Sunteți pe pagina 1din 126

DREP PENAL

Partea Specială SCHIȚE ALE INFRACȚIUNIILOR PREVĂZUTE ÎN NOUL COD PENAL

În conformitate cu temetica pentru examenul INM și examenul de primite în profesia de avocat

După: M. Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014
și
După: V. Dobrinoiu, Noul Cod Penal Comentat.Partea Specială, Ediția a II-a, Editura Univerjul Juridic,
București, 2014

-U.P.M.-
F.S.E.J.A.
2015
Contents
ART 188 - OMORUL .............................................................................................. 5
ART 189 - OMORUL CALIFICAT .................................................................................... 7
ART 190 - UCIDERE LA CEREREA VICTIMEI ......................................................................... 9
ART. 191: DETERMINAREA SAU ÎNLESNIREA SINUCIDERII ............................................................ 10
ART. 192: UCIDEREA DIN CULPĂ ................................................................................. 12
ART. 193: LOVIREA SAU ALTE VIOLENŢE .......................................................................... 14
ART. 194: VĂTĂMAREA CORPORALĂ ................................................................................ 16
ART. 195: LOVIRILE SAU VĂTĂMĂRILE CAUZATOARE DE MOARTE ....................................................... 18
ART. 196: VĂTĂMAREA CORPORALĂ DIN CULPĂ ...................................................................... 19
ART. 198: ÎNCĂIERAREA ........................................................................................ 21
ART. 199: VIOLENŢA ÎN FAMILIE ................................................................................ 22
ART. 200: UCIDEREA ORI VĂTĂMAREA NOU-NĂSCUTULUI SĂVÂRŞITĂ DE CĂTRE MAMĂ ...................................... 24
ART. 205: LIPSIREA DE LIBERTATE ÎN MOD ILEGAL ................................................................ 26
ART. 206: AMENINŢAREA ........................................................................................ 28
ART. 207: ŞANTAJUL ........................................................................................... 29
ART. 218: VIOLUL ............................................................................................. 31
ART. 219: AGRESIUNEA SEXUALĂ ................................................................................. 33
ART. 220: ACTUL SEXUAL CU UN MINOR ........................................................................... 35
ART. 224: VIOLAREA DE DOMICILIU .............................................................................. 37
ART. 225: VIOLAREA SEDIULUI PROFESIONAL ...................................................................... 39
ART. 228: FURTUL ............................................................................................. 41
ART. 229: FURTUL CALIFICAT ................................................................................... 43
ART. 230: FURTUL ÎN SCOP DE FOLOSINŢĂ ........................................................................ 46
ART. 233: TÂLHĂRIA ........................................................................................... 47
ART. 234: TÂLHĂRIA CALIFICATĂ ................................................................................ 49
ART. 238: ABUZUL DE ÎNCREDERE ................................................................................ 51
ART. 242: GESTIUNEA FRAUDULOASĂ .............................................................................. 53
ART. 243: ÎNSUŞIREA BUNULUI GĂSIT SAU AJUNS DIN EROARE LA FĂPTUITOR .......................................... 55
ART. 244: ÎNŞELĂCIUNEA ....................................................................................... 57
ART. 253: DISTRUGEREA ........................................................................................ 59
ART. 254: DISTRUGEREA CALIFICATĂ ............................................................................. 61
ART. 255: DISTRUGEREA DIN CULPĂ .............................................................................. 63
ART. 256: TULBURAREA DE POSESIE .............................................................................. 64
ART. 257: ULTRAJUL ........................................................................................... 65
ART. 258: UZURPAREA DE CALITĂŢI OFICIALE ..................................................................... 67
ART. 266: NEDENUNŢAREA ....................................................................................... 69
ART. 267: OMISIUNEA SESIZĂRII ................................................................................ 71
ART. 268: INDUCEREA ÎN EROARE A ORGANELOR JUDICIARE .......................................................... 72
ART. 269: FAVORIZAREA FĂPTUITORULUI .......................................................................... 74
ART. 270: TĂINUIREA .......................................................................................... 75
ART. 273: MĂRTURIA MINCINOASĂ ................................................................................ 76
ART. 279: ULTRAJUL JUDICIAR .................................................................................. 78
ART. 280: CERCETAREA ABUZIVĂ ................................................................................. 80
ART. 281: SUPUNEREA LA RELE TRATAMENTE ....................................................................... 82
ART. 283: REPRESIUNEA NEDREAPTĂ .............................................................................. 86
ART. 284: ASISTENŢA ŞI REPREZENTAREA NELOIALĂ ................................................................ 87
ART. 285: EVADAREA ........................................................................................... 89
ART. 286: ÎNLESNIREA EVADĂRII ................................................................................ 90
ART. 287: NERESPECTAREA HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI ............................................................ 91
ART. 289: LUAREA DE MITĂ ..................................................................................... 94
ART. 290: DAREA DE MITĂ ...................................................................................... 96
ART. 291: TRAFICUL DE INFLUENŢĂ .............................................................................. 98
ART. 292: CUMPĂRAREA DE INFLUENŢĂ ........................................................................... 100
ART. 295: DELAPIDAREA ....................................................................................... 102
ART. 296: PURTAREA ABUZIVĂ .................................................................................. 104
ART. 297: ABUZUL ÎN SERVICIU ................................................................................ 106
ART. 298: NEGLIJENŢA ÎN SERVICIU ............................................................................ 108
ART. 320: FALSUL MATERIAL ÎN ÎNSCRISURI OFICIALE ............................................................ 110
ART. 321: FALSUL INTELECTUAL ................................................................................ 112
ART. 322: FALSUL ÎN ÎNSCRISURI SUB SEMNĂTURĂ PRIVATĂ ........................................................ 113
ART. 323: UZUL DE FALS ...................................................................................... 115
ART. 326: FALSUL ÎN DECLARAŢII .............................................................................. 116
ART. 327: FALSUL PRIVIND IDENTITATEA ........................................................................ 118
ART. 371: TULBURAREA ORDINII ŞI LINIŞTII PUBLICE ............................................................ 120
ART. 375: ULTRAJUL CONTRA BUNELOR MORAVURI .................................................................. 121
ART. 377: INCESTUL .......................................................................................... 122
ART. 378: ABANDONUL DE FAMILIE .............................................................................. 123
ART. 379: NERESPECTAREA MĂSURILOR PRIVIND ÎNCREDINŢAREA MINORULUI ........................................... 125
ART 188 - OMORUL

INFRACȚIUNEA (1)Uciderea unei persoane se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea


exercitării unor drepturi.
(2)Tentativa se pedepseşte.

Material Corpul persoanei în viață.


OBIECT
Juridic Viața persoanei și relațiile sociale în legătură cu dreptul la viață.

(Co)Autor(i) Orice persoană fizică responsabiă (sau juridică).1


Se poate concretiza doar într-o activitate cu caracter accesoriu,
legată în mod mijlocit și indirect de activitatea care constituie
Complice
elementul material al infracțiunii, unită, sub aspect subiectiv, cu
Activ
intenția de a ajuta, înlesni, etc. comiterea infracțiunii de omor.
Răspunderea penală a acestuia va fi angajată numai în măsura în
SUBIECT
Instigator care acesta, prin activitatea sa, a determinat pe autor să comită
sau să încerce a săvârși omorul.
Orice persoană fiziă în viață.
Pasiv
!!! Etapele morții sunt agonia, moartea clinică și moartea biologică (moartea
creierului). Momentul morții concide cu moartea biologică

-Prin acțiune: activitate materială, cu o anumită forță distructivă, aptă să


producă moartea persoanei în condițiile date (mijloacele nu sunt prevăzute de
lege, dar pot să fie clasificate în: mijloace fizice, mijloace chimice, mijloace
psihice).
Elementul
material
-Prin inacțiune: atunci când făptuitorul avea obligația de a îndeplini o acțiune,
prin care s-ar fi împiedicat sau înlăturat desfășurarea unor procese de natură să
provoace moartea victimei, dacă aceasta, deși putea să îndeplinească acea
acțiune nu a îndeplinit-o, urmărind sau acceptând suprimarea vieții persoanei.
Actul de violență devine relevant sub aspectul infracțiunii consumate de omor, în
LATURA Urmarea momentul în care se produce rezultatul, constând în moartea victimei.
OBIECTIVĂ imediată Împrejurarea că moartea se produce imediat sau mai târziu nu are nicio
însemnătate.
Trebuie să existe, în sensul că moartea este consecința necesară a faptei comise
de făptuitor. Acest raport există atunci când se stabilește că fără activittaea
făptuitorului, moartea victimei nu s-ar fi produs.
Legătura
de
cauzalitate !!! Nu este necesar ca activitatea făptuitorului să constituie cauza exclusivă a
morții victimei, lăgătura de cauzalitate există și atunci când la activitatea
făptuitorului s-au adăugat și alți factori preexistenți, concomitenți sau posteriori,
care au concurat la producerea rezultatului.2

Intenție directă sau indirectă.


LATURA
SUBIECTIVĂ !!! Intenția de a ucide se stabilește în funcție de materialitatea actului, care, în majoritatea
cazurilor, evidențiază poziția psihică a făptuitorului.

1 Conform Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014 (ex. un spital, cu personalitate
juridică, în cadrul căruia se efectează eutanasierea).
2 Ex.: neaplicarea de către organele medicale a unei tratament complex sau o examinare superficială a unei răni, constituie

culpă mediacală, dar, deși face ca tratamentul aplicat să fie inadecvat sau insuficient, nu întrerupe legătura de cauzalitate între
faptă și rezultat.
!!! Deosebit de relevante sunt și împrejurarea în care s-a consumat fapta, modul de derulare a
acțiunii și persoana făptuitorului. Nu se poate face abstracție de aceste elemente.

ACTE
Posibile, dar neincriminate
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
DA
TENTATIVA
Incriminare -Tentativa idonee imperfectă
-Tentativa idonee perfectă

CONSUMAREA În momentul morții biologice.


PLÂNGEREA
Nu este necesară.
PREALABILĂ

Răspunderii
Infracțiune imprescriptibilă
penale
PRESCRIPȚIA
Executării
Infracțiune imprescriptibilă
pedepsei
ART 189 - OMORUL CALIFICAT

(1)Omorul săvârşit în vreuna dintre următoarele împrejurări:


a)cu premeditare;
b)din interes material;
c)pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere penală sau de
la executarea unei pedepse;
d)pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea altei infracţiuni;
INFRACȚIUNEA
e)de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă la
infracţiunea de omor;
f)asupra a două sau mai multor persoane;
g)asupra unei femei gravide;
h)prin cruzimi,
se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea
exercitării unor drepturi.
(2)Tentativa se pedepseşte.

Material Corpul persoanei în viață


OBIECT
Juridic Viața persoanei și relațiile sociale în legătură cu dreptul la viață

(Co)Autor(i) Orice persoană fizică responsabiă (sau juridică)


Se poate concretiza doar într-o activitate cu caracter accesoriu,
legată în mod mijlocit și indirect de activitatea care constituie
Complice
elementul material al infracțiunii, unită, sub aspect subiectiv, cu
Activ
SUBIECT intenția de a ajuta, înlesni, etc. comiterea infracțiunii de omor.
Răspunderea penală a acestuia va fi angajată numai în măsura în
Instigator care acesta, prin activitatea sa, a determinat pe autor să comită
sau să încerce a săvârși omorul.
Pasiv Orice persoană fizică în viață.

a) Cu premeditare - o hotărâre prealabilă și activități materiale care să


exteriorizeze hotărârea luată și premergătoare săvârșirii infracțiunii sau de
creare a condițiilor necesare comiterei faptei.
! Circumstanță personală

b) Din interes material - interesul pe care făptuitorul are convingerea că îl va


realiza pe o cale aparent legală, că acel avantaj patrimonial îi va reveni de drept
(chiar dacă folosul material nu s-a realizat).
! Circumstanță personală

c) Pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la


răspundere penală sau de la executarea unei pedepse - presupune existența
LATURA Elementul
sau perspectiva unei urmări, arestări sau executări de pedepse, reale, nu
OBIECTIVĂ material
închipuite, pentru fapte săvârșite anterior, chiar dacă respectivul scop
(sustragerea) nu se îndeplinește.
! Circumstanță personală

d) Pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea altei infracţiuni -


(1)Omorul (infracțiunea mijloc) trebuie să fie săvârșit pentru înlesnirea
săvârșirii unei alte infracțiuni (infracțiune scop), comisă, sau care
urmează să fie comisă;
(2)Omorul este săvârșit pentru a ascunde comiterea anterioară a unei
infracțiuni.
! Circumstanță personală
e) De către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau
o tentativă la infracţiunea de omor - Omorul este săvârșit de o persoană
(subiect activit calificat) care anterior a mai comis un omor, indiferent dacă
pentru omorul anterior făptuitorul fusese condamnat definitiv sau dacă
executase sau nu pedeapsa sau dacă prima faptă a fost tentativă de omor. În
schimb, este necesar ca primul omor să nu fi fost săvârșit într-o împrejurare care
constituie cauză justificativă sau de neimputabilitate.
! Circumstanță personală

f) Asupra a două sau mai multor persoane - ori de căte ori activitatea de
ucidere săvârșită cu intenție a avut ca rezultat - urmărit sau acceptat conștient -
moartea a cel puțin două persoane, în aceeași împrejurare sau cu aceeași ocazie.
! Circumstanță reală

g) Asupra unei femei gravide - este necesar să fie vorba despre o sarcină reală
și nu închipuită de către făptuitor, fiind absolut nesar fie ca făptuitorul să fi știut
de existența sarcinii, indiferent de vârsta acesteia, fie ca sarcina să fie destul de
înaintată, astfel încât să fie evidentă.
! Circumstanță reală

h) Prin cruzimi - faptă săvârșită prin procedee brutale, feroce, acte de violență
care, prelungite în timp produc chinuri sau suferințe fizice deosebit de mari, care
denotă sadism, un mod barbar de comitere a omorului.
! Circumstanță reală
Actul de violență devine relevant sub aspectul infracțiunii consumate de omor
calificat, în momentul în care se produce rezultatul, constând în moartea
Urmarea victimei.
imediată
!!! Împrejurarea că moartea se produce imediat sau mai târziu nu are nicio
însemnătate.
Legătura Trebuie să existe, în sensul că moartea este consecința necesară a faptei comise
de de făptuitor. Acest raport există atunci când se stabilește că fără activittaea
cauzalitate făptuitorului, moartea victimei nu s-ar fi produs.

Intenție directă sau indirectă.


LATURA
SUBIECTIVĂ
*cel mai adesea intenție directă calificată prin scop

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare DA

CONSUMAREA În momentul morții biologice.


PLÂNGEREA
Nu este necesară.
PREALABILĂ
Nu se va reține art. 189(e) în cazul în care fapta anterioară a fost încadrată în prevederile art.
190 (ucidere la cererea victimei) sau art. 200 (uciderea ori vătămarea nou-născutului de
OBSERVAȚII către mamă), deoarece aceste fapte constituie fapte atenuante de omor datorate unor
circumstanțe speciale și nu prezintă pericolul social necesar agrăvării faptei (Art. 242, Legea
187/2012 privind punerea în aplicare a Codului Penal)

Răspunderii penale Infracțiune inprescriptibilă


PRESCRIPȚIA
Executării pedepsei Infracțiune inprescriptibilă
ART 190 - UCIDERE LA CEREREA VICTIMEI

INFRACȚIUNEA Uciderea săvârşită la cererea explicită, serioasă, conştientă şi repetată a victimei care suferea
de o boală incurabilă sau de o infirmitate gravă atestată medical, cauzatoare de suferinţe
permanente şi greu de suportat, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Material Corpul persoanei în viață.


OBIECT
Juridic Viața persoanei și relațiile sociale în legătură cu dreptul la viață.

(Co)Autor(i) Orice persoană fizică responsabiă (sau juridică).3


Activ Complice Orice persoană cu capacitate penală.
Instigator Orice persoană cu capacitate penală.
SUBIECT
Nu poate decât să fie calificat, putând fii doar o persoană care suferă de o boală
Pasiv incurabilă sau de o infirmitate gravă atestată medical, cauzatoare de suferințe
permanente și greu de suportat.

-Prin acțiune: activitate materială, cu o anumită forță distructivă, aptă să


producă moartea persoanei în condițiile date (mijloacele nu sunt prevăzute de
lege, dar pot să fie clasificate în: mijloace fizice, mijloace chimice, mijloace
psihice).
Elementul
material
-Prin inacțiune: atunci când făptuitorul avea obligația de a îndeplini o acțiune,
LATURA
prin care s-ar fi împiedicat sau înlăturat desfășurarea unor procese de natură să
OBIECTIVĂ
provoace moartea victimei, dacă aceasta, deși putea să îndeplinească acea
acțiune nu a îndeplinit-o, urmărind sau acceptând suprimarea vieții persoanei.
Urmarea
Decesul persoanei.
imediată
Legătura de Trebuie să existe, în sensul că moartea este consecința necesară a faptei
cauzalitate comise de făptuitor și trebuie să fie dovedită.

LATURA
Infracțiune se comite cu intenție directă sau indirectă.4
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare NU

CONSUMAREA În momentul producerii morții


PLÂNGEREA
Nu este necesară
PREALABILĂ

3 Conform Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014 (ex. un spital, cu personalitate
juridică, în cadrul căruia se efectează eutanasierea).
4 Conform Dobrinoiu V, Noul Cod Penal Comentat.Partea Specială, Ediția a II-a, Ed. Universul Juridic, București, 2014; Conform

Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014, infraciunea se poate comite numai cu
intenție directă.
ART. 191: DETERMINAREA SAU ÎNLESNIREA SINUCIDERII

(1)Fapta de a determina sau înlesni sinuciderea unei persoane, dacă sinuciderea a avut loc, se
pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 7 ani.
(2)Când fapta prevăzută în alin. (1) s-a săvârşit faţă de un minor cu vârsta cuprinsă între 13 şi
18 ani sau faţă de o persoană cu discernământ diminuat, pedeapsa este închisoarea de la 5 la
INFRACȚIUNEA 10 ani.
(3)Determinarea sau înlesnirea sinuciderii, săvârşită faţă de un minor care nu a împlinit vârsta
de 13 ani sau faţă de o persoană care nu a putut să-şi dea seama de consecinţele acţiunilor sau
inacţiunilor sale ori nu putea să le controleze, dacă sinuciderea a avut loc, se pedepseşte cu
închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(4)Dacă actele de determinare sau înlesnire prevăzute în alin. (1)-(3) au fost urmate de o
încercare de sinucidere, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.

Material Corpul persoanei care s-a sinucis sau care a încercat să se sinucidă.5
OBIECT
Juridic Viața persoanei și relațiile sociale în legătură cu dreptul la viață.

(Co)Autor(i) Orice persoană fizică responsabil penal/(sau) juridică.6


Activ Complice Orice persoană cu capacitate penală.
Instigator Orice persoană cu capacitate penală.
Este special și imediat și poate fi orice persoană fizică față de care se efectuează o
SUBIECT
acțiune de determinare sau înlesnire a sinuciderii. În cazul variantelor agravante,
Pasiv subiectul pasiv este calificat și este fie un minor sau o persoană cu discernământ,
fie o persoană iresponsabilă care nu este în stare să își dea seama de fapta sa sau
nu putea să fie stăpână de actele sale.

-Determinarea sinuciderii: cel care determină are inițiativa ideii de sinucidere,


pe care o lansează sau sugerează îndemnând, convingând sau făcând ca cel
determinat să ia pe baza acestei determinări (să aibă ca efect), hotărârea de a se
sinucide.
Elementul inducerea ideii
material
-Înlesnirea sinuciderii: presupune o activitate de ajutor, de sprijinire a victimei
în realizarea hotărârii sale de a-și lua viața, caz în care victima s-a hotărât
LATURA
singură sau a fost determinată de o altă persoană să se sinucidă.
OBIECTIVĂ
consolidarea ideii
Decesul persoanei prin sinucidere
Urmarea
imediată !!! În cazul variantei atenuate constă în încercarea subiectului pasiv de a se
sinucide
Legătura
Trebuie să existe și să fie dovedită, i.e. acțiunea făptuitorului să fie cauza iar
de
acțiunea subiectului pasiv să fie resultatul.
cauzalitate

LATURA
Intenție, care poate să fie directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate
PREMERGĂTOARE
TENTATIVA Posibilitate DA

5 Conform Dobrinoiu V, Noul Cod Penal Comentat.Partea Specială, Ediția a II-a, Ed. Universul Juridic, București, 2014; Conform
Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014, infraciunea nu are obiect material.
6 Conform Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014
Incriminare NU

CONSUMAREA În momentul în care a avut loc sinuciderea sau încercarea de sinucidere


PLÂNGEREA
Nu este necesară
PREALABILĂ
ART. 192: UCIDEREA DIN CULPĂ

(1)Uciderea din culpă a unei persoane se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.


(2)Uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de
prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite
INFRACȚIUNEA
activităţi se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Când încălcarea dispoziţiilor legale ori a
măsurilor de prevedere constituie prin ea însăşi o infracţiune se aplică regulile privind
concursul de infracţiuni.
(3)Dacă prin fapta săvârşită s-a cauzat moartea a două sau mai multor persoane, limitele
speciale ale pedepsei prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) se majorează cu jumătate.

Material Corpul persoanei în viață.


OBIECT Relațiile sociale referitoare la dreptul la viață, asigurat fiecărei persoane, prin
Juridic
incriminarea faptelor care aduc atingere acestor valori fundamentale.

Orice persoană care îndeplinește condițiile legale pentru


răspunderea penală. Uneori legea cere ca subiectul activ să aibă o
anumită calitate -o perosană aflată în exercițiul profesiei sau
meseriei- dar nu pentru varianta simplă, ci pentru varianta
agravantă.
participația proprie este posibilă numai în privința
(Co)Autor(i)
coautoratului și numai în cazul reținerii culpei comune.
Activ
SUBIECT
!!! Determinantă este voința comună și identitatea factorului
intelectual, când, datorită unor acte efectuate simultan sau
succesiv de mai multe persoane, s-a produs din culpă rezultatul
final.
Complice Posibilă doar sub forma participației improprii, sub forma
Instigator intenție-culpă.
Pasiv Orice persoană fizică în viață

Se exprimă printr-o acțiune (compusă din una sau mai multe fapte materiale) sau
inacțiune (neîndeplinirea uneia sau mai multora acte pe care subiectul activ avea
Elementul obligația legală să le îndeplinească.)
material
!!! În varianta agravantă, elementul material urmărește caracterul profesioal al
conduitei periculoase a făptuitorului.
Urmarea
LATURA Moartea victimei.
imediată
OBIECTIVĂ
Trebuie să existe și să fie dovedită.

Legătura !!! Dificultățiile pe care le ridică uneori practica în stabilirea legăturii cauzale pot
de fi depășite printr-o atentă examinare a tuturor împrejurărilor cauzei. Dacă
cauzalitate victima a contribuit prin culpa sa la producerea rezultatului, răspunderea penală
a făptuitorului nu este înlăturată, afară de cazul în care se demonstrează că
culpa victimei are un caracter exclusiv.

LATURA Culpă, în ambele modalității reglementate legal, adică fie sub forma culpei cu previziune
SUBIECTIVĂ (ușurință), fie sub forma culpei fără previziune/simple (neglijență).

ACTE
Nu sunt posibile
PREMERGĂTOARE
Posibilitate NU
TENTATIVA
Incriminare NU
CONSUMAREA În momentul producerii morții
PLÂNGEREA
Nu este necesară
PREALABILĂ
ART. 193: LOVIREA SAU ALTE VIOLENŢE

(1)Lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice se pedepsesc cu închisoare
de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
INFRACȚIUNEA
(2)Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a
cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepseşte
cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.
(3)Acţiunea penala se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Material Corpul persoanei, asupra căruia acționează făptuitorul.


Relațiile sociale care se referă la ocrotierea integrității corporale sau a sănătății
OBIECT
Juridic fiecărei persoane împotriva faptelor care aduc atingere acestor atribute ale
persoanei.

(Co)Autor(i) Orice persoană cu capacitate penală/(sau) juridică.7


Activ Complice Orice persoană cu capacitate penală.
SUBIECT
Instigator Orice persoană cu capacitate penală.
Pasiv Orice persoană fizică în viață asupra căreia s-a exercitat violența.

Se poate comite prin acțiune sau inacțiune

-Prin acțiune (direct):


lovire = acel act de agresiune care constă în acțiunea mecanică a unei energii
cinetice exterioare de atingere, de compresiune sau izbire bruscă și violentă a
suprafeței de contact a corpului victimei, cu sau de un corp contodent, de regulă
prin proiectare, călcare, alunecare, aruncare sau cădere.
Elementul
acte de violență = orice manifestare brutală, constrângere fizică de orice
material
natură, care ar putea cauza suferințe fizice (ex: tragerea de păr )
LATURA
-Prin acțiune (indirect): prin folosirea unui obiect, a unui animal sau chiar
OBIECTIVĂ
prin fapta proprie a victimei, constrânsă să se lovească

-Prin inacțiune: prin neluarea unei măsuri la care subiectul era obligat, victima
fiind astfel expusă să se lovească
Urmarea Provocarea unor suferințe fizice. În cazul lovirii, suferința este prezumată; în
imediată cazul altor violențe, aceasta trebuie să fie demonstrată.
-Dacă fapta se comite prin lovire, legătura de cauzalitate rezultă din
Legătura de materialitatea faptei, sufernța fizivă fiind prezumată
cauzalitate -Dacă fapta se comite prin alte violențe, legătura de cauzalitate trebuie să
existe și să fie dovedită.

Intenție directă sau indirectă.


LATURA
SUBIECTIVĂ
!!! În cazul agravantei prevăzută în alin.2, poate fi vorba și de praeterintenție

ACTE
Posibile, dar neincriminate
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare NU

CONSUMAREA În momentul în care sunt exercitae loviturile sau alte violențe.


EPUIZAREA Poate fi comisă în formă continuată, epuizându-se după efectuarea ultimului act de executare.

7 Conform Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014
PLÂNGEREA
Este necesară, fiind o condiție de proceduralitate.
PREALABILĂ
ART. 194: VĂTĂMAREA CORPORALĂ

(1)Fapta prevăzută în art. 193, care a cauzat vreuna dintre următoarele consecinţe:
a)o infirmitate;
b)leziuni traumatice sau afectarea sănătăţii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare,
mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale;
INFRACȚIUNEA
c)un prejudiciu estetic grav şi permanent;
d)avortul;
e)punerea în primejdie a vieţii persoanei, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2)Când fapta a fost săvârşită în scopul producerii uneia dintre consecinţele prevăzute în alin.
(1) lit. a), lit. b) şi lit. c), pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.
(3)Tentativa la infracţiunea prevăzută în alin. (2) se pedepseşte.

Material Corpul persoanei, asupra căruia acționează făptuitorul.


Relațiile sociale care se referă la ocrotierea integrității corporale sau a sănătății
OBIECT
Juridic fiecărei persoane împotriva faptelor care aduc atingere acestor atribute ale
persoanei.

(Co)Autor(i) Orice persoană cu capacitate penală/(sau) juridică.8


Activ Complice Orice persoană cu capacitate penală.
SUBIECT
Instigator Orice persoană cu capacitate penală.
Pasiv Orice persoană fizică în viață asupra căreia s-a exercitat violența.

Elementul Printr-o acțiune (un act de violență/un act de nonviolență) sau o inacțiune, care
material poate produce vreunul dintre rezultatele enumerate.
-producerea unei infirmități fizice (pierderea unui simți, pierderea unui
organ, încetarea funcționării unui simț sau a unui organ) sau psihice
(traumatism psihic, nevintecabil, care presupune pierderea totală sau parțială a
controlului activitățiilor sale).

-leziuni traumatice.

LATURA Urmarea -un prejudiciu estetic grav și permanent (schimbarea înfățișării normale a
OBIECTIVĂ imediată subiectului pasiv, care capătă un aspect neplăcut).

-avortul (este necesar ca făptuitorul să fi știut sau să fi putut prevadă existența


sarcinii).

-punerea în primejdie a vieții persoanei (făptuitorul a creat prin activitatea


sa posibilitatea reală și concretă ca victima să înceteze din viață, însă acesta nu
urmărește și nici nu acceptă moartea victimei).
Legătura de
Trebuie să existe și să fie dovedit (prin expertiză medico-legală)
cauzalitate

LATURA
Intenție directă sau praeterintenție
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA NU/DA la varianta incriminată prin art. 194(2), atunci când fapta s-a comis cu
Incriminare
intenție directă.

8 Conform Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014
CONSUMAREA În momentul producerii urmării periculoase.
EPUIZAREA în momentul efectuării ultimul fapt de executare, în varianta continuată.

PLÂNGEREA
Nu este necesară.
PREALABILĂ
ART. 195: LOVIRILE SAU VĂTĂMĂRILE CAUZATOARE DE MOARTE
INFRACȚIUNEA
Dacă vreuna dintre faptele prevăzute în art. 193 şi art. 194 a avut ca urmare moartea victimei,
pedeapsa este închisoarea de la 6 la 12 ani.

Material Corpul persoanei în viață.


OBIECT Viața, integritatea corporală sau sănătatea persoanei și relațiilr sociale în legătură
Juridic
cu aceasta.

Orice persoană care îndeplinește condițiile de vârstă și


(Co)Autor(i)
responsabilitate prevăzute de lege/(sau) juridică. 9
Activ
Complice Orice persoană cu capacitate penală.
SUBIECT
Instigator Orice persoană cu capacitate penală.
Persoana în viață împotriva căreia sunt îndreptate activitățile faptuitorului, acte
Pasiv
de natură a-i produce moartea.

Infracțiunea se săvârșește sub aspectul elementului material, prin acțiuni sau


inacțiuni care nu diferă de cele care intră sub imperiul art. 193 și art. 194, dar
Elementul care, de această dată, au avut ca urmare imediată moartea victimei.
material
!!! Pentru existența infracțiunii nu este necesar ca moartea victimei să fie
rezultatul unei acțiuni unice, imputabile exclusiv făptuitorului.
Urmarea
LATURA Decesul victimei.
imediată
OBIECTIVĂ
Trebuie să existe și să vie dovedită.

există, chiar dacă la decesul victimei au contribuit și alți facturi concurenți,


Legătura de
străini de persoana făptuitorului;
cauzalitate
infracțiunea subzistă chiar dacă moartea victimei survine după o perioadă
mai lungă de la data aplicării loviturii intenționate.

Praeterintenție.
LATURA
SUBIECTIVĂ  urmarea, moartea victimei, se atribuie făptuitorului pe baza culpei dovedite, nu a culpei
prezumate.

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate NU
TENTATIVA
Incriminare NU

CONSUMAREA În momentul morții vicitmei.


PLÂNGEREA
Nu este necesară.
PREALABILĂ

Răspunderii penale Imprescriptibilă.


PRESCRIPȚIA
Executării pedepsei Inprescriptibilă.

9 Conform Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014
ART. 196: VĂTĂMAREA CORPORALĂ DIN CULPĂ

(1)Fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) săvârşită din culpă de către o persoană aflată sub
influenţa băuturilor alcoolice ori a unei substanţe psihoactive sau în desfăşurarea unei
activităţi ce constituie prin ea însăşi infracţiune se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un
an sau cu amendă.
(2)Fapta prevăzută în art. 194 alin. (1) săvârşită din culpă se pedepseşte cu închisoare de la 6
luni la 2 ani sau cu amendă.
INFRACȚIUNEA (3)Când fapta prevăzută în alin. (2) a fost săvârşită ca urmare a nerespectării dispoziţiilor
legale sau a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii ori pentru
efectuarea unei anumite activităţi, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
(4)Dacă urmările prevăzute în alin. (1)-(3) s-au produs faţă de două sau mai multe persoane,
limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.
(5)Dacă nerespectarea dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere sau desfăşurarea
activităţii care a condus la comiterea faptelor prevăzute în alin. (1) şi alin. (3) constituie prin
ea însăşi o infracţiune se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.
(6)Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Material Corpul persoanei în viață.


OBIECT Relațiile sociale referitoare la dreptul la viață, asigurat fiecărei persoane, prin
Juridic
incriminarea faptelor care aduc atingere acestor valori fundamentale.

Orice persoană care îndeplinește condițiile legale pentru


răspunderea penală. Uneori legea cere ca subiectul activ să aibă o
anumită calitate -o perosană aflată în exercițiul profesiei sau
meseriei- dar nu pentru varianta simplă, ci pentru varianta
agravantă.

(Co)Autor(i) participația proprie este posibilă numai în privința


Activ coautoratului și numai în cazul reținerii culpei comune.
SUBIECT
!!! Determinantă este voința comună și identitatea factorului
intelectual, când, datorită unor acte efectuate simultan sau
succesiv de mai multe persoane, s-a produs din culpă rezultatul
final.
Complice Posibilă doar sub forma participației improprii, sub forma
Instigator intenție-culpă.
Pasiv Orice persoană fizică în viață

Se realizează prin loviri și alte violențe sau prin vătămare corporală.

Este necesară îndeplinirea unor condiții alternative:


Elementul
-persoana care săvârșește infracțiunea să se afle sub influența băuturilor
material
alcoolice sau a unor substanțe psihotrope;
LATURA
-persoana care săvârșește infracțiunea să se afle în desfășurarea unei activități
OBIECTIVĂ
care constituie prin ea însăși o infracțiune.
Urmarea
Producerea uneia dintre vătămările menționate în textele incriminatoare.
imediată
Legătura de
Trebuie să există și să fie dovedită.
cauzalitate

Culpă, în ambele modalității reglementate legal, adică fie sub forma culpei cu previziune
LATURA (ușurință), fie sub forma culpei fără previziune/simple (neglijență).
SUBIECTIVĂ
există, în principiu, culpă atunci când activitatea materială a fost săvârșită în vederea altui
rezultat decât cel care s-a produs, iar făptuitorul nu a prevăzut, deși ar fi putut și ar fi trebuit
să prevadă rezultatul intervenit sau, deși a avut previziunea lui a sperat, în mod ușuratic, că nu
se va produce.

ACTE
Nu sunt posibile
PREMERGĂTOARE
Posibilitate NU
TENTATIVA
Incriminare NU

CONSUMAREA În momentul producerii vătămării corporale.


PLÂNGEREA
Este necesară.
PREALABILĂ
ART. 198: ÎNCĂIERAREA

(1)Participarea la o încăierare între mai multe persoane se pedepseşte cu închisoare de la 3


luni la un an sau cu amendă.
(2)Dacă în cursul încăierării s-a cauzat o vătămare corporală uneia sau mai multor persoane şi
nu se cunoaşte care dintre participanţi a produs urmările, se aplică tuturor pedeapsa închisorii
INFRACȚIUNEA
de la unu la 5 ani, cu excepţia victimei, care răspunde potrivit alin. (1).
(3)Când prin fapta săvârşită în condiţiile alin. (2) s-a cauzat moartea unei persoane, pedeapsa
este închisoarea de la 6 la 12 ani, iar dacă s-a cauzat moartea a două sau mai multor persoane,
limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.
(4)Nu se pedepseşte cel care a fost prins în încăierare împotriva voinţei sale sau care a
încercat să-i despartă pe alţii.

Material Corpurile persoanelor implicate în încăierare.


OBIECT Relațiile sociale privind persoana umană, și anume acelea legate de viața,
Juridic
integritatea corporală și sănătatea persoanei.

-Orice persoană responsabilă penal.


(Co)Autor(i) -Pluralitatea naturală de infractori, toți având calitatea de autor.
Activ -Coatoratul nu este posibil.
SUBIECT
Complice Orice persoană responsabilă penal.
Instigator Orice persoană responsabilă penal.
Pasiv Persoanele care au suferit vătămări corporale sau și-au pierdut viața.

Participarea efectivă ab initio sau pe parcurs la o încăierare între mai multe


persoane grupate în două tabere.
Elementul
material !!! În cazul infracțiunii de încăierare nu sunt aplicabile dispozițiile referitoare la
LATURA provocare, deoarece, deși încăierarea presupune o tulburare psihică, aceasta
OBIECTIVĂ diferă calitativ și ca intensitate de starea de tulburare specifică provocării.
Urmarea Diverse vătămări ale integrității sau sănătății ori în uciderea uneia sau mai
imediată multor persoane.
Legătura de Trebuie dovedită dacă aceasta urmarea imediată constă într-o atingere a vieții,
cauzalitate integrității corporale sau a sănătății persoanelor implicate în încăierare.

LATURA Forma de bază: intenție directă sau indirectă.


SUBIECTIVĂ Formele agravante:praeterintenție.

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare NU

CONSUMAREA În momentul în care grupurile adverse se angajează în conflict.


Infracțiunea poate fi comisă în forma continuată, caz în care se epuizează la data
EPUIZAREA
comiteriiultimei încăierări.

PLÂNGEREA
Nu este necesară.
PREALABILĂ
ART. 199: VIOLENŢA ÎN FAMILIE

(1)Dacă faptele prevăzute în art. 188, art. 189 şi art. 193-195 sunt săvârşite asupra unui
INFRACȚIUNEA membru de familie, maximul special al pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime.
(2)În cazul infracţiunilor prevăzute în art. 193 şi art. 196 săvârşite asupra unui membru de
familie, acţiunea penală poate fi pusă în mişcare şi din oficiu. împăcarea înlătură răspunderea
penală.

Material Corpul persoanei vătămate careeste membru de familie.


Relațiile sociale care se referă la ocrotirea vieții, integrității corporale sau
OBIECT
Juridic sănătății membrilor de familie împotriva faptelor care aduc atingere acestor
atribuite ale persoanei.

Subiect activ calificat, putând fii numai o persoană fizică care


îndeplinește condițiile pentru răspunderea penală, dar având
calitatea de membru de familie.

!!! Membru de familie (art. 177 C.Pen) = ascendenții și


(Co)Autor(i)
descendenții, frații și surorile, copii acestora, precum și persoanele
devenite prin adopție, potrivit legii, astfel de rude, soțul (căsnicie
valabilă), precum și persoanele care au stabilit relații
asemănătoare acelora dintre soți (concubinaju) sau dintre părinți
Activ
SUBIECT și copii, în cazul în care conviețuiesc.
Complice Participația penală este posibilă, dacă complicele/instigatorul, are
aceași calitatea cerută de lege (membru de familie) cu autorul.

!!! În cazul în care participantul nu este membru de familie, acesta


Instigator va răspunde în funcție de contribuția sa (coautor, instigator,
complice) la infracțiunea în varianta simplă (omor, omor calificat,
loviri sau alte violențe, vătămare corporală sau loviri sau vătămări
cauzatoare de moarte).
Pasiv Numai un membru de familie în viață asupra căreuia s-a exercitat violența.

Similar celui privind infracțiuniile de omor, omor calificat, loviri sau alte violențe,
vătămare corporală sau loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
Elementul
material Infracțiunea de violență în familie este doar o variantă agravantă a acestor
infracțiunii, agravanta fiind dată de calificarea subiecțiilor infracțiunii, între care
LATURA
trebuie să existe legături de familie.
OBIECTIVĂ
Urmarea
Decesul sau vătămarea corporală a victimei.
imediată
Legătura
Trebuie să existe, în sensul că moartea/lovirile sau alte violențe/vătămarea
de
corporală sunt consecința necesară a faptei comise de făptuitor.
cauzalitate

LATURA Identic cu infracțiuniile de omor, omor calificat, loviri sau alte violențe, vătămare corporală
SUBIECTIVĂ sau loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.

ACTE Identic cu infracțiuniile de omor, omor calificat, loviri sau alte violențe, vătămare corporală
PREMERGĂTOARE sau loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare DA

CONSUMAREA Identic cu infracțiuniile de omor, omor calificat, loviri sau alte violențe, vătămare corporală
sau loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
PLÂNGEREA
Nu este necesară.
PREALABILĂ
În cazul infracțiunilor prevăzute în art. 193 și art. 194, acțiunea penală poate să fie pusă în
mișcare din oficiu, împăcarea înlăturând răspunderea penală.

!!! Deși textul de lege face referire în alin.(2) la art. 193 și art. 196 (vătămare corporală din
ÎMPĂCAREA
culpă), aceasta este o eroare a legiuitorului, textul citat trebuind să se fi referit la art. 194
(vătămarea corporală) în loc de art. 196.

Art. 196 NU se regăsește în conținutul constitutiv al infracțiunii de violență în familie.


ART. 200: UCIDEREA ORI VĂTĂMAREA NOU-NĂSCUTULUI SĂVÂRŞITĂ DE CĂTRE
MAMĂ

(1)Uciderea copilului nou-născut imediat după naştere, dar nu mai târziu de 24 de ore,
INFRACȚIUNEA săvârşită de către mama aflată în stare de tulburare psihică se pedepseşte cu închisoarea de la
unu la 5 ani.
(2)Dacă faptele prevăzute în art. 193-195 sunt săvârşite asupra copilului nou-născut imediat
după naştere, dar nu mai târziu de 24 de ore, de către mama aflată în stare de tulburare
psihică, limitele speciale ale pedepsei sunt de o lună şi, respectiv, 3 ani.

Corpul copilului asupra căruia s-a săvârșit activitatea incriminată.

Copilul se consideră născut din momentul când procesul nașterii a luat sfârșit,
copilul fiind expulzat și și-a început propria existență.
Material
OBIECT Calitatea de nou-născut se păstrează pentru un interval foarte scurt de timp,
stabilit de legiuitor la 24 de ore.
Ceea ce interesează este ca acesta să se fi născut viu, nu neapărat viabil, adică
înzestrat cu puterea de a trăi.
Juridic Relațiile sociale în legătură cu ocrotirea copilului non-născut.

(Co)Autor(i) Subiect activ calificat, mama copilului.


Complice Participația penală la infracțiunea de uciderea ori vătămarea non-
născutului nu este posibilă, întrucât subiectul activ calificat este
Activ unic; în schimb potențialii complici/instigatori vor răspunde
SUBIECT
Instigator pentru infracțiunea în forma de bază (omor, omor calificat, loviri
sau alte violențe, vătămare corporală, loviri sau vătămări
cauzatoare de moarte, violență în familie).
Pasiv Copilul născut în viabil, în primele 24 de ore de viață.

Fapta se realizează prin activitatea de ucidere sau vătămare corporală a non-


născutului. Infracțiunea se poate comite atât prin acțiune, cât și prin inacțiune
sau o atitudine omnisivă.

!!! Este necesar ca fapta să fie determinată de unele stări psihopatologice, care
apar în perioada imediat următoare nașterii, așa-numitele psihoze post-partum
Elementul (ex. febra puerperală = pătrunderea unui agent patogen în uerul femeii).
material
!!! Fiind vorba de stări psihopatologice specifice (sau poate chiar determinate)
sarcinii și procesului nașterii, precum și implicațiile pe care acestea le au asupra
LATURA
femeii însărcinate din punct de vedere psiho-social, individualizarea infracțiunii
OBIECTIVĂ
se face pe baza unei expertize medio-legale.

!!! Tulburarea psihică însă trebuie să nu abolească discernămâmtul mamei.


Urmarea
Moartea sau vătămarea non-născutului.
imediată
Trebuie să existe și să fie dovedită.
Legătura de
!!! Legătura de cauzalitatetrebuie să existe nu numai între activitatea mamei și
cauzalitate
moartea/vătămarea corporală a non-născutului, ci și între activitatea mamei și
starea de tulburare psihică.

Intenție directă sau indirectă.


LATURA
Praeterintenție (dacă forma de bază a infracțiunii este cea prevăzută în art. 194(1) sau art.
SUBIECTIVĂ
195).
!!! Atitudinea subiectivă a mamei trebuie să fie spontană, determinată exclusiv de starea de
tulburare psihică și să se manifeste simultan sau în intervalul de timp căt există această stare.

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare NU

CONSUMAREA În momentul producerii morții/vătămării corporale a non-născutului.

PLÂNGEREA
Nu este necesară.
PREALABILĂ
ÎMPĂCAREA Nu este posibilă.
ART. 205: LIPSIREA DE LIBERTATE ÎN MOD ILEGAL

(1)Lipsirea de libertate a unei persoane în mod ilegal se pedepseşte cu închisoarea de la unu la


7 ani.
(2)Se consideră lipsire de libertate şi răpirea unei persoane aflate în imposibilitatea de a-şi
exprima voinţa ori de a se apăra.
(3)Dacă fapta este săvârşită:
INFRACȚIUNEA
a)de către o persoană înarmată;
b)asupra unui minor;
c)punând în pericol sănătatea sau viaţa victimei, pedeapsa este închisoarea cuprinsă între 3 şi
10 ani.
(4)Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani şi
interzicerea exercitării unor drepturi.
(5)Tentativa la infracţiunile prevăzute în alin. (1)-(3) se pedepseşte.

Corpul persoanei fizice asupra căreia se exercită fapta privativă de libertate, în


Material
mod ilegal.10
OBIECT Relațiile sociale a căror existență și normală desfășurare depinde de ocrotierea
Juridic libertății fizice a persoanei, adică de posibilitatea acesteia de a se mișca, de a
circula, de a acționa după voința sa și în limitele admise de lege.

(Co)Autor(i) Orice persoană cu capacitate penală.


Activ Complice Orice persoană cu capacitate penală.
Instigator Orice persoană cu capacitate penală.
SUBIECT Orice persoană fizică.
Pasiv
!!! Starea de minoritate a victimei, care trebuie să existe în momentul săvârșirii
faptei și să fie cunoscută sau prevăzută de autor, va opera ca agravantă legală.

Constă într-o acțiune sau inacțiune, prin care fie persoana este efectiv lipsită de
libertate, fie i se restrânge libertatea de mișcare.
Elementul
!!! Lipsirea de libertate în mod ilegal este o infracțiune subsceptibilă să fie
material
absorbită în elementul constitutiv al altor infracțiuni mai grave (viol, tâlhărie).
Dacă însă timpul în care victima este lipsită de libertate depășește timpul cât s-a
desfășurat comiterea acestor infracțiuni, ca exista un concurs de infracțiuni.
Lipsirea de libertate de mișcare a persoanei vătămate.
LATURA
!!! În varianta agravantă prevăzută în alin. (3)(c) se cere ca victimei să îi fie pusă
OBIECTIVĂ
în pericol sănătatea sau viaţa = s-a creat efectiv posibilitatea ca victima să sufere
Urmarea
o vătămare/să își piardă viața, starea de pericol rezultând din modul cum s-a
imediată
executat infracțiunea sau din tratamentul la care a fost supusă victima.

!!! Dacă există o vătămare efectivă, se aplică regulile de la concursul de


infracțiuni.
Legătura
de Trebuie să existe și să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA Intenție directă sau indirectă.


SUBIECTIVĂ Alin. (4): praeterintenție.

10 Conform Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014, în forma tip, infracțiunea nu
are obiect material, doar în varianta agravantă corpul persoanei lipsite de libertate în mod ilega constituie obiect material al
infracțiunii.
ACTE
Posibile, dar neincriminate
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare DA /*cu excepția alin.(4), când fapta este comisă cu praeterintenție.

CONSUMAREA În momentul în care persoana vătămată este lipsită efectiv de libertatea de mișcare.
-În forma continuă: când ia sfârșit privarea de libertate.
EPUIZAREA
-În forma continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).
PLÂNGEREA
Nu este necesară.
PREALABILĂ
ÎMPĂCAREA Nu poate interveni.

Conform art. II din legea 27/201211, varianta agravantă prevăzută în alin. (4) este
PRESCRIPȚIA
imprescriptibilă atât în ceea ce privește răspunderea penală, cât și executarea pedepsei.

11 Legea nr. 27 din 16 martie 2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009
privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 180 din data de 20 martie 2012
ART. 206: AMENINŢAREA

(1)Fapta de a ameninţa o persoană cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare
îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de
INFRACȚIUNEA
temere, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, fără ca pedeapsa
aplicată să poată depăşi sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea care a format
obiectul ameninţării.
(2)Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Material Nu are.
OBIECT Relațiile sociale care asigură libertatea psihică sau morală a persoanei, în sensul
Juridic
libertății de a decide, de a lua nestingherit hotărâri sau de a-și manifesta voința.

Orice persoană care îndeplinește condițiile generale ale


(Co)Autor(i)
răspunderii penale.
Orice persoană care îndeplinește condițiile generale ale
Activ Complice
răspunderii penale.
SUBIECT
Orice persoană care îndeplinește condițiile generale ale
Instigator
răspunderii penale.
Orice persoană care este în măsură să își dea seama că este supusă unei forme de
Pasiv
constrângere psihică.

Acțiunea de amenințare a unei persoane, de insuflare a temerii că va fi supusă


unui pericol sau că o altă persoană apropriată va suferi un rău.

Elementul Poate fi săvârșită direct, prin orice mijloc de amenințare -cuvinte, gesturi, fapte,
material etc,- sau indirect, adică printr-o terță persoană.

LATURA !!! Este necesar ca fapta de amenințare să fie obiectiv credibilă și serioasă,
OBIECTIVĂ susceptibilă de a alarma vicitma, de a-i produce o teme serioasă.
Constă în crearea unei stări de pericol pentru libertatea psihică a persoanei. Dacă
Urmarea
mijloacele folosite de făptuitor sunt apte să producă o temere, urmarea este
imediată
prezumată.
Legătura
de Trebuie să existe și să fie dovedită.
cauzalitate

Intenție directă sau indirectă.


LATURA
SUBIECTIVĂ !!! Intenția nu există atunci când amenințarea s-a făcut în glumă (jocandi causae), neexistând
nici prevederea, nici dorința producerii rezultatului.

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
DA (când modalitatea de săvârșire implică o derulare în timp -ex.: trimiterea
Posibilitate
TENTATIVA unei scrisori de amenințare).
Incriminare NU

CONSUMAREA Infracțiune formală și instantanee, consumându-se prin simplul fapt al amenințării.


EPUIZARE Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare.
PLÂNGEREA
Este necesară.
PREALABILĂ
ART. 207: ŞANTAJUL

(1)Constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a
dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepseşte cu
închisoarea de la unu la 5 ani.
INFRACȚIUNEA (2)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează ameninţarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau
imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată ori pentru un membru de familie al
acesteia, în scopul prevăzut în alin. (1).
(3)Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost comise în scopul de a dobândi în mod
injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7
ani.

În principiu nu are.
Material
OBIECT !!! Corpul vicitmei sau bunurile materiale asupra cărora s-a acționat, atunci când
s-a folosit costrângerea fizică (violențe).
Juridic Relațiile sociale referitoare la libertatea psihică a persoanei.

(Co)Autor(i) Orice persoană cu capacitate penală.


Activ Complice Orice persoană cu capacitate penală.
SUBIECT Instigator Orice persoană cu capacitate penală.
Orice persoană care are capacitatea psiho-fizică de a simți presiunea psihică
Pasiv
exercitată asupra sa.

Acțiunea de constrângere a unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să


sufere ceva.
a da ceva = o activitate de autodeposedare,de remitere;
a face ceva = a acționa într-un anumit fel sau de a lua o anumită atitudine
impusă prin constrângere;
a nu face ceva = a se abține de a îndeplini o activitate, o prestație, de a lua o
atitudine, din cauza constrângerii;
Elementul
material a suferi ceva = a suporta un prejudiciu material sau moral, indiferent de
natura acestuia.
LATURA
OBIECTIVĂ
!!! Legiuitorul a dorit să dea o incriminare deschisă a posibilitățiilor de realizare
a constrângerii, nedorind limitarea acesteia la violență sau amenințare.

!!! Nu este necesar ca persoana constrânsă să satisfacă pretenția făptuitorului,


adică persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva.
Urmarea
Crearea unei stări serioase de temere a victimei.
imediată
Legătura de
Trebuie să existe și să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Numai cu intenție directă calificată prin scop.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare NU

CONSUMAREA În momentul în care se produce starea de pericol.


EPUIZAREA Forma continuată: după efectuarea ultimului act de executare.
PLÂNGEREA
Nu este necesară.
PREALABILĂ
ÎMPĂCAREA Nu este posibilă.

Șantajul absoarbe faptele de amenințare sau de loviri ori alte violențe în varianta tip, acestea
făcând parte din conținutul infracțiunii de șantaj.
OBSERVAȚII
Când violențele comise de autor au ca urmare vătămarea integrității corporale sau a sănătății,
există concurs de infracțiuni.
ART. 218: VIOLUL

(1)Raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoană, săvârşit prin constrângere,
punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa sau profitând de această stare,
se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează orice alte acte de penetrare vaginală sau anală comise
în condiţiile alin. (1).
(3)Pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi atunci
când:
a)victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;
INFRACȚIUNEA
b)victima este rudă în linie directă, frate sau soră;
c)victima nu a împlinit vârsta de 16 ani;
d)fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice;
e)fapta a avut ca urmare vătămarea corporală;
f)fapta a fost săvârşită de două sau mai multe persoane împreună.
(4)Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 18 ani şi
interzicerea exercitării unor drepturi.
(5)Acţiunea penală pentru fapta prevăzută în alin. (1) şi alin. (2) se pune în mişcare la
plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
(6)Tentativa la infracţiunile prevăzute în alin. (1)-(3) se pedepseşte.

Material Corpul persoanei în viață.


OBIECT Relațiile sociale referitoare la siguranța, libertatea și inviolabilitatea sexuală a
Juridic
persoanelor de a avea legături, relații, raporturi sexuale după voința și dorința lor.

Subiect activ nemijllocit poate fi orice persoană (bărbat sau


femeie), inclusiv minorul care răspunde penal.

!!! Art.218(3)(f)  nu este necesar ca toți făptuitorii să întrețină


acte sexuale de orice natură cu persoana vătămată, fiind suficient
ca aceste acte să fie înfăptuite numai de unul dintre ei, celălalt sau
ceilalți participanți executând acțiuni concomitente de
(Co)Autor(i) complicitate.
Activ
În cazul în care toți participanții au întreținut succesiv acte sexuale
SUBIECT
cu persoana vătămată, fiecare ajutând și fiind la rândul lui ajutat
de ceilalți, răspunderea penală se stabilește pentru o singură
infracțiune unică (complexă) de viol în formă agravantă săvârșită
în calitate de autori, și nu și pentru complicitate la această
infracțiune.
Complice Orice persoană cu capacitate penală.
Instigator Orice persoană cu capacitate penală.
Orice persoană fizică în viață.
Pasiv
!!! Art.218(2)(a)-(c): Subiect pasiv calificat.

Se realizează prin mai multe acțiuni alternative, respectiv raportul sexul, actul
sexual oral sau anal, orice alt act de penetrare vaginală sau anală.
Elementul
!!! Elementul material se exprimă printr-o acțiune realizată în doi timpi:
LATURA material
(1)subiectul activ înfrânge rezistența vicitmei prin constrângere sau profită de
OBIECTIVĂ
imposibilitatea acesteia de a se apăra sau de a-și exprima voința, și
(2) se comite actul sexual prevăzut în normele de incriminare.
Urmarea Încălcarea, vătămarea efectivă a libertății și inviolabilității sexuale a persoanei
imediată vătămate.
Rezultă din însăși materialitatea faptei (ex re).
Legătura
de
În cazul formelor agravante prevăzute în art.218(3)(e) și art.218(4) -când fapta
cauzalitate
este comisă cu praeterintenție- legătura de cauzalitate trebuie dovedită.

LATURA
Intenție directă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare DA, dar doar în cazul faptele prevăzute în alin 1, 2 și 3.

În momentul întreținerii raportului sexual/actului sexual oral sau anal/actelor de penetrare


CONSUMAREA
vaginală sau anală.
EPUIZAREA Formă continuată: după ultimul act de executare (unitate legală).

PLÂNGEREA
Este necesară, doar în cazul faptelor prevăzute în alin. 1 și 2.
PREALABILĂ

Conform art. II din legea 27/201212, varianta agravantă prevăzută în alin. (4) este
PRESCRIPȚIA
imprescriptibilă atât în ceea ce privește răspunderea penală, cât și executarea pedepsei.

Sub imperiul art.218(3)(b) infracțiunea de incest este absorbită în conținutul infracțiunii de


OBSERVAȚII
viol.

12 Legea nr. 27 din 16 martie 2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009
privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 180 din data de 20 martie 2012
ART. 219: AGRESIUNEA SEXUALĂ

(1)Actul de natură sexuală, altul decât cele prevăzute în art. 218, cu o persoană, săvârşit prin
constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori profitând
de această stare, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor
drepturi.
(2)Pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi atunci
când:
a)victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;
b)victima este rudă în linie directă, frate sau soră;
INFRACȚIUNEA c)victima nu a împlinit vârsta de 16 ani;
d)fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice;
e)fapta a avut ca urmare vătămarea corporală;
f)fapta a fost săvârşită de două sau mai multe persoane împreună.
(3)Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani şi
interzicerea exercitării unor drepturi,
(4)Dacă actele de agresiune sexuală au fost precedate sau urmate de săvârşirea actelor sexuale
prevăzute în art. 218 alin. (1) şi alin. (2), fapta constituie viol,
(5)Acţiunea penală pentru fapta prevăzută în alin. (1) se pune în mişcare la plângerea
prealabilă a persoanei vătămate.
(6)Tentativa la infracţiunile prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) se pedepseşte.

Material Corpul persoanei asupra căreia se exercită fapta.


OBIECT Relațiile sociale referitoare la inviolavilitatea sexuală, libertatea psihică,
Juridic
integritatea corporală sau chiar viața persoanei.

Subiect activ nemijllocit poate fi orice persoană (bărbat sau


(Co)Autor(i)
femeie), inclusiv minorul care răspunde penal.
Activ
SUBIECT Complice Orice persoană cu capacitate penală.
Instigator Orice persoană cu capacitate penală.
Pasiv Orice persoană fizică în viață.

Săvârșirea actelor de natură sexuală, altele decât cele raportul sexual, actul
sexual oral și anal, precum și alte acte de penetrare vaginală sau anală, fără a
avea consimțământul persoanei, prin constrângere, punerea în imposibilitatea
de a se apăra ori de a-și exprima voința, sau profitând de această stare.

Aceste acte pot consta în acte firești de satisfacere sexuală (masturbare,


atingere sau sărutare a organelor genitale, etc) sau acte nefirești, concretizate în
manifestări aberante ale instinctului sexual, prin care nu se urmărește realizarea
Elementul
unui raport sexual, ci doar obținerea excitației sexuale nefinalizate.
material
Actele țin de psihopatologi sexuală, manifestându-se prin următoarele forme:
LATURA
-sadism = provocarea excitației prin producerea de suferinței victimei;
OBIECTIVĂ
-masochism = satisfacția sexuală este determinată numai de suportarea de către
subiect (autor) a unei dureri fizice;
-vampirism = excitația sexuală este produsă de vedere sângelui victimei;
-mixoscopie = excitația sexuală este provocată de vederea actului sexual
practicat între alte persoane sau la privirea nudității.
Urmarea Atingerea adusă libertății sexuale prin constrângerea unei persoane la acte
imediată sexuale.
Rezultă din însăși materialitatea faptei (ex re).
Legătura de
cauzalitate În cazul formelor agravante prevăzute în art.219(2)(e) și art.219(3) -când fapta
este comisă cu praeterintenție- legătura de cauzalitate trebuie dovedită.
Intenție directă.
LATURA
SUBIECTIVĂ Când fapta a avut ca urmare vătămarea corporală/sănătății sau moartea victimei -
praeterintenție.

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare DA, dar doar în cazul faptelor prevăzute în alin. 1 și 2.

CONSUMAREA În momentul comiterii.


EPUIZAREA Formă continuată: după ultimul act de executare (unitate legală).

PLÂNGEREA
Este necesară, doar în cazul faptelor prevăzute în alin. 1.
PREALABILĂ
ÎMPĂCAREA Nu este posibilă.

În cazul în care infracțiunea de agresiune sexuală este comisă în aceași împrejurare cu


OBSERVAȚII infracțiunea de viol, nu se va reține un concurs de infracțiuni, ci o singură încadrare, cea de
viol.
ART. 220: ACTUL SEXUAL CU UN MINOR

(1)Raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum şi orice alte acte de penetrare vaginală
sau anală comise cu un minor cu vârsta între 13 şi 15 ani se pedepsesc cu închisoarea de la
unu la 5 ani.
(2)Fapta prevăzută în alin. (1), săvârşită asupra unui minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani,
se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(3)Fapta prevăzută în alin. (1), comisă de un major cu un minor cu vârsta între 13 şi 18 ani,
INFRACȚIUNEA când majorul a abuzat de autoritatea ori influenţa sa asupra victimei, se pedepseşte cu
închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(4)Fapta prevăzută în alin. (1)-(3) se sancţionează cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi
interzicerea exercitării unor drepturi, atunci când:
a)minorul este rudă în linie directă, frate sau soră;
b)minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;
c)a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice.
(5)Faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) nu se sancţionează dacă diferenţa de vârstă nu
depăşeşte 3 ani.

Material Corpul minorului asupra căruia se realizează activitatea infracțională.


OBIECT Relațiile sociale referitoare la apărarea libertății și inviolabilitatea sexuală a
Juridic
persoanei în timpul minorității.

Subiect activ nemijllocit poate fi orice persoană (bărbat sau


femeie), inclusiv minorul care răspunde penal.
(Co)Autor(i)
În cazul art.220(3) nu poate fi vorba decât de un major.
Activ
SUBIECT
În cazul art.220(4)(a) și (b) subiectul activ este calificat.
Complice Orice persoană care răspunde penal.
Instigator Orice persoană care răspunde penal.
Pasiv Subiect pasiv calificat

Acțiunea manifestată într-un raport sexual, act sexual oral sau anal, precum și
Elementul orice alte acte de penetrare vaginală sau anală cu un minor.
material
LATURA !!! Diferența față de infracțiunea de viol constă în consimțirea la actul sexual.
OBIECTIVĂ Urmarea
Încălcarea libertății și a inviolavilității sexuale a minorului.
imediată
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă (*calificată prin scop în cazul art.220(4)(c)).
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate NU
TENTATIVA
Incriminare NU

În momentul realizării raportului sexual/actului sexual oral sau anal/actelor de penetrare


CONSUMAREA
vaginală sau anală.
EPUIZAREA Formă continuată: după ultimul act de executare (unitate legală).

PLÂNGEREA Nu este necesară.


PREALABILĂ
ÎMPĂCAREA Nu este posibilă.

Norma de incriminare prevăzută în art. 220 realizează conținutul infracțiunii de act sexual cu
un minor, dacă minorul are vârsta între 13 și 18, în funție de forma de executare.

OBSERVAȚIE Cu privire la minorii cu vârsta mai mică de 13 ani, raportul sexual, actul sexual oral sau anal,
precum şi orice alte acte de penetrare vaginală sau anală, chiar dacă există un presupus
consimțământ al victimei, va constitui infracțiunea de viol, întrucât se consideră că vârsta
fragedă exclude ideea unei manifestări libere a voinței părții vătămate.

Sub imperiul art.220(4)(a) infracțiunea de incest este absorbită în conținutul infracțiunii de


OBSERVAȚIE
act sexual cu in minor.

În cazul art. 220(3), când fapta a fost comisă de un major cu un minor cu vârsta între 13 şi 18
ani, când majorul a abuzat de autoritatea ori influenţa sa asupra victimei, subiectul activ este
calificat și poate fi de ex. un doctor.
OBSERVAȚIE
Această agravantă pare redundentă în contextul întregului articol, în special în lumina art.(4),
singura rațiune explicabilă fiind extinderea protecției penale și asupra minoriilor cu vârstă
între 15 și 18 ani.
ART. 224: VIOLAREA DE DOMICILIU

(1)Pătrunderea fără drept, în orice mod, într-o locuinţă, încăpere, dependinţă sau loc
împrejmuit ţinând de acestea, fără consimţământul persoanei care le foloseşte, ori refuzul de a
INFRACȚIUNEA
le părăsi la cererea acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă,
(2)În cazul în care fapta este săvârşită de o persoană înarmată, în timpul nopţii ori prin
folosire de calităţi mincinoase, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
(3)Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Material Este însuși domiciliul violat, indiferent dacă i s-a cauzat sau nu vreo stricăciune.13
OBIECT Relațiile sociale privind apărarea libertății personale, sub aspectul libertății vieții
Juridic
domestice.

Orice persoană fizică/(sau juridică)14 care îndeplinește condițiile


generale de vârstă și responsabilitate.
(Co)Autor(i)
Activ
!!! Proprietarul imobilului poate avea calitatea de subiect activ.
Complice Orice persoană responsabilă penal.
SUBIECT Instigator Orice persoană responsabilă penal.
Persoana care folosește domiciliul violat și care are dreptul să permită sau să
refuze intrarea sau rămânerea în domiciliu a unei persoane.
Pasiv
!!! Subiectul pasiv nu se identifică întotdeauna cu proprietarul imobilului, nici cu
posesorul acestuia, ci este cel care folosește efectiv imobilul.

Pătrunderea fără drept = făptuitorul trebuie să se fi introdus în mod efectiv,


cu tot corpul, în vreunul dintre locurile menționate în textul incriminant, i.e.
într-o locuinţă, încăpere, dependinţă sau loc împrejmuit ţinând de acestea.
*Lipsa consimțământului rezultă din materialitatea faptei și este
prezumată până la proba contrarie.
Elementul **Pentru existența infracțiunii nu este suficientă simpla destinație de
material locuință a unei încăperi, mai trebuie ca aceasta să fie locuită în mod
LATURA efectiv.
OBIECTIVĂ
Refuzul de a părăsi = intrarea în locuință s-a făcut în mod legal, însă autorul
fie direct (fățiș, ostentativ), fie indirect (ex.: ascuzându-se în casă), refuză să
părăsească imobilul la cererea celui care locuiește efctiv acolo.
Urmarea
Încălcarea libertății persoanei privind domiciliul.
imediată
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei, netrebuind să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare DA: în varianta pătrunderii fără drept.

13 Conform Dobrinoiu V, Noul Cod Penal Comentat.Partea Specială, Ediția a II-a, Editura Univerjul Juridic, București, 2014; însă
conform Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014, infracțiunea de violare de
domiciliu nu are obiect material;
14 Conform Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014;
NU: în cazul refuzului.

În momentul în care s-a produs urmarea imediată, adică atunci când făptuitorul a pătruns în
CONSUMAREA locuința unei persoane fără drept și fără a avea consimțământul victimei sau a refuzat să
părăsească locuința.
-Forma continuă16: fapta tipică se prelungește în timp, caz în care infracțiunea se epuizează în
momentul părăsirii imobilului.
EPUIZAREA15
-Forma continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).

PLÂNGEREA
Este necesară, fiind o condiție de proceduralitate.
PREALABILĂ

-Infracțiune comisă de către o persoană înarmată = în cazul armelor propriu-zise, pentru


existența agravantei, este suficient ca, în momentul comiterii faptei, autorul să fi avut asupra
sa o astfel de armă, nefiind necesar ca aceasta să fie vizibilă și/sau acesta să se folosească de
ea; în schimb, în cazul obiectelor considerate arme prin asimilare,17 agravanta poate fi reținută
numai dacă autorul s-a folosit efectiv de obiectul -devenit armă prin asimilare- pe care îl avea
asupra sa.
OBSERVAȚIE
-Infracțiune comisă în timpul nopții = esențial este ca fapta să fi fost săvârșită într-un
*Privind varianta
moment când s-a instalat întunericul ca fenomen natural, chiar dacă în momentul comiterii
agravantă
infracțiunii imobilul era luminat artificial și chiar dacă făptuitorul nu a dorit și nu a încercat să
se prevaleze de această circumstanță.

-Infracțiune comisă folosindu-se de o calitate mincinoasă = pericolul sporit este


reprezentat de înșelarea victimei, astfel încât această să nu opună rezistență. Este însă necesar
ca acea calitate de care profită făptuitorul să confere dreptul sau posibilitatea să pătrundă în
imobil (ex: făptuitorul pretinde că este o rudă, lucrător la gaze, polițist, lucrător, etc.)

Cele două variante de comitere a infracțiunii au caracter alternativ, astfel, dacă făptuitorul,
OBSERVAȚIE după pătrunderea fără drept și fără consimțământ în domiciliu, refuză să-l părăsească, nu va
exista concurs de infracțiuni, ci o unitate naturală de infracțiune.

15 Condorm Dobrinoiu V, Noul Cod Penal Comentat.Partea Specială, Ediția a II-a, Editura Univerjul Juridic, București, 2014,
infracțiunea de violare de domiciliu este privită ca o infracțiune instantanee, nefiind susceptibilă de a avea o formă continuă
sau continuată;
16 Conform Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014;

17 Art. 179(2) C.Pen.: Sunt asimilate armelor orice alte obiecte de natură a putea fi folosite ca arme şi care au fost întrebuinţate

pentru atac.
ART. 225: VIOLAREA SEDIULUI PROFESIONAL

(1)Pătrunderea fără drept, în orice mod, în oricare dintre sediile unde o persoană juridică sau
fizică îşi desfăşoară activitatea profesională ori refuzul de a le părăsi la cererea persoanei
INFRACȚIUNEA
îndreptăţite se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2)În cazul în care fapta este săvârşită de o persoană înarmată, în timpul nopţii ori prin
folosire de calităţi mincinoase, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
(3)Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Material Este însuși sediul violat, indiferent dacă i s-a cauzat sau nu vreo stricăciune.18
OBIECT Relațiile sociale privind apărarea libertății persoanei, în sesnul protecției
Juridic
inviolabilității sediului profesional.

Orice persoană fizică/(sau juridică)19 care îndeplinește condițiile


generale de vârstă și responsabilitate.
(Co)Autor(i)
Activ
!!! Proprietarul imobilului poate avea calitatea de subiect activ.
Complice Orice persoană responsabilă penal.
Instigator Orice persoană responsabilă penal.
SUBIECT
Persoana care folosește sediul violat și care are dreptul să permită sau să refuze
intrarea sau rămânerea în sediu a unei persoane.
Pasiv
!!! Subiectul pasiv nu se identifică întotdeauna cu proprietarul firmei, ci este cel
care folosește în mod efectiv sediul (poate fi un angajat al persoanei juridice sau
fizice care are sediul în respectiva locație).

Pătrunderea fără drept = făptuitorul trebuie să se fi introdus în mod efectiv,


cu tot corpul, în vreunul dintre sediile unde o persoană juridică sau fizică îşi
desfăşoară activitatea profesională.
Elementul
material
Refuzul de a părăsi = intrarea în locuință s-a făcut în mod legal, însă autorul
LATURA
fie direct (fățiș, ostentativ), fie indirect (ex.: ascuzându-se în casă), refuză să
OBIECTIVĂ
părăsească imobilul la cererea celui care locuiește efctiv acolo.
Urmarea Încălcarea libertății persoanei privind stabilirea și utilizarea corespunzătoare a
imediată sediului profesional.
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei, netrebuind să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA DA: în varianta pătrunderii fără drept.
Incriminare
NU: în cazul refuzului.

În momentul în care s-a produs urmarea imediată, adică atunci când făptuitorul a pătruns în
CONSUMAREA
sediul unei persoane fără drept și fără a avea consimțământul victimei sau a refuzat să

18 Condorm Dobrinoiu V, Noul Cod Penal Comentat.Partea Specială, Ediția a II-a, Editura Univerjul Juridic, București, 2014; însă
conform Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014, infracțiunea de violare a
sediului profesional nu are obiect material;
19 Conform Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014;
părăsească sediul.
-Forma continuă21: fapta tipică se prelungește în timp, caz în care infracțiunea se epuizează în
momentul părăsirii sediului.
EPUIZAREA20
-Forma continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).

PLÂNGEREA
Este necesară, fiind o condiție de proceduralitate.
PREALABILĂ

20 Condorm Dobrinoiu V, Noul Cod Penal Comentat.Partea Specială, Ediția a II-a, Editura Univerjul Juridic, București, 2014,
infracțiunea de violare a sediului prodesional este privită ca o infracțiune instantanee, nefiind susceptibilă de a avea o formă
continuă sau continuată;
21 Conform Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014.
ART. 228: FURTUL

(1)Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în
scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
INFRACȚIUNEA amendă.
(2)Fapta constituie furt şi dacă bunul aparţine în întregime sau în parte făptuitorului, dar în
momentul săvârşirii acel bun se găsea în posesia sau detenţia legitimă a altei persoane.
(3)Se consideră bunuri mobile şi înscrisurile, energia electrică, precum şi orice alt fel de
energie care are valoare economică.

-Bunuri mobile;
-Bunuri imobile prin destinație;
-Energiile care au o valoare economică;
-Înscrisurile care au o valoare economică ori care prezintă o semnificație
deosebită pentru persoana vătămată;
-Vehiculele;
Material -Țesutuile, celulele ori organele care au fost prelevate de la o persoană.22
OBIECT
!!! Conform Dobrinoiu V, Noul Cod Penal Comentat.Partea Specială, Ediția a II-a, Editura
Univerjul Juridic, București, 2014: Corpul omului și părți ale acestuia, cât timp omul
este în viață, nu pot fi obiect material al infracțiunii de furt; dacă o persoană își
însușește anumite adaosuri detașabile (ex.: proteză, perucă, ochi de sticlă, etc.),
aceasta comite infracțiunea de furt.
Patrimoniul și relațiile sociale referitoare la protecția patrimoniului, a posesiei ori
Juridic
a detenției.

Orice persoană fizică/(*sau juridică23) care îndeplinește condițiile


prevăzute de lege pentru a răspunde penal.
(Co)Autor(i)
Activ
*inclusiv proprietarul bunului.
Complice Orice persoană responsabilă penal.
SUBIECT
Instigator Orice persoană responsabilă penal.
Orice persoană fizică sau juridică ale cărei interese patrimoniale au fost lezate.
Pasiv
*dacă bunul este deținut în coproprietatea unor pesoane, se va reține o singură
infracțiune de furt, și nu un concurs de infracțiuni.

Acțiunea de luare a bunului din posesia sau detenția unei persoane, fără
consimțământul acesteia.
Elementul
Deși este o acțiune unică, se realizează prin două acte: (1) deposedarea, care
material
presupune scoaterea bunului din sfera de stăpânire a posesorului sau
detentorului și (2) împosedarea, care presupune trecerea acelui bun în sfera de
LATURA
stăpânire a făptuitorului.
OBIECTIVĂ
Schimbarea stării bunului, care este scos din posesia sau detenția altuia -și deci
Urmarea
de sub controlul celui îndreptățit de a dispune de acel bun- și trecerea în
imediată
stăpânirea făptuitorului, producându-se astfel un prejudiciu.
Legătura
de Rezultă din materialitatea faptei, deci nu trebuie dovedită.
cauzalitate

22 Conform Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014
23 Conform Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014
LATURA
Intenție directă calificată prin scop
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare DA

CONSUMAREA În momentul în care se produce împosedarea făptuitorului.


-Forma continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).
EPUIZAREA
-Forma continuă: la data încetării sustragerii (ex.: furtul de energie electrică).

PLÂNGEREA
Nu este necesară.
PREALABILĂ
ÎMPĂCAREA Înlătură răspunderea penală.
ART. 229: FURTUL CALIFICAT

(1)Furtul săvârşit în următoarele împrejurări:


a)într-un mijloc de transport în comun;
b)în timpul nopţii;
c)de o persoană mascată, deghizată sau travestită;
d)prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei
mincinoase;
e)prin scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere, se pedepseşte cu
închisoarea de la unu la 5 ani.
(2)Dacă furtul a fost săvârşit în următoarele împrejurări:
a)asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural;
b)prin violare de domiciliu sau sediu profesional;
c)de o persoană având asupra sa o armă, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
INFRACȚIUNEA (3)Furtul privind următoarele categorii de bunuri:
a)ţiţei, gazolină, condensat, etan lichid, benzină, motorină, alte produse petroliere sau gaze
naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cisternă;
b)componente ale sistemelor de irigaţii;
c)componente ale reţelelor electrice;
d)un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare în caz de incendiu sau alte
situaţii de urgenţă publică;
e)un mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenţie la incendiu, la accidente de cale
ferată, rutiere, navale sau aeriene ori în caz de dezastru;
f)instalaţii de siguranţă şi dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian şi componente ale
acestora, precum şi componente ale mijloacelor de transport aferente;
g)bunuri prin însuşirea cărora se pune în pericol siguranţa traficului şi a persoanelor pe
drumurile publice;
h)cabluri, linii, echipamente şi instalaţii de telecomunicaţii, radiocomunicaţii, precum şi
componente de comunicaţii, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani.

-Bunuri mobile;
-Bunuri imobile prin destinație;
-Energiile care au o valoare economică;
Material -Înscrisurile care au o valoare economică ori care prezintă o semnificație
OBIECT deosebită pentru persoana vătămată;
-Vehiculele;
-Țesutuile, celulele ori organele care au fost prelevate de la o persoană.24
Patrimoniul și relațiile sociale referitoare la protecția patrimoniului, a posesiei ori
Juridic
a detenției.

Orice persoană fizică/(*sau juridică25) care îndeplinește condițiile


(Co)Autor(i)
prevăzute de lege pentru a răspunde penal.
Activ
SUBIECT Complice Orice persoană responsabilă penal.
Instigator Orice persoană responsabilă penal.
Pasiv Orice persoană fizică sau juridică ale cărei interese patrimoniale au fost lezate.

Art. 229 -furtul calificat- normează legal varianta agravantă a infracțiunii de


LATURA Elementul
bază, cuprinsă în art. 228 -furtul- atunci când sunt incidente următoarele
OBIECTIVĂ material
împrejurări agravante:

24 Conform Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014; însă conform Dobrinoiu V,
Noul Cod Penal Comentat.Partea Specială, Ediția a II-a, Editura Univerjul Juridic, București, 2014: corpul omului și părți ale
acestuia, cât timp omul este în viață, nu pot fi obiect material al infracțiunii de furt; dacă o persoană își însușește anumite
adaosuri detașabile (ex.: proteză, perucă, ochi de sticlă, etc.), aceasta comite infracțiunea de furt.
25 Conform Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014
A. Elementele circumstanțiale prevăzute la alin. (1)
a) Furtul săvârșit într-un mijloc de transport în comun= sustragerea să aibă ca
obiect material buurile mobile aflate asupra călătorilor sau în locurile afectate
transportului în comun (pe bănci, pe culoar, în rețeau pt bagaje, etc);26

b)Furtul săvârșit în timpul nopții= infracțiunea trebuie să fie comisă după ce


întunericul a luat, în mod real, locul luminii (amurgul nu face parte din noapte,
spre deosebire de zori), indiferent dacă făptuitorul a profitat sau nu de existența
întunericului ;27

c)Furtul săvârșit de o persoană mascată, deghizată sau travestită= subiectul activ


utilezează diferite procedee pentru a nu fi recunoscut și identificat, iar, pe de
altă parte, prin folosirea acestor mijloace se contribuie la intimidarea și
înfricoșarea persoanei vătămate.
mascarea: o persoană care poartă total sau parțial o mască.
deghizarea: o persoană care se îmbracă sau își aranjează înfățișarea
de așa manieră încât să nu fie recunoscut.
travestirea: persoana își aranjează vestimentația, înfățișarea sau se
îmbracă cu o îmbrăcăminte specifică sexului opus pentru a crea
impresia să este de alte sex decât în realitate.

d)Furtul săvârșit prin prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei
chei adevărate ori a unei chei mincinoase
efracția: înlăturarea prin violență a oricărui obiect sau dispozitiv de
închidere ce se interpune între făptuitor și bunul ce se urmărește a fi
sustras.28
escaladarea: trecerea peste un obstacol care îl separă pe autor de
bunul mobil vizat, prin urcarea și trecerea pe deasupra îngrădirii.
 folosirea fără drept a unei chei adevărate: ori de câte ori autorul nu a
fost autorizat să folosească respectiva cheie.
folosirea fără drept a unei chei mincinoase: presupune folosirea fără
drept de către făptuitor a unei chei false, contrafăcută, multiplicată
neautorizat sau orice dispozitiv care poate fi utilizat pentru a acționa
asupra unui mecanism de închidere fără a-l distruge, deteriora sau
aduce în stare de neîntrebuințare.

e)Furtul săvârșit prin scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmă ori de


supraveghere= scoaterea din funcțiune a unui astfel de sistem necesită o
anumită specializare a infractorului, denotând un pericol social sporit, generat
și de relativa siguranță a proprietarului sau a posesorului bunului care se simte
mai în siguranță la adăpostul unui astfel de sistem.

B. Elementele circumstanțiale prevăzute la alin. (2)


a)Furtul săvârșit asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural:
agravanta are în vedere protejarea eficientă a unor asemenea bunuri.

b) Furtul săvârșit prin violare de domiciliu sau sediul profesional: presupune


absorbirea infracțiunii de violare de domiciliu sau a infracțiunii de violare a
sediului profesional.

26 Conform Dobrinoiu V, Noul Cod Penal Comentat.Partea Specială: este indiferent dacă mijlocul de transport în comun se afla
sau nu în deplasare; conform Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială: infracțiunea trebuie să fie săvâșită în timpul
folosirii mijlocului de transport în comun;
27 Agravanta este operantă și atunci când numai o parte dintre actele de executare au fost săvârșite în timpul nopții;

28 Conform Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială: săvâșirea furtului prin efracție absoarbe infracțiunea de distrugere;
c)Furtul săvârșit de către o persoană având asupra sa o armă: existența unei
arme propriu-zise asupra făptuitorului (nu și a unei arme prin asimilare),
indiferent dacă era vizibilă sau nu, deci dacă a fost folosită pentru a intimida
victima sau nu și fără ca această să fi fost folosită (în caz contrat, s-ar reține
infracțiunea de tâlhărie).

C. Elementele circumstanțiale prevăzute la alin. (3)


a)Furtul privind ţiţei, gazolină, condensat, etan lichid, benzină, motorină, alte
produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-
cisternă: rațiunea introducerii aceste agravante a fost creșterea prețului
petrolului la scară mondială și dificultatea supravegherii conductelor,
depozitelor ori vagoanelor.

b) Furtul privind componente ale sistemelor de irigaţii: rațiunea introducerii


aceste agravante a fost efectele nocive asupra agriculturii.

c) Furtul privind componente ale reţelelor electrice

d) Furtul privind un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare


în caz de incendiu sau alte situaţii de urgenţă publică

e) Furtul privind un mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenţie la


incendiu, la accidente de cale ferată, rutiere, navale sau aeriene ori în caz de
dezastru

f) Furtul privind instalaţii de siguranţă şi dirijare a traficului feroviar, rutier,


naval, aerian şi componente ale acestora, precum şi componente ale mijloacelor
de transport aferente

g) Furtul privind bunuri prin însuşirea cărora se pune în pericol siguranţa


traficului şi a persoanelor pe drumurile publice

h) Furtul privind cabluri, linii, echipamente şi instalaţii de telecomunicaţii,


radiocomunicaţii, precum şi componente de comunicaţii
Schimbarea stării bunului, care este scos din posesia sau detenția altuia -și deci
Urmarea
de sub controlul celui îndreptățit de a dispune de acel bun- și trecerea în
imediată
stăpânirea făptuitorului, producându-se astfel un prejudiciu.
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei, deci nu trebuie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă calificată prin scop
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare DA

CONSUMAREA În momentul în care se produce împosedarea făptuitorului.


-Forma continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).
EPUIZAREA
-Forma continuă: la data încetării sustragerii (ex.: furtul de energie electrică).

PLÂNGEREA
Nu este necesară.
PREALABILĂ
ÎMPĂCAREA Înlătură răspunderea penală în cazul variantelor prevăzute la art. 228(1) și art.228(2)(b)-(c).
ART. 230: FURTUL ÎN SCOP DE FOLOSINŢĂ

(1)Furtul care are ca obiect un vehicul, săvârşit în scopul de a-l folosi pe nedrept, se
sancţionează cu pedeapsa prevăzută în art. 228 sau art. 229, după caz, ale cărei limite speciale
INFRACȚIUNEA
se reduc cu o treime.
(2)Cu pedeapsa prevăzută în alin. (1) se sancţionează folosirea fără drept a unui terminal de
comunicaţii al altuia sau folosirea unui terminal de comunicaţii racordat fără drept la o reţea,
dacă s-a produs o pagubă.

Material Vehiculele.
OBIECT Patrimoniul și relațiile sociale referitoare la protecția patrimoniului, a posesiei ori
Juridic
a detenției.

Orice persoană fizică/(*sau juridică29) care îndeplinește condițiile


(Co)Autor(i)
prevăzute de lege pentru a răspunde penal.
Activ
SUBIECT Complice Orice persoană responsabilă penal.
Instigator Orice persoană responsabilă penal.
Pasiv Orice persoană fizică sau juridică ale cărei interese patrimoniale au fost lezate.

1) Acțiunea de luare a unui vehicul din posesia sau detenția unei persoane,
fără consimțământul acesteia.
făptuitorul nu urmărește însușirea vehiculului ca entitate materială, ci
numai însușirea folosinței lui.
infracțiunea are caracter temporar, deoarece, după folosrea lui,
vehiculul este abandonat ori redat posesorului.
Elementul
material 2)Folosirea fără drept a terminalului de comunicații al altuia poate însemna
LATURA punerea în funcțiune a dispozitivului (dacă este oprit), urmată de acționarea
OBIECTIVĂ tastelor, butoanelor ori a ecranului tactil pentru deblocare și utilizarea funcțiilor
cu care acesta a fost prevăzut din frabricație.
esențial este existența unei pagube sau a unui prejudiciu patrimonial,
care să rezulte efectiv din folosirea terminalului de comunicații de
făptuitor.
Urmarea Deposedarea proprietarului/posesorului/detentorului și împosedarea
imediată făptuitorului.
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei, deci nu trebuie dovedită.
cauzalitate

LATURA În forma de bază: intenție directă.


SUBIECTIVĂ În forma asimilată: intenție directă sau indirectă.

ACTE
Posibilă, dar neincriminată.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare DA

CONSUMAREA În momentul în care se produce împosedarea făptuitorului.


-Forma continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).
EPUIZAREA
-Forma continuă: la data încetării sustragerii (ex.: furtul de energie electrică).

ÎMPĂCAREA Înlătură răspunderea penală.

29 Conform Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014
ART. 233: TÂLHĂRIA

Furtul săvârşit prin întrebuinţarea de violenţe sau ameninţări ori prin punerea victimei în
INFRACȚIUNEA stare de inconştienţă sau neputinţă de a se apăra, precum şi furtul urmat de întrebuinţarea
unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor
infracţiunii ori pentru ca făptuitorul să-şi asigure scăparea se pedepsesc cu închisoarea de la 2
la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

În principal, bunul la care tentează autorul faptei, dar, în aceași măsură, corpul
Material
persoanei asupra căreia se îndreaptă acțiunea violentă.
Este unul complex, fiind constituit dintr-un obiect juridic principal, și anume
OBIECT relațiile sociale referitoare la patrimoniu și a căror dezvoltare este condiționată
Juridic de menținerea poziției fizice a bunului împotriva faptelor de sustragere (ca și la
infracțiunea de furt) și dintr-un obiect juridic adiacent, și anume relațiile sociale
referitoare la apărarea persoanei.30

(Co)Autor(i) Orice persoană cu capacitate penală, inclusiv proprietarul bunului.


Activ Complice Orice persoană cu capacitate penală.
Instigator Orice persoană cu capacitate penală.
Orice persoană.
SUBIECT
trebuie să facem deosebirea între subiectul pasiv al infracțiunii de luare, care
Pasiv este posesorul sau detentorul bunului sustras, și subiectul activ al acțiunii de
constrângere, care poate fi nu numai posesorul sau detentorul de fapt bunului, ci
și orice persoană care ia contact cu făptuitorul și față de care s-a comis actul de
constrângere.

A. Acțiunea de furt  luarea bunului mobil din posesia sau detenția altuia fără
consmițământul acestuia, fiind vorba deci de două acte, unul de deposedare și
unul de împosedare.
!!! Uneori, din cauza folosirii de către făptuitor a mijloacelor specifice tâlhăriei,
luarea se prezintă sub forma remiterii silite, dar aparent consimțite a bunului,
efectuată de însăși posesorul sau detentorul acestuia.

Elementul B. Acțiune de constrângere  se poate realiza alternativ prin: întrebuințarea


material de violențe, întrebuințarea de amenințări, punerea victimei în stare de
inconștiență, punerea victimei în stare de neputință de a se apăra.31
LATURA
!!! Se pot reține numai dacă au au servit ca mijloc de săvârșire a furtului sau ca
OBIECTIVĂ
mijloc de păstrare a bunului furat ori pentru a asigura scăparea participantului
la infracțiune.
!!! Pentru existența laturii obiective a tâlhăriei, violențele trebuie să fie
exercitate direct împotriva persoanei (victimei); violențele față de lucruri pot
constitui, însă, uneori, o amenințare.
Producerea unei pagube patrimoniului unei persoane și vătămarea libertății,
Urmarea
integrității corporale sau a sănătății persoanei asupra căreia s-a exercitat
imediată
acțiunea de constrângere.
Legătura de Rezultă din materialitatea faptei în privința acțiunii principale, trebuie însă
cauzalitate dovedită legătura între acțiunea principală și cea adiacentă.

30 Infracțiunea mijloc este, după natura ei, mai periculoasă decât infracțiunea scop și, tocmai de acea, în prezent, tâlhăria este
considerată, d.p.d.v. criminologic, o infracțiune de violență.
31 Folosirea cumulativă a acestora nu schimbă caracterul unitar al tâlhăriei, însă această împrejurare va putea fi avută în

vedere la individualizarea pedepsei.


LATURA
Intenție directă, atât în ceea ce privește acțiunea principală, cât și cea adiacentă.
SUBIECTIVĂ

Sunt posibile, dar nu sunt incriminate.


ACTE
atunci când s-au efectuat acte pregătitoare, iar făptuitorul le-a folosit pentru săvârșirea
PREMERGĂTOARE
infracțiunii, acestea vor fi absorbite în activitatea ilegală a autorului. De acestea se va ține cont
la evaluarea gradului de pericol social și, respectiv, individualizarea pedepsei.
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare DA

CONSUMAREA În momentul în care se produce împosedarea făptuitorului.


-Forma continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).
EPUIZAREA
-Forma continuă: la data încetării sustragerii (ex.: furtul de energie electrică).

PLÂNGEREA
Nu este necesară
PREALABILĂ
ART. 234: TÂLHĂRIA CALIFICATĂ

(1)Tâlhăria săvârşită în următoarele împrejurări:


a)prin folosirea unei arme ori substanţe explozive, narcotice sau paralizante;
b)prin simularea de calităţi oficiale;
c)de o persoană mascată, deghizată sau travestită;
INFRACȚIUNEA d)în timpul nopţii;
e)într-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport;
f)prin violare de domiciliu sau sediu profesional,
se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2)Tâlhăria săvârşită în condiţiile art. 229 alin. (3) se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12
ani şi interzicerea unor drepturi.
(3)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează tâlhăria care a avut ca urmare vătămarea corporală.

În principal, bunul la care tentează autorul faptei, dar, în aceași măsură, corpul
Material
persoanei asupra căreia se îndreaptă acțiunea violentă.
Este unul complex, fiind constituit dintr-un obiect juridic principal, și anume
OBIECT relațiile sociale referitoare la patrimoniu și a căror dezvoltare este condiționată
Juridic de menținerea poziției fizice a bunului împotriva faptelor de sustragere (ca și la
infracțiunea de furt) și dintr-un obiect juridic adiacent, și anume relațiile sociale
referitoare la apărarea persoanei.32

(Co)Autor(i) Orice persoană cu capacitate penală, inclusiv proprietarul bunului.


Activ Complice Orice persoană cu capacitate penală.
SUBIECT
Instigator Orice persoană cu capacitate penală.
Pasiv Orice persoană din a cărei proprietate, posesie sau detenție a fost sustras bunul.

Art. 234 -tâlhăria calificată- normează legal varianta agravantă a infracțiunii de


bază, cuprinsă în art. 233 -tâlhăria- atunci când sunt incidente următoarele
împrejurări agravante:

A. Elemente circumstanțiale prevăzute în alin. (1)


a)Tâlhăria săvârșită prin folosirea unei arme ori substanţe explozive, narcotice
sau paralizante: este de esența acestei agravante ca arma (propriu-zisă sau
asimilată) sau subsranțele să fie folosite în mod efectiv.
arme= instrumentele, piesele sau dispozitivele astfel declarate prin
dispozițiile legale. În sfera noțiunii de armă întră și obiectele asimilate
armelor, deoarece acestea devin arme numai dacă au fost întrebuințate
LATURA Elementul ca arme în atac; or, acesta este condiție specifică pentru reținerea
OBIECTIVĂ material infracțiunii de tâlhărie calificată.
substanțe explozive= cuprinde explozivii de uz civil, emulsiile
explozive, amestecurile explozive, pirotehnice și simple, încărcăturile
speciale, mijloacele de inițiere, cele auxiliare de aprindere, etc.
substanțe narcotice= orice substanță care are însușirea de a produce
artificial adormirea unei persoane, de a cauza imediat persoanei căreia îi
este administrată o stare de somnolență, de pierdere a cunoștinței,
diminuarea sensibilității și a reflexelor (ex.: cloroformul, morfina, eterul,
etc).
substanțe paralizante= acele substanțe care au aptitudinea de a
diminua temporar capacitatea de autoapărare a victimei.

32Infracțiunea mijloc este, după natura ei, mai periculoasă decât infracțiunea scop și, tocmai de acea, în prezent, tâlhăria este
considerată, d.p.d.v. criminologic, o infracțiune de violență.
b)Tâlhăria săvârșită prin simularea de calități oficiale: făptuitorul, fără a avea o
calitate oficială, pretinde că ar deține o asemenea calitate.

c)Tâlhăria săvârșită într-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de


transport: protecția instituită prin această împrejurare agravantă se extinde
asupra tuturor mijloacelor de transport, atât cel care, prin natura lor, transportă
persoane în comun sau individual, cât și cele care transportă ocazional
persoane.

B. Elementul circumstanțial prevăzut în alin. (3) - atunci când fapta a avut ca


urmare vătămarea corporală.
este vorba de o faptă care a produs vreauna dintre consecințele prevăzute în
art. 194.
fapta se săvârșește cu praeterintenție.
dacă vătămarea corporală a victimei se produce cu intenție, atunci va exista
un concurs de infracțiuni între tâlhărie simplă și infracțiunea de vătămare
corporală.
Principală: deposadare proprietarului/posesorului/detentorului și
împosedarea făptuitorului, producându-se un prejudiciu;
Urmarea
imediată
Adiacentă: starea de pericol cu privire la libertatea psihică a persoanei sau
vătămare integrității corporale sau a sănătății ori a vieții persoanei.
Legătura de Rezultă din materialitatea faptei în privința acțiunii principale, trebuie însă
cauzalitate dovedită legătura între acțiunea principală și cea adiacentă.

LATURA
Intenție directă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare DA

CONSUMAREA În momentul în care, după sustragerea bunului se produce urmarea imediată a acțiunii.
-Forma continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).
EPUIZAREA
-Forma continuă: la data încetării sustragerii (ex.: furtul de energie electrică).

PLÂNGEREA
Nu este necesară.
PREALABILĂ
ART. 238: ABUZUL DE ÎNCREDERE

(1)Însuşirea, dispunerea sau folosirea, pe nedrept, a unui bun mobil al altuia, de către cel
INFRACȚIUNEA
căruia i-a fost încredinţat în baza unui titlu şi cu un anumit scop, ori refuzul de a-l restitui se
pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2)Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Bunul mobil al altuia, care însă în momentul comiterii faptei se afla în detenția, cu
Material
orice titlu, a făptuitorului.
Relațiile sociale de ordin patrimonial a căror dezvoltare presupune o anumită
încredere ăe care membrii colectivității trebuie să și-o acorde în mod reciproc.

*Deținerea cu orice titlu a bunului presupune existența unui raport juridic


OBIECT
patrimonial în baza căruia se transferă detenția acelui bun cu obligația restituirii
Juridic
sau a unei anumite folosințe.
**Prin „titlu” se înțelege temeiul juridic în virtutea căruia o persoană dobândește
posesia sau detenția unui bun, această expresie nu se referă la toate titlurile
juridice, ci numai la titlurile care derivă din raporturile patrimoniale de
proprietate.

Întotdeauna persoana care îndeplinește condițiile cerute de lege și


care deține bunul altuia în baza unui titlu juridic derivat dintr-un
raport juridic patrimonial netranslativ de proprietate și care pune
(Co)Autor(i) în mod abuziv stăpânire pe acel bun, comportându-se ca un
Activ adevărat proprietar.
SUBIECT
!!!Coautor poate fi numai o persoană care are calitatea de detentor.
Complice Orice persoană cu capacitate penală.
Instigator Orice persoană cu capacitate penală.
Persoana fizică sau juridică (privată sau publică) căruia îi aparține bunul sau de la
Pasiv care a obținut autorul detenția acelui bun și care este prejudiciată prin săvârșirea
faptei.

Se realizează prin următoarele acțiuni: însușirea bunului, dispunerea pe


nedrept de acel bun, folosirea bunului în alt scop decât acela pentru care a fost
încredințat sau refuzul de a-l restitui.

însușirea: presupune însușirea efectivă a bunului de către făptuitor, adică,


autorul, având detenția legală a bunului, pune stăpânire în mod samavolnic, în
mod ilegal și abuziv pe bun, ca și cum ar avea calitatea de proprietar.
Elementul
material
dispunerea pe nedrept: efectuarea unor acte de dispoziție (a-l dona, a-l
împrumuta, a-l vinde), acte pe care nu avea dreptul să le facă.
LATURA
OBIECTIVĂ refuzul de restituire: manifestarea de voință (expresă sau tacită) a
făptuitorului de a nu înapoi bunul care i-a fost încredințat în baza raportului
juridic de ordin patrimonial, posterioară cererii de restituire a bunului, venită
din partea proprietarului/posesorului/detentorului bunului.
Împosedarea ori folosirea frauduloasă a bunului și lipsirea părții vătămate de
posibilitatea exercitării drepturilor legale pe care le are asupra respectivului
bun, deci, producerea unui prejudiciu.
Urmarea
imediată
!!! Urmarea imediată nu trebuie confundată însă cu prejudiciul, care este
subsecvent producerii consecințelor menționate. Acoperirea prejudiciului nu
înlătură răspunderea penală, neintersând nici faptul dacă făptuitorul a obținut
sau nu vreun folos.
Legătura de
Rezultă din materialitatea bunului, nefiind nevoie să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare NU

În momentul însușirii pe nedrept a bunului, al dispunerii, al folosirii pe nedrept, respectiv al


CONSUMAREA
refuzului nejustificat de restituire, fiind o infracțiune instantanee.
EPUIZAREA Forma continuată33: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).

PLÂNGEREA
Este necesară, fiind o condiție de proceduralitate.
PREALABILĂ

33 Cu excepția situației în care făptuitorul a refuzat succesiv restituire bunului la diferite intervale de timp.
ART. 242: GESTIUNEA FRAUDULOASĂ

(1)Pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor


acesteia, de către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor
bunuri se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
INFRACȚIUNEA (2)Când fapta prevăzută în alin. (1) a fost săvârşită de administratorul judiciar, de lichidatorul
averii debitorului sau de un reprezentant sau prepus al acestora, pedeapsa este închisoarea de
la unu la 5 ani.
(3)Faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) săvârşite în scopul de a dobândi un folos
patrimonial se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(4)Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

O universalitate de bunuri mobile sau imobile, reprezentând legal patrimoniul


unei persoane fizice sau juridice, încredințate făptuitorului pentru administrare
sau conservare.
Material
OBIECT
*sunt susceptibile să fie obiect material al infracțiunii de gestiune frauduloasă
inclusiv bunurile asupra cărora făptuitorul are un drept de coproprietate.
Patrimoniul și relațiile sociale referitoare la patrimoniului/posesia/detenția unui
Juridic
bun.

Persoana care are îndatoria și obligația de a administra sau


conserva bunurile ce aparțin altei persoane.

*În varianta agravantă prevăzută în alin.(2), este subiect activ


calificat» administratorul judiciar sau de lichidatorul averii
(Co)Autor(i)
debitorului, ori orice reprezentant/prepus al acestora.
Activ
!!! Coautorat:participanții să aibă în comun sarcina administrării
SUBIECT
sau conservării bunurilor altei persoane și împreună să
săvârșească paguba, să aducă prejudicii.
Orice persoană care răspunde penal, nefiind necesar să aibă vreo
Complice
calitate aparte în acest raport juridic.
Orice persoană care răspunde penal, nefiind necesar să aibă vreo
Instigator
calitate aparte în acest raport juridic.
Persoana fizică sau juridică căreia îi aparține bunul sau universalitatea de bunuri
Pasiv
încredințate făptuitorului pentru administrare sau conservare.

Elementul Administrarea sau conservarea frauduloasă (acțiune sau inacțiune) prin care se
material produce un prejudiciu persoanei vătămate.
Producerea unor pagube cauzatei persoanei ale cărei interese făptuitorul era
Urmarea obligat să le apere, urmare care poate privi, de ex. starea precară a bunurilor
LATURA
imediată gestionate, micșorarea cantității sau a calității acestora, diminuarea însușirii de
OBIECTIVĂ
a fructifica unele bunuri, etc.
Trebuie să existe și să fie demonstrată, respectiv trebuie arătat că paguba
Legătura de
produsă victimei este rezultatul activităților frauduloase prin care i s-au
cauzalitate
gestionat bunurile.

Intenție directă sau indirectă.


LATURA
SUBIECTIVĂ !!! Varianta agravantă prevăzută în alin. (3)» intenție directă calificată prin scop (indiferent
dacă scopul a fost atins sau nu).

ACTE Posibile, dar neincriminate.


PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare NU

În momentul producerii rezultatului acțiunii/inacțiunii făptuitorului, respectiv paguba în


CONSUMAREA
patrimoniul unei persoane.
EPUIZAREA Forma continuată: după executarea ultimului act de executare (unitate legală).

PLÂNGEREA
Este necesară, fiind o condiție de proceduralitate.
PREALABILĂ
ART. 243: ÎNSUŞIREA BUNULUI GĂSIT SAU AJUNS DIN EROARE LA FĂPTUITOR

(1)Fapta de a nu preda în termen de 10 zile un bun găsit autorităţilor sau celui care l-a pierdut
sau de a dispune de acel bun ca de al său se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau
INFRACȚIUNEA cu amendă.
(2)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi însuşirea pe nedrept a unui bun mobil ce aparţine
altuia, ajuns din eroare sau în mod fortuit în posesia făptuitorului, sau nepredarea acestuia în
termen de 10 zile din momentul în care a cunoscut că bunul nu îi aparţine.
(3)Împăcarea înlătură răspunderea penală.

În varianta prevăzută în alin.(1), obiectul material constă în bunul găsit, iar în cea
Material prevăzută în alin.(2), în bunul ajuns din eroare sau în mod fortuit în posesia
făptuitorului.
Fasciculul de relații sociale referitoare la patrimoniul public sau privat, care
OBIECT
implică buna-credință din partea celui care găsește un bun sau ajunge din eroare
Juridic sau în mod fortuit în posesia unui bun aparținând altei persoane.

!!! NU constituie bun găsit, bunul abandonat.

Persoana care a găsit bunul sau care a ajuns din eroare sau în mod
(Co)Autor(i) fortuit în posesia lui și nu-și îndeplinește obligația prevăzută de
Activ lege de a-l da fie celui care l-a pierdut, fie autorităților.
SUBIECT
Complice Orice persoană cu capacitate penală.
Instigator Orice persoană cu capacitate penală.
Pasiv Persoana fizică sau juridică căreia îi aparține bunul.

Infracțiunea de însușire a bunului găsit, în varianta prevăzută în alin. (1) se


realizează prin două modalități alternative.
a) Nepredarea: omnisiunea celui ce a găsit un bun de-l remitre autorităților sau
celui care l-a pierdut.34
b) Dispunerea: se materializează prin acțiunile făptuitorului de a-l vinde,
Elementul transforma, schimba, dona, dărui, a-l da în gaj, a-l da în plată totală sau parțială,
material etc.
LATURA
Infracțiunea de însușire a bunului găsit, în varianta prevăzută în alin. (2) se
OBIECTIVĂ
realizează numai după ce făptuitorul a ieșit din starea de eroare cu privire la
apartenența bunului, adică începând din momentul când a realizat că a ajuns
dintr-o greșeală în posesia lui și că bunul aparține unei alte persoane.
Trecerea în mod ilegal a bunului în stăpânirea făptuitorului, persoana vătămată
Urmarea
nemaiavând posibilitatea să-și exercite drepturile asupra bunului, în consecință,
imediată
producându-se o pagubă.
Legătura de
Rezultă din însăși materialitatea faptelor și nu trebuie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

a) Posibile, dar neincriminate în cazul dispunerii de bunul găsit ori însușirii bunului ajuns din
ACTE eroare sau în mod fortuit la făptuitor.
PREMERGĂTOARE
b)Nu sunt posibile în cazul comiterii faptei prin nepredarea bunului.

34Termenul de predare este de 10 zile și începe să curgă din momentul când a fost găsit bunul; după expirarea termenului
apare prezumția legală de însușire a acestuia.
Posibilitate DA/Nu(în cazul comiterii faptei prin nepredare).
TENTATIVA
Incriminare NU

La expirarea termenului de 10 zile, în cazul săvârșirii faptei în modalitatea nerespectării


bunului găsit sau ajuns din eroare ori fortuit în posesia făptuitorului.
CONSUMAREA
La momentul dispunerii de bunul găsit ori al însușirii bunului ajuns din eroare sau fortuit la
făptuitor.

PLÂNGEREA
Nu este necesară.
PREALABILĂ
ÎMPĂCAREA Împăcarea înlătură răspunderea penală.
ART. 244: ÎNŞELĂCIUNEA

(1)Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase
sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un
folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni
INFRACȚIUNEA
la 3 ani.
(2)Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace
frauduloase se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie
prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.
(3)Împăcarea înlătură răspunderea penală.

Poate fi un bun mobil sau imobil, precum și înscrisurile care au valoare


Material
patrimonială35, sau un înscris care încorporează o valoare patrimonială.36
OBIECT
Relațiile sociale de ordin patrimonial care implică buna-credință și încrederea
Juridic
reciprocă a subiecților acestor relații.

(Co)Autor(i) Orice persoană responsabil penal.


Activ Complice Orice persoană responsabil penal.
SUBIECT Instigator Orice persoană responsabil penal.
Persoana fizică sau juridică, privată sau publică, căreia i-a fost lezat patrimoniul în
Pasiv
urma comiterii înșelăciunii.

Constă într-o acțiune de inducere în eroare.

 Prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase: presupune a face să se


creadă, a trece drept reală, existentă, o faptă sau împrejurare care nu există,
care a fost inventată.
 Prezentarea ca mincinoasă a unei fapte adevărate: a face să se creadă ca
Elementul
inexistentă o faptă sau o împrejurare care există în realitate.
material
Folosirea de nume mincinoase: utilizarea unui nume care nu aparține în
LATURA
realitate făptuitorului.
OBIECTIVĂ
Folosirea de calități mincinoase: utilizarea de titluri, funcții, etc. pe care
făptuitorul nu le are în realitate.
Mijloc fraudulos: acel mijloc care este veridic și în mod obișnuit, inspiră
încredere, înlăturând orice bănuială, dar care, în realitate, este mincinos.
Urmarea Producerea unui pagube materiale persoanei înșelate. În absența unei acțiuni
imediată menite să producă pagubă, fapta nu constituie infracțiunea de înșelăciune.
Legătura de Trebuie dovedit faptul că activitatea de inducere în eroare a avut ca urmare
cauzalitate producerea unui prejudiciu.

Intenție directă calificată prin scop.


LATURA
SUBIECTIVĂ !!! Nu este nevoie ca folosul material injust să fi fost efectiv realizat, ci numai să fi existat ca o
posibilitate urmărită de făptuitor.

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare DA

CONSUMAREA La momentul producerii rezultatului, adică s-a produs paguba efectivă în patrimoniul celui

35 Orice bun, drepturi, obligații, acțiuni cu caracter patrimonial, etc.


36 Libret sau obligațiuni CEC, adeverințe de câștigarea unui premiu la loterie, acțiuni la o bancă, etc.
înșelat.

!!! Infracțiunea de înșelăciune se consumă la data producerii pagubei, nu la cea a inducerii în


eroare a persoanei vătămate.
EPUIZAREA Forma continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).
ÎMPĂCAREA Înlătură răspunderea penală.

Atunci când mijlocul folosit la săvârșirea infracțiunii constituie el însuși infracțiune, se vor
OBSERVAȚII
aplica regulile de la concursul de infracțiuni, neexistând absorție în acest caz.
ART. 253: DISTRUGEREA

(1)Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun aparţinând


altuia ori împiedicarea luării măsurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun,
precum şi înlăturarea măsurilor luate se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amendă.
(2)Distrugerea unui înscris sub semnătură privată, care aparţine în tot sau în parte altei
persoane şi serveşte la dovedirea unui drept de natură patrimonială, dacă prin aceasta s-a
produs o pagubă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
INFRACȚIUNEA (3)Dacă fapta prevăzută în alin. (1) priveşte bunuri care fac parte din patrimoniul cultural,
pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.
(4)Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun, săvârşită prin
incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc şi dacă este de natură să pună în pericol
alte persoane sau bunuri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(5)Dispoziţiile prevăzute în alin. (3) şi alin. (4) se aplică chiar dacă bunul aparţine
făptuitorului.
(6)Pentru faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) acţiunea penală se pune în mişcare la
plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
(7)Tentativa faptelor prevăzute în alin. (3) şi alin. (4) se pedepseşte.

Orice bun mobil sau imobil sau un înscris -aparținând unei persoane- fizice sau
Material juridice- sau însuși făptuitorului, și care este efectiv distrus ori adus în stare de
OBIECT neîntrebuințare prin fapta săvârșită.
Relațiile sociale referitoare la apărarea existenței și stării de fapt a bunurilor și a
Juridic
altor valori care fac obiectul patrimoniului privat sau public.

Orice persoană care răspunde penal, chiar și proprietarul (*doar în


(Co)Autor(i)
cazul variantelor prevăzute în alin. 3 și alin.4 )
Activ
Complice Orice persoană responsabilă penal.
Instigator Orice persoană responsabilă penal.
Persoana fizică sau juridică (publică sau privată) împotriva căreia a fost
îndreptată activitatea infracțională.
SUBIECT
!!! Atunci când fapta lovește în patrimoniul mai multor persoane aflat în
indiviziune, există o pluralitate de subiecți pasivi» se aplică regulile de la
Pasiv
concursul de infracțiuni.

!!! Atunci când autorul este proprietarul bunului, vor fi subiecți pasivi persoanele
care aveau un drept asupra bunului distrus, degradat sau ale căror bunuri au fost
afectate cu distrugerea lucrului ce aparține subiectului activ.

a)Distrugerea: lezarea substanței bunului în așa fel încât acesta să înceteze să


existe, este nimicit (ex.: dărâmarea unui construcții, uciderea unui animal, etc).

b)Degradarea: atingere adusă bunului în așa fel încât acesta își pierde unele
dintre calitățile sale, ceea ce atrage o reducere a potențialului său de utilizare» e
vorba de o stricare parțială, bunul continuând să existe, dar având o valoare
LATURA Elementul economică mult diminuată.
OBIECTIVĂ material
c)Aducerea în stare de neîntrebuințare: bunul nu mai poate fi utilizat conform
destinației sale pentru totdeauna sau numai temporar.

d)Împiedicarea luării măsurii de conservare ori de salvare: modalitate


indirectă de distrugere a acestuia, deoarece făptuitorul nu acționează direct și
nemijlocit asupra bunului pentru a-l distruge, însă prin acțiunea sa ilicită
împiedică, oprește luarea măsurilor necesare pentru apărarea bunurilor de
pericolul distrugerii.

e)Înlăturarea măsurilor luate de conservare sau de salvare: situația în care,


în urma luării unor măsuri de apărare a bunului de pericolul distrugerii care îl
amenință, făptuitorul înlătură aceste măsuri.
Constă în distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuințare a
unui bun aparținând altei persoane, producându-se o pagubă în patrimoniul
acesteia.
Urmarea
imediată
!!! În cazul agravantei prevăzute în alin. (4) -boom boom- mai este necesar ca
fapta să fie de natură să pună în pericol altepersoane sau bunuri, în caz contrar,
fapta va constitui varianta simplă a infracțiunii.
Legătura de Trebuie să există o legătură de cauzalitate între oricare dintre acțiunile ilicite și
cauzalitate urmarea imediată.37

LATURA
Intenție directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare NU/DA(în cazul agravantelor prevăzute în alin. 3 și alin.4)

În momentul în care activitatea infracțională a fost dusă până la capăt și s-a produs
CONSUMAREA
distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuințare a unui bun.
EPUIZAREA Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).

PLÂNGEREA
Necesară, fiind o condiție de proceduralitate, pentru faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2).
PREALABILĂ

37Dobrinoiu V, Noul Cod Penal Comentat.Partea Specială, Ediția a II-a, Editura Univerjul Juridic, București, 2014; conform
Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014: legătura de cauzalitate rezultă din
materialitatea faptei și nu trebuie să fie dovedită.
ART. 254: DISTRUGEREA CALIFICATĂ

(1)Dacă faptele prevăzute în art. 253 au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este
INFRACȚIUNEA închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2)Dezastrul constă în distrugerea sau degradarea unor bunuri imobile ori a unor lucrări,
echipamente, instalaţii sau componente ale acestora şi care a avut ca urmare moartea sau
vătămarea corporală a două sau mai multor persoane.

Bunuri mobile
Material
Lucrări, echipamente, instalații sau componete ale acestora
OBIECT
Patrimoniul și relațiile sociale referitoare la protecția patrimoniului, a posesiei ori
Juridic
a detenției.

(Co)Autor(i) Orice persoană care răspunde penal, chiar și proprietarul.


Activ Complice Orice persoană responsabilă penal.
SUBIECT Instigator Orice persoană responsabilă penal.
Persoana fizică sau juridică (publică sau privată) împotrica căreia a fost
Pasiv
îndreptată activitatea infracțională.

a)Distrugerea: lezarea substanței bunului în așa fel încât acesta să înceteze să


existe, este nimicit (ex.: dărâmarea unui construcții, uciderea unui animal, etc).

b)Degradarea: atingere adusă bunului în așa fel încât acesta își pierde unele
dintre calitățile sale, ceea ce atrage o reducere a potențialului său de utilizare» e
vorba de o stricare parțială, bunul continuând să existe, dar având o valoare
economică mult diminuată.

c)Aducerea în stare de neîntrebuințare: bunul nu mai poate fi utilizat conform


Elementul destinației sale pentru totdeauna sau numai temporar.
material
d)Împiedicarea luării măsurii de conservare ori de salvare: modalitate
indirectă de distrugere a acestuia, deoarece făptuitorul nu acționează direct și
nemijlocit asupra bunului pentru a-l distruge, însă prin acțiunea sa ilicită
LATURA împiedică, oprește luarea măsurilor necesare pentru apărarea bunurilor de
OBIECTIVĂ pericolul distrugerii.

e)Înlăturarea măsurilor luate de conservare sau de salvare: situația în care,


în urma luării unor măsuri de apărare a bunului de pericolul distrugerii care îl
amenință, făptuitorul înlătură aceste măsuri.
Constă în producerea unui dezastru» distrugerea sau degradarea unor bunuri
mobile sau imobile, ori a unor lucrări, echipamente, instalații sau componete ale
acestora și care a avut ca urmare moarea sau vătămarea corporală a două sau
Urmarea mai multe persoane.
imediată
!!! Dacă a avut loc moartea sau vătămarea unei singure persoane» se aplică
regulile concursuli de infracțiuni între distrugere și omor (simplu sau calificat)
lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte ori vătămarea corporală.38
Legătura de
Trebuie dovedită legăura dintre elementul material și urmarea imediată
cauzalitate

LATURA Praeterintenție.

38Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014; nu consider acest raționament corect,
întrucât omorul nu poate fi realizat cu praeterintenție; infracțiunile care ar putea fi reținute sunt: ucidere din culpă, lovituri
sau vătămări cauzatoare de moarte sau vătămare corporală din culpă.
SUBIECTIVĂ !!! Dacă autorul a comis fapta cu intenție (directă sau indirectă) se va reține concursul între
distrugerea calificată și omorul calificat/vătămarea corporală.39

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare DA

Se produce odată cu rezultatul dezastrului, respectiv distrugerea ori degradarea care a avut ca
CONSUMAREA
urmare moartea sau vătămarea corporală a două sau mai multe persoane.
EPUIZAREA Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).

PLÂNGEREA
Nu este necesară.
PREALABILĂ

39Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014; nu consider acest raționament corect,
întrucât norma de incriminare prevede, pentru existența distrugerii calificat un conținut complex, cumulativ și nu alternativ;
astfel, în lipsa producerii urmării mai grave (moartea sau vătămarea corporală) cu praeterintenție, nu mai subzistă una dintre
componentele esențiale ale infracțiunii, pe cale de consecință, în ipostaza comiterii faptei cu intenție există concurs de
infracțiuni, dar între distrugere (în oricare dintre variante) și omor calificat/vătămare corporală (același raționament este
prezentat în Dobrinoiu V, Noul Cod Penal Comentat.Partea Specială, Ediția a II-a, Editura Univerjul Juridic, București, 2014).
ART. 255: DISTRUGEREA DIN CULPĂ

(1)Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare, din culpă, a unui bun,
INFRACȚIUNEA chiar dacă acesta aparţine făptuitorului, în cazul în care fapta este săvârşită prin incendiere,
explozie sau prin orice alt asemenea mijloc şi dacă este de natură să pună în pericol alte
persoane sau bunuri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2)Dacă faptele au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani.

Bunuri mobile
Material
Lucrări, echipamente, instalații sau componete ale acestora
OBIECT
Patrimoniul și relațiile sociale referitoare la protecția patrimoniului, a posesiei ori
Juridic
a detenției.

(Co)Autor(i) Orice persoană care răspunde penal, chiar și proprietarul.


Activ Complice Orice persoană responsabilă penal.
SUBIECT Instigator Orice persoană responsabilă penal.
Persoana fizică sau juridică (publică sau privată) împotrica căreia a fost
Pasiv
îndreptată activitatea infracțională.

Identic cu cel al infracțiunii prevăzute și pedepsite prin art. 253-distrugerea-


sau prin art.254-distrugerea calificată.
Elementul
Distrugerea unor bunuri din culpă se realizează numai dacă este săvârșită prin
material
incendiere, explozie sau orice alt mijloc asemănător și numai dacă este de
natură să pună în pericol alte persoane sau bunuri, fiind vorba de un pericol
LATURA
potențial.
OBIECTIVĂ
Potențialitatea creării unei stări de pericol ca urmare a distrugerii, degradării,
Urmarea aducerii în stare de neîntrebuințare a unui bun.
imediată
În cazul variantei agravante, urmarea constă în producerea unui dezastru.
Legătura de
Trebuie să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA Atât în varianta simplă, cât și în varianta agravantă, infracțiunea se săvârșește din culpă simplă
SUBIECTIVĂ sau cu prevedere.

ACTE
NU
PREMERGĂTOARE
Posibilitate NU
TENTATIVA
Incriminare NU

În momentul în care fapta este de natură să producă o stare de pericol ca urmare a realizării
CONSUMAREA
activităților care alcătuiesc elementul material.

PLÂNGEREA
Nu este necesară.
PREALABILĂ
ART. 256: TULBURAREA DE POSESIE

(1)Ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, prin violenţă sau ameninţare ori prin
INFRACȚIUNEA
desfiinţarea sau strămutarea semnelor de hotar, a unui imobil aflat în posesia altuia se
pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
(2)Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Orice imobil sau parte dintr-un imobil care face parte din patrimoniul privat sau
public.
În cazul în care făptuitorul a folosit violența împotriva persoanei, corpul victimei
Material
constituie, de asemenea, obiect material al infracțiunii.
OBIECT În cazul în care s-a adus atingere semnelor de hotar, acestea constituie, de
asemenea, obiect material al infracțiunii.
Relațiile sociale referitoare la protecția patrimoniului și a posesiei de fapt a
Juridic bunurilor imobile și libertatea psihică a persoanei, integritatea corporală sau
sănătatea acesteia.

(Co)Autor(i) Orice persoană cu capacitate penală.


Activ Complice Orice persoană cu capacitate penală.
SUBIECT Instigator Orice persoană cu capacitate penală.
Orice persoană fizică sau juridică în posesia căreia se află imobilul în momentul
Pasiv
săvârșirii faptei.

Acșiunea de ocupare prespune pătrunderea în imobil cu intenția de a rămâne


acolo, respectiv de a-l poseda, neavând importanță dacă acțiunea ilicită a vizat
imobilul în întregul său sau numai în parte, ori perioada cât a durat ocuparea
ilegală.
Elementul
material
Cerințe esențiale:
LATURA
ocuparea să fie făcută fără drept
OBIECTIVĂ
ocuparea să fie realizată prin violențe sau amenințări ori prin desființarea sau
strămutarea semnelor de hotar.
Urmarea Transferul în mod ilicit al imobilului din posesia sau detenția părții vătămate în
imediată cea a făptuitorului.
Legătura de
Rezultă din materialitatea feptei, nefiind necesar să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare NU

CONSUMAREA În momentul ocupării definitive a imobilului sau a unei părți din acesta.
EPUIZAREA Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).

PLÂNGEREA
Este necesară, fiind o condiție de proceduralitate.
PREALABILĂ
ART. 257: ULTRAJUL

(1)Ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte
violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul
săvârşite împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul
autorităţii de stat, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea
acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale
cărei limite speciale se majorează cu o treime.
(2)Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce
INFRACȚIUNEA
implică exerciţiul autorităţii de stat ori asupra bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de
răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa
prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime.
(3)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează faptele comise în condiţiile alin. (2), dacă privesc un
membru de familie al funcţionarului public.
(4)Faptele prevăzute în alin. (1)-(3), comise asupra unui poliţist sau jandarm, aflat în
exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se
sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite se
majorează cu jumătate.

Este preluat de la infracțiunea prin intermediul căreia se comite ultrajul


(ameninţare, loviri sau alte violenţe, vătămare corporală, loviri sau vătămări
cauzatoare de moarte ori omor).
În măsura în acre infracțiunea repectivă nu are obiect material, nici infracțiunea
Material de ultraj nu va avea oiect material.

!!! În cazul variantelor asimilate, obiectul matrerial poate consta într-un bun al
OBIECT funcționarului public sau al unui membru al familiei acestuia, asupra căruia este
îndreptată activitatea infracțională, în scop de intimidare.
Este complex, obiectul juridic principal fiind format din relațiile sociale
referitoare la respectul datorat autorităților de stat, care presupune respect și față
de funcționarul care îndeplinește o funcție care implică exercițiul acestei
Juridic
autorități, iar obiectul juridic secundar este constituit din relațiile sociale
privitoare la libertatea psihică a persoanei, la integritatea corporală sau viața
acesteia.

(Co)Autor(i) Orice persoană cu capacitate penală.


Activ Complice Orice persoană responsabil penal.
Instigator Orice persoană responsabil penal.
Principal: Organul care înfptuiește autoritatea de stat.
SUBIECT
Secundar: Funcționarul public care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul
Pasiv autorității de stat în cadrul acelui organ.
Secundar asimilat: un membru al familiei funcționarului public.
Secundar agravant: polițist sau jandarm.

Este identic cu cel de la infracțiunea prin intermediul căreia se comite ultrajul


(ameninţare, loviri sau alte violenţe, vătămare corporală, loviri sau vătămări
cauzatoare de moarte ori omor).

LATURA Elementul Pentru întregirea elementul material, se cere ca faptele să fie săvârșite asupra
OBIECTIVĂ material unui funcționar public.
O funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat: funcţie deţinută de
persoana care face parte din organul care exercită autoritatea de stat,
fiind un reprezentant efectiv al autorității de stat.
Aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu: atunci când funcționarul
public face acte ce produc consecințe juridice specifice funcției
respective.
În legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu: funcționarul nu
își exercită efectic funcția, ci fapta se comite în considerentele unor
anumite acte efectuate anterior prin intermediul cărora a exercitat
autoritatea de stat.
Starea de pericol pentru autoritatea statului român.
Urmarea
Urmarea secundară diferă în funcție de modalitatea în care se comite
imediată
infracțiunea.
Rezultă din materialitatea faptei tipice, nefiind nevoie să fie dovedită
(amenințare), sau trebuie dovedită în concret (loviri sau alte violenţe, vătămare
Legătura de
corporală, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte ori omor).
cauzalitate
!!! Trebuie raportată la ambele valori sociale lezate.

Intenție directă sau indirectă, ori praeterintenție.


LATURA
SUBIECTIVĂ
!!! Făptuitorul trebuie să știe că subiectul pasiv este calificat.

ACTE
Posibile, dar neincriminabile.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate În măsura în care e posibilă la infracțiunea tip, absorbită în ultraj.
TENTATIVA40
Incriminare În măsura în care e incriminată la infracțiunea tip, absorbită în ultraj.

CONSUMAREA În momentul în care e comisă fapta ilicită.


EPUIZAREA Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).

PLÂNGEREA
Nu este necesară
PREALABILĂ

PRESCRIPȚIA Răspunderii penale Imprescriptibilă.


dacă are ca urmare
moartea victimei
Executării pedepsei Inprescriptibilă.

40Conform Dobrinoiu V, Noul Cod Penal Comentat.Partea Specială, Ediția a II-a, Editura Univerjul Juridic, București, 2014: deși
tentativa este posibilă, aceasta NU este incriminată.
ART. 258: UZURPAREA DE CALITĂŢI OFICIALE

(1)Folosirea fără drept a unei calităţi oficiale care implică exerciţiul autorităţii de stat, însoţită
sau urmată de îndeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepseşte cu închisoare de la
6 luni la 3 ani sau cu amendă.
INFRACȚIUNEA
(2)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează fapta funcţionarului public care continuă să exercite o
funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, după ce a pierdut acest drept conform legii.
(3)Dacă faptele prevăzute în alin. (1) sau alin. (2) au fost săvârşite de o persoană care poartă,
fără drept, uniforme sau semne distinctive ale unei autorităţi publice, pedeapsa este
închisoarea de la unu la 5 ani.

Material Nu există.41
OBIECT Relațiile sociale a căror dezvoltare este condiționată de existența exercitării
Juridic
calităților oficiale numai de către persoanele învestite, în condițiile legii.

Varianta tip: orice persoană care îndeplinește condițiile generale


cerute de lege pentru a răspunde penal.
(Co)Autor(i) Varianta asimilată: funcţionarului public care continuă să exercite
Activ o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, după ce a pierdut
SUBIECT
acest drept conform legii.
Complice Orice persoană responsabilă penal.
Instigator Orice persoană responsabilă penal.
Pasiv Statul

Varianta de bază e poate realiza prin două acte distincte și cumulative, care se
pot realiza simultan sau succesiv:
(1) folosirea fără drept a unei calități oficiale ce implică exercițiul puterii
de stat, și
(2)îndeplinirea unui act legat de acea calitate.

!!! Este imperativ să se realizeze ambele acțiuni.


Elementul
material *Folosirea fără drept a unei calități oficiale= făptuitorul își asumă față de alte
LATURA persoane o calitate pe care nu a deținut-o niciodată sau pe care nu o mai deține
OBIECTIVĂ în momentul în care săvârșește infracțiunea.
*Act legat de calittaea oficială: act care intră în atribuțiile funcției publice pe
care și-a asumat-o făptuitorul.

!!! Existența vreaunei pagube poate duce la reținerea concursului de infracțiuni,


între uzurparea de calități oficiale și înșelăciune.
Urmarea
Crearea unei stări de pericol pentru autoritatea statului.
imediată
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei, nefiind nevoie să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
TENTATIVA Posibilitate DA

41Conform Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014: în varianta agravanta,
obiectul material al infracțiunii în reprezintă uniformele sau semnele distinctive ale unei autorități publice.
Incriminare NU

CONSUMAREA În momentul în care s-au săvârșit cele două acțiuni și s-a produs urmarea imediată.
EPUIZAREA Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).
ART. 266: NEDENUNŢAREA

(1)Fapta persoanei care, luând cunoştinţă de comiterea unei fapte prevăzute de legea penală
contra vieţii sau care a avut ca urmare moartea unei persoane, nu înştiinţează de îndată
autorităţile se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
INFRACȚIUNEA
(2)Nedenunţarea săvârşită de un membru de familie nu se pedepseşte.
(3)Nu se pedepseşte persoana care, înainte de punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva
unei persoane pentru săvârşirea faptei nedenunţate, încunoştinţează autorităţile competente
despre aceasta sau care, chiar după punerea în mişcare a acţiunii penale, a înlesnit tragerea la
răspundere penală a autorului sau a participanţilor.

Material Nu are.
OBIECT
Juridic Relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției.

Orice perosană care îndeplinește condițiile prevăzute de lege și


comite o astfel de faptă, cu excepția persoanelor care participă la
infracțiunea nedenunțată, întrucât autodenunțarea nu este
(Co)Autor(i)
incriminată.
Activ
SUBIECT
!!! Coautoratul nu este posibil.
Complice Orice persoană responsabilă penal.
Instigator Orice persoană responsabilă penal.
Pasiv Statul.

Se realizează prin forma unei atitudini pasive, respectiv subiectul activ omite
(intenționat) să înștiințeze de îndată autoritățile despre comiterea vreuneia
dintre infracțiunile enumerate limitativ de text.

!!! Denunțarea se poate face oral sau în scris, direct sau printr-o persoană
interpusă, chiar în fața unui organ necompetent de a începe urmărirea penală.
Elementul
material !!! Dacă în momentul când a luat la cunoștință de săvârșirea unei fapte
prevăzute de legea penală, persoana respectivă știa că se începuse urmărirea
LATURA
penală față de făptuitor, obligația de denunțare nu mai subzistă.
OBIECTIVĂ
!!! În raport cu faptele ce trebuie denunțate, fapta de nedunțare apare ca o
infracțiune subsecventă, dar autonomă, iar reținerea ei nu este condiționată de
judecarea autorului faptei nedunțate.
Crearea unei stări de pericol pentru înfăptuirea justiției, producându-se
Urmarea
întârzierea descoperirii faptelor prevăzute de legea penală, a făptuitorului,
imediată
precum și a tragerii la răspundere penală a acestuia.
Legătura de
Rezultă din materialittaea faptei și nu trebuie să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
NU
PREMERGĂTOARE
Posibilitate NU
TENTATIVA
Incriminare NU

CONSUMAREA În momentul când a trecut intervalul de timp în care subiectul actv, deși avea posibilitatea de a
denunța fapta autorităților, nu și-a îndeplinit această obligație, faptă ce depinde de
circumstanțele fiecărui caz în parte.
EPUIZAREA Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).
ART. 267: OMISIUNEA SESIZĂRII

(1)Funcţionarul public care, luând cunoştinţă de săvârşirea unei fapte prevăzute de legea
penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de
INFRACȚIUNEA
îndată a organelor de urmărire penală se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu
amendă.
(2)Când fapta este săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la un an sau
amenda.

Material Nu are.
Relațiile sociale privitoare la prompta înfăptuirea justiției prin obligația
OBIECT funcționarului public de a aduce la cunoștința organelor abilitate fapta prevăzută
Juridic
de legea penală despre care a aflat în legătură cu serviciul în cadrul căruia își
desfășoară sarciniile profesionale.

Subiect activ calificat  funcționar public.


(Co)Autor(i)
Activ !!! Coautoratul nu este posibil.
SUBIECT
Complice Orice persoană responsabil penal.
Instigator Orice persoană responsabil penal.
Pasiv Statul.

Fapta se realizează printr-o inacțiune, respectiv omnisiunea de a sesiza


organele de urmărire penală, fiind subsecventă în raport cu fapta penală comisă
în legătură cu serviciul.
»Omnisiunea trebuie să privească comiterea unei fapte prevăzute de legea
penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia subiectul activ își îndeplinește
sarcinile.
Elementul » Poate fi vorba de o faptă penală comisă de un funcționar public din același
material servici cu făptuitorul ori de o infracțiune săvârșită de o persoană din afară, care
are consecințe asupra activității serviciului respectiv (ex: trafic de influență).
LATURA
OBIECTIVĂ
!!! O sesizare incompletă în conținut, cu omnisiuni esențiale, cu reticențe sau cu
informații false, echivalează cu o lipsă de sesizare.
!!! O sesizare făcută unui alt organ, decât cel penal, echivalează cu o lipsă de
sesizare.
Crearea unei stări de pericol pentru desfășurarea normală a activității de
Urmarea
înfăptuire a justiției, iar în secundar, în împiedicarea realizării în condiții legale
imediată
a activității unitățiilor publice.
Legătura de
Nu trebuie să fie constată, aceasta rezultă din materialitatea faptei.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
NU
PREMERGĂTOARE
Posibilitate NU
TENTATIVA
Incriminare NU

În momentul când făptuitorul a avut posibilitatea de a sesiza organele, dar nu își îndeplinește
CONSUMAREA
această obligație legală.
EPUIZAREA Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).
ART. 268: INDUCEREA ÎN EROARE A ORGANELOR JUDICIARE

(1)Sesizarea penală, făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la existenţa unei fapte
prevăzute de legea penală ori în legătură cu săvârşirea unei asemenea fapte de către o anumită
persoană, cunoscând că aceasta este nereală, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani
sau cu amendă.
INFRACȚIUNEA (2)Producerea sau ticluirea de probe nereale, în scopul de a dovedi existenţa unei fapte
prevăzute de legea penală ori săvârşirea acesteia de către o anumită persoană, se pedepseşte
cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(3)Nu se pedepseşte persoana care a săvârşit inducerea în eroare a organelor judiciare, dacă
declară, înainte de reţinerea, arestarea sau de punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva
celui faţă de care s-a făcut denunţul sau plângerea ori s-au produs probele, că denunţul,
plângerea sau probele sunt nereale.

Material Nu are.
OBIECT Relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției și relațiile sociale referitare la
Juridic
protecția juridică a persoanei acuzate pe nedrept.

Poate fi orice persoană, chiar și o persoană cu capacitat de


exercițiu restrânsă (minorul între 14-18 ani).
(Co)Autor(i)
Activ *infracțiune subzistă chiar și în cazul autoînvinuiri sau producerii
SUBIECT ori ticlurii de probe mincinoase împotriva propriei persoane.
Complice Orice persoană.
Instigator Orice persoană.
Principal: statul.
Pasiv
Secundar: persoana învinuită pe nedrept.

Sesizarea mincinoasă: sesizarea organelor penale cu privire la o faptă,


cunoscând că aceasta nu este reală.

Învinuirea mincinoasă: sesizarea organelor penale cu privire la o faptă


săvârșită de o anumită persoană, cunoscând că aceasta nu este vinovată.
Elementul
Producerea de probe nereale: prezentarea în fața unor organe judiciare (de
material
urmărire penală sau de judectă) a unor probe mincinoase, neadevărate, în
LATURA
vederea susținerii unei sesizări mincinoase.
OBIECTIVĂ
Ticluirea de probe nereale: crearea, inventarea, aranjarea într-un mod abil a
unor probe neadevărate cu privire la existența sau comiterea unei fapte
prevăzute de legea penală, probe inexistene în realitate.
Urmarea Crearea unei stări de pericol pentru buna desfășurare a activității de înfăptuire
imediată a justiției.
Legătura de
Rezultă din materialittaea faptei și nu trebuie să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
NU
PREMERGĂTOARE
Posibilitate NU
TENTATIVA
Incriminare NU
CONSUMAREA În momentul când făptuitorul a depus sesizarea sau s-a folosit de probe.
EPUIZAREA Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).
ART. 269: FAVORIZAREA FĂPTUITORULUI

(1)Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză
penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate
INFRACȚIUNEA
se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
(2)Pedeapsa aplicată favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege
pentru fapta săvârşită de autor.
(3)Favorizarea săvârşită de un membru de familie nu se pedepseşte.

Material Nu are.
OBIECT
Juridic Relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției.

Orice persoană care îndeplinește condițiile cerute de lege pentru a


(Co)Autor(i)
răspunde penal.
Activ
Complice Orice persoană.
SUBIECT Instigator Orice persoană.
Principal: statul.
Pasiv
Secundar: orice persoană ale cărei interese au fost lezate prin comiterea faptei.

Ajutorul dat poate fi acordar prin acte comisive sau prin acte omnisive și poate
fi material sau moral. De asemenea, ajutorul poate să fie dat direct sau indirect,
prin intermediul altei persoane.

Elementul !!! Condiție esențială este ca fapta favorizată să fie prevăzută de legea penală,
material adică să îndeplinească cel puțin condițiile tipicității obiective.
LATURA
OBIECTIVĂ !!! Pentru a fi vorba de favorizarea făptuitorului este imperativ ca fapta penală
favorizată să existe, i.e. să fi fost săvârșită,în caz contrar ar fi vorba de acte de
complicitate anterioară.
Urmarea Starea de pericol pentru înfăptuirea justiției penale (infracțiune de pericol
imediată abstract).
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei și nu este necesar să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare NU

CONSUMAREA În momentul când se oferă ajutor făptuitorului.


EPUIZAREA Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).
ART. 270: TĂINUIREA

(1)Primirea, dobândirea, transformarea ori înlesnirea valorificării unui bun, de către o


persoană care fie a cunoscut, fie a prevăzut din împrejurările concrete că acesta provine din
INFRACȚIUNEA săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, chiar fără a cunoaşte natura acesteia, se
pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
(2)Pedeapsa aplicată tăinuitorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege
pentru fapta săvârşită de autor.
(3)Tăinuirea săvârşită de un membru de familie nu se pedepseşte.

Material Bunul tăinuit.


OBIECT Relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției care sunt lezate prin comiterea
Juridic
faptei de tăinuire, iar, pe de altă parte, din relațiile sociale de ordin patrimonial.

Orice persoană care răspunde penal.


(Co)Autor(i)
*Tăinuitorul nu poate fi autor sau participant la comiterea faptei
Activ
prevăzute de legea penală din care provine bunul.
SUBIECT
Complice Orice persoană.
Instigator Orice persoană.
Principal: statul.
Pasiv
Secundar: persoana care a pierdut posesia sua detenția bunului.

Primirea: făptuitorul trebuie să accepte cu orice titlu să dețină un bun care


provine din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală.

Dobândirea: tăinuitorul devine proprietarul bunului în cauză, prin


cumpărare, donație, dare în plată, schimb, etc.
Elementul
material Transformarea: presupune o modificare a substanței bunului sau a formei
sale, tăinuitorul folosindu-se de o serie de mijloace, precum:topire, montare,
LATURA
vopsire, turnare în forme, etc.
OBIECTIVĂ
Înlesnirea valorificării: a ajuta la înstrăinarea bunului în vederea obținerii
unor foloase.
Starea de pericol pentru înfăptuirea justiției penale (infracțiune de pericol
Urmarea
abstract), prin trecerea bunului în stăpânirea tăinuitorului, sau prin modificarea
imediată
bunului.
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei și nu este necesar să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare NU

În momentul când are loc primirea, dobândirea, transformarea ori înlesnirea valorificării unui
CONSUMAREA
bun, provenit din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.
EPUIZAREA Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).
ART. 273: MĂRTURIA MINCINOASĂ

(1)Fapta martorului care, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură în care se
ascultă martori, face afirmaţii mincinoase ori nu spune tot ce ştie în legătură cu faptele sau
împrejurările esenţiale cu privire la care este întrebat se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni
la 3 ani sau cu amendă.
(2)Mărturia mincinoasă săvârşită:
INFRACȚIUNEA a)de un martor cu identitate protejată ori aflat în Programul de protecţie a martorilor;
b)de un investigator sub acoperire;
c)de o persoană care întocmeşte un raport de expertiză ori de un interpret;
d)în legătură cu o faptă pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă ori
închisoarea de 10 ani sau mai mare
se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(3)Autorul nu se pedepseşte dacă îşi retrage mărturia, în cauzele penale înainte de reţinere,
arestare sau de punerea în mişcare a acţiunii penale ori în alte cauze înainte de a se fi
pronunţat o hotărâre sau de a se fi dat o altă soluţie, ca urmare a mărturiei mincinoase.

Material Nu are.
OBIECT
Juridic Relațiile sociale referitoare la buna înfăptuire a justiției.

Este calificat și nu poate fi decât martorul (în varianta tip), martor


cu identitate protejată ori plasat în Programul de protecție a
martorilor, investigator sub acoperire, expert sau interpret
(Co)Autor(i)
(variantele agravante).
Activ
SUBIECT !!! Coautoratul nu este posibil.
Complice Orice persoană cu capacitate penală.
Instigator Orice persoană cu capacitate penală.
Principal: statul.
Pasiv
Secundar:persoana prejudiciată prin mărturia mincinoasă.

Este compus din două componente alternative:


(1)fie se fac afirmații mincinoase, nesincere și în neconcordanță cu
realitatea;
(2) fie nu se spune tot ce se știe asupra împrejurărilor esențiale dintr-o
Elementul
cauză, fiind vorba de o manifestare de natura a induce în eroare
material
organele judiciare.
LATURA
OBIECTIVĂ
!!! Împrejurare esențială: situații sau împrejurări care se referă la faptul
principal al cauzei, și nu la aspecte adiacente ce nu au legătură cu aceasta.
Urmarea Starea de pericol pentru înfăptuirea justiției penale (infracțiune de pericol
imediată abstract).
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei și nu este necesar să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare NU

CONSUMAREA Când făptuitorul a realizat una dintre modalitățiile alternative de comitere a faptei.
Martor: în momentul în care semnează declarația.

Expert: în momentul în care expertiza este depusă la organul care a cerut efectuarea
acesteia.

Traducere scrisă: în momentul când traducerea a fost depusă la organul judiciar.


EPUIZAREA Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).

PLÂNGEREA
Nu este necesară.
PREALABILĂ
ÎMPĂCAREA Nu înlătură răspunderea penală.
ART. 279: ULTRAJUL JUDICIAR

(1)Ameninţarea, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările
cauzatoare de moarte ori omorul, săvârşite împotriva unui judecător sau procuror aflat în
exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea
infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate.
(2)Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui judecător sau procuror ori împotriva bunurilor
INFRACȚIUNEA
acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de
serviciu, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei
limite speciale se majorează cu jumătate.
(3)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează faptele comise în condiţiile alin. (2), dacă privesc un
membru de familie al judecătorului sau al procurorului.
(4)Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător şi faptelor comise împotriva unui
avocat în legătură cu exercitarea profesiei.

Este preluat de la infracțiunea prin intermediul căreia se comite ultrajul judiciar


(ameninţare, loviri sau alte violenţe, vătămare corporală, loviri sau vătămări
Material cauzatoare de moarte ori omor).
OBIECT
În măsura în acre infracțiunea repectivă nu are obiect material, nici infracțiunea
de ultraj nu va avea oiect material.
Juridic Relațiile sociale privitoare la respectul datorat înfăptirii justișiei.

(Co)Autor(i) Orice persoană cu capacitate penală.


Activ Complice Orice persoană responsabil penal.
SUBIECT Instigator Orice persoană responsabil penal.
Principal: statul.
Pasiv
Secundar: judecător, procuror, avocat sau membru de familie al acestora.

Este identic cu cel de la infracțiunea prin intermediul căreia se comite ultrajul


(ameninţare, loviri sau alte violenţe, vătămare corporală, loviri sau vătămări
cauzatoare de moarte ori omor).

!!! Nu se cere ca amenințarea să fie comisă nemijlocit sau prin mijloace de


comunicare directă.

!!! Pentru existența infracțiunii în varianta tip este necesar ca fapta să fie comisă
împotriva unui judecător sau procuror (sau avocat) aflat în exercitarea
Elementul atribuțiilor de serviciu.
material Aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu: atunci când magistratul
sau avocatul face acte ce produc consecințe juridice specifice funcției
LATURA
respective.
OBIECTIVĂ
!!! Pentru existența infracțiunii în varianta asimilată este necesar ca fapta să fie
comisă împotriva unui judecător sau procuror (sau avocat) în legătură cu
exercitarea atribuţiilor de serviciu al acestuia.
În legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu: magistratul sau
avocatul nu își exercită efectic funcția, ci fapta se comite în
considerentele unor anumite acte efectuate anterior de către acesta.
Urmarea Starea de pericol pentru autoritatea cu care este învestit organul din care face
imediată parte subiectul pasiv, și implicit pentru înfăpuirea justiției.
Rezultă din materialitatea faptei tipice, nefiind nevoie să fie dovedită
Legătura de
(amenințare), sau trebuie dovedită în concret (loviri sau alte violenţe, vătămare
cauzalitate
corporală, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte ori omor).
LATURA
Intenție directă sau indirectă, ori praeterintenție.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminabile
PREMERGĂTOARE
Posibilitate În măsura în care e posibilă la infracțiunea tip, absorbită în ultraj.
TENTATIVA
Incriminare În măsura în care e incriminată la infracțiunea tip, absorbită în ultraj.

CONSUMAREA În momentul în care e comisă fapta ilicită.


EPUIZAREA Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).

PLÂNGEREA
Nu este necesară
PREALABILĂ

PRESCRIPȚIA Răspunderii penale Imprescriptibilă.


dacă are ca urmare
moartea victimei
Executării pedepsei Inprescriptibilă.
ART. 280: CERCETAREA ABUZIVĂ

(1)Întrebuinţarea de promisiuni, ameninţări sau violenţe împotriva unei persoane urmărite


sau judecate într-o cauză penală, de către un organ de cercetare penală, un procuror sau un
INFRACȚIUNEA judecător, pentru a o determina să dea ori să nu dea declaraţii, să dea declaraţii mincinoase ori
să îşi retragă declaraţiile, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea
exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează producerea, falsificarea ori ticluirea de probe nereale
de către un organ de cercetare penală, un procuror sau un judecător.

Material Corpul persoanei aflate în curs de urmărire penală sau judecată.


OBIECT
Juridic Relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției.

Organul de cercetare penală, procurorul sau judecătorul.


(Co)Autor(i)
!!! Coautoratul subzistă numai atunci când făptuitorii au calitatea
Activ
specială cerută de lege.
SUBIECT
Complice Orice persoană responsabilă penal.
Instigator Orice persoană responsabilă penal.
Principal: Statul.
Pasiv
Secundar: cel care se află în curs de urmărire penală sau de judecată.

În varianta tip:
Promisiuni: unele avantaje materiale sau morale de care, ulterior, ar putea
beneficia cel implicat într-o cauză penală, în situația că ar fi de acord să dea
declarații în sensul solicitat de făptuitor.
Întrebuinițări de amenințări: folosirea de mijloace de constrângere psihică
susceptibilă de a produce o stare de temere, de panică, sub impulsul căreia
libertatea psihică a celui supus amenințării este atinsă, această amenințare
având semnificația dată acestui termen.
Întrebuințarea de violențe: folosirea de mijloace de constrângere fizică,
folosirea forței sub presiunea căreia persoana față de care acționează această
forță cu greu ar putea să se împotrivească.
Elementul
material În varianta asimilată:
LATURA Producerea probe nereale= prezentarea de probe nerale
OBIECTIVĂ Falsificarea probe nereale: fals material sau intelectual
Ticluirea probe nereale= construirea de probe

!!! Infracțiunea subzistă, chiar dacă nu este atins scopul propus.

!!! În cazul în care, ulterior producerii, falsificării sau ticlurii de probe nereale
de către organul de cercetare, acesta le folosește în favoarea sau defavoarea
suspectului sau inculpatului se va reține în concurs, pe lângă infracțiunea de
cercetare abuzivă, și infracțiunea de favorizare a făptuitorului sau represiune
nedreaptă, după caz.
Urmarea Crearea unei stări de pericol pentru desfășurarea normală a activității de
imediată înfăptuire a justiției.
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei, nefiind nevoie să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă.
SUBIECTIVĂ
ACTE
Posibilie, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare NU

CONSUMAREA În momentul comiterii faptei tipice.


EPUIZAREA Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).
ART. 281: SUPUNEREA LA RELE TRATAMENTE

(1)Supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, măsuri de siguranţă sau educative în
alt mod decât cel prevăzut de dispoziţiile legale se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3
INFRACȚIUNEA ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2)Supunerea la tratamente degradante ori inumane a unei persoane aflate în stare de
reţinere, deţinere ori în executarea unei măsuri de siguranţă sau educative, privative de
libertate, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de
a ocupa o funcţie publică.

În situația în care relele tratamente aplicate privesc corpul persoanei, acesta


Material
OBIECT formează obiectul material al infracțiunii.
Juridic Relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției.

Subiect activ calificat: funcționar public cu atribuții se serviciu pe


linia organizării, conducerii, supravegherii, tratamanetului ori a
altor activități ce se desfășoară în legătură cu cei aflați în stare de
reținere, deținere ori în executarea unei măsuri de siguranță sau
(Co)Autor(i)
educative, privative de libertate.
Activ
SUBIECT !!! Coautoratul subzistă numai atunci când făptuitorii au calitatea
specială cerută de lege.
Complice Orice persoană responsabilă penal.
Instigator Orice persoană responsabilă penal.
Principal: Statul.
Pasiv Secundar: persoana aflată în stare de reţinere, deţinere ori în executarea unei
măsuri de siguranţă sau educative, privative de libertate

Supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, măsuri de


siguranţă sau educative în alt mod decât cel prevăzut de dispoziţiile legale:a
impune acesteia un mod de executare contrar dispozițiilor legale.
!!! Este necesar ca, în prealabil, organul judiciar să fi emis o ordonanță
de reținere sau un mandat de arestare sau de executare a unei măsuri de
siguranță sau educative.

Tratamentul degradant: tratament care umilește individul în fața lui însuși


Elementul
sau a altor persoane ori care îl determină să acționeze contrar voinței sau
material
conștiinței sale.
LATURA
OBIECTIVĂ
Tratament inuman: tratamentul care provoacă, cu intenție, suferințe fizice
sau mentale de o mare intensitate.

!!! Este nevoie de cel puțin două acte material pentru a se reține infracțiunea, un
singur act material, izolat, nu este de natură să conducă la reținerea infracțiunii
de supunere la rele tratamente.
Urmarea Crearea unei stări de pericol pentru normala defășurare a activității de
imediată înfăptuire a justiției.
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei, nefiind nevoie să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

ACTE Posibilie, dar neincriminate.


PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare NU

CONSUMAREA În momentele când relele tratamente au fost efectiv aplicate.


Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).
EPUIZAREA
Forma continuă: la data încetării aplicării relelor tratamente.
ART. 282: TORTURA

(1)Fapta funcţionarului public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de


stat sau a altei persoane care acţionează la instigarea sau cu consimţământul expres ori tacit al
acestuia de a provoca unei persoane puternice suferinţe fizice ori psihice:
a)în scopul obţinerii de la această persoană sau de la o terţă persoană informaţii sau
declaraţii;
b)în scopul pedepsirii ei pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis ori este
bănuită că l-a comis;
c)în scopul de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori de a intimida sau a face presiuni
asupra unei terţe persoane;
d)pe un motiv bazat pe orice formă de discriminare,
INFRACȚIUNEA
se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2)Dacă fapta prevăzută în alin. (1) a avut ca urmare o vătămare corporală, pedeapsa este
închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(3)Tortura ce a avut ca urmare moartea victimei se pedepseşte cu închisoarea de la 15 la 25
de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(4)Tentativa la infracţiunea prevăzută în alin. (1) se pedepseşte.
(5)Nicio împrejurare excepţională, oricare ar fi ea, fie că este vorba de stare de război sau de
ameninţări cu războiul, de instabilitate politică internă sau de orice altă stare de excepţie, nu
poate fi invocată pentru a justifica tortura. De asemenea, nu poate fi invocat ordinul
superiorului ori al unei autorităţi publice.
(6)Nu constituie tortură durerea sau suferinţele ce rezultă exclusiv din sancţiuni legale şi care
sunt inerente acestor sancţiuni sau sunt ocazionate de ele.

Când fapta privește direct coprul victimei, acesta este obiectul material al
Material
OBIECT infracțiunii.
Juridic Relațiile sociale cu privire la înfăptuirea justiției.

Calificat funcționar public care îndeplinește exercițiul


autorității de stat.
(Co)Autor(i)
!!! Atunci când autorul nu este funcționar public, este obligatoriu
Activ
ca oricare dintre ceilalți participanți să aibă această calitate,
SUBIECT pebtru a se reține infracțiunea de tortură.
Complice Orice persoană responsabilă penal.
Instigator Orice persoană responsabilă penal.
Principal: Statul.
Pasiv
Secundar: acele supus direct suferințelor fizice sau psihice sau o terță persoană.

Acțiuni sau inacțiuni variate prin care se cauzează unei persoane dureri,
suferințe puternice sau chiar moartea; relevantă este suferința de o intensitate
mare.
Elementul
!!! Tortura reunește trei elemente: intenția, scop determinat și grad extrem de
material
ridicat de suferință.
LATURA
OBIECTIVĂ
!!! Pentru reținerea infracțiunii nu este relevant dacă a fost sau nu atins scopul
și nici dacă informațiile obținute corespund sau nu realității.
Urmarea Crearea unei stări de pericol pentru înfăptuirea justiției și provocarea unei
imediată suferințe fizice sau psihice.
Legătura de Între activitatea întreprinsă de făptuitor și urmarea imediată trebuie să existe o
cauzalitate legătură de cauzalitate.

LATURA Varianta tip: intenție calificată prin scop/intenție bazată pe discriminare.


SUBIECTIVĂ Varianta agravantă: praeterintenție.

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare DA, dar doar în cazul variantei tip, prevăzute în alin. (1).

În momentul comiterii faptei prin care se provoavă persoanei o durere sau suferințe
CONSUMAREA
puternice.

PRESCRIPȚIA Răspunderii penale Imprescriptibilă.


Aplicabilă doar în
variantei
Executării pedepsei Inprescriptibilă.
agravante,
prevăzută în alin.3
ART. 283: REPRESIUNEA NEDREAPTĂ

(1)Fapta de a pune în mişcare acţiunea penală, de a lua o măsură preventivă neprivativă de


libertate ori de a trimite în judecată o persoană, ştiind că este nevinovată, se pedepseşte cu
INFRACȚIUNEA închisoarea de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie
publică.
(2)Reţinerea sau arestarea ori condamnarea unei persoane, ştiind că este nevinovată, se
pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o
funcţie publică.

Uneori are obiect material, atunci când fapta se răsfrânge asupra corpului
Material
OBIECT persoanei nevinovate.
Juridic Relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției în bune condiții.

Calificat procuror, judecător (de drepturi și libertăți, de cameră


preliminară, de instanță).
(Co)Autor(i) !!! În varianta agravantă, există tot un subiect activ calificat
Activ organul de cercetare penală, procuror, judecător (de drepturi și
libertăți, de cameră preliminară, de instanță).
SUBIECT
Complice Orice persoană responsabilă penal.
Instigator Orice persoană responsabilă penal.
Principal: statul.
Pasiv Secundar: persoana fizică asupra căreia se exercită un act de repreziune penală
pe nedrept.

Punerea în mișcare a acțiunii penale: inculparea unei persoane care este


învinuită de comiterea unei infracțiunii.

Luarea unei măsuri neprivative de libertate: luarea măsurii controlului


judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune, ceea ce implică impunerea unor
Elementul obligații care trebuie să fie respectate de către inculpat.
material
Trimiterea în judecată: deferirea instanței de judecată a unei persoane
LATURA învinuite de comiterea unei fapte penale.
OBIECTIVĂ
 Luarea unei măsuri privative de libertate: reșinerea, arestarea (arest la
domiciliu sau ares preventiv), condamnarea.
Crearea unei stări de pericol pentru desfășurarea activității de înfăptuire a
Urmarea justiției în bune condiții și în conformitate cu prevederile legale.
imediată și
Vătămarea aduse demnității, onoarei sau libertății persoanei nevinovate.
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei, netrebuind să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

ACTE Posibile și incriminabile doar atunci când au servit la comiterea infracțiunii, ca activități de
PREMERGĂTOARE complicitate anterioară sau instigare.
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare NU

În momentul în care s-a comis una dintre acțiunile incriminate și s-a produs urmarea
CONSUMAREA
periculoasă.
ART. 284: ASISTENŢA ŞI REPREZENTAREA NELOIALĂ

(1)Fapta avocatului sau a reprezentantului unei persoane care, în înţelegere frauduloasă cu o


persoană cu interese contrare în aceeaşi cauză, în cadrul unei proceduri judiciare sau
notariale, vatămă interesele clientului sau ale persoanei reprezentate se pedepseşte cu
INFRACȚIUNEA
închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează înţelegerea frauduloasă dintre avocat sau
reprezentantul unei persoane şi un terţ interesat de soluţia ce se va pronunţa în cauză, în
scopul vătămării intereselor clientului sau ale persoanei reprezentate.
(3)Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Material Nu are.
OBIECT
Juridic Relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției.

Calificat avocat sau reprezentantul legal a unei persoane (legal,


convențional sau judiciar).
(Co)Autor(i)
Activ !!! Coautorul este posibil numai în măsura în care toți au calitatea
cerută de lege.
SUBIECT Complice Orice persoană responsabil penal.
Instigator Orice persoană responsabil penal.
Principal: statul.
Pasiv
Secundar: persoana fizică sau juridică reprezentată sau asistată, ale cărei
interese au fost vătămate sau puse în pericol.

Fapta avocatului sau reprezentatntului unei persoane care, în înțelegere


frauduloasă cu o persoană cu interese contrare în aceași cauză, în cadrul
procedurii judiciare sau notariale, vatămă interesele clientului sau ale
persoanei reprezentate.

Vătămarea intereselor: orice încălcare, orice atingere, fie ea fizică,


morală sau materială, audsă intereselor protejate de Constituție sau
legile în vigoare.
Elementul
material
Înțelegere frauduloasă: există, îndiferent dacă este sau nu
LATURA
conuoscută de client sau persoana reprezentată, atâta timp cât aceasta
OBIECTIVĂ
nu-i înțelege adevărate implicații juridice și dacă e susceptibilă să-i
vatăme interesele.

!!! Esențial este ca vătămarea intereselor să surivină într-o procedură judiciară


sau notarială, care presupune un conflict înte cel puțin două părți cu interese
contrare.
Urmarea Starea de pericol pentru desfășurarea activității de înfăptuire a justiției în bune
imediată condiții și în conformitate cu prevederile legale.
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei și nu trebuie să fie dovedită.
cauzalitate

Varianta tip: Intenție directă sau indirectă.


LATURA
SUBIECTIVĂ
Varianta agravantă: intenție calificată prin scop.

ACTE Posibile, dar incriminate doar atunci când au servit la comiterea infracțiunii ca activității de
PREMERGĂTOARE complicitate anterioară sau ca acte de instigare.
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare NU

CONSUMAREA În momentul când intervine înțelegerea frauduloasă.


PLÂNGEREA
Este necesară, fiind o condiție de proceduralitate.
PREALABILĂ
ART. 285: EVADAREA

(1)Evadarea din starea legală de reţinere sau de deţinere se pedepseşte cu închisoarea de la 6


luni la 3 ani.
(2)Când evadarea este săvârşită prin folosire de violenţe sau arme, pedeapsa este închisoarea
de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(3)Se consideră evadare:
INFRACȚIUNEA
a)neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea
perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate;
b)părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în
exteriorul locului de deţinere.
(4)Pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se adaugă la restul rămas neexecutat din
pedeapsă la data evadării.
(5)Tentativa la infracţiunile prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) se pedepseşte.

Atunci când se folosesc anumie violențe, obiectul material constă în corpul


Material
persoanelor vătămate, ori eventual bunul distrus sau alte bunuri.
OBIECT
Relațiile sociale referitoare autoritatea organelor judiciare și repsectarea stării
Juridic
legale de reținere sau detenție la care o persoană este supusă în baza lor.

Calificat o persoană care se afla în stare legală de reținere sau


(Co)Autor(i)
detenție.
Activ Nu este posibil, deoarece îmfracțiunea de înlesnire a evadării are
Complice
un caracter autonom.
SUBIECT Instigator Orice persoană responsabil penal.
Principal: Statul.
Secundar (doar în cazul variantei agravante): persoana care suferă anumite
Pasiv
violențe sau unitatea unde a fost reținut ori deținut făptuitorul, când, prin
comiterea faptei, s-au produs distrugeri sau degradări în paguba acestora.

Evadare: sustragerea de la privarea de libertate la care o persoană este


Elementul supusă prin părăsirea în mod void și ilegal al locului de reținere ori prin
material scăparea de sub pază (supraveghere), la care se află supusă persoana care se
găsește în stare de reținere sau deținere.
Crearea unei stări de pericol, de periclitare a bunei desfășurări în condiții legale
LATURA
a activității de înfăptuire a justiției penale.
OBIECTIVĂ Urmarea
și
imediată
Stare de pericol pentru viața, integritatea corporală sau integritatea unei
persoane (în varianta agravantă).
Legătura de Nu este prevăzută de textul de incriminare, astfel încât, constă într-o stare de
cauzalitate pericol, legătura de cauzalitate fiind vădită, nefiind necesar să fie dovedită.

LATURA
Intenție directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

ACTE Posibile, dar neincriminate (pot constitui acte de complicitate anterioară, dar atunci vor fi
PREMERGĂTOARE individualizate ca infracțiunea autonomă de înlesnire a evadării).
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare DA, dar doar în variantele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2).

CONSUMAREA În momentul în care acțiunea de evadare este comisă în mod concret și efectiv.
ART. 286: ÎNLESNIREA EVADĂRII

(1)Înlesnirea prin orice mijloace a evadării se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.


(2)Înlesnirea evadării:
a)săvârşită prin folosire de violenţe, arme, substanţe narcotice sau paralizante;
b)a două sau mai multor persoane în aceeaşi împrejurare;
c)unei persoane reţinute sau arestate pentru o infracţiune sancţionată de lege cu pedeapsa
detenţiunii pe viaţă ori cu pedeapsa închisorii de 10 ani sau mai mare ori condamnate la o
INFRACȚIUNEA
astfel de pedeapsă
se sancţionează cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(3)Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) sunt săvârşite de o persoană care avea
îndatorirea de a-l păzi pe cel reţinut sau deţinut, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu
o treime.
(4)Înlesnirea evadării, săvârşită din culpă, de către o persoană care avea îndatorirea de a-l
păzi pe cel care a evadat, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani.
(5)Tentativa la infracţiunile prevăzute în alin. (1)-(3) se pedepseşte.

De regulă nu există, însă când fapta se săvârșește prin folosirea de violențe, de


Material arme, substanţe narcotice sau paralizante, obietul material este coprul persoanei
ori vreun bun împotriva căruia este îndreptată infracțiunea.
OBIECT
Relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției care reclamă rămânerea celor
Juridic reținuți sau deținuți în stare de lipsire de libertate în care se află în condiții de
legalitate.

Orice persoană responsabil penal.

(Co)Autor(i) !!! În cazul situațiilor prevăzute la alin. (3) și alin. (4), subiectul
Activ activ este valificat persoana care avea îndatorirea de a păzi pe
cel care a evadat.
SUBIECT
Complice Orice persoană responsabil penal.
Instigator Orice persoană responsabil penal.
Principal: Statul.
Pasiv Secundar: atunci când există folosirea de violențe și s-a cauzat vătămarea
corporală sau a sănătății persoanei.

Înlesnirea evadării: presupune existența unei persoane legal reținute sau


Elementul
deținute și un act de ajutor dat acesteia pentru a putea părăsi ilegal locul unde
material
se află privată de libertate.
LATURA Crearea unei stări de pericol pentru desfășurarea în bune condiții a activității de
Urmarea
OBIECTIVĂ înfăptuire a justiției, fiind vorba de o evadare din stare legală de reținere sau
imediată
deținere ori încercarea de evadare.
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei și nu trebuie să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

ACTE Posibile, dar incriminate numai în măsura în care au fost realizate de alte persoane și pot fi
PREMERGĂTOARE considerate acte de complicitate anterioară, care au contribuit la comiterea infracțiunii.
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare DA, doar doar la variantele prevăzute în alin. (1)-(3).

În momentul în care executarea acțiunii de înlesnire dusă până la capăt a avut ca efect
CONSUMAREA
evadarea sau tentativa de evadare.
ART. 287: NERESPECTAREA HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI

(1)Nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti săvârşită prin:


a)împotrivirea la executare, prin opunerea de rezistenţă faţă de organul de executare;
b)refuzul organului de executare de a pune în aplicare o hotărâre judecătorească, prin care
este obligat să îndeplinească un anumit act;
c)refuzul de a sprijini organul de executare în punerea în aplicare a hotărârii, de către
persoanele care au această obligaţie conform legii;
d)neexecutarea hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus reintegrarea în muncă a unui
INFRACȚIUNEA salariat;
e)neexecutarea hotărârii judecătoreşti privind plata salariilor în termen de 15 zile de la data
cererii de executare adresate angajatorului de către partea interesată;
f)nerespectarea hotărârilor judecătoreşti privind stabilirea, plata, actualizarea şi recalcularea
pensiilor;
g)împiedicarea unei persoane de a folosi, în tot sau în parte, un imobil deţinut în baza unei
hotărâri judecătoreşti, de către cel căruia îi este opozabilă hotărârea,
se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2)În cazul faptelor prevăzute în lit. d)- g), acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea
prealabilă a persoanei vătămate.

În principiu nu are, dar dacă actele de violență se realizează contra bunurilor,


Material
obiectul material este format din acele bunuri, din imobile sau parte a unui imobil.
Relațiile sociale care asigură autoritatea hotărârilor judecătorești, fiind vorba deci
OBIECT de relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției.
Juridic și
Relațiile sociale privitoare la drepturile cetățenilor care se realizează prin
hotărâri judecătorești.

Calificat
organul de executare silită (lit.b),
persoanele care au obligața potrivit legii de a sprijini organul de
executare în punerea în aplicare a hotărârii (lit.c),
angajatorul (lit.d),
(Co)Autor(i)
casa publică de pensii sau administratorul fondului privat de
Activ
pensii (lit. f),
SUBIECT persoana căreia îi este opozabilă hotărârea (lit.g).

Art. 287(1)(a)Orice persoană responsabilă penal.


Complice Orice persoană responsabilă penal.
Instigator Orice persoană responsabilă penal.
Principal: statul.
Pasiv Secundar: cel a cărui drept se valorifică prin punerea în executare a hotărârii
judecătorești.
 Împotrivirea la executare, prin opunerea de rezistenţă faţă de organul de
executare: orice act prin care subiectul activ se opune la executarea unei
hotărâri executorii, fie la început sau mai târziu în timpul executării, și
indiferent de natura cauzei (penală, civilă, administrativă, etc.)

Refuzul organului de executare de a pune în aplicare o hotărâre


judecătorească, prin care este obligat să îndeplinească un anumit act: se poate
comite atât prin refzul de executare, ca urmare a unei somații exprese, dar și
prin simpla neîndeplinire a obligațiilor de către organul de executare, aceasta
fiins asimilată refuzului, în cazul în care există prin lege obligația de punere în
executare a hotărârilor.

Refuzul de a sprijini organul de executare în punerea în aplicare a hotărârii, de


către persoanele care au această obligaţie conform legii: Ministerul Public
sprijină, în condiţiile legii, executarea hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri
executorii. În cazurile anume prevăzute de lege, Ministerul Public poate să ceară
punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii. În
cazurile prevăzute de lege, precum şi când executorul judecătoresc consideră
necesar, organele de poliţie, jandarmerie sau alţi agenţi ai forţei publice, după
caz, sunt obligaţi să sprijine îndeplinirea promptă şi efectivă a tuturor actelor de
executare silită, fără a condiţiona îndeplinirea acestei obligaţii de plata unor
sume de bani sau de efectuarea unei alte contraprestaţii.
Elementul
material Neexecutarea hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus reintegrarea în
muncă: obligația din partea angajatorului de a reintegra în muncă un salariat, pe
LATURA
aceeași poziție și la același loc de muncă avut anterior, indiferent dacă poziția
OBIECTIVĂ
este liberă sau ocupată de o altă persoană, ori dacă a fost desființat sau nu.
!!! Această obligație nu este absolută, în unele situații putându-se oferi
salariatului o poziție echivalentă într-o altă unitate din subordine.

Neexecutarea hotărârii judecătoreşti privind plata salariilor: neplata


salariilor42 în termen de 15 zile de la data cereii de executare silită adresată
angajatorului de către partea interesată.

Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti privind stabilirea, plata, actualizarea


şi recalcularea pensiilor43: Decizile de pensie emise de casele de pensii potfi
contestate în termen de 30 de zile la Comisia Centrală de Contestații. Hotărârile
C.C.C. pot fi atacate în instanță în termen de 30 de zile. Hotârările judecătorești
care stabilesc cuantumul pensiei ori privesc plata, actualizarea și recalcularea
acesteia trebuie puse în executare de casele de pensii.

Împiedicarea unei persoane de a folosi, în tot sau în parte, un imobil deţinut în


baza unei hotărâri judecătoreşti, de către cel căruia îi este opozabilă hotărârea:
se poate comite prin orice faptă aptă de a împiedica în mod concret și efectiv
folosirea imobilului, deținut în temeiul unei hotărâri judecătorești executorii,
de către cel căruia îi este opozabilă.
Crearea unei stări de pericol pentru desfășurarea normală a activității de
înfăptuire a justiției, prin suprimarea autorității hotărârilor judecătorești.
Urmarea
și
imediată
Vătămarea drepturilor unei persoane recunoscute printr-o hotărâre
judecătorească.

42 Art. 159, C.M.: Salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în cadrul C.I.M. Salariul este format din: salariul
de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
43 Privește atât sistemul public de pensii, cât și cel privat.
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei și nu trebuie să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neinriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare NU

CONSUMAREA În momentul în care se săvârșește acțiunea incriminată.


Forma continuă: la data încetării acțiunii susceptibile de a atrage reținerea oricăreia dintre
EPUIZAREA faptele prevăzute în textul incriminator.
Forma continuată: după ultimul act de executare (unitate legală).

PLÂNGEREA Este necesară, fiind o condiție de proceduralitate, dar doar în cazul faptelor prevăzute în
PREABILĂ art.287(1)(d)-(g).
ART. 289: LUAREA DE MITĂ

(1)Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde
ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de
foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui
act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar
acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării
INFRACȚIUNEA dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea
căreia a săvârșit fapta.
(2)Fapta prevăzută în alin. (1), săvârşită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin.
(2), constituie infracţiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea
îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act
contrar acestor îndatoriri.
(3)Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se
mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Material Nu are.
OBIECT
Juridic Buna desfășurare a relațiilor de serviciu și a relațiilor în legătură cu acestea.

Calificat: funcționarul public sau o persoană asimilată, persoana


chemată să se pronunțe asupra unei hotărâri de arbitraj.

!!! Este esențial pentru reținerea infracțiunii ca persoana să aibă


(Co)Autor(i) calitatea cerută de lege în momentul săvârșirii infracțiunii. În caz
Activ contrar, s-ar putea reține eventual infracțiunea de înșelăciune.

!!! Coautorul este posibil numai în situația când toți participanții


SUBIECT au calitatea cerută de lege.
Complice Orice persoană responsabilă penal.
Instigator Orice persoană responsabilă penal.
General: Statul.
Special: Autoritatea publică, instituția publică, instituția ori o altă persoană
juridică de interes public ori persoana juridică privată, în serviciul căreia
Pasiv
făptuitorul își realizează infracțiunile de serviciu.
Secundar: Persoana fizică care dă mita, dacă obținerea mitei este rezultatul
constrângerii făptuitorului.

A pretinde ceva: a cere cuiva în mod stăruitor, respectiv se formulează o


anumită pretenție, care poate să nu implice în mod neapărat satisfacerea
pretenției formulată de făptuitor.
!!! Inițiativa aparține întotdeauna făptuitorului și se poate materializa
prin prin cuvinte, gesturi, scrisori sau orice alt mijloc de comunicare,
însă trebuie înțeleasă (i.e. intenția) de cel căruia i se adresează.
LATURA Elementul
OBIECTIVĂ material A primi ceva: a lua în posesie, a prelua un obiect care se înmânează, se
dăruiește ori a încasa o sumă de bani, în mod voluntar și spontan.44 Primirea
implică o dare colectivă și, prin urmare, inițiativa aparține mituitorului.

A accepta promisiunea: a consimți, a aproba, a fi de acord cu această


promisiune, cu oferta. Inițiativa îi aparține mituitorului, iar funcționarul public,
fiind pus în fața promisiunii, o acceptă.

44 Spontaneitatea presupune o relativă concomitență între acceptarea propunerii și primirea, sau, cu alte cuvinte, inexistența
între aceste două momente a unui nterval de timp care să permită acceptării să devină ea însăși relevantă juridic.
!!! Pentru existența infracțiunii nu interesează dacă funcționarului
public săvârșește faptele incriminate direct, adică el însuși, sau indirect,
prin intermediul unei alte persoane, în ambele situații el are calitatea de
autor.

!!! Condiții esențiale pentru întregirea elementului material al infracțiunii:


pretinderea, primirea sau acceptarea promisiunii să aibă ca obiect bani sau
alte foloase (i.e. orice fel de avantaj patrimonial sau nepatrimonial).
banii sau celelalte foloase pretinse ori primite sau a căror promisiune a fost
acceptată să fie necuvenite, să nu fie legal datorate.
banii sau foloasele să fie pretinse, primite sau acceptate pentru sine sau
pentru altul.
actul pentru a cărui îndeplinire, neîndeplinire, etc., se pretinde, se primește,
se acceptă sau nu se respinde promisiunea unor foloase să facă parte din sfera
atribuțiilor de serviciu ale funcționarului public, adică să fie un act privitor la
îndatoririle sale de serviciu sau un act contrar acestor îndatoriri.
Starea de pericol pentru relațiile sociale referitoare la normala activitate a
Urmarea autorităților, instituțiilor publice, a operatorilor economici sau persoanelor
imediată juridice cu capital majoritar sau integral de stat, a persoanelor care exercită un
serviciu de interes public sau a oricărei persoane juridice.
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei și nu trebuie să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Nu sunt posibile.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate NU
TENTATIVA
Incriminare NU

CONSUMAREA În momentul pretinderii, primirii acceptării promisiunii.


EPUIZAREA Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).
ART. 290: DAREA DE MITĂ

(1)Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condiţiile arătate în art. 289, se
pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2)Fapta prevăzută în alin. (1) nu constituie infracţiune atunci când mituitorul a fost constrâns
prin orice mijloace de către cel care a luat mita.
INFRACȚIUNEA
(3)Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală
să fi fost sesizat cu privire la aceasta.
(4)Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat, dacă acestea au
fost date în cazul prevăzut în alin. (2) sau date după denunţul prevăzut în alin. (3).
(5)Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscării, iar când acestea
nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Material Nu are.
OBIECT
Juridic Buna desfășurare a relațiilor de serviciu și a relațiilor în legătură cu acestea.

Persoana care îndeplinește condițiie generale de vârstă și


(Co)Autor(i)
responsabilitate cerute de lege subiectului unei infracțiuni.
Activ
Complice Orice persoană responsabilă penal.
Instigator Orice persoană responsabilă penal.
SUBIECT
Autoritatea publică, instituția publică, instituția ori o altă persoană juridică de
interes public ori persoana juridică privată ori persoana care exercită un
Pasiv
serviciun de interes public, din al căror personal face parte funcționarul public
sau persoana căreia i se dă mită.

Promisiunea: angajamentul, făgăduiala, obligația pe care și-o asumă o


persoană față de un funcționar public de a remite în viitor o sumă de bani sau
alte foloase, dacă va acționa sau nu va acționa în sensul urmărit și dorit de acea
persoană.

Oferirea: activitatea de prezentare funcționarului public a banilor sau


foloaselor pe care acesta urmează să îi primească, în scopurile precizate prin
textul incriminator, infracțiunea de dare de mită subzistând chiar dacă oferta nu
este acceptată.

A da bani sau alte foloase: a preda, efectiv, a remite funcționarului public


Elementul banii sau foloasele.
material
!!! Condiții esențiale pentru întregirea elementului material al infracțiunii:
LATURA
 promisiunea, oferirea sau darea de mită să aibă ca obiect bani sau alte
OBIECTIVĂ
foloase.
 banii sau foloasele promise, oferite sau date să fie necuvenite, să nu fie
datorate, potrivit legii, deci să aibă un carcater de retribuție, adică să constituie
plata în vederea unui act determinat, arătat în mod explicit.
 banii sau foloasele să fie date sau promise pentru cel mituit sau pentru o
terță persoană.
 actul în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, etc., subiectul activ promite,
oferă sau dă bani ori alte foloase să fie un act privitor la îndatoririle de serviciu
ale funcționarului ori un act contrar acestor îndatoriri.
Starea de pericol în sensul creării posibilității unei îndepliniri incorecte sau a
Urmarea unei neîndepliniri a îndatoririle de serviciu de către un funcționar public sau o
imediată persoană care exercită, permanent sau temporar, cu sau fără renumerație, o
însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice.
Legătura de Rezultă din materialitatea faptei și nu trebuie să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare NU

În momentul promiterii, oferirii sau dării de bani sau alte foloase necuvenite funcționarului
CONSUMAREA
mituit.
EPUIZAREA Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).
ART. 291: TRAFICUL DE INFLUENŢĂ

(1)Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau
indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă
să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina
INFRACȚIUNEA
pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui
act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor
îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2)Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se
mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Material Nu are.
OBIECT
Juridic Buna desfășurare a relațiilor de serviciu și a relațiilor în legătură cu acestea.

Orice persoană responsabilă penal.

!!! Poate fi chiar și un funcționar public, dar într-o asemenea


varinată, acesta apare ca un simplu terț în raport cu funcționarul
public vizat de a îndeplini actul de serviciu.

(Co)Autor(i) !!! În varianta agravantă subiectul activ este calificat: cel care
Activ exercită o funcție de demnitate publică, un judecător, procuror,
organ de cercetare penală, persoană cu atribuții de constatare și
sancționare a contravenților.45
SUBIECT
!!! Coautor poate fi numai o persoană care are sau pretinde că are
influență asupra unui funcționar public.
Complice Orice persoană responsabilă penal.
Instigator Orice persoană responsabilă penal.
Autoritatea publică, instituția publică, instituția ori o altă persoană juridică de
interes public ori persoana juridică privată, în serviciul căreia se găsește
funcționarul public pentru a cărei influență făptuitorul primește ori pretinde
Pasiv
foloasele sau acceptră darurile.
și
Funcționarul publică a cărei influență este traficată.

A primi bani sau alte foloase: preluarea de către făptuitor a unei sume de
bani, a unui bun, etc.

A pretinde bani sau foloase: formularea de către subiectul activ nemijlocit,


LATURA Elementul în mod expres sau tacit, a cererii de a i se da o sumă de bani, un bun sau alte
OBIECTIVĂ material valori.

A accepta promisiuni: a manifesta acordul cu privire la promisiunile făcute


sau darurile oferite.

45Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie:


Art. (7) Faptele de luare de mită sau trafic de influenţă săvârşite de o persoană care:
a)exercită o funcţie de demnitate publică;
b)este judecător sau procuror;
c)este organ de cercetare penală sau are atribuţii de constatare ori de sancţionare a contravenţiilor;
d)este una dintre persoanele prevăzute la art. 293 din Codul penal
se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la art. 289 sau 291 din Codul penal, ale cărei limite se majorează cu o treime.
!!! Condiții esențiale pentru întregirea elementului material al infracțiunii:
subiectul activ să aibă influență ori să lase să se creadă că are influență asupra
funcționarului public sau persoanei care exercită, permanent sau temporar, cu
sau fără o renumerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane
fizice dintre cele susceptibile a căror influență să fie traficată.

subiectul activ să promită intervenția sa pe lângă un funcționar public sau o


persoană care exercită o însărcinare în serviciul unei persoane fizice dintre cele
susceptibile a căror influență să fie traficată, spre a-l determina să (nu)
îndeplinească, să urgenteze sau să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în
îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor
îndatoriri.

acțiunea ce constituie elementul material al infracțiunii să fie realizată mai


înainte ca funcționarul public sau persoana pe lângă care s-a promis că se va
interveni să fi îndeplinit actul ce constituie obiectul intervenției sau, cel mai
târziu, în timpul îndeplinirii acestuia.
Urmarea Starea de pericol pentru buna desfășurare a raporturilor de serviciu în cadrul
imediată unităților prevăzute la art. 176 NCP46 sau al persoanelor juridice de drept privat.
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei și nu trebuie să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate NU
TENTATIVA
Incriminare NU

CONSUMAREA
infracțiune de În momentul pretinderii, primirii acceptării promisiunii unor bani sau foloase necuvenite sau
consumare daruri.
anticipată
EPUIZAREA Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).

46Art. 176: Prin termenul public se înţelege tot ce priveşte autorităţile publice, instituţiile publice sau alte persoane juridice
care administrează sau exploatează bunurile proprietate publică.
ART. 292: CUMPĂRAREA DE INFLUENŢĂ

(1)Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct
ori indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui
funcţionar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să
urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să
îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi
INFRACȚIUNEA
interzicerea exercitării unor drepturi.
(2)Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală
să fi fost sesizat cu privire la aceasta.
(3)Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, dacă au fost date
după denunţul prevăzut în alin. (2).
(4)Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscării, iar dacă acestea
nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Material Nu are.
OBIECT
Juridic Buna desfășurare a relațiilor de serviciu și a relațiior sociale în legătură c acestea.

Orice persoană responsabilă penal.

!!! Poate fi chiar și un funcționar public, dar într-o asemenea


(Co)Autor(i)
varinată, acesta apare ca un simplu terț în raport cu funcționarul
Activ
public care ar urma să îndeplineacă actul de serviciu solicitat de
cumpărătorul de influență.
Complice Orice persoană responsabilă penal.
SUBIECT
Instigator Orice persoană responsabilă penal.
Principal: organul de stat, instituția publică sau orice altă persoană juridică în al
cărei serviciu se găsește funcționarul public pentru a căreui influențare
făptuitorul promite, oferă sua dă bani ori alte foloase.
Pasiv
Secundar: funcționarii în ale căror atribuții de serviciu intră efectuarea unui act
pentru care este real interesată persoana căreia i se promite intervenția și asupra
căreia fapta aruncă suspiciuni.

Promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase necuvenite.

!!! Diferența față de infracțiunea de dare de mită este că dacă la darea de mită
promisiunea, oferirea sau darea se face pentru a cumpăra îndeplinirea sau
neîndeplinirea activității funcționarului public, la cumpărarea de influență
aceste activități sau desfășurate pentru a cumpăra influența unui terț
LATURA Elementul asupra activității funcționarului public sau persoanei prevăzute la art. 308
OBIECTIVĂ material NCP.47

!!! Condiții esențiale pentru întregirea elementului material al infracțiunii:


 ca oricare dintre acțiunile de promitere, oferire sau dare să fie săvârșită ca
urmare a influenței pe care vânzătorul de influență pretinde că o are asupra
funcționarului public sau persoană prevăzută în art. 308 NCP.
ca acțiunea ce realizează elemntul material să fie săvârșită de către autor

47Art. 308 (1) Dispoziţiile art. 289-292, 295, 297-301 şi 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi
faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o
însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei
persoane juridice.
(2) În acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.
pentru intervenția traficului pe lângă un funcționar public sau persoana
prevăzută în art. 308 NCP.
acțiunea să fie realizată mai înainte ca funcționarul public sau persoana
prevăzută în art. 308 NCP pe lângă care s-a promis că se va interevni să fie
îndeplinit actul ce intră în atribuțiile sale de serviciu sau cel mai târziu în timpul
îndeplinii acestora.
Starea de pericol în ceea ce privește buna desfășurare a activității unei
Urmarea
autorități, instituții publice sau altei persoane juridice în serviciul căreia se află
imediată
funcționarul public sau persoana prevăzută în art. 308 NCP.
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei și nu trebuie să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
INtenție directă calificată prin scop.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate NU
TENTATIVA
Incriminare NU

În momentul promiterii, oferirii sau dării de bani sau alte foloase necuvenite traficantului de
CONSUMAREA
influență.
EPUIZAREA Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).
ART. 295: DELAPIDAREA

(1)Însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar public, în interesul său ori pentru
INFRACȚIUNEA
altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează se pedepseşte
cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2)Tentativa se pedepseşte.

Bani: bilete de bancă și monedele metalice românești sau străine care au


putere de circulație, indiferent dacă se află în numerar sau la dispoziția unității
publice.
Valori: hârtiile de valoare de orice fel,48 dacă încorporează drepturi a căror
Material
valorificare este legată de deținerea respectivelor înscrisuri.
OBIECT Alte bunuri: bunurile mobile corporale, altele decât banii sau valorile asimilate
acestora.
Plusurile în gestiune, chiar dacă au fost obținute în mod fraudulos.
Relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a serviciului.
Juridic și
Relațiile sociale referitoare la potrecția patrimoniului.

Un funcționar public care gestionează sau administrează bunurile


unei autorități publice, instituții publice sau alte persoane juridice
care administrează sau exploatează bunurile proprietate publică.

!!! Subiect dublu calificat (funcționar public +


(Co)Autor(i)
administrator49/gestionar50); cele două calități se ce cer să fie
Activ
îndeplinite în mod cumulativ.
SUBIECT
!!! În cazul coautoratului este necesar ca toți participanții să aibă
calitatea prevăzută de lege.
Complice Orice persoană cu capacitate penală.
Instigator Orice persoană cu capacitate penală.
Autoritatea publică, instituția publică sau alte persoane juridice care
Pasiv
administrează sau exploatează bunurile proprietate publică.

Însușirea: constă, pe de-o parte, dintr-un act inițial de scoatere (sustragere)


a unui bun din posesia sau detenția unei persoane juridice dintre cele prevăzute
în art. 176 NCP, și, pe de altă parte, dintr-un act subsecvent de trecere a acestuia
în stăpânire proprie a făptuitorului.

Folosirea: constă într-un act inițial de luare sau scoatere a unui bun din sfera
LATURA Elementul
patrimonială a unei unități publice și apoi într-un act subsecvent de
OBIECTIVĂ material
întrebuințare a bunului scos, prin care se obține un folos nelegal, în beneficiul
făptuitorului ori a altei persoane, după care bunul este readus în patrimoniul
instituției sau unității publice respective (scoatere temporară din patrimoniu
sau tragerea de foloase).

Traficarea: scoaterea bunului din sfera patrimonială a unității sau instituției

48 CEC-urile, obligațiile CEC, titlurile de credit, hărtiile de virament, timbrele, etc.


49 Acel funcționar public în ale cărui atribuții de serviciu intră și efectuarea de acte de dispoziție (planificarea, aprovizionarea,
desfacerea, repartizarea plăților, etc.) cu privire la bunurile ce aparțin autorității publice, instituției publice sau altei persoane
juridice care administrează sau explotează bunurile proprietate publică.
50 Acel angajat al unei persoane juridice prevăzute la art. 176 NCP care are atribuții principale de serviciu primirea, păstrarea și

eliberarea de bunuri aflate în administrarea, folosința sau deținerea, chiar temporară, a acesteia.
publice și apoi din actul de speculare (darea în folosința unei terțe persoane), în
vederea obținerii unui profit (scoatere temporară din patrimoniu).
Urmarea Scoaterea definitivă sau temporară a bunului din sfera patrimonială a persoanei
imediată vătămate și producerea unei eventuale pagube acesteia.
Legătura de
Rezultă, în principiu din materialitatea faptei și nu trebuie să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Indenție directă calificată prin scop, dar nu se exclude și existența intenției indirecte.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare DA

În momentul în care bunul iese temporar sau definitiv din sfera patrimonială a persoanei
CONSUMAREA
vătămate.
EPUIZAREA Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).
ART. 296: PURTAREA ABUZIVĂ

(1)Întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană de către cel aflat în exercitarea


INFRACȚIUNEA atribuţiilor de serviciu se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă.
(2)Ameninţarea ori lovirea sau alte violenţe săvârşite în condiţiile alin. (1) se sancţionează cu
pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o
treime.

Varianta tip: nu există.


Material Varianta agravantă:corpul persoanei asupra căreia s-au exercitat acțiuniile
incriminatorii (dacă au fost săvârșite acte de loviri sau alte violență).
Relațiile sociale de serviciu care presupun o comportare corectă și cuviincioasă a
OBIECT funcționarului public, sau a unei persoane asimilate.
și
Juridic
Relațiile sociale referitoare la onoarea și demnitatea persoanei (varianta tip) sau
referitoare la libertatea psihică a persoanei sau integritatea corporală ori
sănătatea persoanei (varianta agravantă).

Nemijlocit calificat  o persoană care se află în exercitarea


atribuțiilor de serviciu în cadrul oricărei persoane juridice publice
sau private.
(Co)Autor(i)
Activ
!!! În cazul coautoratului este necesar ca toți participanții să aibă
calitatea prevăzută de lege.
SUBIECT
Complice Orice persoană responsabilă penal.
Instigator Orice persoană responsabilă penal.
Principal: autoritatea publică, instituția publică sau alte persoane juridică a
cărei activitate a fost tulburată prin fapta autorului.
Pasiv
Secundar: persoana căreia i s-au adresat expresii jignitoare, a fost amenințată
ori a suferit loviri sau alte violențe.

întrebuințarea de expresii jignitoare: folosirea de cuvinte de ocară sau


umilitoare care sunt apte să atingă demnitatea unei persoane.

expresii jignitoare: toate faptele prin care se aduce atingere onoarei ori
reputației unei persoane prin cuvinte, gesturi sau prin alte mijloace ori prin
supunerea la batjocură.
Elementul
!!! Amenințarea, ca infracțiune autonomă, este absorbită în conținutul
material
constitutiv agravant al infracțiunii de purtare abuzivă.

LATURA !!! Loviri sau alte violențe, ca infracțiune autonomă, este absorbită în conținutul
OBIECTIVĂ constitutiv agravant al infracțiunii de purtare abuzivă.
 cu toate acestea, termenul „violență” are o sferă mai largă, înțelegându-se și
violențele comise asupra obiectelor aflate asupra unei persoane ori care au fost
aruncate în fața acesteia.
Starea de pericol creată prin atingerea demnității persoanei și a prestigiului
activității unității în care își desfășoară serviciul făptuitorul (la varianta tip).
Urmarea
imediată
Și în afectarea libertății psihice sau într-o vătămare materială adusă integrității
corporale sau sănătății subiectului pasiv (la varianta agravantă).
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei, nefiind nevoie să fie dovedită.
cauzalitate
LATURA
Intenție directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate
PREMERGĂTOARE
Posibilitate NU/DA (la varianta agravantă)
TENTATIVA
Incriminare NU

CONSUMAREA În momentul comiterii activității infracționale.


EPUIZAREA Formă continuată: după executarea ultimului act de executare (unitate legală).
ART. 297: ABUZUL ÎN SERVICIU

(1)Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un


act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a
drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se
pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o
INFRACȚIUNEA
funcţie publică.
(2)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea
atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru
aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie,
sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică
necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.

În principiu nu are.
Material
!!! Excepție: dacă fapta este îndreptată împotriva unor bunuri ori asupra corpului
unei persoane, aceastea pot constitui obiectul material al infracțiunii.
OBIECT
Relațiile sociale referitoare la asigurarea desfășurării în condiții optime a
activității persoanelor juridice (publice sau private), sau cele în legătură cu
Juridic
protecția intereselor legitime ale persoanelor împotriva abuzurilor venite din
partea funcționarilor publici.

În varianta tip sau asimilată este calificat  un funcționar public.

!!! Este esențial pentru reținerea infracțiunii ca persoana să aibă


(Co)Autor(i) calitatea cerută de lege în momentul săvârșirii infracțiunii.
Activ
!!! Coautorul este posibil numai în situația când toți participanții
SUBIECT au calitatea cerută de lege.
Complice Orice persoană responsabilă penal.
Instigator Orice persoană responsabilă penal.
Autoritatea publică, instituția publică sau alte persoane juridică publică sau
privată ori persoana fizică căreia i se cauzează o pagubă ori o vătămare a
Pasiv
drepturilor sau intereselor legitime, ori o persoană discriminată (varianta
asimilată).

Neîndeplinirea sau îndeplinirea în mod defectous a unui act.


Act: operațiunea care trebuie să fie efectuată de funcționarul public
sau persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a
fost investită.
Neîndeplinirea unui act: omnisiunea făptuitorului de a efectua
Elementul operațiunea pe care era ținut să o efecetueze.
material Îndeplinirea în mod defectous: efectuarea unei operațiuni altfel decât
trebuia efectuată.
LATURA
OBIECTIVĂ Crearea unei situații dificile: acțiunea sau inacțiunea făptuitorului de a-i
crea unei persoane o situație mai rea decât a celorlalte persoane, din motive
discriminatorii.
Atingere audsă calității relațiilor de serviciu din unitatea în care își defășoară
activitatea subiectul activ al abuzului în serviciu.
Urmarea Condiționată de:
imediată cauzarea unei pagube aduse în patrimoniul unei persoane fizice sau juridice.
cauzarea unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale unei
persoane fizice sau ale unei persoane juridice.
îngrădirea exercitării unui drept al unei persoane, pe motive discriminatorii.
crearea pentru o persoană o situaţie de inferioritate, pe motive
discriminatorii.
Varianta tip: este o infracțiune de rezultat și trebuie dovedită legătura de
Legătura de cauzalitate.
cauzalitate Varianta asimilată: rezultă din materialitatea faptei, nefiind nevoie să fie
dovedită.

LATURA Varianta tip: intenție directă sau indirectă.


SUBIECTIVĂ Varianta asimilată: intenție directă. calificată prin mobil.

ACTE
Posibile, dar neincriminate
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare NU

CONSUMAREA În momentul comiterii activității infracționale.


EPUIZAREA Formă continuată: după executarea ultimului act de executare (unitate legală).
ART. 298: NEGLIJENŢA ÎN SERVICIU

Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin
INFRACȚIUNEA
neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o
pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale
unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

De regulă lipsește.
Material
!!! Excepție: dacă fapta este îndreptată împotriva unor bunuri ori asupra corpului
unei persoane, aceastea pot constitui obiectul material al infracțiunii.
OBIECT
Relațiile sociale referitoare la asigurarea desfășurării în condiții optime a
activității persoanelor juridice (publice sau private) sau la protecția intereselor
Juridic
legitime ale persoanelor împotriva abuzurilor săvârșite, chiar din culpă, de
funcționari.

Calificat  un funcționar public sau persoana asimilată acestuia.

!!! Este esențial pentru reținerea infracțiunii ca persoana să aibă


(Co)Autor(i) calitatea cerută de lege în momentul săvârșirii infracțiunii.
Activ
SUBIECT !!! Coautorul este posibil numai în situația când toți participanții
au calitatea cerută de lege.
Complice În mod excepțional, sub forma participației improprii: orice
Instigator persoană responsabil penal care acționează cu intenție.
Persoana care a suferit o pagubă sau o vătămare importantă a intereselor prin
Pasiv
activitatea infracțională.

Încălcarea îndatoririlor de serviciu de către funcționarul public sau de o


persoană care se află în serviciu.

Îndatorire de serviciu: tot ceea ce cade în sarcina unui funcționar public sau
a unei alte persoane, potrivit normelor care reglementează serviciul respectiv
ori care sunt inerente naturii acestui serviciu.
Elementul
material Încălcarea unei îndatoriri de serviciu: nerespectarea sau nesocotirea unei
LATURA sarcini care rezultă din obligațiile de serviciu ale făptuitorului.
OBIECTIVĂ
Neîndeplinirea: omoterea, neefectuarea unui act care trebuie îndeplinit ori
rămânerea făptuitorului în stare de pasivitate.

Îndeplinirea defectuasă: îndeplinirea altfel decât se cuvine să fie efectuată.


Urmarea Cauzarea unei pagube, o vătămare a drepurilor sau intereselor legitime ale
imediată persoanei fizice sau juridice.
Legătura de Este o infracțiune de rezultat și trebuie dovedită legătura de cauzalitate.
cauzalitate

LATURA
Culpă (cu ușurință sau neglijență).
SUBIECTIVĂ

ACTE
Nu sunt posibile.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate NU
TENTATIVA
Incriminare NU
CONSUMAREA În momentul vătămării intereselor legale ale unei persoane
Formă continuă: când elementul material constă în neîndeplinirea unei îndatoriri de
serviciu.52
EPUIZAREA51
Infracțiune progresivă: în ipoteza în care urmarea constă în cauzarea unei pagube unei
persoane fizice sau juridice.53

51 Conform Udroiu, M, Fișe de Drept Penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014: infracțiunea nu poate să fie
comisă în formă continuată.
52 Conform Dobrinoiu V, Noul Cod Penal Comentat.Partea Specială, Ediția a II-a, Editura Univerjul Juridic, București, 2014.

53 Conform Dobrinoiu V, Noul Cod Penal Comentat.Partea Specială, Ediția a II-a, Editura Univerjul Juridic, București, 2014.
ART. 320: FALSUL MATERIAL ÎN ÎNSCRISURI OFICIALE

(1)Falsificarea unui înscris oficial, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin
alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecinţe juridice, se pedepseşte cu
închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
INFRACȚIUNEA (2)Falsul prevăzut în alin. (1), săvârşit de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de
serviciu, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor
drepturi.
(3)Sunt asimilate înscrisurilor oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate
producătoare de consecinţe juridice.
(4)Tentativa se pedepseşte.

Înscrisurile oficiale: orice înscris care emană de la o persoană juridică dintre


cele prevăzute la art. 176 NCP54, ori de la o persoană prevăzută în art. 175(2)
NCP55, sau care aparține (înregistrat sau depus) unor asemenea persoane.
Material Copiile legalizate ale înscrisurilor oficiale falsificate prin alterare
OBIECT Biletele (fără putere circulatorie, nominală), tichetele sau orice imprimate
producătoare de consecințe juridice (sunt asimilate de lege cu înscrisurile
oficiale) falsificate prin alterare.
Relațiile sociale ce iau naștere în jurul și datorită încrederii publice în înscrisurile
Juridic
cu valoare probatorie și generatoare de consecințe juridice.

Varianta tip: orice persoană care îndeplinește condițiile


răspunderii penale.
Varianta agravantă: un funcționar public.
(Co)Autor(i)
Activ
SUBIECT !!! Coautoratul este posibil numai dacă toți actorii au calitatea
cerută de lege.
Complice Orice persoană responsabil penal.
Instigator Orice persoană responsabil penal.
Pasiv Unitatea emitentă sau cea căreia îi aparține înscrisul oficial.

Contrafacerea scrierii: reproducerea, prin imitare, a conținutului pe care îl


are, în mod obișnuit, un asemenea înscris adevărat, preexistent, sau a
semnăturii de pe un înscris oficial.56
Alterarea: denaturarea materială a conținutului prin adăugiri sau modificări
de cifre sau date, prin ștersături, sau prin aducerea în stare de ilizibilitate a
unor părți din înscrisuri oficiale prin pătare, decolorare, etc.
LATURA Elementul
OBIECTIVĂ material Condiții esențiale care trebuie să fie îndeplinite pentru întregirea elemnetului
material:
înscrisul trebuie să facă parte din categoria înscrisurilor oficiale, adică
înscrisuri întocmite de persoane juridice prevăzute în art. 176 NCP sau 175(2)
NCP.
înscrisul oficial falsificat să fie susceptibilă de a produce consecințe juridice în
cazul în care ar fi folosit.57

54 Prin termenul public se înţelege tot ce priveşte autorităţile publice, instituţiile publice sau alte persoane juridice care
administrează sau exploatează bunurile proprietate publică.
55 De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public

pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la
îndeplinirea respectivului serviciu public.
56 Indiferent dacă se reproduce semnătura unei persoane reale sau se realizează o semnătură fictivă, care crează aparența unei

semnături reale.
Urmarea Starea de pericol pentru relațiile sociale referitoare la încrederea publică de
imediată care se bucură înscrisurile oficiale.
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei și nu este necesar să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare DA

În momentul în care s-a realizat falsificarea înscrisului oficial prin contrafacerea sau alterare,
CONSUMAREA
chiar dacă înscrisul falsificat nu a fost folosit.
EPUIZAREA Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).

57Cerința este îndeplinită din momentul ce înscrisul falsificat are aparența caracteristicilor unui înscris oficial adevărat și ar
putea, prin folosire, produce aceleași efecte ca și acesta din urmă.
ART. 321: FALSUL INTELECTUAL

(1)Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar public
INFRACȚIUNEA aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări
necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau
împrejurări, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2)Tentativa se pedepseşte.

Înscrisul oficial întocmit cu respectarea condițiilor ad validitatem prevăzute de


Material
lege, apt să producă efecte juridice.
OBIECT
Relațiile sociale referitoare la încrederea publică de care se bucură înscrisurile
Juridic
oficiale.

Numai un funcționar public care săvârșește fapta în exercitarea


atribuțiilor de serviciu.
(Co)Autor(i)
Activ !!! Dacă întocmirea înscrisului intră în competența unui colectiv, pot
SUBIECT
fi coautori ai falsului intelectual toți membrii colectivului.
Complice Orice persoană responsabilă penal.
Instigator Orice persoană responsabilă penal.
Pasiv Unitatea emitentă sau cea căreia îi aparține înscrisul oficial.

Atestarea unei fapte necorespunzătoare adevărului: făptuitorul


întocmește înscrisul, trece în cuprinsul acestuia, în mod mincinos, adică altfel
decât în realitate, o anumită faptă sau împrejurare despre care înscrisul este
destinat să facă proba, prezentând-o astfel ca fiind în deplină concordanță cu
realitatea.

Prin omnisiune: funcționarul public, întocmind înscrisul, nu trece în


Elementul cuprinsul acestuia date sau împrejurări care, față de ceea ce este chemat să
material constate acel înscris, trebuiau menționate.
LATURA
OBIECTIVĂ Condiții esențiale care trebuie să fie îndeplinite pentru întregirea elemnetului
material:
atestarea neadevărată sau omnisiunea vădită să se fi produs cu prilejul
întocmirii înscrisului oficial de către funcționarul competent.
atestarea neadevărată sau omnisiunea voită să fie săvârșită în cadrul și cu
ocazia exercițiului atribuțiilor de serviciu ale legiuitorului.
Urmarea Crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale ocrotite, pericolul rezultând
imediată din întocmirea unui înscris oficial.
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei și nu este necesar să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare DA

În momentul în care s-a realizat falsificarea înscrisului oficial cu prilejul întocmirii sale, chiar
CONSUMAREA
dacă înscrisul falsificat nu a fost folosit.
EPUIZAREA Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).
ART. 322: FALSUL ÎN ÎNSCRISURI SUB SEMNĂTURĂ PRIVATĂ

(1)Falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul dintre modurile prevăzute în
INFRACȚIUNEA art. 320 sau art. 321, dacă făptuitorul foloseşte înscrisul falsificat ori îl încredinţează altei
persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2)Tentativa se pedepseşte.

Material Înscrisul sub semnătură privată falsificat.


OBIECT Relațiile sociale referitoare la încrederea publică pe care trebuie să o inspire
Juridic
înscrisurile sub semnătură privată.

Orice persoană care are o anumită pricepere sau dexteritate în


operațiunile de contrafacere sau alterare ori de atestare a unor
(Co)Autor(i)
fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori de a omite
Activ
inserarea unor date sau împrejurări.
SUBIECT
Complice Orice persoană cu capacitate penală.
Instigator Orice persoană cu capacitate penală.
Persoana, fizică sau juridică, ale cărei interese materiale sau morale au fost ori ar
Pasiv
putea fi atinse prin folosirea înscrisului sub semnătură privată fals.

Falsificarea înscrisului sub semnătură privată: prin contrafacerea scrierii


ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod; ori prin atestarea unor fapte
sau împrejurări necorespunzătoare adevărului sau prin omnisiunea cu știință
de a insera unele date sau împrejurări.

»contrafacerea scrierii: imitarea, reproducerea frauduloasă a scrierii


unui act, pentru a face să se creadă că scrierea, astfel cum a fost imitată,
este cea originală și exprimă voința autorului actului.
»contrafacerea subscrierii: imitarea semnăturii persoanei care trebuia să
semneze actul, dacă nu ar fi fost falsificat.
»alterarea: modificarea materială a redactării textului unui asemenea
înscris, prin adăugiri, înlocuiri, ștersături sau juxtapunere.58
»falsificarea prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare
adevărului: prezentarea în conținutul înscrisului, în mod denaturat,
Elementul
fapta sau împrejurarea asupra căreia poartă atestarea.
LATURA material
OBIECTIVĂ »omnisiunea cu știință de a insera în conținutul înscrisului unele date sau
împrejurări: făptuitorul trece sub tăcere date sau împrejurări deși ele
trebuiau să fie constate în acel înscris.

Folosirea înscrisului falsificat ori încredințarea lui, spre folosire, altei


persoane.

!!! Numai săvârșirea cumulativă, în mod succesiv, a ambelor acțiuni dă


naștere infracțiunii.

Condiții esențiale care trebuie să fie îndeplinite pentru întregirea elemnetului


material:
înscrisul falsificat să aibă un conținut cu relevanță juridică.
înscrisul să fie apt de a produce consecințe juridice, să aibă putere probatorie.
Urmarea Starea de pericol pentru relațiile sociale referitoare la încrederea publică
imediată acordată valorii probante de care se bucură înscrisurile sub semnătură privată.

58 Ex.:aducerea unei hărtii cu semnătura originală și lipirea ei pe partea de jos a textului dactilografiat.
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei și nu este necesar să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare DA

În momentul în care falsificatorul folosește înscrisul sub semnătură privată falsificat, sau îl
CONSUMAREA
încredințează în vederea folosirii chiar dacă înscrisul falsificat nu a fost folosit.
EPUIZAREA Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).
ART. 323: UZUL DE FALS

Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea
INFRACȚIUNEA
producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu
amendă, când înscrisul este oficial, şi cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, când
înscrisul este sub semnătură privată.

Material Înscrisul folosit de făptuitor în vederea producerii unei consecințe juridice.


OBIECT Relațiile sociale referitoare la încrederea publică pe care trebuie să o inspire
Juridic
înscrisurile oficiale sau înscrisurile sub semnătură privată

Orice persoană care îndeplinește condițiile generale de a răspunde


(Co)Autor(i)
penal.59
Activ
Complice Orice persoană cu capacitate penală.
Instigator Orice persoană cu capacitate penală.
SUBIECT
Societatea ca titular al încrederii publice în înscrisurile oficiale sau sub
semnătură privată.
Pasiv
Persoana juridică sau fizică ale căror interese au fost sau ar putea fi lezate prin
folosirea înscrisului falsificat.

A folosi un înscris fals înseamnă a-l prezenta, a-l utiliza, a-l înfățișa unei
autorități publice, instituții publice sau altei persoane juridice ori unei persoane
care exercită un serviziu de interes public, pentru care a fost învestită de
autoritățiile publice, ca dovadă a conținutului său aparte.
Elementul
material
Condiții esențiale care trebuie să fie îndeplinite pentru întregirea elemnetului
LATURA material:
OBIECTIVĂ înscrisul să fie susceptibil de a produce consecințe juridice, adică de a servi ca
probă.
Starea de pericol pentru relațiile sociale referitoare la încrederea publică
Urmarea
acordată valorii probante de care se bucură înscrisurile oficiale sau înscrisurile
imediată
sub semnătură privată.
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei și nu este necesar să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă calificată prin scop.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare NU

CONSUMAREA În momentul în care este folosit înscrisul falsificat.


EPUIZAREA Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).

59În cazul înscrisului sub semnătură privată, în ipoteza în care falsificatorul înscrisului este cel care îl utilizează, NU EXISTĂ
CONCURS DE INFRACȚIUNI între fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, cea din urmă fiind absorbită în
conținutul constitutiv al primei.
ART. 326: FALSUL ÎN DECLARAŢII

Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art.
INFRACȚIUNEA 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei
consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor,
declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3
luni la 2 ani sau cu amendă.

Declarația făcută de făptuitor în scris.

Material !!! Dacă declarația este orală, fapta nu are obiect material, întrucât înscrisul în care
OBIECT se consemnează declarația neadevărată este produsul infracțiunii de fals în
declarații, iar nu obiectul material al acesteia.
Relațiile sociale referitoare la încrederea publică în declarațiile date în fața unui
Juridic
funcționar public sau a unei unități în care acesta își desfășoară activitatea.

Orice persoană responsabilă penal și care este îndreptățită să facă


declarații în fața autoritățiilor publice sau a unitățiilor abilitate să
emită înscrisuri oficiale.

(Co)Autor(i) !!! Coautoratul nu este posibil.


Activ
!!! Funcționarul public care consemnează declarația, știind că e
SUBIECT
falsă și fără a sesiza organele de urmărire penală, săvârșește
infracțiunea de omnisiunea sesizării.
Complice Orice persoană care are capacitate penală.
Instigator Orice persoană care are capacitate penală.
Autoritatea publică sau unitatea abilitată să emită înscrisuri oficiale în baza unei
Pasiv declarații din partea unei persoane capabile și îndreptățite, potrivit legii, să dea
acea declarație.

Declarația scrisă sau orală necorespunzătoare adevărului (în tot sau în parte),
dată în limba română sau într-o limbă străină, simplă sau cu explicații, făcută
spontan sau la cerere, făcută în fața unui funcționar public sau a unei unități în
care acesta își desfăsoară activitatea.

Condiții esențiale care trebuie să fie îndeplinite pentru întregirea elemnetului


Elementul
material:
material
LATURA declarația necorespunzătoate adevărului trebuie să fie dintre acelea care,
OBIECTIVĂ potrivit legii sau împrejurărilor, servește la producerea vreunei consecințe
juridice.60
declarația să nu fie supusă reglementării speciale cu privire la veridicitatea ei,
respectiv dacă declarația necorespunzătoare adevărului nu cade sub incidența
altei norme de incriminare.61
Starea de pericol pentru relațiile sociale referitoare la încrederea publică de
Urmarea
care se bucură declarațiile făcute în fața funcționariilor publici sau a unei unități
imediată
în care aceștia își desfășoară activitatea.

60Ex.: declarația completată și depusă la Administrația Financiară a decontărilor privind TVA, prin înscrierea unor venituri
nereale, în vederea rambursării acestei taxe; cu ocazia dezbaterii la notariat a unei succesiuni, autorul declară că este unic
moștenitor al lui de cuius, deși știa că mai există alți moștenitori cu vocație succesorală.
61Ex.: declarația necorespunzătoare a martorului într-o cauză penală, civilă, administrativă, etc., cade sub incidența mărturii

mincinoase; sesizarea organelor penale, cu privire cu săvârșirea unei fapte, cunoscând că aceasta nu este reală, formează
conținutul constitutiv alinfracțiunii de introducere în eroare a organelor penale.
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei și nu trebuie să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă calificată prin scop.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare NU

În momentul în care s-a depus înscrisul ce consemnează declarația falsă la funcționarul public
sau la unitatea la care acesta își desfășoară activitatea sau în momentul în care declarația falsă
CONSUMAREA
este consemnată de funcționarul autorității competente într-un înscris apt să producă
consecințe juridice (infracțiune comisivă intenționată).
EPUIZAREA Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare (unitate legală).
ART. 327: FALSUL PRIVIND IDENTITATEA

(1)Prezentarea sub o identitate falsă ori atribuirea unei asemenea identităţi altei persoane,
făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau transmisă unei unităţi în care
aceasta îşi desfăşoară activitatea prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la
identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat, pentru a
INFRACȚIUNEA
induce sau a menţine în eroare un funcţionar public, în vederea producerii unei consecinţe
juridice, pentru sine ori pentru altul, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(2)Când prezentarea s-a făcut prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane, pedeapsa
este închisoarea de la unu la 5 ani.
(3)Încredinţarea unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile
spre a fi folosit fără drept se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

La varianta tip și varianta agravantă obiectul material lipsește.


Material La varianta asimilată (alin. 3) obiectul material este constituit din înscrisurile
OBIECT false care sunt folosite fără drept.
Relațiile sociale referitoare la încrederea publică pe care societatea o are în
Juridic
constatările organelor componente cu privire la identitatea unei persoane.

Orice persoană care îndeplinește condițiile generale ale


(Co)Autor(i)
răspunderii penale
Activ
Complice Orice persoană responsabilă penal.
Instigator Orice persoană responsabilă penal.
În cazul în care autorul infracțiunii atribuie o identitatea falsă unei persoane:
SUBIECT
dacă aceasta este prezentă și confirmă identitatea falsă» coautor.
Observații
dacă aceasta nu este prezentă, dar a consimțit să îi fie prezentată identitatea
falsificată» complice anterior.
Autoritatea sau instituția publică ori unitatea în cadrul căreia fucționarul public
Pasiv
își desfășoară activitatea.

Acțiunea de prezentare sub o identitate falsă: înfățișarea unei persoane


înaintea funcționarului public care are competența să constate identitatea, sub o
identitate care nu este a sa.

A atribui o identitate falsă altei persoane: a declara, a atesta unu funcționar


public îndreptățit a stabili identitatea acelei persoane că persoana respectivă
are o dentitate care, în realitate nu este a sa, alterându-se în acest fel adevărul,
eventual prezentându-se și anumite dovezi false sau alte mijloace frauduloase.
Elementul
material Condiții esențiale care trebuie să fie îndeplinite pentru întregirea elemnetului
material:
LATURA prezentarea sau atribuirea unei identități false trebuie să aibă loc în fața unui
OBIECTIVĂ funcționar public competent de a identifica o persoană sau să fie trimisă unei
unități în care funcționarul public își desfășoară activitatea.
activitățile ilicite să se săvârșească în vederea producerii unor consecințe
juridice (varianta tip și varianta agravantă) sauîncredințarea înscrisului care
are un conținut real unei alte persoane să se facă în scopul de a fi folosit fără
drept (varianta asimilată).
Crearea unei stări de pericol determinată de obținerea (varianta tip și varianta
Urmarea agravantă) și din posibilitatea de a obține (varianta asimilată), în mod
imediată fraudulos, a unei constatări privind identitatea necorespunzătoare adevărului și
deci susceptibile de a fi sursa unor consecințe juridice nelegitime.
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei și nu trebuie să fie dovedită.
cauzalitate
LATURA
Intenție directă calificată prin scop.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare NU

În momentul comiterii faptei tipice.


CONSUMAREA
!!! În varianta asimilată nu prezintă importanță dacă înscrisul a fost folosit sau nu.
EPUIZAREA Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare (untate legală).
ART. 371: TULBURAREA ORDINII ŞI LINIŞTII PUBLICE

INFRACȚIUNEA Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori
prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea
publică se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Există în situația în care fata se comite prin acte materiale fizice și constă fie în
Material corpul persoanelor, fie în obiectele materiale asupra cărora se exercită actele de
OBIECT violență, respectiv bunurile distruse.
Relațiile de conviețuirea socială privind ordinea și liniștea publică, relații cărora li
Juridic
se aduce atingere prin săvârșirea infracțiunii.

(Co)Autor(i) Orice persoană responsabilă penal.


Activ Complice Orice persoană responsabilă penal.
Instigator Orice persoană responsabilă penal.
SUBIECT
Principal: statul.
Pasiv Secundar: persoanele afectate prin violență, amenințare sau atingere adusă
demnității.

Acte de violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor: orice


manifestări brutale care ar putea cauza suferințe fizice, ori acte de distrugere,
alterare sau aducere în stare de neîntrebuințare a unor bunuri.62
Amenințări: orice mijloace de comunicare (cuvinte, gesturi, fapte), care pot
induce unei sau mai multor persoane temerea că vor fi ssupuse unui pericol sau
că o altă persoană apropriată va suferi un rău.63
Atingeri grave aduse demnității persoanelor: afectarea onoarei ori
Elementul
reputației unei persoane prin cuvinte, gesturi sau prin orice alte mijloace, ori
material
prin expunerea la batjocură, atribuirea unui defect, boală sau infirmitate, ori
LATURA
afirmarea sau imputarea unei fapte determinate privitoare la o persoană, care,
OBIECTIVĂ
dacăar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancțiunea penală,
administrativă sau disciplinară ori disprețului public.

!!! Pentru întregirea elementului material, este necesar ca acțiunea să se petracă


într-un loc public.
Urmarea
Tulburarea ordinii și liniștii publice.
imediată
Legătura de
Fiind o acțiune de rezultat, legătură de cauzalitate trebuie să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare NU

CONSUMAREA În momentul în care se comite fapta prin care se aduce atingere ordinii și liniștii publice.
EPUIZAREA Formă continuată: după efectuarea ultimului act de executare (untate legală).

62 Pentru explicați detaliate privind conținutul alternativ al acțiunii de violențe, a se vedea infracțiunea de distrugere (art.
253).
63 Pentru explicați detaliate privind conținutul alternativ al acțiunii de amenințare, a se vedea infracțiunea de amenințare (art.

206).
ART. 375: ULTRAJUL CONTRA BUNELOR MORAVURI

INFRACȚIUNEA Fapta persoanei care, în public, expune sau distribuie fără drept imagini ce prezintă explicit o
activitate sexuală, alta decât cea la care se referă art. 374, ori săvârşeşte acte de exhibiţionism
sau alte acte sexuale explicite se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Suportul material pe care sunt reprezentate imaginile ce prezintă explicit o


Material
OBIECT activitate sexuală.
Juridic Relațiile de conviețuire sociale privind respectarea bunelor moravuri.64

Orice persoană care îndeplinește condițiile generale ale


(Co)Autor(i)
răspunderii penale.
Orice persoană care îndeplinește condițiile generale ale
Activ Complice
răspunderii penale.
SUBIECT
Orice persoană care îndeplinește condițiile generale ale
Instigator
răspunderii penale.
Principal: statul.
Pasiv
Secundar: orice persoană ale cărei sentimente morale au fost ultragiate.

Expunerea: prezentarea în public a imaginilor ce prezintă explicit o activitate


sexuală.
Exhibiționismul: expunerea în public a organelor sexuale sau masturbarea în
public.
Distribuirea: diseminarea materialelor interzise de norma penală, indiferent
pe ce cale.
Elementul
material
»Acte sexuale explicite: raportul sexual normal, actul sexual oral sau
LATURA
anal, acte firești și nefirești de satisfacere sexuală.
OBIECTIVĂ
!!! Pentru întregirea elementului material al infracțiunii este nevoie ca acțiunea
de expunere sau distribuire de imagini ce prezintă explicit o activitate sexuală
să fie făcută fără drept.
Urmarea
Creara unei stări de pericol pentru moralitatea publică.
imediată
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei și nu trebuie să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar ne incriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare NU

În momentul în care făptuitorul a expus sau distribuit în public imagini ce prezintă explicit o
CONSUMAREA
activitate sexuală, ori a realizat acte de exhibiționism sau alte acte sexuale explicite.
EPUIZAREA Forma continuată: după efectuarea ultimului act de executare (untate legală).

64 Prin bune moravuri se înțeleg comportamente decente, mai ales în privința respectării caracterului intim al vieții sexuale.
ART. 377: INCESTUL
INFRACȚIUNEA
Raportul sexual consimţit, săvârşit între rude în linie directă sau între fraţi şi surori, se
pedepseşte cu închisoarea de la un an la 5 ani.

Corpul ambiilor parteneri ai relațiilor incestoase, acțiunea delictoasă


Material
resfrângându-se deopotrivă asupra trupurilor acestora.
OBIECT
Relațiile sociale privitoare la viața de familie, care trebuie să se desfășoare în
Juridic
condiții care să nu afecteze calitățile biologice ale existenței umane.

Subiect activ calificat rudă în linie dreaptă65 sau frate ori soră.66
(Co)Autor(i)
Fiind vorba de o infracțiune bilaterală, ambii participanți au
calitatea de infractor.
Activ
Orice persoană care îndeplinește condițiile generale ale
Complice
răspunderii penale.
SUBIECT
Orice persoană care îndeplinește condițiile generale ale
Instigator
răspunderii penale.
Este posibilă și participația improprie, atunci când unul dintre făptuitori este o
Observații persoană iresponsabilă sau a fost indusă în eroare de fapt cu privire la calitatea de
rudă în linie directă, frate ori soră, a partenerului său în raportul sexual.
Pasiv Statul.

Elementul Se realizează prin comiterea unui raport sexual. Este vorba de relații sexuale
material normale67 și între sexe diferite, relațiile sexuale nefirești nefiind incriminate.
LATURA Urmarea
Crearea unei stări periculoase de ordin biologic.
OBIECTIVĂ imediată
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei și nu trebuie să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
Posibilitate DA
TENTATIVA
Incriminare NU

CONSUMAREA Prin realizarea raportului sexual.


Formă continuată: acte materiae multiple și repetate, la diferite intervale de timp, în baza
EPUIZAREA aceleiași rezoluții infracționale, epuizându-se după efectuarea ultimului act de executare
(unitate legală).

65 Esențial pentru existența infracțiunii de incest este ca raporturile incestoase să fie practicate între persoane de sex diferit,
fiind de neconceput atingerea adusă sănătății biologice și perpeturăii speciei prin acte care nu sunt de natură să procreeze.
66 Nu săvârșeșst infracțiunea de incest persoanele care devin rude în linie dreaptă sau frate ori soră prin adopție, iar nu prin

legături de sânge, deoarece actele sexuale întreținute între astfel de persoane nu aduc atingerea sănătății biologice și
perpeturăii speciei.
67 Contopirea, conjuncția sexelor în care organul bărbătesc penetrează (pătrunde) în organul sexual al femeii.
ART. 378: ABANDONUL DE FAMILIE

(1)Săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere, faţă de cel îndreptăţit
la întreţinere, a uneia dintre următoarele fapte:
a)părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunându-l la suferinţe fizice sau morale;
b)neîndeplinirea, cu rea-credinţă, a obligaţiei de întreţinere prevăzute de lege;
c)neplata, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale
judecătorească,
se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
INFRACȚIUNEA (2)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează neexecutarea, cu rea-credinţă, de către cel condamnat
a prestaţiilor periodice stabilite prin hotărâre judecătorească, în favoarea persoanelor
îndreptăţite la întreţinere din partea victimei infracţiunii.
(3)Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
(4)Fapta nu se pedepseşte dacă, înainte de terminarea urmăririi penale, inculpatul îşi
îndeplineşte obligaţiile.
(5)Dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, inculpatul îşi îndeplineşte
obligaţiile, instanţa dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării
pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru
aceasta.

Material Nu are obiect material.


OBIECT Relațiile sociale privitoare la obligația legală de întreținere în baza căruia membrii
Juridic
familiei trebuie să-li acorde întreținere și sprijin material și moral.

Subiect activ calificat numai persoana care areobligația legală


(Co)Autor(i)
de întreținere.
Activ Complice Orice persoană care îndeplinește condițiile generale ale
SUBIECT
răspunderii penale, dar care nu are are față de persoana vătămată
Instigator
obligația legală de întreținere.
Pasiv Persoana îndreptățită la întreținere.

1. Acțiunea sau inacțiunea subiectului activ, în varianta tip a infracțiunii, se


manifestă prin:
Părăsirea: abandonarea celui îndreptățit la întreținere, respectiv
făptuitorul se mută în altă localitate ori se mută în aceași localitate unde
locuiește victima, dar la un alt domiciliu.
Alungarea: izgonirea, îndepărtarea de la domiciliu, de la lociunță a
victimei, făptuitorul folosind diverse mijloace.
Lăsarea fără ajutor: inacțiune din partea subiectului activ, chiar dacă
victime rămâne în aceași locuință, însă nu primește întreținere, mijloace
LATURA Elementul de trai, etc.
OBIECTIVĂ material  Neîndeplinirea, cu rea-credinţă, a obligaţiei de întreţinere: este
vorba de acele cazuri în care obligația legală de întreținere nu implică o
determinare bănească sub forma unei pensii, ci prestarea directă a celor
necesare traiului cotidian -alimente, îmbrăcăminte, medicamente, etc-
fără de care nu pot fi concepute viața de familie și relațiile dintre
membrii acesteia.
Neplata, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere
stabilite pe cale judecătorească68

68Termenul de trei luni curge de la data când hotărârea judecătorească a rămas definitivă sau cu execuție provizorie privind
pensia de întreținere. Dacă s-au plătit unele sume și apoi au încetat, termenul curge de la data ultimei plăți. O plată parțială
înseamnă o neplată.
2. Acțiunea sau inacțiunea subiectului activ, în varianta alternativă a infracțiunii,
se manifestă prin:
 Neexecutarea, cu rea-credinţă, de către cel condamnat a prestaţiilor
periodice stabilite prin hotărâre judecătorească, în favoarea persoanelor
îndreptăţite la întreţinere din partea victimei infracţiunii: stabilirea în
sarcina făptuitorului obligația legală de întreținere, prin subrogare în obligația
legală de întreținere pe care o avea victima sa.

»presupune situația premisă -sâvărșirea unei infracțiuni împotriva unei


persoane care are obligația legală de întreținere- iar ca urmare a
săvârșirii infracțiunii, aceasta să nu își mai poată îndeplini obligația.

»în urmă condamnării, subiectul activ este obligat la efectuarea unei


prestații periodice în beneficiul persoanelor îndreptățite la întreținere
din partea victimei infracțiunii.
Urmarea Lipsirea de întreținere la care are dreptul o persoană în raport cu care subiectul
imediată activ este obligat să acorde întreținere.
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei, nefiind nevoie să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile (doar la forma comisivă prevăzută de art. 378(1)(a) N.C.P.), dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
TENTATIVA Posibilă (doar la forma comisivă prevăzută de art. 378(1)(a) N.C.P.), dar neincriminată.

»Art. 378(1)(a) în momentul în când cel îndreptățit la întreținere este părăsit, alungat sau
lăsat fără ajutor.

»Art. 378(1)(b) carcater continuu și se consumă în momentul încetării activității ilicite.


CONSUMAREA
»Art. 378(1)(c) fapta se consumă în momentul în care nu s-a respectat termenul de plată.

»Art. 378(2) în momentul în care nu s-a respectat termenul pentru îndeplinirea prestației
periodice.
Ciclul infracțional se închiete doar prin pronunțarea unei hotărâri de condamnare, sau prin
EPUIZAREA
îndeplinirea obligației.
PLÂNGEREA
Este necesară, fiind o condiție de proceduralitate.
PREALABILĂ
ART. 379: NERESPECTAREA MĂSURILOR PRIVIND ÎNCREDINŢAREA MINORULUI

(1)Reţinerea de către un părinte a copilului său minor, fără consimţământul celuilalt părinte
sau al persoanei căreia i-a fost încredinţat minorul potrivit legii, se pedepseşte cu închisoare
INFRACȚIUNEA de la o lună la 3 luni sau cu amendă.
(2)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează fapta persoanei căreia i s-a încredinţat minorul prin
hotărâre judecătorească spre creştere şi educare de a împiedica, în mod repetat, pe oricare
dintre părinţi să aibă legături personale cu minorul, în condiţiile stabilite de părţi sau de către
organul competent.
(3)Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Material Nu are.
Relațiile sociale referitoare la ocrotierea creșterii și educării minorilor și la
OBIECT
Juridic asigurarea legăturii personale dintre părinți și copii, chiar și atunci când părinții
sunt despățiți.

Subiect activ calificat numai părintele minorului sau persoana


căreia i s-a încredințat minorul spre creștere și educare.
(Co)Autor(i)
Activ
!!! Coautoratul nu este posibil.
SUBIECT
Complice Orice persoană care îndeplinește condițiile generale ale
Instigator răspunderii penale
Părintele sau persoana căreia i s-a încredințat minorul (art. 379(1) NCP).
Pasiv
Părinții minorului sau persoana căreia i s-a încredințat minorul (art. 379(2) NCP).

Reținerea: acțiune realizată fără consimțământul celuilalt părinte sau al


persoanei căreia i-a fost încredințat minoul și se realizează prin ținerea pe loc,
împiedicarea să plece sau împiedicarea să iasă a minorului.
Elementul
material
Împiedicarea în mod repetat: se realizează prin obstrucționarea minorului,
în mod repetat (minim de două ori), să aibă legături personale cu părinții săi,
atunci când acesta a fost încredințat unei terțe persoane.
LATURA
Crearea unei stări de pericol care pune în primejdie creșterea și educarea
OBIECTIVĂ
minorului (varianta tip).
Urmarea
imediată Crearea unei stări de pericol pentru legăturile dintre copil și părinte, care poate
duce la primejduirea creșterii și educării normale a minorilor (varianta
asimilată).
Legătura de
Rezultă din materialitatea faptei, nefiind nevoie să fie dovedită.
cauzalitate

LATURA
Intenție directă sau indirectă.
SUBIECTIVĂ

ACTE
Posibile, dar neincriminate.
PREMERGĂTOARE
TENTATIVA Posibilă, dar neincriminată.

În momentul în care s-a produs reținerea sau împiedicarea repetată a minorului de a avea
CONSUMAREA
legături cu părinții.
EPUIZAREA Art. 379(1)  infracțiune continuă: epuizarea are loc după încetarea reținerii minorului.
PLÂNGEREA
Este necesară, fiind o condiție de proceduralitate.
PREALABILĂ

S-ar putea să vă placă și