psihologic și moral doar AUTOCARACTERIZARE dominante prin scene semnificative pentru că este roman subiectiv
Statut social Modul de a fi al Portretul lui inadaptat Protagonistul trăiește
Student la protagonistului se Gheorghidiu este două experiențe filosofie (la reflectă în modul în realizat prin lucid „definitive” pentru început), Ștefan care el povestește: caracterizare formarea lui ca om: Gheorghidiu spirit analitic, indirectă, care se hipersensibil iubirea și războiul. este un intelectual și critic, desprinde din fapte, - Prima experiență intelectual care personajul-narator gânduri, limbaj, reflexiv de cunoaștere e trăiește în va produce o gesturi, atitudini și trăită sub semnul lumea ideilor. narațiune în care relațiile cu celelalte spirit analitic incertitudinii și Statut epicul propriu-zis personaje. La reprezintă un psihologic și este subordonat aceasta se adaugă intelectual zbucium permanent - moral analizei și și procedee „monografia îndoielii”. Natură reflexivă interpretării. specifice romanului Suferința provine, pe critic și psihologic modern: de o parte, din hipersensibilă, autoanaliza, iubirea înșelată, iar personajul introspecția, pe de altă parte, din suferă pentru monologul interior, faptul că Gheorghidiu că are impresia memoria caută certitudini. că este înșelat involuntară, fluxul Iubirea lui pentru Ela conștiinței. s-a născut din admirație, duioșie, dar și orgoliu. Din acest orgoliu, Gheorghidiu încearcă să o modeleze pe Ela după propriul tipar, ceea ce favorizează eșecul. Natură reflexivă și hipersensibilă, personajul suferă pentru că are impresia că este înșelat. Gelozia, îndoiala înregistrează o serie de etape ale destrămării cuplului: ruptura, împăcarea temporară apoi despărțirea. - A doua experiență, cea a a confruntării directe cu moartea, lasă în umbră experiența iubirii. Drama războiului anulează drama iubirii. Rănit și spitalizat, Gheorghidiu se întoarce acasă, la București, dar se simte detașat de tot ce îl legase de Ela. Obosit să mai caute certitudini, o privește acum cu indiferență: „I-am scris că îi las absolut tot ce e în casă, de la obiecte de preț la cărți..., de la lucruri personale la amintiri. Adică tot trecutul.”