Pastele in familia regala

În anul 1939, Regele Carol al II-lea împreună cu suita sa a sărbătorit Paştele la Balcic.
Suita regală a stat pe malul mării, la Castelul Reginei Maria, în perioada 1-13 aprilie. Fructele
au fost aduse de la Bucureşti, special pentru masa pascală, respectiv mere, pere, banane,
portocale şi grapefruits-uri. Mesele regale au fost fost stropite cu băuturi aduse special tot de
la Bucureşti: cognac Napoleon (o sticlă), cognac Brossault (o sticlă), vin Pouilly – Fuise (din
1929) – trei sticle, vin Chateau Mirat – Barsac (din 1914) – trei sticle, vin Cheval Blanc St.
Emilian (recolta 1919) – trei sticle. De la Economatul castelului s-au luat zece sticle de
şampanie Cremat, două sticle de rom englezesc (categoria I, de jumătate de litru) şi o sticlă
rom de casă de 0,5 litri.
Din pivniţa de consum s-au luat 20 de sticle "Riesling de Româneşti" (producţia anului
1937), 20 din "Muscat de Dobrovăţ" (din 1936), 20 din "Grasa de Cotnari" (1936), 20 din
"Profiriu de Dobrovăţ" (1937), 20 din "Pelin de Segarcea" (1937), 15 din "Burgogne
Românesc" (1937), 15 din "Cabernet de Ruşeţu" (1937) şi 15 de Malaga (categoria I de 750
ml). S-a mai consumat şi cinci sticle de "ţuică de Glâmbocelu" (din 1931) şi trei de ţuică
"Domeniul Coroanei" dar şi 60 de sticle Bere de Azuga şi 150 de sticle de apa minerală
Broşteni. S-au mai băut încă 20 de litri de must sterilizat şi cinci litri de Coca Cola.
Personalul castelului a băut 20 litri de vin roşu, adus de acasă şi 40 litri vin de Balcic.
Nu am aflat, din surse autorizate, ce s-a consumat la masa de Paşte. Am aflat că, doar cu şase
luni înainte, pe 29 octombrie, în Castelul pe care îl moştenise de la mama sa, regele Carol al
II-lea, împreună cu suita sa au consumat, la dejun, cotlete de şalău Nantua, fazan la frigare,
salată "Beatrice", budincă "San Souci" şi fructe. În anul 1923, Ziua Naţională (10 Mai, în acea
vreme) a coincis cu sărbătoarea Paştelui. Dejunul regelui a fost bogat şi s-a servit, cu acel
prilej, „Bulion de pasăre, morun şi nisetru cu sos Ravigot, ouă roşii, şuncă cu aspic, gelatină
(adică răcituri) de pasăre, maioneză cu raci, salata rusească de legume, miel fript, salată verde,
prăjituri, caşcaval, portocale, migdale şi stafide". S-a băut vin Bordeaux roşu, vin alb de
Drăgăşani şi şampanie.
Potrivit autoarei cărții „Viaţa cotidiană la Curtea Regală a României", Ştefania
Ciubotaru, pe timpul regelui Mihai "masa şi alimentaţia s-a pliat pe aceleaşi coordonate ca şi
la curtea tatălui şi bunicului său". În anul 1942, familia regală a oferit, de Paşti, un dejun
regal. A fost un dejun restrâns la care au participat doar nouă persoane.
 Meniul a fost compus din ouă de Paşte, aperitive, miel fript, salată de legume de sezon,
pască şi fructe. La cină s-au servit ouă roşii, supă ţărănească, şalău rece, sos de maioneză,
pască şi fructe. Tot cu ocazia Paştelui, suita regală a mâncat, la dejun, alivenci moldoveneşti,
friptură de miel cu cartofi, salată, sufleu cu lămâie şi cafea iar, la cină, un borş de miel, miel
pane cu cartofi, salată şi pască. După cum vedeţi, masa suitei era mult mai bogată decât
austera masă a regelui.
Ce prevedea eticheta Curții Domnești
Eticheta Curții Domnești prevedea că în Vinerea Mare suveranul, însoțit de Casa
Civilă și de Casa Militară, asista la ceremonia oficiată la Mitropolie. Din suită mai făceau
parte și reprezentanții Guvernului, ai camerelor Parlamentului, ai Înaltei Curți de Casație și
Justiție și oficialități locale. Ceremonialul reglementa și ordinea în care se făcea înconjurarea
bisericii, suveranul fiind primul alături de Mitropolitul Primat. De asemenea, participa și la
Slujba de Înviere, în sâmbăta Paștelui, având parte de aceeași suită. Momentul în care
Mitropolitul rostea „Hristos a înviat" era urmat de 101 tunuri de pe Dealul Spirei. Ținuta era
de „mare doliu" în Vinerea Mare, adică frac pentru civili, „cu cravată și mănuși negre,
decorațiuni și marele cruci fără lentă", și de ceremonie în ziua de sâmbătă: frac cu cravată și
mănuși albe și decorațiunile în forma reglementară.
Regele Carol al II lea și membrii Familiei Regale participau atât la slujba deniei,
oficiată în paraclisul Patriarhiei, cât și la Slujba de Înviere, uneori la Biserica „Domnița
Bălașa", alteori la Patriarhie.
Regele Mihai obișnuia să petreacă Paștele, la fel ca și Crăciunul, într-un mod cât mai
restrâns și mai intim, la reședința regală de la Săvârșin sau la Sinaia.
În perioada exilului, Familia Regală a României a petrecut foarte multe vacanțe în
Grecia, la reședința Familiei Regale grecești de la Tatoi, unde regăseau un ambient apropiat
de cel românesc, în special în perioada Crăciunului sau a Paștelui ortodox. La acea vreme,
Regina Sofia era Principesă a Greciei și arăta o mare afecțiune pentru Principesele României,
pe care le ducea la biserică sau le învăța colinde sau cântece.
În ultimele două decenii, Familia Regală a participat la slujbele sărbătorilor de Paște în
arhiepiscopii și episcopii istorice, cum sunt cele de la Iași, Cluj, Craiova, Timișoara, Alba
Iulia sau Galați, precum și în episcopii nou înființate precum cele din Giurgiu, Deva sau
Madrid.
Poate cea mai cunoscută sărbătoare pascală petrecută de Familia Regală a fost cea din
anul 1992, atunci când Regelui i s a permis venirea în țară. Un milion de bucureșteni au ieșit
pe străzi ca să l vadă pe Rege și să l aclame, și astfel vizita Majestății Sale a fost un triumf.