ochilor in plete negricioase, ca bllariile sirate ale m[rii, a fost osinditi odinioari si i se reteze capul cu securea, pentru o greEeali. Pe vremea din poveste, stlpinii puteau sl scurteze viatra cui pofteau, cu nejudecati, pentru c[ nici o judecatl nu era mai dreapti decit a 1or. La necaz qi Ia chef, numai muzica qi singele, amestecate, puteau s[-i potoleasca qi nici o ispravi, nici bun[, nici rea, atAt se aseminau ispravile bune cu isprivile rele ale stipinilor, nu se puteau trece, dupi rinduiali ,fard" tiieri qi injunghieri. Fata cenuqie a cerut stlpinului s[ o crufe, figiduindu-i s[-i spuie seara poveqti, si-i legene cruzimea cu basme frumoase, dacl se va imbuna s[ o ierte pin[ la ispr[vitul pove;tilor ei; ;i numai dupi aceea si o trimiti gidelui implritesc. Impf,ratului i s-a p[rut flgiduiala plicuti. Dete porunci qi primi pe Fati la picioarele lui, si qad[ pe o papuri de catifea cusuti cu aur;i si-qi depene, in auzul lui, furca de basme. In copil[rie, Fata ficuse covoare, care incepeau tot din furca de tors, se risuceau in suluri qi gheme, se vopseau cu coji de copac gi buruieni fierte in vase de aramd., se prindeau in rizboaie gi, urzindu-se tari, se teseau, 5 bltute cu pieptenele de fildeq. Acum, la curtea celui mai puternic imp[rat din ,tara depirtatl a risiritului de soare, ea se legase si scoati. de-a dreptul covoarele din furc[, {ard rdzboaie, frrd,vipsele, ffiri nici lin[ nici mltase, ci numai din vorbe, aqa cum fac stelele lumi^n5 numai cu vizduh. Imprejurarea era grea qi munca Fetei cumpliti. Din pimint, din zare, din flori qi din inchipuiri trebuiau sI se zimisleasci poveqtile care ii intirziau zilnic moartea cu o zi. Cind nici nu incepuse, ea se temea ci se va opri odati, intr-o seari, pe negdndite, qi firulpovestirii se va rupe. Intiia poveste, a serii celei dintiia,Fatao intocmi povestind, in clipa in care stlplnul binevoise si-qi deschid[ urechea qi si asculte. Pa;ind stipinul in odaia de sidef, unde il aqeptau roabele cu briflri de aur la miini qi la glezne qi sofaua de intins in ascultare, Fata incl nu qtia ce are de povestit gi, ingenunchind infricoqati, ciuta in mintea ei un inceput Ea se bizuise nu pe o ispravi qtiut[, ci pe o tainl sufleteasc[, pe o pornire a inimii, plismuitoare, ca atunci cind din necunoqtintri scotea, pentru covoare, chipuri qi impirecheri. Daci va ticea, stipinul o si se supere qi va trimite neintirziat la moarte pe fata mincinoasl. inchinindu-se la ivirea lui printre slugile impiriteqri, ea gisise, ridicati pe genunchi, taina din tainele sufletului, aceea care face din nou cu putin,ti me$te$ugul dintru inceput al lui Dumnezeu qi scoaterea vietrii din nimic. Ea povesti in prima noapte pin[ ta revlrsatul zilei qi stipinul izbutind si nu adoarmi, ri.mase wljit pe sofa qi ficu semn cu mina c[ Fata poate pleca la hodinl. De atunci, in fiecare seari, in fiecare noapte, Fata cenuqie a povestit qi in fiecare zori de zi viatra ii sporea cu o zi. $i i-a stat capul pe umeri inci o mie qi una de zile qi de nop1i. Stipdnul avu timpul si uite osinda qi Fata rlmase in palatul impirl1iei, in cancelaria cu hrisoave, zapise qi sigilii, cu insircinarea s[ scrie tot ce a povestit, pe piei de ciprioari tibiciti cu lustru, ca si rimiie imp[ragilor urmaqi zestre qi podoabi a gindului qi a cuvintului, in ceasurile de hotiriri pripite qi de nehotirire. 6 Scriitorul de povestiri din impirltriile de mai tilrziu urmeazd pilda Fetei cu pielea cenuqie, care s-a destrlmat de-acum citeva mii de ani, qi s-a topit, prin preajma fluviului Eufrat, in lutul moale, de subt o piatrl albi, pusi pe mormintul ei, nedezveliti de valuri qi de qacali. Ca s[ nu piari gi ca si i se pari cI trlieqte ziua indoit, odati cu el qi odati cu imprejurarea povestiti, el povesteqte zi de zi, a sufletului qi a p[mintului, o imprejurare. El trebuie s[ indreptileasc[ zi ctt zi farima de piine pe care o gusti Ei picitura de vin care io inmoaie. In ziua cind nu a $tiut si povesteasci nimic, simte gidele apropiindu-se cu sicurea gi mlnia impiratului, care-qi scoate mulgumirea din chinul povestitorului, poruncind pitarului si-i taie merticul de piine qi si-i sfrrime urciorul. Fata povestise impiratului ei timp de o mie Ei una de noptri, impreunind ndzdreala gflndului qi basmul cu lumea, puind cintecul s[ vieguiasci qi si zburde ca omul, ascunzind pe oamenii de pe poteci printre dnlii 9i stupi Ei pitind fetilele in leuEtean Ei busuioc. Scriitorul are timpul mai mic, pentru ci qi impiratul lui e mai mare - $i va povesti, ca Fata cenuqie, de la care a invlpt taina dulce a sufletului amar, tulburati de virsarea piraielor lucii din intuneric intrinsa, o mie qi una de clipe... POVESTE CU OI
Nici o jucarie nu e mai
frumoasi ca juciria de vorbe. Copiii, ca qi oamenii mari, sunt mai simqitori la vorbe decdt la fapte, plicdndu-le mai mult decit faptele ficute, faptele povestite. $i, dacd, povestea miroase a minciuni qi minciuna este ticluitl bine, povestea qi atunci le place mult; de unde un scriitor scoate invitrul cd, inchipuirea e mai adevirati decit adevirul qi cd wa\a trebuie riscoliti, ca si fie scrisi pe placul cititorului mare gi al ascultitorului mic. cu o poveste izbutim qi noi si astimpdrdm rinduiala copiilor rdrwdutj'. La strigitul:,,Sta1i cdvd, spui povestea cu racii,,, - toate uneltele de joaca sunt pirisite. Nici o plpuqi nu-i place fetiqei, ca un rac spus qi spilcuit cu suliman din gind, qi nici o maqini nu mai duce gindul biiatului, ca o visare. Fata se urci pe masf, qi se culci pe ea, ascultind de aproape desfrqurarea lucrului scornit pe loc qi iare, cu o clipi mai deweme, nici nu se pomenea. Baru[u e vesel. Mipra ftxeazd, in spaqiu miqcarea icoanelor atdrnate de cuvinte, nu le aprobi, nu le dezaprobi, lejudeci qi le strecoari in priceperi, qi citeodati face o legituri frumoasi intre doui momente deprrtate sau intre doui 8 cioburi de idee. Ochii ei sunt absorbifl in lumea stelelor, cu care incep si semene, scinteietori qi nemigcap.. ,. Barugu se bucuri de inflfqarea de pe dinafari qi de imbucarea pe fefe a bucifllor din care se injghebeazi povestirea. El nu munceqte; misoarf, Ei incadreazaEi-iplace luciul vorbelor, ca un lac proasplt, intins cu pensula moale pe un ciob. El sti pe scaun ceasuri intregi, participind cu o pilpiire inceatl la licirirea lucrurilor, in care se uiti ca intr-o vitrinl. Neastlmpirul lui se liniqtegte indat[ ce incepe povestirea qi, pe sciunelul lui, Barutru se face bliatul cel mai ascultltor. leri s-a ficut, dupl-masi, povestea unui migar care avea de tovarlq o pisici. Pisica aducea m[garului tot ce trebuia pentru o cisnicie de gospodini, qi migarul a trlit, ca un boier lene;, o grimadi de ani, pdnace, din senin, Ei poate c[ qi din pricina virstei, pisica s-a imbolnivit... Copiii n-au voit sI qtie cum se impica un migar cu o mili qi unde Eedea tindra pf,reche, in proprietate sau cu chirie intr-un apartament. imboln[virea pisicii li s-a pirut fireasc[. I-a flcut si ridi amlnuntul ci pisica zdcea subt o plapum[ de p[puq[ qi ca iqi culcase durerea culcase durerea dede cap, tntaEurata oantela, pe o Dasma cu danteli, inflEurat[ lntr-o basma perini de puf brodati cu numele ei gi purtind un fluture intr-o fereastri taiatacu foarfecainfatq de olandl subflre. Pisica tusea pulin gi, sl[bindu-i vederile, n-avea ochelari ca sI citeasci. te-am tinut eu pe tine, a zis oftind pisica. E rindul tiu -Destul si umbli qi si aduci. au adiugat copiii, migcali de boala pisicii qi convinEi -Natural! de sprljinul pe care trebuie si Ei-l dea prietenii gi fra$i. dupl ce a spus aga, ce a f6cut migahu? intreb[ Barufu, -$i rostindu-se, ca de obicei, din gitlej, unde mama i-a pus, ca la muzici, o zbirniitoare. si facf,? A ieqit din casi ffiri nici un gind desluEit, dat a -Ce nimerit la un baci b[trin, care sufla in fluier in mijlocul oilor fermecate.