, articulaţiilor muşchilor,
oaselor,
• hipodinamia, munca intelectuală (de cercetare)
• supraeforturile fiziologice ale sistemelor - circulator,
respirator, coardelor vocale
• supraeforturile psihoemoţionale, supraefortul
analizatorilor, monotonia.
• Reorganizări frecvente ale programului de muncă datorate
absenteismului sau lipsei de personal (infirmiere, îngrijitoare)
• Discontinuităţi în muncă
• Lipsa de claritate în delimitarea responsabilităţilor
• Lipsa de congruenţă între nivelul de responsabilitate şi
posibilităţile judecării deciziilor luate
• Stări conflictuale între sarcinile de muncă şi posibilităţile
individuale
• Solicitări afective
• Solicitare mentală în legătură cu responsabilităţile ce le implică
tehnicile moderne computerizate
• Responsabilitate decizională (act operator, anestezie,
diagnostic, tratament)
• Munca în echipă
• Munca în schimburi alternante – munca de noapte
• Creşterea numărului de erori
• Oboseală
• Depresie psihică (30% dintre rezidenţi după primele 5
luni)
• Idei suicidare (4 din 53 medici)
• Tulburări de somn
• Degradarea relaţiilor sociale
• Afectarea capacităţii de raţionament profesional
• Iritabilitate
• Stare de depersonalizare
• Reacţii psihoafective inadecvate
• Tulburări ale memoriei recente
• Riscuri de accidente rutiere datorate oboselii
• Repercursiuni asupra activităţii familiale şi socio-culturale
Reuniunea OMS asupra riscurilor profesionale în
mediul spitalicesc susţinută în 1981 a sistematizat 5
tipuri principale de riscuri provenind din:

înţeparea accidentală, laceraţia ţesuturilor şi fracturi,

lezarea coloanei vertebrale,
absenţa echipamentului de protecţie individuală,
insuficienta întreţinere a sistemelor electrice şi
mecanice,
agresiunea (verbală/fizică) exercitată de pacienţi.
Institutul Naţional American pentru Sănătate în
Muncă (NIOSH) raportează ca cele mai frecvente
riscuri:
➢ accidentele prin înţepare cu acul,
➢ afecţiunile musculoscheletice ale membrelor şi ale
coloanei lombare
American Nurses Association (2001)
consideră ca cele mai frecvente riscuri:

I. Efectele acute sau cronice ale stresului şi suprasolicitării

II. Lombalgiile

III. Riscurile biologice (HIV sau hepatită B/C prin înţepare

accidentală cu acul contaminat)
Supraveghere, prevenire,
 In 2006 Guvernul Republicii Moldova a informat OMS
despre susţinerea integrală și intenția de a implementa
RSI (2005), desemnând Ministerul Sănătății - ca autoritate
responsabilă de implementare.
 RSI (2005) reprezintă un document cadru cu scopul de a
fortifica capacitățile de prevenire, supraveghere, răspuns și
protecția sănătății de influența pericolelor cu potențial de
răspândire internațională, iar măsurile aplicate să nu creeze
interferențe inutile traficului de pasageri și mărfuri.
 În anul 2008 – aprobat Planul Național de implementarea a
RSI.
 În perioada 2007-2011 au fost implementate activități pentru a
spori capacitatea sistemului de sănătate pentru detectarea
precoce și răspuns rapid.
 Anual progresul implementării RSI este monitorizat de către
OMS și Guvernul RM.
34
 Principiile generale de prevenire

Instrucţiuni
Evitarea
corespunzătoare
pentru lucrători
riscurilor
Evaluarea
Prioritatea
măsurilor riscurilor
de protecţie colectivă ce nu pot
faţă de cele
de protecţie fi evitate
individuală
Prevenirea
riscurilor
Combaterea
Dezvoltarea riscurilor
unei
la sursă
politici de
prevenire
Înlocuirea
pericolelor
prin non-pericole Adaptarea la Adaptarea
sau pericole
progresul muncii la om
mai mici
tehnic
 Prevenirea expunerii la factori de risc

Evaluarea Eliminarea /
Gravitate reducerea
riscului
Intensitatea riscurilor
expunerii
analiza Frecvenţa măsuri tehnice
sistemului expunerii
de muncă
Necesitatea de măsuri
măsurare: organizatorice
identificarea
pericolului - nivelul
factorilor de risc;
control
analiza riscului - analize
medicale
delimitarea riscului evaluarea riscului prevenirea expunerii
Agenția Europeană pentru Sănătate și
Securitate în Muncă (EU-OSHA) a elaborat un
instrument online de evaluare a riscurilor -
OiRA (disponibil la http://osha.europa.eu).
Acest instrument constă în pagini de internet
dedicate evaluării riscurilor, care pot ajuta
organizațiile să pună în aplicare un proces de
evaluare a riscurilor, începând cu identificarea
și evaluarea riscurilor de la locul de muncă,
continuând cu procesul decizional legat de
măsurile de prevenire și luarea de măsuri și
sfârșind cu monitorizarea și raportarea.
 Dezvoltarea unor politici de prevenire
coerente, eficiente
 Eliminarea riscurilor
 Evaluarea riscurilor profesionale
 Adaptarea muncii fiecarei persoane in parte
 Adaptarea la progresul tehnic
 Automatrizarea procesului de munca sieliminarea pe cat
posibil a manipularilor manuale
 Calcularea fractiunii etiologice profesionale
 Sisteme ergonomice de munca
 Supraveghere medicala
 Monitorizarea riscurilor
 Revizuirea masurilor de preventie
 Prevenirea oboselii
 Educatie pentru sanatate
Măsuri de evaluare şi management al riscurilor

• existenţa sistemului de management al

sănătăţii şi securităţii în muncă;
• politică de prevenire şi de evaluare a
riscurilor;
• instruirea; consultarea angajaţilor;
servicii de prevenire dispunând de
resurse corespunzătoare;
• integrarea securităţii şi sănătăţii în
muncă în alte procese de gestiune, cum
sunt achiziţia şi licitarea contractelor.
Actualmente, este necesară:

✓crearea unui instrument privind evaluarea riscurilor pentru

actorii cheie;
✓furnizarea de informaţii pentru instituţii specializate;
✓dezvoltarea cunoştinţelor referitoare la politicile privind
prevenirea riscurilor la diferite niveluri administrative;
✓creşterea nivelului de conştientizare a populatiei cu privire la
măsurile de prevenire a riscurilor;
✓o mai bună evaluare a impactului prin stabilirea aspectelor
ce trebuie luate în considerare;
✓o mai bună transparenţă a informaţiei cu privire la riscuri şi
la impactul acestora;
✓o mai mare consistenţă şi comparabilitate a datelor folosite,
a indicatorilor utilizaţi, a metodologiei de colectare şi
prelucrare a informaţiei şi a modelelor dezvoltate pe baza
informaţiilor colectate din teren.
 Mulţumesc
pentru
atenţie !

View publication stats