Sunteți pe pagina 1din 5

Scala fricii de a nu părea incompetent

De Lawrence R. Good şi Katherine C. Good

Consemn

Următoarele 36 de afirmaţii se referă la sentimente pe care le avem toţi dar


cu grade diferite de intensitate . Citiţi-le pe toate iar dacă sunt adevărate marcaţi-le
cu A ( adevărat ) , dacă nu cu F ( fals ) . CU toate că unele întrebări vor fi mai
dificil de răspuns, încercaţi să răspundeţi la toate .

1. Nu sunt niciodată îngrijorat că aş putea fi considerat incapabil de anumite


activităţi .
2. Mi-ar place să fiu mai puţin îngrijorat în legătură cu abilităţile mele .
3. Nu aş fi predispus să mă îndoiesc de capacităţile mele de conducere dacă aş
fi într-o poziţie de conducere .
4. Mă îngrijorează faptul că aş putea să nu fiu îndeajuns de capabil să tratez cu
alţii .
5. După ce am avut o conversaţie am tendinţa să mă gândesc dacă nu cumva
am spus ceva ce nu trebuia .
6. Nu sunt predispus să mă îndoiesc de capacităţile mele dea duce un lucru la
bun sfârşit .
7. Câteodată mă întreb dacă ceilalţi cred că sunt îndeajuns de inteligent pentru
slujba mea .
8. Sunt deseori predispus să fac lucruri pentru a contraataca impresia proastă pe
care i se pare că o las .
9. Nu sunt deloc îngrijorat în legătură cu capacitatea mea de a face afaceri .
10. După ce termin o sarcină , am îndoieli dacă nu cumva am greşit ceva .
11. Nu sunt niciodată îngrijorat de posibilitatea de a fi considerat de ceilalţi
straniu sau ciudat .
12. Sunt rar îngrijorat că aş fin considerat de ceilalţi neinformat sau ignorant în
legătură cu anumite lucruri .
13. Câteodată sunt îngrijorat de posibilitatea de a fi considerat ca o persoană
care nu poate avea o relaţia de prietenie .
14. Mă îngrijorează faptul unii ar putea considera comportamentul meu în
anumite activităţi ca fiind inoportun sau fără tact .
15. Nu sunt niciodată îngrijorat de posibilitatea de a fi considerat stângaci sau
neîndemânatic de alţii .
16. Mă îngrijorează faptul că alţii m-ar putea vedea ca pe cineva care nu ştie ce
se întâmplă în jurul lui .
17. Mă îngrijorează faptul de a nu avea eticheta corespunzătoare la evenimente
sociale formale .
18. Nu mă îngrijorează niciodată integrarea mea într-o relaţie de natură sexuală.
19. Nu sunt îngrijorat de a nu atinge standardele de muncă .
20. Sunt înclinat să evit criticarea altcuiva de frică să nu mă înşel .
21. Mă îngrijorează faptul că unii ar putea să creadă că nu fac faţă la locul de
muncă .
22. Sunt rar îngrijorat de capacitatea mea de a face faţă în cazul unor
evenimente sportive .
23. Dacă aş activa într-un câmp profesional nu m-aş îngrijora în legătură cu
relaţiile cu colegii mei .
24. Am tendinţa să cred că alţii văd concepţiile mele ca fiind greşite sau
amuzante .
25. Mă îngrijorez că alţii ar crede că nu sunt pus la curent cu ultimele dezvoltări
din domeniul meu de muncă .
26. Sunt predispus să mă îngrijorez de felul în care mă voi adapta la activităţile
de la şcoală.
27. Nu mă îngrijorează posibilitatea de a spune ceva greşit într-o situaţie socială
nouă .
28. Am tendinţa de a mă îngrijora că alţii cred că nu am habar de ceea ce fac .
29. Am tendinţa să cred că alţii vor râde de ideile mele .
30. Nu mă bat la cap cu gândul dacă alţii mă iau în serios sau nu .
31. Am tendinţa să cred că prietenii sau părinţii mei mă văd iresponsabil sau de
neîncredere .
32. Dacă aş lucra ca agent de vânzări nu m-ar îngrijora posibilitatea de a părea
stângaci in faţa clienţilor .
33. Am tendinţa să cred că alţii nu mă văd îndeajuns de disciplinat .
34. Mă îngrijorează că alţii pot crede că nu dedic suficientă energie sau
entuziasm muncii .
35. Nu mă îngrijorează posibilitatea că alţii pot crede că nu trag concluziile
potrivite .
36. Nu m-ar îngrijora dacă aş părea ca fiind depăşit de muncă sau de studii .

Calcularea scorului

Comparaţi răspunsurile cu răspunsurile de mai jos şi de fiecare dată când


coincid acordaţi un punct .

1. f 9. f 17.a 25.a 33.a


2. a 10.a 18.f 26.a 34.a
3. f 11.f 19.f 27.f 35.f
4. a 12.f 20.a 28.a 36.f
5. a 13.a 21.a 29.a
6. f 14.a 22.a 30.f
7. a 15.f 23.f 31.a
8. a 16.a 24.a 32.f
Interpretarea scorului

Scoruri mici 0-12


Cei cu scoruri mici nu dau semne că se simt incompetenţi în legătură cu
comportamentele lor inter-personale. Dacă aveţi scoruri mici este probabil să fiţi
văzuţi de ceilalţi ca fiind o persoană care are încredere în munca şi activităţile
sociale .Susţineţi că aveţi o nevoie mică să menţineţi aparenţele şi că nu vă
frământă ideea de a părea stupid. Aceste sentimente de asemenea sugerează că vă
cunoaşteţi punctele tari şi v-aţi acceptat slăbiciunile .

Scoruri medii 13-22


Dacă vă încadraţi în acest scor sunteţi ca majoritatea oamenilor .Acest scor
sugerează o combinaţie normală de încredere şi înţelegerea modului cum veţi
acţiona în diferite situaţii anxioase .Este posibil ca viaţa voastră să fie o combinaţie
de perioade când vă simţiţi la fel de încrezător ca un erou şi altele când nu aveţi
deloc încredere în voi. Majoritatea oamenilor s-au obişnuit cu această combinaţie
de sentimente şi la privesc ca „ aşa a fost să fie „ . Totuşi unii nu sânt dispuşi să
accepte perioadele inconfortabile , cu toate să nu pot să specifice îngrijorarea
îndeajuns încât să o poată reduce .

Scoruri crescute 23-36

Majoritatea celor care au punctaje în această categorie îşi consumă o mare


parte a energiei lor bătându-şi capul dacă nu cumva au părut incompetenţi,
indiferent de situaţie .Cu toate că este posibil ca această frică să se manifeste în
legătură cu o anumită activitate, aceste rezultate sugerează o lipsă de auto-
acceptare şi frica că alţii vă vor considera incompetent . La limita minimă se poate
situa şi o persoană care în mod normal ar avea scor mediu dar care trece printr-o
perioadă de stress . În acest caz, ar fi mai indicat să citiţi sugestiile prezente la cei
cu scoruri medii . Dar în cazul celor cu punctaj ridicat este cazul unei auto-
examinări mai serioase . Frica de a nu părea incompetent poate face dificil să vă
comportaţi spontan , pentru că spontaneitatea creşte riscul de a greşi .De asemenea,
o asemenea frică poate avea repercusiuni în cazul relaţiilor personale , succesul la
muncă şi chiar creşterea personală.

Istoric
Psihologii care studiază procesele de dezvoltare de-a lungul vieţii împart
perioadele vieţii în diferite stagii .Unii cum ar fi Jean Piajet, au studiat dezvoltarea
intelectuală şi modul în care se modifică capacitatea noastră de a gândi, raţiona, şi
rezolva probleme pe măsură ce îmbătrânim .Dar asociate cu maturitatea
intelectuală sunt şi stadii care implică aspecte ale personalităţii legate de imaginea
de sine şi de social. Aceste stadii psihosociale ne ajută să ne stabilim noi orientări
sociale către noi şi către alţii. Conform lui Erik Erikson , trecem prin 8 stadii de la
copilărie până la bătrâneţe, fiecare având un potenţial conflict referitor la modul în
care ne vedem pe noi înşine şi mediul în care trăim .Primele stagii implică
dezvoltarea încrederi, autonomiei , iniţiativei, şi superiorităţii. După Erikson,
modul în care reacţionăm la aceste stadii pre-adolescentine determină modul în
care ne vom vedea pe parcursul vieţii, pentru că ele duc la a anumită orientare a
individului .
Calitatea încrederii pe care o avem în puterile noastre are legătură cu cât de
mulţumiţi suntem faţă de abilităţile noastre şi gradul în care ne preocupă faptul că
părem incompetenţi. Dacă ne cunoaştem punctele tari şi ne acceptăm slăbiciunile ,
probabil vom fi lipsiţi de grija de a nu face greşeli şi a nu părea incompetent .

S-ar putea să vă placă și