Mircea Eliade

Maitreyi

1.Geneza:
Ap[rut in 1993, romanul constituie o transpunere ]
ntr-un cadru fic\ional al experien\ei Indiei, experien\[ ce a
marcat decisiv profilul spiritual =i evolu\ia autorului.
Rezultatul aceleia=i aprofund[ri a unei lumi cu o
mentalitate =i o structur[ distinct[ sunt =i romanele
‘+antier’,’Izabel =i apele diavolului’.
2.Formula compozi\ional[
Este cea cultivat[ ]n epoc[ de prozatori ca André
Gide, Camil Petrescu.
Este roman-confesiune sau metaroman(roman
despre roman); spre deosebire de Camil Petrescu, la care
se realiza multiplicarea perspectivelor =i relativizarea
experien\elor prin multiplicarea vocilor narative, ]n
romanul lui Mircea Eliade, acelasi efect se ob\ine prin
reevaluarea experien\elor, de c[tre personajul narator ]n
momente distincte. Se contureaz[ astfel trei planuri
temporale:
-al tr[irii evenimentului
-al consemn[rii ]n jurnal
-al reevalu[rii jurnalului =i al transform[rii ]n roman.
3.Tipul de roman
Roman psihologic(erotic) ]n m[sura ]n care
urm[re=te evolu\ia sentimentelor unor personaje care fac
parte din lumi diferite, ceea ce imprim[ iubirilor o
dimensiune tragic[.
Roman de moravuri- sunt prezente ]n roman mai
multe medii umane =i sociale, ale c[ror concep\ii, atitudini,
sunt evocate cu o fin[ intui\ie. Astfel prozatorul
investigheaz[ via\a indienilor dintr-o
cast[ superioar[( familia inginerului Sen), ]n care tradi\iile
se ]mbin[ cu spiritul european, dar =i comunitatea
britanic[, exclusivist[, dispre\uitoare fa\[ de autohtoni, =i
lumea euroasiatic[, permanent complexat[ de lipsa unei
identit[\i =i g[sind ]n modelul european un ideal.
Se poate vorbi ]n acest sens =i despre un roman al
mentalit[\ilor divergente, diferen\a sistemelor de valori
conduc`nd spre ]n\elegerea, uneori eronat[, a gesturilor,
reac\iilor, atitudinilor.
4.Subiectul
Ac\iunea relatata la persoana ]nt`i de personajul
narator urm[re=te geneza =i evolu\ia unei iubiri cu un final
dramatic, ]ntre personaje din lumi diferite. Este demn de
obsevat c[ substan\a autobiografic[ - experien\a indian[ a
prozatorului - imprim[ confesiunii autenticitate =i lirism.
Desigur c[ posibila raportare la experien\a real[ - favorizat[
=i de replica t`rzie ‘ Dragostea nu moare’ - nu exclude
numic din meritele acestei opere de fic\iune.
Din perspectiva personajului, tr[irea iubirii este
permanent dublat[ printr-o dorin\[ de cunoa=tere, de
integrare ]n mentalitatea, tradi\iile, spiritualitaea
indian[ cu care dore=te s[ se identifice. Dragostea este
deopotriv[ un ceremonial ini\iatic =i o revela\ie. Ca =i ]n
romanul lui Proust sau ]n ‘ Ultima noapte …’ de Camil
Petrescu, eroul nu are de la ]nceput sentimentul unei
accept[ri sau iluminarea fiin\ei iubite; dimpotriv[ - reac\ia
ini\ial[ este de respingere. Apropierea determinat[ de
lectur[, de studiu, ]nt[rit[ prin simbolistica gesturilor, pe
care protagoni=tii le interpreteaz[ diferit, are drept
consecin\[ izbucnirea =i manifestarea unei pasiuni care
absoarbe energiile fizice =i suflete=ti, fiind cu greu
ascuns[ de cei din jur. Un moment semnificativ este
logotna mistic[ ]n mijlocul naturii, ce reflect[ un spirit
panteist, o putere de comunicare cu ]ntregul univers, o
sacralizare a omenescului prin comuniunea cu natura.
Dezv[luirea brutal[ a leg[turii determin[ reac\ia violent[ a
familiei, separarea cuplului. Personajele ac\ioneaz[ ini\ial
asem[n[tor, ]ncerc`nd s[ comunice, s[ caute o solu\ie
pentru a ]nfr`nge ostilitatea familiei, pentru ca ulterior
conduita lor s[ se modifice . Allan g[se=te un refugiu ]n
izolare, apoi ]n tr[irea unor noi aventuri, ]n vreme ce
Maitreyi s[v`r=e= te un gest disperat spre a obliga
familia s[ accepte c[s[toria ei cu Allan. Finalul poate fi
considerat deschis, ]n sensul c[ eroul, de=i are dovada
sacrificiului fiin\ei iubite, este totu=i dezorientat, confuz,
incapabil s[ ia o decizie sau s[ revin[ la sentimentele
anterioare.
5.Personajele
Allan
 Este un personaj alter-ego care ]=i asum[ =i rolul de
narator =i comentator al experien\elor tr[ite,
interpret`ndu-le =i evalu`ndu-le pe mai multe planuri
temporale. Din acest punct de vedere poate fi comparat cu
+tefan Gheorghidiu din ‘ Ultima noapte…’. Transformarea
personalit[\ii sale se datoreaz[ unei duble experien\e de
cunoa=tere; ]n acest sens se poate vorbi despre un roman
ini\iatic sau bildungsroman.}n primul r`nd Allan se
autodefine=te ca european fascinat de spiritualitatea =i
modul de via\[ al Indiei, pe care, ]n contrast cu prietenii s[i,
le percepe ca pe o treapt[ superioar[. El ]=i dore=te
s[ aprofundeze din interior sensurile =i ritualurile complexe
ale acestei lumi, ajung`nd p`n[ la aspira\ia de a renun\a la
propria religie, de a se converti =i de a fi primit ]ntr-o
familie indian[. Pe de alt[ parte, experien\a iubirii se
constituie ]ntr-o noua modalitate de cunoa=tere =i
autocunoa=tere. Ca =i la Ghieorghidiu, iubirea
n[scut[ dintr-o respingere ini\ial[ se transform[ treptat ]ntr-
o pasiune devastatoare care ]i absoarbe ]ntrega energie
fizic[ =i sufleteasc[. Iubirea faciliteaz[ intrarea sa ]n
comunitatea spre care aspir[, dar dezv[luirea ei brutal[ e ]
nso\it[ de o ruptur[ definitiv[.}n conturarea personajului,
autorul porne=te de la propria experien\[, c[reia ]i
confer[ noi semnifica\ii, accentu`nd permanent diferen\a
dintre cele dou[ lumi aflate ]n contact, ]n\elegerea
diferit[ a gesturilor, atitudinilor, dar =i posibilitatea
dep[=irii acestor incompatibilit[\i. Ca =i ]n cazul lui
Georghidiu, finalul romanului ]l surprinde pe erou aproape
vindecat de pasiunea care d[duse un sens existen\ei sale,
dar spre deosebire de aceste, el este ]nc[ fr[m`ntat de
incertitudine, de imposibilitatea de a g[si o explica\ie a
evenimentelor interioare =i exterioare.
Maitreyi
Este un personaj unic, mai ales prin apartenen\a la
o lume cu valori =i ritualuri total diferite, lume ce ]i
imprim[ individualit[\ii sale, nu un exotism superficial ci o
complexitate intelectual[ =i psihologic[. De=i nu-=i
propune o relativizare a imaginii, a=a cum se ]nt`mpl[ in
‘Patul lui Procust’, Eliade sugereaz[ totu=i o
dubl[ percep\ie- cea a personajului narator, care descoper[
treptat aceast[ feminitate fascinant[ =i, odat[ cu ea, lumea
c[reia ]i apar\ine, =i mai pu\in conturat[, perspectiva
cunoscu\ilor s[i, fundamental negativ[, ]ntemeiat[ pe
dispre\ =i ignoran\[.
Farmecul eroinei reiese din permanenta ]mbinare de
copil[rie, =i maturitate, naivitate =i profunzime spiritual[,
de inocen\[ =i erotism. Un alt aspect care
impresioneaz[ este intui\ia sacralit[\ii cosmice, mai precis
sentimentul panteist al comunic[rii cu micro =i
macrouniversul, al integr[rii ]n ritmurile acestora(logodna
mistic[). Deznod[m`ntul pune ]n eviden\[ t[ria de caracter,
curajul de a-=i sus\ine p`n[ la cap[t propriile sentimente,
de a risca o ruptur[ fa\[ de familie =i propria lume pentru ]
mplinirea iubirii.
}n ciuda acestui act decisiv, personalitatea ei r[m`ne
enigmatic[ ]n con=tiin\a naratorului, astfel ]nc`t finalul e
unul deschis.