Romanul Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de razboi de Camil Petrescu este il

ustrativ pentru evolutia unui personaj ntr-un roman subiectiv.Stefan Gheorghidiu

este protagonist si, totodata, narator. Romanul va urmari efectele a doua experi
ente fundamentale traite de Stefan Gheorghidiu iubirea si razboiul, analizate nu
mai din perspectiva personajului-narator.
Trasatura distinctiva a lui Stefan Gheorghidiu este orgoliul care se manifesta s
i n viata publica, si n viata privata.Un exemplu n acest sens este n primul capitol,
La Piatra Craiului, n munte. Ofiterii aflati la popota discuta, pornind de la un
articol de ziar, pe tema libertatii n iubire. Marturisirea lui Stefan Gheorghidi
u contureaza cele doua dimensiuni ale orgoliului si opiniile exprimate de ofiter
i sunt copilaresti si primare, pentru ca ei nu stiu nimic din psihologia dragost
ei. Atitudinea fata de colegi este voit studiata: era n tonul meu, n ostentatia ne
ologismelor, o nuanta de jignire si dispret. Chiar daca ea este menita sa masche
ze drama pe care el o traieste banuiala ca sotia l nsala atitudinea sa este putern
ic legata de orgoliul profesional (este filozof): Folositi un material nediferen
tiat dublat de cunoasterea adevarului unic: iubirea e altceva, iar daca nu stiti
ce e, puteti sa dezbateti toata viata ca tot nu ajungeti la nimic. Si privindu-i
dispretuitor: Discutati mai bine ceea ce va pricepeti.
Stefan Gheorghidiu traieste, de fapt, drama intelectualului intolerant, mpartit nt
re viata adevarata, cu bune si rele, si idealurile umanitatii promovate de filoz
ofie. Chiar atunci cnd recunoaste ca are un comportament inadecvat, izbucnirea me
a era nelalocul ei, vulgara, fara temei, nu o face din perspectiva unei greseli
de comunicare, ci din perspectiva omului superior, aflat accidental ntr-un mediu
inadecvat lui: m-a scos din sarite atta saracie de spirit ntr-o discutie.
Si cnd traieste dezamagirea de a nu fi iubit asa cum vrea el, o face tot din orgo
liu. Monologul n fata lui Oprisan este patetic si, ca sa nu para o confesiune, Gh
eorghidiu si descrie sentimentele sub semnul stiintei: Psihologia arata ca au o t
endinta de stabilizare starile sufletesti repetate si ca, mentinute cu vointa, d
uc la o adevarata nevroza. Introducerea vointei ca factor determinant n ecuatia i
ubirii exclude libertatea si plaseaza inefabilul afectiv n plan secund.
Sentimentele lui Stefan Gheorghidiu stau sub semnul mondenitatii orgolioase; lui
i plac ,,oachesele. Ela este blonda, dar cstiga prin insistenta. Orgoliul este o s
tare puternic afirmata si intens traita: orgoiul a constituit baza viitoarei mel
e iubiri ncepusem, totusi, sa fiu multumit fata de admiratia pe care o avea toata
lumea pentru mine, fiindca eram att de patimas iubit de una dintre cele mai frum
oase studente. Din orgoliul identitatii masculine se naste un sentiment afectuos
, nsa conditionat de starea de superioritate: femeia aceasta ncepuse sa-mi fie scu
mpa tocmai prin bucuria pe care i-o dadeam eu, facndu-ma sa cunosc astfel placere
a de a fi dorit si de a fi eu nsumi cauza de voluptate.
Stefan Gheorghidiu se lasa iubit, fiindca acest fapt intra favorabil n paradigma
fiintei lui: sa tulburi att de mistuitor o femeie dorita de toti, sa fii att de n
ecesar unei existente, erau sentimente care ma adevereau n jocul intim al fiintei
mele. Sentimentul nteles numai din perspectiva masculina face dovada incapacitat
ii personajului de a-i ntelege pe cei din jur si, n mod concret, pe Ela; aceasta s
ituatie este marcata stilistic prin superlativul att de, folosit n definirea iubir
ii. Procedeul este elocvent si n portretul Elei: atta tinerete, atta frngere, atta ne
socotinta, si atta generozitate. Elogiul obtinut prin repetitie si enumerare este
sarac, din punct de vedere al semnificatiei. Daca pe el nsusi, personajul se ana
lizeaza pna n cele mai mici amanunte, pe ceilalti i expediaza ntr-o suma de prejudec
ati comportamentale. Asa se ntmpla si cu Ela este frumoasa, generoasa, dar superfi
ciala: Asa o doream, razvratind fermecator, lacoma, pachetele de la bacanie si, n
acelasi timp, privind cu sfiala pachetul de carti, pe care ea nu le citea, dar
stia cel putin ca pretuiau mult.
Comportamentul feminin, standardizat de Stefan Gheorghidiu, propune imaginea une
i fiinte slabe, neajutorate, ascultatoare si n permanenta admiratie fata de barba
t. Implicarea Elei n problemele referitoare la mostenire trezeste nencrederea n suf
letul lui Stefan Gheorghidiu o nencredere legata de amenintarea unicitatii person
ale: As fi vrut-o mereu feminina, deasupra discutiilor acestora vulgare, plapnda
si avnd nevoie sa fie protejata.
Gelozia nu este motivata n actele Elei, dar devine paroxistica n imaginatia lui St
efan Gheorghidiu. Punctul de pornire este prejudecarea sociala, pe care o dispre
tuieste: Auzisem de scandaluri, la care se adauga o formatie interioara misogina
: Sunt clipe cnd ura si dezgustul meu pentru femei devin att de absolute, ca socot
esc ca de la oricare dintre ele te poti astepta la orice. Suferinta este aliment
ata si de placerea disimularii. Comportamentul Elei, chiar daca pare cam exagera
t, trezeste n erou gelozia mascata prin veselie excesiva, dar si patetismul dezam
agirii: descoperirea unui cap strain si vulgar. n registrul tradarii, gesturile i
apartin punctual lui Stefan. Tradarea Elei este, de fapt, o suma de informatii i
nterpretate din perspectiva proprie.Despartire-mpacare-despartire: acestea sunt e
tapele casniciei. Daca mpacarea este generata de redimensionarea orgoliului, de e
xercitiul disimularii si al interiorizarii sentimentului (desi orice rochie ca a
ei l emotioneaza, se face ca nu recunoaste rochia albastra), despartirea finala n
seamna anularea trecutului. Orgoliul nu poate fi nlocuit prin iubire.
Prin urmare, romanul modern e legat de aparitia constiintei si de aparitia unui
nou tip de personaj: intelectualul lucid, nsetat de absolut, care-si problematize
aza existenta si intra n conflict cu sine si cu lumea nconjuratoare. Stefan Gheorg
hidiu face parte din galeria camilpetresciana a personajelor nsetate de absolut.
Problema grava care duce la esecul social este ca aceste personaje vor sa transf
ere absolutul n viata de zi cu zi. Fiindca transferul este imposibil, ele vor int
ra n conflict cu toata lumea. Conflictul va fi trait dramatic la nivelul constiin
tei.