Dokumen - Tips - Lucrare Disertatie Prezentare

5/25/2018 LucrareDisertatie-PrezentarePpt-slidepdf.
com
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

Master MANAGEMENT EDUCATIONAL
Disciplina: MANAGEMENTUL CALITATII IN SCOLI
CALITATE IN EDUCATIE IN SCOALA INCLUZIVA

APLICATIE LA SCOALA GENERALA MAIERUS
Coordonatori ştiinţifici :
Prof. Univ. Dr. Ing. DHC Constantin Oprean
Conf. Univ. Dr. Ing. şi Ec. Mihail Ţîţu
Masterand:
Pacurar(Moraru) Alina
Iulie, 2007
http://slidepdf.com/reader/full/lucrare-disertatie-prezentare-ppt
1
1/32
5/25/2018 LucrareDisertatie-PrezentarePpt-slidepdf.com
STRUCTURA LUCRĂRII
Introducere
1. Calitatea in educatie- 2. Scoala incluziva

delimitari conceptuale
CALITATE IN EDUCATIE IN SCOALA INCLUZIVA
Aplicatie la Scoala Generala Maierus
3. Metodologia cercetarii 4. Rezultatele cercetarii
Concluzii şi
contrubuţii originale
Bibliografie
Anexe 2
2/32
1. CALITATEA IN EDUCATIE- DELIMITARI CONCEPTUALE
Cadrul legal
 O.U.G. nr.75/2005 privind asigurarea calităţii;
 Legea nr.87/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr.75/2005;
Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ


preuniversitar aprobat prin O.M.Ed.C. nr.4925/2005;
3
3/32
CALITATEA EDUCAŢIEI este ansamblul de caracteristici ale unui program de

studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite aşteptările
beneficiarilor, precum şi standardele de calitate.
ASIGURAREA CALITATII EDUCATIEI exprimă capacitatea de a oferi programe
de educaţie, în conformitate cu standardele enunţate.”
IMBUNATATIREA CALITATII EDUCATIEI presupune evaluare, analiza si actiune

corectiva din partea organizatiei furnizoare de educatie, bazata pe selectarea si adoptarea
celor mai potrivite proceduri, precum si pe alegerea si aplicarea celor mai relevante
standarde de referinta.
STANDARDUL reprezinta descrierea cerintelor formulate in termen de reguli sau

rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activitati in
educatie.
INDICATORUL DE PERFORMANTA reprezinta un instrument de masurare a gradului

de realizare a unei activitati desfasurate de o organizatie furnizoare de educatie prin
raportare la standarde, respectiv la standardele de referinta.
Ordonanţa de Guvern nr. 75 / 2005 4
4/32
Calitatea în educaţie
Standardele
educaţionale
Aşteptările
beneficiarilor
5
CALITATE
http://slidepdf.com/reader/full/lucrare-disertatie-prezentare-ppt 5/32
Asigurarea calităţii în educaţie

Este asigurata prin urmatoarele procese:
 Planificarea şi realizarea efectivă a rezultatelor aşteptate ale

învăţării
 Monitorizarea rezultatelor
 Evaluarea internă a rezultatelor
 Evaluarea externă a rezultatelor

 Îmbunătăţirea continuă a rezultatelor în educaţie
Ordonanţa de urgenţă nr. 75 / 2005

6
CALITATEA ESTE: CALITATEA NU ESTE:

 Valoarea pe care indivizii, societatea o  Asigurarea funcţionării şcolii. Vorbim de
acordă serviciilor educaţionale şi educaţiei calitate doar după asigurarea funcţionării
în ansamblul ei corespunzătoare
 Definită de clienţii/ beneficiarii serviciilor  Responsabilitatea exclusivă a şcolii

educaţionale
 Construită pe valori împărtăşite  Produsă la comandă, prin efectul unei legi

sau act normativ

Produsă, în primul rând, de oameni 
Condiţionată
materiale numai de bani şi resurse
 Asigurată printr -un sistem explicit de
principii, criterii, standarde şi indicatori  Implicită şi un produs firesc al funcţionării
normale
 In pemanenta evolutie si transformare, in  Un set de proceduri rigide, date o data
functie de nevoile,
indivizilor, si ele insievolutie,
comunitatilor societatiiale pentru totdeauna
 Definită prin negociere între şcoală şi  Impusă pe cale ierarhică

comunitate şi asumată în parteneriat
 Iniţiată prin autoevaluare  Asigurată exclusiv prin evaluare externă

7
Capitolul II : SCOALA INCLUZIVA
II.1 Istoric, fundamente teoretice si delimitari terminologice

II.2 Caracteristicile generale ale scolii incluzive
II.3 Instrumente de descriere a scolii incluzive
II.1 Conferinta ministrilor educatiei de la Jomtien, Tailanda (1990) a lansat deschiderea unei noi
directii a politicilor educationale in lume: educatia pentru toti . In 1994 la Salamanca, Conferinta
Mondiala a Educatiei Speciale a scos la iveala nevoia de regandire a domeniului educatiei
considerat special. Educatia pentru toti a fost definita (Salamanca,1994) ca acces la educatie si
calitate a acesteia pentru toti copiii .
II.2

Caracteristicile
Diversitatea estescolii
vazutaincluzive sunt:
ca o realitate;
 Asigura fiecarui elev accesul la cunoastere, formare de deprinderi si informatie;
 Asigura invatarea individualizata;
 Foloseste pregatirea si amenajarile speciale in colaborarea dintre membrii ei;
 Colaboreaza cu familiile, agentiile externe si alti membrii ai comunitatii;
 Organizeaza si structureaza flexibilitatea scolilor;

 Areperfectioneaza
Se mari asteptari permanent;
pentru asigurarea succesului tuturor elevilor;
 Construieste comunitati incluzive.
II.3 Indicatorii de incluziune se concentreaza asupra celor trei dimensiuni ale vietii scolare: cultura,
strategia si practica
8
Capitolul III. Metodologia cercetarii
III.1 Sistemul propus de indicatori
Domenii de aplicare
a.Elevul b.Personalul c.Managementul d.Comunitatea

1 Preconditii/
Resurse 1.a.1 …………..... ………….....
1.a.2
….... ………….....
Categorii 2. Procese
de tinte …………..... …………..... …………..... ………….....
ale
evaluarii 3. Relatii
calitative …………..... …………..... …………..... ………….....
4.Produse 4.d.1
…………..... …………..... …………..... 4.d.2
…………….
Matricea indicatorilor de calitate 9

Pentru fiecare indicator (de la 1.a.1 la 4.d.2) au fost definite trei

categorii de indici:
“Valoarea ajustata” care exprima nivelul cel mai de jos acceptabil la care putem vorbi
de calitate: nivelul de functionare, dar mentinut, ajustat, imbunatatit in mod constient
dar fara sa fie vorba, inca, de valoare adaugata. Indicii de calitate subsumati “valorii
ajustate”reflecta efortul de mentinere si optimizare a functionarii curente a unitatii
scolare, efort situat pe granita dintre “functionare” si “asigurarea calitatii”.
Valoarea adaugata”reprezinta contributia efectiva a scolii la educatie, dincolo de valorile
de intrare (referitoare la elevi, mediul socio-economic si cultural, resurse, etc). Din
aceasta perspectiva, un progres in calitate reprezinta cresterea nivelului de realizare a
indicatorilor propusi si a obiectivelor asumate, ca urmare a imbunatatirii interne.
“Valoarea creata” are in vedere caracterul impredictibil al dezvoltarii societatii si ca

urmare, calitatea in educatie trebuie definita nu numai pe baza a ceea ce are nevoie
acum un adult sau un tanar ci si in functie de modul in care ea reuseste sa satisfaca
nevoi viitoare.
10
III.2 Metode si instrumente de cercetare

Metoda de investigatie utilizata este studiul de caz, care implica respectarea unui
set de exigente:
 tratarea unitatii studiate ca pe un intreg
 luarea in considerare a complexitatii unitatii studiate
 analizarea tuturor dimensiunilor definitorii pentru unitatea respectiva
 surprinderea interactiunilor dintre dimensiunile respective
 descrierea si explicarea cat mai detaliata a tuturor dimensiunilor considerate
relevante, precum si a sistemului de interactiuni
Instrumente de cercetare utilizate;
- chestionarul de ancheta
- interviul semistructurat
Grupul tinta:
- 20 de elevi din clasele V-VIII, proveniti din toate mediile sociale si cu
rezultate variate la invatatura
- 12 profesori ai scolii
- 20 de parinti ai elevilor din scoala
11
IV.1 Prezentarea Scolii Generale Maierus
A. Resurse umane:
1. Elevi : 237 din care 48 declarati c.e.s
2. Cadre didactice
Statut în şcoală Profesori Invatatori Statut profesional Profesori Invatatori
Calificaţi: cu gradul I 2 3
Titulari 5 8
cu gradul II - -
cu definitivat 7 3
Suplinitori 7 3
debutanţi 3 3
Necalificaţi: în curs de calificare - 3
Detaşaţi - 1
necalifacaţi - -
TOTAL 12 12
12
B. Baza materiala
Cladirea Scolii Generale Maierus dispune de :

 -13 sali de clasa,
 -1 laborator de fizica – chimie,
 -1 cabinet de informatica dotat cu o retea de 10 calculatoare conectate la
internet

-1sala de sport renovata,
 -biblioteca,
 -grup sanitar modern cu apa curenta,
 -cancelarie,
 -secretariat,
 -directiune.

Mobilierul scolar inMobilier
varsta ale elevilor. clase este nou,mai
vechi in conformitate
exista numaicu
in particularitatile de
laboratorul de chimie-
fizica
 La sectia romana exista manuale suficiente pentru toate clasele dar la sectia
germana acestea sunt insuficiente la toate disciplinele
13
Analiza SWOT
1.Curriculum
Puncte tari Puncte slabe
-pentru fiecare nivel de şcolarizare, şcoala - CDŞ nu satisface dorintele tuturor elevilor,oferta
dispune de întregul material curricular (planuri educationala realizandu-se in functie de optiunea
de învăţământ şi programe şcolare, auxiliare majoritatiii elevilor si parintilor
curriculare – manuale, caiete de lucru, ghiduri - lipsa unor programe scolare avizate de MECT
metodice, culegeri de probleme, îndrumătoare pentru copii cu c.e.s
etc.).
- orientarea elevilor spre studiul unor discipline
optionale (informatică) prevăzute în oferta şcolii
în raport cu interesele lor.
- organizarea unor activitati extra-curriculare
menite sa favorizeze o apropiere intre elevii de
etnii diferite
Oportunitati Amenintari
-infiintarea de clase tip SAM -insuficienta diversificare şi adecvare a CDŞ la
-realizarea
proiecte cu de activitati
finantare educative
externa poateinsuplini
cadrul lipsa
unor cerinţele
poate şi solicitările
scădea motivaţiapărinţilor şi elevilo
acestora pentru
unor optionale interesante cu tematica de învăţare precum şi interesul pentru această
actualitate
unitate de învăţământ. Există riscul micşorării
numărului de cereri de înscriere în instituţie.
-baza materială existentă nu permite realizarea
tuturor solicitărilor (opţiunilor) beneficiarilor 14
2.Analiza SWOT - Resurse umane

-Calificarea în specialitatea postului a marii majorităţi a -lipsa cadrelor didactice cu pregatire in invatamantul
cadrelor didactice special
-Funcţionând într -o comunitate mică fiecare cadru -Unele cadre didactice au o capacitate limitată de a
didactic cunoaşte direct elevul, familia şi mediul în care motiva şi de a mobiliza elevii in realizarea unor
acesta trăieşte; activitati;
-Există cadre didactice de vocaţie capabili de -conservatorismul unor cadre didactice privind aspecte
performanţe deosebite precum: organizarea şi desfăşurarea lecţiilor, centrarea
-participarea unui numar mare de cadre didactice la activităţii didactice pe nevoile elevului, etc.
cursuri de perfectionare organizate de CCD sau la --procentul foarte mare de elevi care prezinta dezinteres
cursuri postuniversitare fata de educatie
- interesul scazut pentru învăţătură manifestat de
populaţia şcolară de etnie rromă (aflata în creştere ca
peste tot în mediul rural ) şi care are un efect negativ în
procesul instructiv-educativ
-lipsa de educatie privind igiena pesonala manifestata la
un numar mare de elevi proveniti din familii sarace
-întâlnirile
didactice îninafara
cadrul activităţilor
orelor comune ale cadrelor
de curs favorizează -Mentalul colectiv bazatbani,
asumate precum:avere, pe valori pozitive
câştiguri insuficient
imediate, care
împărtăşirea experienţei, creşterea coeziunii grupului, o acordă şcolii un loc periferic, nerelevant din punctul de
comunicare mai bună; vedere al reuşitei în viaţă.
- posibilităţile financiare de stimulare, motivare a - Reţinerea la ideea de schimbare., capacitate lentă de
cadrelor didactice; adaptare a unor cadre didactice
-cresterea motivatiei pentru educatie a elevilor prin - Accentuarea gradului de sărăcie a populaţiei
implicarea acestora in activitati extrascolare
15
3. Analiza SWOT- Baza materiala

-Spaţiu suficient de învăţământ care permite -Dotarea precară a sălilor de clasă,
diversificarea şi eficientizarea întregului laboratoarelor
proces instructiv educativ - Nevalorificarea posibilităţilor de a prinde
-Existenţa unor laboratoare (fizică-chimie) şi programe externe de finanţare.
cabinete (biologie, informatică) funcţionale - lipsa incalzirii centrale
chiar dacă nu dispun de toată dotarea - absenta unor materiale necesare
necesară; desfasurarii unor activitati extrascolare, in
natura
-Avem biblioteca, sala si teren de sport;
-Există o legătură permanentă la reţeaua
INTERNET şi dispunem de toată dotarea
necesară pentru comunicare şi informare;
-transportul elevilor de la Arini se face cu
microbuzul scolii
-achizitionarea
desfasurarii unorunor echipamente
activitati necesare
extrascolare in -slaba finantare
permite a invatamantului
realizarea care nu
dotarilor necesare
care sa se implice si parintii desfasurarii in bune conditii a activitatilor
-reabilitarea interioara si exterioara a practice in laboratoare
cladirilor -Subfinanţarea cronică în ultimii 10 ani
- achizitionarea unor echipamente -Inexistenţa unui strategii de completare a
electronice necesare unor prezentari pe resurselor financiare;
diverse teme (videoproiector) 16
4.Analiza SWOT – Cultura organizationala

-Traiectoria pozitiva impusa de echipa

manageriala -Asumarea
organizaţiei. unui sistem de valori proprii
-Înnoirea masiva a colectivului prin angajarea de -Lipsa de motivaţie la unele cadre;
tineri care au improspatat atmosfera din scoala. -Toleranţă excesivă faţă de abateri şi rezultatele
-Îmbunătăţit sistemul de evaluare şi motivare a slabe;
personalului;
-Tendinţa de identificare cu mediul extern, al
-Promovarea muncii în echipă;
-Cresterea gradului de receptivitate la problemele cărui pragmatism
valorile exagerat neagă sau ignoră
intelectuale;
profesionale sau personale ale angajaţilor;
-Promovarea experienţei pozitive si a reuşitei -Insuficienta comunicare şi colaborare la nivelul
colectivelor.
-Creşterea rolului organismelor de conducere în
fundamentarea deciziei; -Lipsa mediului concurenţial generează interesul
scăzut pentru calitate şi performanţă
- Formarea unei culturi organizationale bazate pe - Fluctuatia permanenta a cadrelor didactice din
traditii proprii cauza navetei
17
5. Analiza SWOT- Relatiile cu comunitatea

-se manifesta tot mai accentuat dorinta - dezvoltarea insuficienta a unui sistem
factorilor de decizie locali de a se de comunicare cu parintii
implica activ in dezvoltarea scolii - slaba implicare a parintilor in educatia
copiilor lor
- descentralizarea sistemului de - lipsa de educatie a parintilor si nivelul
invatamant scazut de trai pot duce la o slaba
-comunitatea
realizarea delocala
parteneriate cu implicare a acestoradeinscoala
comune organizate activitatile
18
MISIUNEA ORGANIZATIEI
Misiunea Scolii Generale Maierus este de a promova un

învăţământ modern, centrat pe elev, adaptat nevoilor şi
posibilităţilor lui concrete, oferindu-le astfel elevilor sansa ca pe

parcursul procesului educativ să acumuleze nu numai cunoştinţe
generale, dar şi deprinderi şi abilităţi indispensabile omului
societăţii europene contemporane;
19
Tinte si optiuni strategice ale Scolii Generale Maierus
Prioritatea 1: DEZVOLTAREA
COMUNITATE PARTENERIATULUI
LOCALA SCOALA –
Obiectiv strategic: Formarea abilitatilor necesare pentru cresterea
eficientei lucrului în parteneriat cu comunitatea locala în vederea
sprijinirii învatamântului in scoala noastra si dezvoltarea relatiilor de
parteneriat la nivel national .
Rezultate asteptate(tinte) :
 1. Cresterea importantei Scolii Generale Maierus în perspectiva
economica si socio – culturala a comunei Maierus
 2. Realizarea unor relatii de parteneriat durabile cu institutii similare
din tara si strainatate

3. Infiintarea a doua clase de SAM
 4.. Atragerea unor agenti economici în relatii de parteneriat pentru
amenajarea si dotarea minimala a unor spatiilor destinate atelierelor
scolare si laboratoarelor
20
5/25/2018
Prioritatea 2: ÎMBUNATATIREA CALITATII ACTULUI DE
LucrareDisertatie-PrezentarePpt-slidepdf.com
PREDARE – ÎNVATARE
Obiectiv strategic: Întelegerea temeinica a conceptului de învatare centrata pe elev
si elaborarea de strategii de implementare a acestui concept.
Rezultate asteptate(tinte):
1. Identificarea unei game complexe de strategii de predare la nivelul catedrelor.
2. Identificarea stilurilor de învatare ale elevilor.
3. Elaborarea la nivelul fiecarei catedre a planurilor de lectii si a materialelor de studiu în
functie de stilurile
4. Parcurgerea de învatare
cursurilor ale elevilor.
de formare (grade didactice, cursuri de perfectionare, dezvoltare de
noi competente etc.) de catre cel putin 80 % dintre cadrele didactice
5. Dobândirea de abilitati de utilizare a calculatorului în activitatea de predare - învatare de
catre toti profesorii.
6. Participarea profesorilor la toate întâlnirile metodice de specialitate .
7.. Normele didactice vor fi acoperite cu personal didactic calificat în proportie de 100 %
8.. Personalul didactic auxiliar va fi calificat si angajat conform legii în proportie de 100 %
acoperind
9. Cadrele normativele
didactice în vigoare.
vor realiza proiectarea demersului didactic respectând reperele
metodologice în vigoare, vor adopta un sistem coerent de evaluare, utilizând metode
alternative conform standardelor prevazute în curriculele nationale.
10 Scoala Generala Maierus va proiecta si va realiza programe de interes comunitar în
toate domeniile de interes (educatie sanitara, rutiera, pentru pace, democratie,
ecologica, cultural artistica etc).
21
Prioritatea 3: PREVENIREA SI REDUCEREA ABSENTEISMULUI SI
A ABANDONULUI SCOLAR
Obiectivul strategic 3: Reducerea numarului de elevi care lipsesc nemotivat sau
abandoneaza cursurile.
Rezultate asteptate(tinte):
1. Elaborarea unor studii privind grupele de risc din punct de vedere al abandonului
scolar.
2. Elaborarea unor strategii de actiune pe termen scurt cu menirea de a asigura

tuturor celor care intra în scoala absolvirea ciclului gimnazial
22
Prioritatea 4: DEZVOLTAREA RESURSELOR MATERIALE ALE

SCOLII
Obiectivul strategic 4: Îmbunatatirea conditiilor oferite pentru desfasurarea
tuturor activitatilor din cadrul procesului de învatare – predare.
Rezultate asteptate(tinte)
1. Dotarea în proportie de cel putin 80 % cu mijloace de învatamânt prevazute de
normativele
din planul dedeînvatamânt.
dotare minimala în vigoare pentru fiecare disciplina sau arie curriculara
2. Asigurarea pentru fiecare catedra (arie curriculara) a cel putin 1 calculator cu
performantele corespunzatoare si o imprimanta.
3. Continuarea dotarii cabinetelor de informatica cu calculatoare superioare ca si
performanta .
4 Scoala Generala Maierus va avea autorizatiile prevazute de actele normative în vigoare
în proportie de 100 %.
5. Baza materiala va avea asigurate toate conditiile igienico – sanitare si de protectia
muncii, conform actelor normative în vigoare.
6. Biblioteca scolara va fi dotata cu cel putin 500 titluri noi de carte, adecvate nivelului
nostru de învatamânt si cu soft educational, conform normativelor în vigoare pentru
evidenta fluxului de elevi. Biblioteca va fi dotata cu mobilier adecvat.
9. Se va realiza reparatia capitala a tencuielii exterioare
10. Se va da in functiune incalzirea centrala
23
Rezultatele cercetarii
a) Trasaturi generale referitoare la cultura calitatii in Scoala Generala Maierus
1. Trasatura dominanta este absenta unei preocupari directe si explicite

pentru asigurarea calitatii. In documente precum proiectul de dezvoltare
institutionala, in planul managerial, in planurile operationale nu exista
obiective explicite privind asigurarea calitatii. Desi se vorbeste despre
“imbunatatirea” sau “optimizarea” diferitelor aspecte ale vietii scolare,
aceste tinte sunt legate mai mult de misiunea scolii decat de orientarea
constienta catre conceptul de calitate
2. A doua trasatura culturala majora este centrarea activitatii manageriale pe
functionarea si nu pe dezvoltarea scolii. Interesul se canalizeaza catre
asigurarea resurselor umane, materiale si financiare destinate functionarii
unitatii scolare.Ca urmare, asigurarea calitatii este corelata cu
eficientizarea activitatii
3. A treia trasatura culturala importanta este modul in care este inteleasa
activitatea de
procedural asigurare
si ca a calitatii, aceasta
o responsabilitate interna fiind abordata
a scolii. exclusiv
Personalul didactic al
scolii considera ca asigurarea calitatii tine de proceduri clare, precise si
transparente si ca odata stabilite ele nu mai trebuie schimbate, chiar
insistandu-se pe necesitatea unei stabilizari
24
5/25/2018
b) Conceptul de calitate
LucrareDisertatie-PrezentarePpt-slidepdf.com
Fig. IV.2.2: Conceptul de "elev bun " Fig IV.2.3: Conceptul de "profesor
bun"
9%
23% 6% 7% 16%
16%
17% 11%
11%
18%
20% 14% 18%
14%
isi indeplineste sarcinile
bine pre gatit profes ional
re cepiv, capacitate de asim ilare si re dae a

informatiei interesat perm anent de propria-I formare
motivat in actul invatarii, interesat de

competitie isi adapteaza strategiile didactice la
nevoile elevilor
are s pirit de initiativa
apropiere fata de elevi
disciplinat si ambitios
bun metodist si pedagog
creativ
stie sa insufle elevilor dragostea pentru
invatatura 25

Figura IV.2.4: Conceptul de "coleg Figura Iv.2.5: Conceptul de
bun" "director bun"
5% 6%
15%
15% 13% 24%
10% 22%
22%
20% 19%
13%
16%
cooperant
deschis la dialog bun manager
impartases te din cunostintele sale bun organizator
deschis la discutii pro si contra intelegator
stie s a asculte comunicativ
bun coechipier receptiv la nevoile colegilor
alte caracteristici alte raspunsuri
26
Figura IV .2.6: Conceptul de Figura IV.2.7: C onceptul de

"scoala buna" "invatamant de calitate"
6% 15%
9%
6%
17%
15% 25%
22%
22%
21% 12%
11%
isi adapteaza activitatea cerintelor 19%

comunitatii
are baza m ateriala bine dez voltata
formeaza cetateni utili,adaptabili cerintelor
societatii
es te o scoala incluziva
scoli cu baza tehnico-materiala buna
are cadre didactice bine pre gatite opere aza cu cadre didactice bine pre gatite
elevii obtin rez ultate bune la invatatura utilizeaza m etode de predare adaptate nevoilor
elevilor
dezvolta competente pentru viata program e adaptate
alte raspunsuri
alte raspunsuri
27
c) Managementul calitatii
Scoala Generala Maierus nu are in momentul de fata un sistem propriu si
eficient de asigurare a calitatii, adaptat culturii organizationale, politicilor
proprii de dezvoltare si specificului comunitar, dar incep sa existe preocupari
in aceasta
Avand directie.
in vedere ca indicatorii de “valoare ajustata” se refera mai mult la
functionarea curenta a scolii, nefiind indicatori de calitate reali si, de
asemenea, in absenta unui sistem explicit de management al calitatii,
preocuparile identificate pentru asigurraea calitatii (deci la nivel de “valoare
adaugata sau valoare creata”) se refera la
- Accesul elevilor la facilitati (scoala,camin, biblioteca, sala/teren de sport)
- Utilizarea manualelor si a auxiliarelor curriculare
- Produsele scolare ale elevilor
- Calificarea
- Formarea- dezvoltarea profesionala ulterioara proprie
- Proiectarea activitatii
- Pregatirea manageriala
- Resursele financiare si materiale
-Relatiile din interiorul echipei manageriale, dintre echipa manageriala si cadrele
didactice, dintre echipa manageriala si restul personalului , dintre echipa
manageriala si elevi, parinti si alti membri ai comunitatii
- Valori dominante in cultura organizationala
- Produse manageriale
28
Concluzii si recomandari
La nivelul Scolii Generale Maierus nu exista preocupari explicite pentru calitate

si pentru asigurarea calitatii. Cu toate acestea, numerosi indicatori de calitate
sunt urmariti, implicit in activitatea scolara. Personalul scolii trebuie insa sa lege
in mod direct si explicit asigurarea calitatii de dezvoltarea institutionala. Acest
proces de explicitare, de constientizare si de asumare, se realizeaza la nivelul
tuturor elementelor proiectului: misiune, diagnoza, tinte si abordari strategice,
planuri operationale, actiuni si procese efective.
a) Cresterea calitatii raportata la misiunea scolii inseamna:

- progres in manifestarea valorilor fundamentale ale scolii
- progres in realizarea viziunii comune asupra educatiei, impartasita de membrii
unei comunitati educationale
- un raspuns mai bun la nevoile exprimate de membrii comunitatii, de clientii
scolii
29
b) La nivelul diagnozei/ analizei de nevoi

Diagnoza situatiei existente si analiza nevoilor educationale ale comunitatii trebuie
sa reprezinte baza de plecare in elaborarea proiectului de dezvoltare institutionala.
Diagnoza, care arata
trebui in scoala, punctelelegata
este oricum tari sideslabiciunile, ce mergeeste
calitate. Important si ce
canu mergelegatura
aceasta cum ar sa
fie explicitata- deci diagnoza sa fie facuta pe baza unor indicatori clari, care se
refera atat la functionarea cat si, mai ales, la dezvoltarea unitatii scolare.
Este important ca analiza nevoilor educationale sa fie facuta din perspectiva
calitatii, pornind de la definitia calitatii in care clientii, beneficiarii de servicii
educationale sunt cei care ar trebui sa defineasca in mod explicit, calitatea.
c) La nivelul tintelor strategice
Tintele strategice trebuie sa raspunda nevoilor, intereselor si asteptarilor acestor
”purtatori de interese” de la nivelul scolii. Din acesta perspectiva, tintele/scopurile
strategice ale dezvoltarii unitatii scolare trebuie legate, in mod direct si explicit de
cresterea calitatii.
Realizarea scopurilor strategice si orice progres in acest sens reprezinta un nivel crescut
de satisfacere a nevoilor clientilor si beneficiarilor de educatie deci o crestere a
calitatii serviciilor educationale oferite de catre scoala.
30
d) La nivelul strategiei proiectului de dezvoltare institutionala

Strategia trebuie fundamentata in mod explicit pe modul in care este
inteleasa calitatea la nivel local si national, inclusiv principiile asumate ale
calitatii care devin
nivel incepe, principii
de fapt, strategicecalitatii:
managementul ale dezvoltarii
tintele siinstitutionale. La acest
optiunile strategice
trebuie definite urmand proceduri prestabilite. De exemplu, daca “orientarea
pe client” este un principiu definit si asumat in mod explicit, procedurile prin
care sunt stabilite aceste tinte si optiuni ( de consultare si de participare a
celor interesati) vor trebui, ele insele, orientate catre client.
e) La nivelul programelor si planurilor operationale
Tintele strategice sunt atinse prin programe si planuri care, la randul lor,
cuprind actiuni concrete. Asa cum rezulta din cercetarea de fata, aici se
intampla ruptura, disparand legatura dintre aceste planuri si actiuni concrete,
pe de o parte, si tintele strategice si misiunea scolii, pe de alta parte.
Pentru ca scoala sa-si realizeze misiunea, este necesar ca tot ceea ce se
intampla in scoala- incepand de la procesul de invatamant ( orele de curs) si
terminand cu activitatile extracurriculare, cu sedintele de lucru si cu
progresului
intalnirile informale
realizat incuindeplinirea
membrii comunitatii –
misiunii asumate
sa fie privit
si in atingerea
din perspectiva
tintelor
strategice stabilite.
Planurile operationale si actiunile concrete prevazute trebuie concepute,
realizate si evaluate din perspectiva contributiei acestora la cresterea calitatii
educatiei oferite de scoala noastra.
31
V ă m ul ţ u mesc
32

Dokumen - Tips - Lucrare Disertatie Prezentare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dokumen - Tips - Lucrare Disertatie Prezentare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/25/2018 LucrareDisertatie-PrezentarePpt-slidepdf.

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

CALITATE IN EDUCATIE IN SCOALA INCLUZIVA

1. Calitatea in educatie- 2. Scoala incluziva

CALITATE IN EDUCATIE IN SCOALA INCLUZIVA

Aplicatie la Scoala Generala Maierus

3. Metodologia cercetarii 4. Rezultatele cercetarii

1. CALITATEA IN EDUCATIE- DELIMITARI CONCEPTUALE

 O.U.G. nr.75/2005 privind asigurarea calităţii;

 Legea nr.87/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr.75/2005;

Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ

CALITATEA EDUCAŢIEI este ansamblul de caracteristici ale unui program de

IMBUNATATIREA CALITATII EDUCATIEI presupune evaluare, analiza si actiune

STANDARDUL reprezinta descrierea cerintelor formulate in termen de reguli sau

INDICATORUL DE PERFORMANTA reprezinta un instrument de masurare a gradului

Asigurarea calităţii în educaţie

 Planificarea şi realizarea efectivă a rezultatelor aşteptate ale

 Evaluarea externă a rezultatelor

Ordonanţa de urgenţă nr. 75 / 2005

CALITATEA ESTE: CALITATEA NU ESTE:

 Definită de clienţii/ beneficiarii serviciilor  Responsabilitatea exclusivă a şcolii

 Construită pe valori împărtăşite  Produsă la comandă, prin efectul unei legi

 Definită prin negociere între şcoală şi  Impusă pe cale ierarhică

 Iniţiată prin autoevaluare  Asigurată exclusiv prin evaluare externă

Capitolul II : SCOALA INCLUZIVA

II.1 Istoric, fundamente teoretice si delimitari terminologice

Capitolul III. Metodologia cercetarii

III.1 Sistemul propus de indicatori

a.Elevul b.Personalul c.Managementul d.Comunitatea

Matricea indicatorilor de calitate 9

Pentru fiecare indicator (de la 1.a.1 la 4.d.2) au fost definite trei

“Valoarea creata” are in vedere caracterul impredictibil al dezvoltarii societatii si ca

III.2 Metode si instrumente de cercetare

IV.1 Prezentarea Scolii Generale Maierus

1. Elevi : 237 din care 48 declarati c.e.s

Statut în şcoală Profesori Invatatori Statut profesional Profesori Invatatori

Cladirea Scolii Generale Maierus dispune de :

2.Analiza SWOT - Resurse umane

3. Analiza SWOT- Baza materiala

4.Analiza SWOT – Cultura organizationala

-Traiectoria pozitiva impusa de echipa

5. Analiza SWOT- Relatiile cu comunitatea

Puncte tari Puncte slabe

Misiunea Scolii Generale Maierus este de a promova un

posibilităţilor lui concrete, oferindu-le astfel elevilor sansa ca pe

Tinte si optiuni strategice ale Scolii Generale Maierus

2. Elaborarea unor strategii de actiune pe termen scurt cu menirea de a asigura

Prioritatea 4: DEZVOLTAREA RESURSELOR MATERIALE ALE

1. Trasatura dominanta este absenta unei preocupari directe si explicite

re cepiv, capacitate de asim ilare si re dae a

motivat in actul invatarii, interesat de

Figura IV.2.4: Conceptul de "coleg Figura Iv.2.5: Conceptul de

bun" "director bun"

Figura IV .2.6: Conceptul de Figura IV.2.7: C onceptul de

isi adapteaza activitatea cerintelor 19%

La nivelul Scolii Generale Maierus nu exista preocupari explicite pentru calitate

a) Cresterea calitatii raportata la misiunea scolii inseamna:

b) La nivelul diagnozei/ analizei de nevoi

d) La nivelul strategiei proiectului de dezvoltare institutionala

V ă m ul ţ u mesc

S-ar putea să vă placă și