Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I. Marketingul serviciilor
Philip Kotler definește serviciul ca fiind „orice acțiune sau operațiune pe care o poate
oferi altei părți și care este intangibilă și nu are ca rezultat intrarea în posesia unui bun material.
Producerea sa poate fi legată de un produs existent în formă fizică.” O altă definiție, însă de
această dată ceva mai cuprinzătoare este cea dată de Ch.Gronroos: „Un serviciu este o activitate
sau un grup de activități, mai mult sau mai puțin tangibile care au loc, de obicei, în momentul
interacțiunii dintre prestator și cumpărător.
Doar din cele două definiții care duc practic la același consens, putem trage concluzia
că un serviciu este o acțiune pe care o persoană o poate efectua pentru alta/altele, fiind
intangibilă și care nu duce la transferul unui bun material.
În domeniul serviciilor, marketingul are o influență mai restrânsă în ceea ce privește
decizia de cumpărare, spre deosebire de bunurile materiale care pot influența consumatorul
prin preț, marcă, distribuția și nu în ultimul rând produsul în sine. În schimb, în domeniul
serviciilor, marketingul poate influența foarte mult dacă vorbim despre promovarea serviciilor,
publicitatea acestora, prin multitudinea de canale care fac posibile legăturile dintre prestator și
client dar și prețurile. Toate acestea pot conduce la fidelizarea clienților, la recenziile care de
asemenea influențează foarte mult și vânzarea într-un număr mai mare a serviciului prestat
(Lovelock, 2011)
Serviciile sunt prestate direct pentru consumator sau în beneficiul acestuia.
O prestare bună a serviciului presupune şi un grad de flexibilitate, dar și
de adaptare la condiţiile pieţei (Orzan et al., 2007).
Așa cum se poate observa din toate definițiile prezentate anterior, elementele întâlnite
cel mai des sunt cele care deosebesc serviciile de bunurile materiale, însă nu trebuie neglijate
acele aspecte care particularizează în detaliu această categorie economică. Ne referim aici la
cele mai importante caracteristici ale serviciilor despre care se poate spune că se bucură de o
relativă unanimitate de păreri în literatura de specialitate și anume: intangibilitatea sau
nematerialitatea este caracteristica esențială a serviciilor și constă în faptul că ele nu pot fi
descrise cu ajutorul parametrilor fizici, estetici și organoleptici, ca în cazul bunurilor materiale,
deci nu pot fi văzute, simțite, atinse, auzite sau încercate înainte de a fi cumpărate și consumate,
Nume și prenume: Sipos Andreea
aspectele concrete oferindu-ne doar denumirea, prețul, comunicațiile și ambianța. Pe lângă cele
doua caracteristici enunțate mai sus, se mai numără și inseparabilitatea sau relaționalitatea,
care presupune faptul că serviciul este un rezultat al unei co-producții în sensul că prestatorul
și consumatorul se află în contact direct de-a lungul procesului de prestare (Sfetcu, 2015). Este
bine cunoscut faptul că pentru bunurile materiale, procesele de producție și consum sunt
separate în timp și spațiu. Nu același lucru se poate spune despre servicii, al căror consum nu
poate fi detașat de persoanele care le prestează și mijloacele de prestare. În condițiile existenței
acestei trăsături, este necesară o adaptare continuă la contactele numeroase și variate, fiecare
client având propria sa personalitate. O bună cunoaștere a nevoilor pieței și o riguroasă
delimitare a sferelor de acțiune, același producător neputându-și oferi simultan serviciile pe
mai multe piețe. Prezentă în toate cazurile, această caracteristică are intensități diferite după
categoria de serviciu oferit (de exemplu: serviciile bancare, de televiziune, al serviciilor
informaționale, de telecomunicații, educaționale, medicale, etc.). O altă caracteristică foarte
importantă este eterogenitatea, ce atestă faptul că serviciile nu pot fi repetate în mod identic,
depinzând într-o mare măsură de specificul prestatorului, modul de implicare și participare a
utilizatorului, condițiile de mediu specifice, etc. Așadar, putem spune că serviciile diferă de la
un ciclul de prestare la altul, au o calitate diferită, ceea ce le face eterogene, standardizarea lor
fiind un proces aproape imposibil. Perisabilitatea este și ea o caracteristică a serviciilor, ce
reprezintă capacitatea acestora de a nu fi stocate și de a fi utilizate în perioadele când acestea
sunt necesare. O ultimă caracteristică deosebit de importantă este nondurabilitatea sau
imposibilitatea aproprierii care decurge din intangibilitatea și perisabilitatea serviciilor și se
referă la faptul că ele nu se pot afla în proprietatea vânzătorului atunci când are loc tranzacţia
comercială şi de asemenea nici cumpărătorul nu obţine drept de proprietate asupra acestora
după achiziţionare. Deci un serviciu oferă consumatorului un avantaj sau satisfacţie fără a avea
drept rezultat transferul proprietăţii asupra unui lucru (Muhammad, 2013)
Marketingul s-a extins foarte mult încă de la începutul anilor 70 și a ajuns să influențeze
majoritatea domeniilor de activitate de pe piața serviciilor, printre care și serviciile publice,
serviciile de sănătate, serviciile de transport, serviciile culturale, serviciile financiar-bancare și
nu în ultimul rând serviciile turistice.
II.1. Promovarea
Încă de când a luat amploare și s-a pus baza mixului de marketing, promovarea a fost
definită în diferite moduri, dar care să ajungă la același punct comun, respectiv la originea
cuvântului latinesc “promovere” care înseamnă “a mișca înainte”. O definiție regăsită în
Dicționarul explicativ al limbii Române, ne indică câteva sensuri ale cuvântului a promova,
precum: “a ridica, a se dezvolta, a sprijini pentru a progresa, a susține”(1984). Comparând
direct la ceea ce se referă concret promovarea prin termenii enunțați mai sus și definirea exactă
spusă de anumiți autori, putem constata faptul că aceștia folosesc alți termini care să ne ducă
cu gândul la promovare și prin care să ne facă să înțelegem cu adevarat termenul. O definiție
apropiată de cele spuse mai sus este cea a lui Richard E. Stanley: “promovarea este orice
comunicație care are drept scop să deplaseze înainte un produs, un serviciu sau o idee în cadrul
unui canal de distribuție.” (Stanley, 1983). Făcând parte din cei patru pași importanți ai mixului
de marketing, promovarea contribuie la creșterea profitabilității firmelor, dar și a succesului
acestora pe piață. Instrumentele utilizate în mixul promotional includ și publicitatea,
marketing-ul direct, vânzarea personală și sponsorizarea, relațiile publice, dar și promovarea
vânzărilor (Rowley, 1998). O altă definiție dar de această dată a unui profesor român, fondator
al Școlii de marketing de la București, pe nume C.Florescu, reușește să caracterizeze complet
noțiunea de promovare ca fiind “ansamblul acţiunilor de impulsionare a pătrunderii produselor
pe piaţă şi în consum, de stimulare a vânzărilor“(Florescu, 1987) . De fapt, mixul promoțional
este combinația specifică a metodelor promoționale alese pentru un produs sau un serviciu
pentru ca acesta sa atingă obiectivele organizaționale (Haris).
Ajungând din nou la mixul de marketing care cuprinde Produsul, Prețul, Plasamentul
(Distribuția) și Promovarea, este bine de știut faptul că cea din urmă, respectiv promovarea se
poate face prin diferite mijloace, cum ar fi: mijloace de promovare directă sau personală, care
cuprind forțele de vânzare și marketingul direct și mijloace de promovare nepersonale sau de
masă, din care fac parte publicitatea, promovarea vânzărilor, reclamele, relațiile publice, dar și
Nume și prenume: Sipos Andreea
1. Publicitatea
2. Promovarea vânzărilor
3. Relațiile publice
4. Marca
5. Manifestările promoționale
6. Forțele de vânzare
- Funcția politică;
- Funcția persuasivă;
- Funcția culturală
Toate aceste funcții duc la o mai bună comunicare cu diferiții consumatori, îi influențează pe
aceștia în luarea deciziilor de cumpărare sau chiar pot schimba opiniile acestora.
evenimente au ca scop reprezentarea întreprinderii, aici fiind vorba de latura calitativă, aceasta
generând efecte pe termen lung, dar contribuie și la stimularea vânzărilor, reprezentând
variabila cantitativă, care generează efecte pe termen scurt.
Pe lângă cele 6 activități promoționale menționate mai sus, mai există o altă formă de
comunicare nepersonală, respectiv reclama. Reclama este după cum am menționat, un mijloc
de comunicare nepersonală, plătită și persuasivă, a unui mesaj referitor la un bun sau un
serviciu, transmis unui public țintă larg, prin mijloace de comunicare în masă (Lefter et al.,
2006).
Din punct de vedere al promovării, aceasta se poate realiza și prin alte metode, ca de
exemplu, promovarea pe internet. Internetul prezintă beneficii unice pentru marketing, unul
din ele fiind costul scăzut pentru distribuirea informaților la nivelul unei audiențe globale
(Sfetcu, 2015). Această metodă a devenit tot mai utilizată datorită impactului pe care îl are
internetul asupra consumatorilor. Majoritatea companiilor au acces la baze de date despre
clienți. Aceasta poate conține caracteristici ale clientului și, probabil, o înregistrare a
proprietății și / sau utilizării serviciului respectiv. Oricât de valoroase sunt aceste date, imaginea
este încă incompletă; Un lucru care lipsește din ecuație este modul în care clienții percep,
cunosc și asimilează informații despre companie. Aceasta poate fi percepția calității, satisfacția
față de serviciu sau chiar probabilitatea de a recomanda mai departe și altor persoane (Breur,
2011).
Printre nenumăratele concepte care definesc prin înțelesul lor, marketingul online,
promovarea pe internet sau desfășurarea unor activități în mediul online, se numără și conceptul
de E-business.
Utilizarea internetului în sectorul afacerilor a creat noi oportunități atât pentru oamenii
de afaceri, cât și pentru consumatori. Deși acest concept, de e-business, prezintă un număr mare
de avantaje notabile, se poate menționa și o gamă largă de dezavantaje ce scad popularitatea
utilizării unei practici de acest fel (Lorette, 2019) Dintre avantajele oferite, de această idee
generală, se pot evidenția următoarele:
Aceste avantaje oferite de E-business, aduc odată cu ele și dezavantaje de care trebuie să se
țină cont:
Bibliografie
1. Apirapee, S., T., (2018), Facbook as a digital marketing tool: Facebook’s engagement
strategy for maternal and child health peace, UTCC International Journal of Business
and Economics, vol.10.
2. Breur, T., (2011), Data analysis across various media: Data fusion, direct marketing,
clickstream data and social media
3. Chițu, I.,B., (2013), Tehnici promoționale, Editura Universității Transilvania Din
Brașov, pp. 102-104
4. Combe, C., (2006), Introduction to E-Business: Management and Strategy, Editura
Elsevier
5. Dana Griffin (2019), The advantages&disadvatnages of electronic business (e-
business)
6. Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Academiei Române, 1984, pp. 751
16. Mahmad, I.,N, Mohammad, S.,A.& Sultan, M., (2014), The impact of promotional
mic elements on consumers purchasing decisions, International Business and
Managament, vol.8, pp. 145
17. Manifestările promoționale, Conspecte marketing, publicat în data de
25.septembrie.2017
18. Marca, Conspecte Marketing, publicat în data de 26.septembrie.2019
19. Muhammad, Q.M., & Ahmad, J.S. (2013), Promotion& strategies of promotion, pp. 7