Tabel de încadrare a operelor studiate în curent literar
CURENT OPERA
LITERAR
1.Romantism Mihai Eminescu- Luceafărul
2. Realism Ioan Slavici- Moara cu noroc
TEMA socială-încercarea de a-și
schimba statutul confruntându-se cu
pers antagonist Lică (goana după
averezdruncină tihna sufletească și
duce la pierzanie)
psihologică- conflict interior trăit
de Ghiță, dorințe contradictorii
*Popa Tanda
Ion Luca Cargiale
 Comedia O scrisoare
pierdută
 Nuvela psihologică În vreme
de război (influențe
naturaliste)
-locul și timpul actiunii-5ani, 1877,
aluzie la Razboiul de independență
TRĂSĂTURI
-un prim argument care statuează
opera literară în sfera romantismului o
reprezintă sursa de inspirația folclorica
-un alt argument prin care textul se
încadrează în romantism este
reprezentat de amestecul genurilor și
speciilor literare
-al treilea argument are la bază
procedeul artistic pe care se
construiește textul, si anume antiteza
-se încadrează în realism prin tema de
inspirație socială, în care sunt
reprezentate consecințele nefaste pe
care le are setea de înavuțire asupra
destinului individului.
-un alt argument prin care nuvela
psihologică Moara cu noroc se
încadrează în realism este reprezentat
de viața personajului condiționat de
mediu și epocă și de degradarea
acestuia
-este de factură realistă deoarece, în
dscrierea satului, autorul utilizează
tehnica detaliului veridic
-în al doilea rand caracterul realist e
dat de obiectivitatea naratorului
-un prim argument de încadrare a
comediei în curentul realism este oferit
de veridicitatea împrejurării evocate
-un alt argument prin care opera
menționată se încadrează în realism
este dat de tipicitatea personajelor
-un prim argument prin care nuvela se
încadrează în sfera realismului este
prezent prin impresia că universul
ficțional este o oglindă exactă a
realității
-un alt argument care statuează nuvela
- conflict interior în sufletul în sfera realismului e oferit de
personajului(cârciumar din Podeni) utilizarea unor tehnici de analiză
care înțelege că singurul mod de a psihologică și transformarea
pune stăpânire pe averea fratelui personajului sub patima mistificatoare
este ca acesta să moară a banului
-de pe front doua scrisori cu vesti
contradictorii
-e bântuit de cosmaruri (îl visează în
postură de ocnaș evadat și ca soldat
victorios)
Credeai c-am murit neică-laitmotiv
+influențe naturaliste (ereditate...)

Mihail Sadoveanu- Baltagul -opera se încadrează în realism prin

(realism mitic, roman polițist) tehnica detaliului veridic prin care
autorul reconstituie monografia lumii
-satul MăguraTarcăului cu scene din pastorale
viața cotidiana -se încadrează în realism mitic prin
-sat risipit perâpi, sub pădurea de prelucrarea mitului egiptean a lui Isis
brad, căsuțele șindrilite în garduri și Osiris
de răzlogi, pârâul Tarcăului care -al treilea argument e perspectiva
fulgera devale între stânci. narativă obiectivă (narațiune la
persoana aIII-a, narator obiectiv
detașat)

-este de factură realistă deoarece

reprezintă veridic realitatea prin
descrierea așezării hanului
-prezența personajelor martor-narator

Hanul Ancuței (povestire)

-așezat pe valea Moldovei la

întretăierea drumurilor care duc spre
Suceava și Iași
-hanul acela al Ancuței nu era han,
era cetate. Avea niste ziduri groase
de ici până colo și niște porți
ferecate cum n-am mai văzut de
zilele mele.
-valoarea simbolica a hanului este
aceea a unui centru al lumii, loc de
întâlnire a diferitelor destine

Liviu Rebreanu- Ion -roamanul se încadraeză în realism

prin impresia că universul ficțional
este o oglindă a realității deoarece,
încă de la începutul romanului, autorul
prezintă drumul care intră în satul

George Călinescu- Enigma Otiliei
(realism balzacian)
Ioan Creangă- Povestea alui
Harap Alb (basm cult)
Marin Preda- Moromeții
(roaman postbelic realist)
Pripas prin tehnica detaliului veridic
-al doilea argument care indică
încadrarea romanului în realism este
atenția acordată banului, a înavuțirii,
pe care personajul principal vrea să le
obțină cu orice pret
-narator obiectiv
-primul argument de încadrare a
romanului în realism este dat de
fixarea precisă a coordonatelor spațio-
temporale și descrierea,prin tehnica
detaliului veridic, a străzii și a
arhitecturii caselor
-de asemenea este de factură realistă
deoarece se reflectă stadiul societății
burgheze în plină degradare morală
sub puterea mistificatoare a banului
-narator obiectiv
-G. Ibrăileanu a observat ca basmele
lui Creangă au o pronunțată
originalitate ,întrucât acestea au o
ținută realistă
-personajele sunt inventate de scriitor,
dar fărăa fi fantastice, doar cu
malformații speciale, hiperbolizându-
le (alaiul ce-l însoțește pe Harap Alb);
scriitorul vorbește despre natura
umană a personajelor, cei din alaiul lui
Harap Alb au figură de om , dar cu
trăsături amplificate până la carictură
-umanizarea fantasticului, personajele
au o psihologie care ține de o lume
concretă ( Împăratul Roș se uita de-a
mirarea la pețitori , Harap Alb plânge
când este dojenit, iar cei cinci sunt
guralivi,se ceartă)
-un prim argument al apartenenței
romanului la realism este zugrăvirea
veridică a realității și a vieții țăranului
(scena cinei, tăierea salcâmului)
-al doilea argument e dat de apariția

3.Modernism Lucian Blaga- Eu nu strivesc
corola de minuni a lumii
Tudor Arghezi- Testament
Ion Barbu- Riga Crypto și Lapona
Enigel
Mircea Eliade- Maiytrei
Camil Petrescu-Ultima noapte de
dragoste întâia noapte de război
4.Simbolism George Bacovia- Plumb
Lacustră
conflictelor exterioare, dublate de
conflicte interioare (familia
Moromeților e măcinată de conflicte.)
I. Ilie Moromete și cei trei fii izvorâtă
din modalitatea diferită de a înțelege
lumea. Pt Ilie pământul reprezintă
garanția libertății, iar cei trei băieți
sunt interesați numai de bani
II. Conflict între Moromete și Catrina
pt trecerea casei pe numele acesteia
III. Conflict îbtre Moromte și Guica
IV. Conflict între Ilie și Niculae
-un prim argument de încadrare a
textului poetic în curentul modernism
este planul filozofic pe care poetul
construiește întreaga creație
-aldoilea argument e datde prezența
mărcilor eului liric (opoziția lumina
mea-lumina altora)
-la nivelul prozodiei-eliberare de
regulile clasice
-se încadrează în direcția modernistă
deoarece poetul zămislește o altă lume
decât cea tradițională prin amestecul
tuturor registrelor stilistice
-al doilea argument e referirea la
estetica urâtului
-utilizarea simbolurilor și încifrarea
mesajului-alegoria-ambiguizarea
-condiția omului incapabil să-și
depășească propria condiție
-e de factură modernistă prin
autenticitate
-prezentarea vieții interioare a
personajului
-se încadrează în modernismul
interbelic prin problematica
psihologică, prin prezentareatrăirii
vieții interioare a personajului
-fluxul întâmplărilor din romanul
tradițional e înlocuit de fluxul
conștiinței în romanul de analiză
psihologică
-aparține simbolismului prin utilizarea
simbolurilor (plumb și simbolul ploii)
-prin importanța acordată cromaticii
 (cenușiu)
-muzicalitatea versurilor (repetarea
obsesivă a simbolului plumb și prin
verbele aud, sunt, mă duce)
-prin utilizarea temelor și motivelor
simboliste (solitudinea eului, motivul
singurătății, a ploii care aduce
neliniște, e apocaliptică)

5.Tradiționa- Vasile Voiculescu- În grădina -e o poezie tradițională deoarece are

lism Ghetsemani (poezie iconografică) tematică religioasă
-al doilea argument e dat de
imaginarul poetic și caracteristicile
limbajului
-conservarea prozodiei clasice (patru
catrene, măsura de 14silabe,rimă
încrucișată, ritm iambic)

6 Neomoder- Nichita Stănescu- Leoiacă tânăra, -e neomodernistă prin redescoperirea

nism iubire puterii metaforei
generația 60. Și cărămida trupului mi-o pun la -poezia redevine lirism pur
dezgheț zidirea lumii comuniste -ambiguizarea limbajului, aparența de
ideologic, nonsens și absurd, iar ca efect estetic
eliminarea șocarea cititorilor
realismului
socialist,
realizarea Marin Sorescu- Iona -este o piesă neomodernistă deoarece
comunismului (teatru modern, parabolă, absurd) valorifică mitul biblic a lui Iona
cu față umană -de asemenea aparține curentului
menționat prin ambiguizarea
limbajului și are rolul de a șoca
cititorul îl pune în ipostaza de căutător
de sensuri ascunse