CURS 3 10-Mar-11

DOCTRINE JURIDICE CAPITOLUL III: FORMAREA DREPTULUI MODERN

SECTIUNEA I: ROLUL CRESTINISMULUI IN FORMAREA DREPTULUI. EVUL MEDIU

SECTIUNEA II: LAICIZAREA DREPTULUI

Sectiunea 1

1. Doctrina juridica Sfantului Augustin.

2. Conceptia despre drept si lege a Sfantului Toma d’Aquiono.
1. 3 probleme:
a) Teoria legilor profane.
b) Continutul dreptului. Teoria izvoarelor dreptului.
c) Teoria statului.
a) Teoria legilor profane sau teoria dreptului pozitiv :

Doctrina Sfantului Augustin este caracterizata de viziunea crestina asupra lumii, de unde rezulta ca toata conceptia sa
juridica are la baza teoria crestina.

Trebuie realizata o distinctie intre legea divina (sau crestina) si legea omeneasca (sau profana). In conceptia lui, teoria
legii profane are la baza 2 principii:

1.legile profane nu sunt juste- pt ca justul este de origine divina.

2.desi injuste, legile profane trebuie respectate ( ideea obedientei fata de lege).

In primul rand, conceptia lui este foarte critica fata de insitutiile statului: sociale, judidiciare, politice, militare pt ca nu
sunt asezate pe fundamente crestine. Spune ca dreptul nu poate exista decat deca este just , el spune ca un drept injust
nici nu exista.

Defineste notiunea de justitie prin acelasi concept cristalizat in Antichitate: suum quicve tribuere (a da fiecaruia ce este
al sau) insa precizeaza ca nu poate fi considerat justitie cea care nu-l are in centru pe Dumnezeu, pentru ca altfel ar fi o
indepartare de insasi notiunea de just. Nu poti sa dai fiecaruia ce este al sau daca esti strain de Dumnezeu, spune el. Prin
urmare, afirma ca justitia romana este injusta pentru ca nu-l are in centru pe Dumnezeu. In incercarea sa de a defini
conceptul de drept, subliniaza ca dreptul nu reprezinta ceea ce stabilesc oamenii, dreptul nu este facut de om.

S-a considerat ca Sfantul Augustin ramane fidel notinunii juridice clasice Greco-Romane si defineste dreptul ca
reprezentand ceea ce este just. Cristalizeaza conceptul de ius humanus: legile cetatii omenesti, terestre, legile statului,
rezultatul exclusiv al creatiei omului.

Insitutiiile juridice profane nu sunt deloc drept. Cu toate acestea, nu sunt contrare legilor statului, pt ca pornind de la
ceea ce a spus Iisus: treb sa dam cezarului ce este al cezarului, el evoca acest principiu rezultand ca si crestinii trebuie sa
respecte legile profane.

El justifica obedient fata de lege prin 2 categorii de argumente.

1
Pe de-o parte legile tereste, dreptul pozitiv asigura realizarea a ceea ce el numeste “pacea cetatii”adica echilibrul social,
dar trebuie sa se faca distinctie intre o pace superioara si o pace inferioara, exista mai multe grade de pace.

Pacea perfecta sau cea superioara este de creatie divina, este cea care are la baza o justitie crestina divina, o justitie
perfecta de netagaduit. In schimb, pacile inferioare nu pot asigura decat o ordine efemera, provizorie pt un anumit
mement din viata cetatii terestre, legile statului pt ca sunt omenesti nu pot asigura decat o asftel de pace inferioara.

Pe de alta parte, sustine ca prin faptul de a ne supune legilor umane terestre nu facem altceva decat sa ne supunem
unui plan divin pt ca orice lucru are un rost in planul lui Dumnezeu, prin urmare si aceste legi profane, pentru ca nimic
nu se intampla fara voia lui Dumnezeu.

Doctrina Sfantului Augustin are un profund caracter original, fiind diferita de tot ceea ce s-a afirmat pana atunci la
sfarsitul Antichitatii. S-a spus ca este distinct de dreptul natural si precurosoare de pozitivismul juridic pt ca ea
promoveaza notiuni de ordine publica, respectarea legilor pozitive.

b)Continutul dreptului si teoria izvoarelor dreptului

Pentreu a explica continul dreptului, trebuie lamuria notiune de justitie pt ca la Sfantul Augustin, justitia are un alt sens,
diferit de sensul din Antichitate. Astfel justitia nu mai inseamna egalitate ci calitate, generozitate si chiar gratuitate. Pt a
intelege mai bine notiunea de justitie trebuie sa avem in vedere o justitie crestina care are 2 trasaturi:

1. justitia crestina are caracter subiectiv. Justitia crestina se spune ca punand accentul pe calitata si generozitate,
trebuie aplicata legea nu numai in litera ei ci si in spiritual acesteia, din acest punct de vedere contine mai degraba
notinuni de natura spiritual, dar justitia pozitiva, in sensul de laica nu poate fi adevarata daca nu-l are in centru pe
Dumnezeu.

2.justitia crestina are ca scop perfectiunea, nu admite promovarea niciunui interes personal. Promovarea interesului
personal inseamna promovarea privilegiilor. Sfantul Augustin sustine ideea propriatatii private, dar si a proprietatii
comune, obstesti, prin punerea in comun de bunuri de catre comunitatile crestine in special comunitatile de calugari. S-a
spus in doctrina ca acesta conceptie inseamna reafirmarea dreptului natural, pt ca justitia la el devine comunitara. In
conceptia lui, proprietatea privata nu-si poate avea originea in dreptul divin pt ca orice forma de apropiere si de
proprietate private duce la ideea egoismului.

3.lipsa sanctiunii. Este considerat un element de esenta pt insusi dreptul crestin care genereaza justitia, pt ca el nu
poate nici sanctiona si nici nu poate fi sanctionat pe pamant. Ceea ce este important este faptul ca nu vede dreptul
crestin in antagonism cu dreptul laic, ele pot coexista in armonie, nu se resping reciproc. Acest lucru se explica prin 2
categorii de argumente:

A) daca dreptul crestin este diferit de cel laic, acest lucru nu inseamna prin faptul ca nu au elemente commune, ca se
exclud reciproc, ca trebuie sa se opuna unul altuia.

Dreptul crestin pune accent pe separarea omului de aspectele materiale ale vietii asigurand ceea ce este durabil in
relatiile sociale, ceea ce asigura constanta, ceea ce este etern in existent societatii, vesnicia. Dreptul laic sau dreptul
pozitiv, legile statului, pun accentul pe ceea ce este trecator in viata noastra fiind preocupat de acele elemente care
prezinta importanta in viata omului la un moment dat: si anume bunurile, statutul familial, mostenirea, libertatea,
proprietatea. Dreptul laic este preocupat de a reglementa viata omului in functie de necesitatile din fiacare moment.

Dreptul crestin ofera o viziune de ansamblu asupra valorilor eterne pentru organizarea si functionarea societatii.

2
 B) In al doilea rand, al doilea argument care justifica acesta compatibilitate intre dreptul crestin si dreptul laic, intre
respectarea legii divine si celei laice, este importanta legea divina, in cazul in care, potrivit dr pozitiv, un crestin ar fi
condamnat, acest lucru nu are importanta daca el a respectat legea divina. Deci, in conceptia lui, legea laica poate fi
mentinuta pt ca acestea pot coexista,se pot impleti in mod armonios.

IZVOARELE DREPTULUI

El spune ca exista 3 categorii de legi sau surse ale sistemului de drept. Astfel, in viziunea lui, la baza oricarui sistem
legislativ al oricarui stat, dreptul natural sau legea naturala cu tot ceea ce insemna din gandirea greaca, ce inseamna
dreptul natural, legea veche sau legea lui Moise si legea lui Hristos.

1. Dreptul natural sau legea naturala

El spune ca acest concept de drept natural ne ajuta sa cunoastem mai bine sensul notinuii de just si modul de
functionare al justitiei, cu toate acestea nu trebuie sa credem ca Sfantul Augustin ar fi un adept al dreptului natural
pt ca el este un promoter al dreptului crestin, el este cel care il afirma plenar in epoca sa.

Conceptia sa este urmatoarea: exista o anumita ordine lasata de Dumnezeu in natura iar noi, oamenii, nu ar treb sa
facem altceva decat sa ne supunem ei, asa cum a fost creata. El numeste acesta lege naturala sau drept natural, drept
legea paganilor : lex gentium. Spune ca in schimb, crestinii au acces la drept si la justitie pe alte cai.

2.Legea lui Moise- cele 10 porunci sau comandamente-

Cele 10 porunci au fost date direct de catre Dumnezeu lui Moise, direct omului, nu prin intermediul unui arhanghel. El
considera legea lui Moise ca fiind adecvata acelui timp pt ca este depasita de legea crestina, nu este decat o etapa pt
noua lege.

3.Legea lui Hristos (sau legea crestinilor sau legea noua) este singura capabila sa-I conduca pe oameni spre justitie
si spre decoperirea dreptului si o regasim in mod concret in cele 4 evanghelii.

In lucrarea sa “ De civitate Dei” incearca sa defineasca notinuea de just spunand ca justul isi are baza in credinta si
sintetizeaza acesta definitie a conceptului de just, considerata ca fiind baza : Justus ex fide vivit- justul isi trage existent
din credinta, astfel ca subliniaza :” credinta este pincipiyul cunoasterii” si acest lucru este valabil si pt drept.

El explica acesta afirmatie prin: inteligenta umana este prea ancorata in grijile lumesti, in ceea ce este efemer, pt a
descoperi continutul justului, ceea ce este rezonabil, corect, adevaratul drept nu este altceva decat subtitutirea
dreptului natural cu un drept sacral.

El spune in legatura cu cutumele si celelelte legi scrise: acestea nu au valoare decat daca textile divine tac. Si spune ca ar
avea mai mult un rol de lex specialia. Explicatia consta in faptul ca Hristos a spus” eu sunt Calea, Adevarul si Viata” si nu
traditia cutuma sunt vesnic de urmat pentru omenire.

c) TEORIA STATULUI

SUBIECTE DE EXAMEN: 1.SUBIECT DE SINTEZA: MAX 3 AUTORI MIN 2; 3 CAPITLOLE CONCEPTUL DE DREPT/IZVORE,
TEORIA LEGILOR POZITIVE, SFANTUL AUGUSTIN, SFANTUL TOMA,TEORIA STATULUI, COMPARATII INTRE DOCTRINE
PE PBL DE DREPT. 2.SUBIECT MIC: DE EXPLICAT O PROBLEMA: EX : NOTIUNEA DE JUST LA CICERO, SF AUG,
TEORIA JUSTITIEI IN ANTICHITATE, CARE SUNT TRASATURILE LEG CRESTINE(3) LA SF AUG.