COLOCVIU DOCTRINE JURIDICE

BAREM

24 mai 2023, interval orar 10-12

I. Teoria legilor profane la Sf. Augustin și diferențele aduse de Sf. Toma D’Aquino = 6
puncte, astfel:

# Teoria legilor profane la Sf. Augustin = 4 puncte (apreciere globală), astfel:

- Teoria legilor profane la Sf. Augustin are la bază două principii: legile profane nu sunt juste,
însă, deşi injuste, ele trebuie respectate. Dreptul nu poate fiinţa decât dacă este just, iar justiţia
constă în a da fiecăruia ce este al său. Nu poate fi numită justiţie cea care nu Îl are în centru pe
Dumnezeu. Justiţia romană este injustă, pentru că nu are la bază credinţa creştină, iar unde nu
există justiţie, nu există nici drept, deci, nici legi profane. (2 puncte, apreciere globală)

- Jus humanum: legile profane nu sunt deloc drept, sunt injuste ; cu toate acestea, trebuie
respectate, pentru că trebuie să dăm Cezarului ce este al Cezarului. Justificarea respectării legilor
profane: ajută la pacea cetăţii, fiecare se înscrie în realizarea unei anumite ordini. Există mai multe
grade de pace, pacea perfectă şi mai multe trepte de pace inferioară. Legile statului, profane, nu pot
asigura decât o astfel de pace inferioară, provizorie. Justificarea respectării legilor terestre:
supunându-ne legilor umane, ne supunem implicit unui plan divin, pentru că ele au rostul lor în
acest plan. (2 puncte, apreciere globală)

# Diferențele aduse de Sf. Toma D’Aquino............................ 2 puncte (apreciere globală):

Sf. Toma a preluat teoria dreptului natural și a pus accentul pe influența creștinismului asupra
dreptului. Face distincția ȋntre dreptul natural și legile pozitive. Dreptul natural este muabil, de
aceea și legile omenești sunt schimbătoare. Sf. Toma subliniază 5 aspecte ale legilor pozitive
(necesitatea, originea, continuitatea, calitățile și autoritatea legilor omenești). Se menține tripticul
dr divin- dr. natural – dr. pozitiv. Spre deosebire de Sf. Augustin, la Sf. Toma dreptul pozitiv
ramȃne la ȋndemȃna tuturor, chiar și a celor necredincioși.

II. Teoria contractului social la J.J. Rousseau - 4 puncte, astfel

La Rousseau, omul se află ȋntr-o stare de natură; omul nu este un animal social, ci un biet animal cu
două tendințe: mila și perfectabilitatea, care-l fac uman. Omul se asociază cu alții, ȋncheie un
contract prin care cedează totalitatea drepturilor sale naturale entității create prin contract, statul,
care i le restituie imediat. Drepturile naturale, prin intermediul contractului, devin drepturi
civile. ……………. 3 puncte (apreciere globală)

Pactul are la baza totalitatea voințelor individuale care se contopesc ȋntr-o voință generală, care este
rațiunea publică. Suveranul este reprezentat de ansamblul cetațenilor. Guvernarea democratică este
un ideal. ………………….. 1 punct (apreciere globală)