Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CRAIOVA
MASTER AN I SEMESTRUL I
REFERAT
Guvernanta Corporativa
Masterand:
Pecingina Viorica Florina
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE,ECONOMICE SI ADNINISTRATIVE
CRAIOVA
MASTER AN I SEMESTRUL I
Masterand:
Pecingina Viorica Florina
interese. Managerii nu pot maximiza valoarea firmei dacă ignoră interesele partenerilor
săi sociali: acţionari, salariaţi, creditori, furnizori, clienţi etc. Performanţa firmelor cotate
acordate managementului este subordonatã teoriei de agent (agent theory sau principalagent theory).
Această teorie se bazează pe ipoteza că managerul (agentul) trebuie să
conflicte inevitabile care apar între partenerii sociali ai firmei, în special între acţionari şi
Astfel, conform studiului realizat de Ernst& Young Center for Business and Innovation
premiu pentru companiile care aplică standardele de guvernanţă corporativă. (în Europa
de Sud-Est şi Africa acest premiu înregistrează valoarea maximă de 30% din capitalizarea
importante ale mediului de afaceri din economiile de piaţă dezvoltate. Deşi conceptul de
guvernanţă corporativă poate fi definit în multe moduri, acesta reflectă mecanismul prin
angajatorilor şi angajaţilor.
având cel puţin un cod de guvernanţă corporativă. Majoritatea acestor coduri (25) au fost
emise după 1997, respectiv după scandalurile financiare şi cazurile de faliment ale unor
guvernanţă corporativă s-a intensificat în special după anii 1997-1998, perioadă dominată
unele ţări din America de Sud a determinat concentrarea atenţiei comunităţii de afaceri
Corporativă.
bursele de valori, asociaţii de afaceri, industriale sau academice, asociaţii ale directorilor,
grupuri ale investitorilor etc . Majoritatea, aproximativ o treime din totalul codurilor
aplicabile în ţările membre ale UE, însă au fost elaborate de grupurile sau asociaţiile de
coduri de guvernanţă corporativă în ţările emitente, iar codurile prezintă punctul lor de
Deşi diferă din punct de vedere al scopului elaborării lor şi a gradului de detaliere,
toate aceste coduri valabile în ţările membre ale Uniunii Europene abordează patru
raportări nerespectării acestora. Astfel, deşi neobligativitatea aplicării acestor coduri este
chiar şi în cazul aplicării principiului „respectă sau explică”, companiile sunt libere să nu
acestora în practică, existând un risc real al neaplicării lor. Principalele avantaje oferite de
de guvernanţă corporativă;
elaborarea unui cod unic de guvernanţă corporativă aplicabil tuturor ţărilor membre ale
UE.
Totuşi existenţa divergenţelor dintre aceste coduri, impune adoptarea unor măsuri
corporativă. Documentul conţine două părţi: prima parte vizeazã cinci domenii
singur principiu însoţit de câteva recomandãri. Partea a doua a documentului conţine note
corporativă anglo-saxon (specific firmelor din U.K., dar şi celor din S.U.A., Hong Kong
reprezintã un sistem bazat pe influenţa externă exercitată de pieţele de capital active prin
6
Rezultă cã în ţările anglo-saxone (U.K., S.U.A, Australia şi Canada) companiile
Trăsăturile acestui model decurg din particularităţile mediului social şi comercial în care
a apãrut. Astfel, în Germania, ca şi în Japonia, acţionarii care deţin blocuri mari de acţiuni
Capitalul uman este considerat a avea cea mai mare importanţã în cadrul modelului
german.
modelul german este centrat pe sistemul bancar. Deşi în Germania şi Japonia băncile nu
au deţineri mari de acţiuni în cadrul firmelor pe care le finanţează, totuşi acestea exercită
controlul corporaţiilor germane. Germania are mai puţin de 800 companii citate în
contrast cu cele 3000 din Marea Britanie. În Germania, 85% din cele mai mari companii
citate au o proprietate concentrată, un acţionar deţine mai mult de 25% din voturi.
şi Mayer n-au găsit practic nici o piaţă pentru controlul corporaţiilor din Germania, aşa
cum sunt în SUA sau Marea Britanie. Ei au observat o piaţă activă în acţiuni ale marilor
guvernanţa corporativă a companiei, dar acţiunea acestui factor este lentă, acţionarii pot
unei firme şi implicit ale managementului prin nivelul preţului acţiunilor firmei;
drepturile şi în cazul încãlcãrii acestora pot cere declanşarea procedurii de faliment pentru
recuperarea creanţelor lor;
guvernanţei unei companii, în special în Marea Britanie şi S.U.A. În acelaşi timp însă,
aceştia constituie şi un pericol din punct de vedere al controlului puternic pe care îl pot
exercita asupra firmelor în virtutea unui procent mare al deţinerilor în capitalul social al
care primesc beneficii excesive fără a avea performanţe pe măsură, prin înlocuirea lor de
către Consiliul de Administraţie, ceea ce atrage după sine imposibilitatea găsirii unui loc
de muncă similar.
Est
acapararea drepturilor de control de către manageri sau salariaţi ale fostelor întreprinderi
acţiuni de către persoane din interior (insider - i) în caz de privatizare, sau exercitarea
ţărilor dezvoltate, Aoki analizează cauzele apariţiei acestui model al ţărilor europene în
întreprinderilor privatizate din aceste ţări, a fost dificilă în condiţiile inexistenţei unei
firmelor privatizate sunt în medie superioare celor ale fostelor întreprinderi de stat, totuşi
restructurarea se realizează în ritm lent, iar procesul de investire este foarte scăzut, ceea
a întreprinderii ca rezultat al
procesului de privatizare:
neprivatizate complet, în care statul este încă acţionar. În cadrul acestora existã în mod
manageri, deci nu existã un conflict de interese între aceştia. În schimb existã numeroase
10
C. Companiile privatizate sau deschise, care cunosc o varietate de forme,
de la cele cu un acţionariat foarte dispersat ale cãrui drepturi sunt de obicei neglijate,
persoane fizice.
majoritari şi lipsa unui control şi a unei monitorizări puternice din partea celorlalţi
11
firmã şi partenerii săi sociali, care asigură premisa îmbunătăţirii performanţelor firmelor
februarie 2000, România ocupa locul 7, cu un scor total de 20.6 puncte din 36 maxim
posibile, în cadrul unui eşantion format din 10 ţãri: Grecia, Israel, Ungaria, Turcia,
Printre punctele slabe cele mai importante ale guvernanţei corporative din
România relevate de acest studiu sunt cele legate de accesul inegal la informaţie al tuturor
investitorilor etc. Deşi nu se diferenţiază foarte mult de celelalte ţări analizate, problema
cea mai acută este însă în domeniul executării silite a drepturilor acţionarilor în justiţie, în
parte, a determinat apariţia unui grup puternic de acţionari majoritari sau semnificativi.
12
acţionarii majoritari;
13
14
CAP.2. IMPORTANŢA GUVERNĂRII CORPORATIVE
sunt interesate şi alte grupuri de stakeholderi: manageri, salariaţi, clienţi, furnizori, bănci,
categorii:
juridic şi instituţional specific unei economii de piaţă şi care îmbracă, în principal, trei
forme prin care pot fi motivaţi şi determinaţi managerii să acţioneze potrivit intereselor
Din această perspectivă, pentru România, ca de altfel şi pentru alte ţări esteuropene, liberalizarea
economică, descentralizarea alocării resurselor, transferul
proprietăţii de stat către sectorul privat şi crearea de noi întreprinderi private nu sunt
suficiente pentru a asigura funcţionarea întreprinderilor potrivit principiilor unei
profitabilităţii acestora.
15
corporativ eficient.
După cum rezultă din experienţa ţărilor cu economie de piaţă dezvoltată, apariţia
vedere de fiecare din cele două categorii de “actori”. Aspectelor relevante, li se mai
adaugă faptul că, de regulă, atunci când există mulţi acţionari ce deţin participaţii reduse
de acţiuni în cadrul întreprinderii, este prea costisitor pentru fiecare din aceştia să facă
16
unui sistem bursier şi extrabursier cu o evoluţie neatractivă, piaţa de capital având însă un
caracter emergent.
Valoarea adăugată este un instrument economic care arată cât de mult compania
acoperă costul total al capiatlului şi ce trebuie făcut dacă nu se întâmplă asta. Valoarea
Deoarece, ceea ce influenţează valoarea de piaţă a companiei este mărimea prin care
profiturile, măsurate corect, cresc sau scad pe termen scurt costul capiatlului
necesarpentru a produce aceste câştiguri. Aceasta este exact ce valoarea adăugată arată.
şi Briggs & Stratton o dovedesc. După ce au adoptat valoarea adăugată, preţul acţiunilor
manageri; principiul valorii adăugate cel puţin reduce aceste conflicte, care în schimb,
2 Haim Levy – “Principles of Corporate Finance”, Hebrew University of Jerusalem, Editura South Western
17
BIBLIOGRAFIE