FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

SPECIALIZAREA: Pedagogia învățământului primar și preșcolar

ANUL: 1
SEMESTRUL: 2

Teoria și metodologia curriculum-ului

Portofoliu
Evaluarea activității la seminar

PRENUME: Anamaria

NUME: Dolhescu

GRUPA: 1

PROFESOR: Nicoleta Rogoz

1
Iași, 2021
 Cuprins

Tema 4: Instrument cognitiv-constructivist (individual) ................................................. 3

Tema 8: Programa școlară (individual)............................................................................. 6
Contextualizare: Tipurile de curriculum după criteriul structura Curriculum-ului
Naţional (pe grupe)............................................................................................................. 9
1. Curriculum Naţional ................................................................................................... 9
2.Tipurile de curriculum după structura Curriculum-ului Național .......................... 10
2.1 Curriculum nucleu .............................................................................................. 10
2.2 Curriculum la decizia școlii................................................................................ 10
2.2.1 Curriculum extins......................................................................................... 11
2.2.2 Curriculum nucleu aprofundat .................................................................... 11
2.2.3 Curriculum elaborat în școală „Opționalul” ............................................... 11
3.Tipuri de curriculum pentru anumite categorii de elevi (Aplicație) ....................... 12
1. Elevi de nivel mediu..... ........................................................................................ 13
2. Elevi supradotați și cu motivație pentru studiul disciplinei respective..... ........ 13
3. Elevi supradotați dar fără interese cognitive deosebite pentru disciplina
respectivă...... ............................................................................................................. 14
4. Elevi slabi..... ......................................................................................................... 14
4.Structura unei programe de opțional (clasele I-IX) ................................................. 15
4.1.Argumentul ......................................................................................................... 15
4.2.Obiectivele de referință/competențele specifice ............................................... 15
4.3 Activități de învățare........................................................................................... 16
4.4 Lista de conținuturi ............................................................................................. 17
4.5 Modalitățile de evaluare ..................................................................................... 17
4.6 Bibliografie.......................................................................................................... 17
5.Argument (Dincolo de rânduri) ................................................................................ 18
6.Argument (Bucătăria altfel) ...................................................................................... 19
Proiect pentru programa școlară ...................................................................................... 20
Argument....................................................................................................................... 21
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare......................................... 22
CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII:.............................................................................. 24
MODALITĂȚI DE EVALUARE:.............................................................................. 24
Aplicație seminar .............................................................................................................. 26

2
Iași, 2021
 Tema 4: Instrument cognitiv-constructivist (individual)

Tema 4: Alegerea unui instrument cognitiv-constructivist. Propunerea unui model de aplicare a

acestuia în practica școlară( pentru un anumit conținut educațional).

Metoda diagramei Venn

Instrumentele cognitiv-constructiviste au rolul de a facilita, sprijini, îndruma, organiza,

valorifica și dezvolta înţelegerea unui concept, problemă sau situaţie.
Acestea servesc învăţării independente, presupunând căutarea proprie, prelucrare mentală,
interpretare, formulare de ipoteze, metacogniţie și reflecţie. De asemenea, instrumentele cognitiv-
constructiviste constituie o categorie specială a mijloacelor didactice, ca resurse informaţionale şi
procedurale, pe care le au la dispoziţie elevii, pentru a cunoaşte şi rezolva o problemă cognitivă sau
aplicativă, alături de materiale - suport (texte), produse informatice, alte reprezentări
grafice/imagistice/audio-vizuale.
Instrumentele cognitiv-constructuviste sunt variate în practica educațională, întrucât acestea
pot fi aplicate pentru toate conținuturile educaționale. Unul dintre cele mai des întalnite instrumente
cognitiv-constructiviste în practica școlară este metoda diagramei Venn. Această metodă o consider a
fi universală și ușor de aplicat de către elevi pentru orice conținut studiat.
Diagrama Venn reprezintă un organizator cognitiv format din două cercuri parțial suprapuse
în care se reprezintă asemănările și deosebirile dintre două aspecte, idei sau concepte. În partea în
care se suprapun cele două cercuri se grupează asemănările, iar în părțile rămase libere se
menționează deosebiri dintre două aspecte, idei sau concepte. Această metodă a fost preluată din
matematică și utilizată cu succes de către cadrele didactice în prezentarea oricărui conținut
educațional, indiferent de clasă.
Cadrele didactice pot utiliza această metodă pentru evocarea cunoștințelor anterioare, pentru
predarea unei noi lecții, pentru analiza unui conținut utitlizat în predare și învățare, sau pentru
reflecția asupra lor.

3
Iași, 2021
 Prin completarea acestei diagrame, elevii iși pot dezvolta capacitatea de a analiza, de a
compara, discerne și evalua informațiile mult mai ușor și îi va ajuta să aibă o perspectivă de
ansamblu asupra lecțiilor predate .
Atunci când elevilor le este dat să lucreze folosind această metodă, în formularea sarcinii de
lucru se precizează conținutul analizat, timpul disponibil, forma de organizare a activității, numărul
minim de elemente care vor fi incluse în diagrama Venn, în funcție de resursele de timp și de scopul
propus.
Această metodă poate fi aplicată în practica școlară, spre exemplu, în cadrul unei ore de
Geografie, la clasa a IV-a, în etapa de reflecție pentru a stabili asemănările și deosebirile dintre două
unități de relief deja învățate, cum ar fi Carpații Orientali și Carpații Meridionali . Spre exemplu,
elevilor le-a fost predată lecția despre Carpații Orientali și urmează să li se predea lecția despre
Carpații Meridionali. La sfârșitul acestei lecții, profesorul poate cere elevilor săi să realizeze, cu
ajutorul diagramei Venn, asemănările și deosebirile dintre aceste două unități de relief învățate, cu
scopul ca elevii să-și implementeze mult mai bine informațiile predate și să aibă o perspectivă de
ansamblu despre aceste unități de relief. Acesta le poate cere elevilor să lucreze în perechi, fiecare
elev din pereche scrie ideile sale în diagramă, iar după ce termină își completează diagrama cu ideile
pe care colegul său le-a avut și invers, sau individual, fiecare elev își scrie ideile în diagramă, după
care profesorul va lua câte o idee de la fiecare elev și va specifica dacă este o caracteristică a unuia
dintre elementele analizate sau a ambelor elemente pentru a le fi clar elevilor unde va fi scrisă.
În concluzie, metoda diagramei Venn este una dintre cele mai importante și utilizate
intrumente cognitiv-constructiviste în practica școlară, întrucât această metodă este ușor de utilizat și
nu necesită mult timp și multe resure pentru a se realiza, poate fi folosită de oricine, oferă elevilor o
învățare mai eficientă, de durată a informațiilor, o perspectivă de ansamblu asupra conținuturilor
studiate, facilitează recapitularea pentru teste, poate fi folosită pentru orice conținut educațional și
poate fi folosită la orice vârstă.

Model diagramă Venn:

4
Iași, 2021
 Lecția la care mă raportez:

Bibliografie

1. Joița, E.( 2007), Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de învățarea cognitiv-

constructivistă, EDP, R.A.,București;
2. https://www.scribd.com/doc/58158587/Metoda-Diagrama-Venn, accesat la data de
20.05.2021;
3. https://www.didactic.ro/materiale/132149_metode-de-lucru-si-8226-g-l-c-si-8226-sinelg-
si-8226-diagrama-venn, accesat la data de 20.05.2021;
4. https://www.pinterest.es/pin/461900505512162649/, accesat la data de 26.05.2021;
5. https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20IV-a/Geografie/Intuitext/Partea%20II/,
accesat la data de 30.05.2021;

5
Iași, 2021
 Tema 8: Programa școlară (individual)

Tema 8: Prezentarea structurii unui document curricular (la alegere).

Documentele curriculare reprezintă acele acte care stau la baza bunei funcționări a unui
sistem de învățământ. Printre documentele curriculare se numără următoarele: planul-cadru,
programele școlare, manuale școlare, ghiduri metodologice. Toate documentele curriculare au o
importanță deosebită pentru sistemul de învățământ, deoarece se completează unul pe cealălalt, iar
sistemul de învățământ nu-și poate îndeplini obiectivele dacă unul dintre aceste documente ar lipsi.
Însă, pentru un profesor, programa școlară este principalul instrument de lucru aflat la dispoziţia
acestuia. Ea oferă profesorului un ajutor, o structură clară care să orienteze progresul elevului.
Programa şcolară este parte a Curriculumului naţional. Termenul de curriculum derivă din
limba latină unde, printre altele, înseamnă drum către. Programele şcolare sunt documente oficiale
care redau sintetic conţinuturile învăţământului pe ani şcolari sau pe cicluri de învăţământ. În
literatura recentă, sintagma “programe analitice” este înlocuită cu cea de “curriculum scris” sau
“oficial”, conferindu-li-se astfel acelaşi statut cu planul de învăţământ, ca documente de politică
educaţională. Filosofia contemporană a educaţiei a evidenţiat diferenţa dintre o educaţie bazată pe
curriculum, adică având ca element central la toate etajele sale activitatea de proiectare, şi programa
analitică, document care are în centrul activităţii didactice ideea de programare a traseului elevului
către un ţel cunoscut şi impus doar de către adulţi. De aceea, programa analitică era posesoarea în
mod absolut şi univoc a tuturor componentelor procesului instructiv-educativ stabilit la nivel central.
Conceptual, programele şcolare actuale se diferenţiază de „programele analitice” prin accentul pe
care îl pun pe interiorizarea unui mod de gândire specific fiecărui domeniu transpus în şcoală prin
intermediul unui obiect de studiu. Actualele programe şcolare subliniază importanţa rolului reglator
al obiectivelor pe cele două niveluri de generalitate: obiective cadru şi obiective de referinţă.
Celelalte componente ale programei au ca principal scop realizarea cu succes a obiectivelor de către
elevi. În contextul învăţământului obligatoriu, centrarea pe obiective reprezintă unica modalitate care
face ca sintagma centrarea pe elev să nu rămână un slogan fără conţinut.
Modificările din planul de învăţământ, ca de exemplu, cele propuse de reforma actuală, prin
organizarea conţinuturilor pe arii curriculare nu numai pe discipline distincte, impun adaptarea

6
Iași, 2021
programelor şcolare; totodată, inovaţiile introduse la nivelul programei, cum ar fi de exemplu,
conţinuturile la decizia şcolii, pot fi aplicate numai prin adaptarea planului (în cazul specificat, prin
flexibilitatea numărului de ore).
O programă modernă are următoarea structură:
Nota de prezentare care descrie problematica obiectului de studiu respectiv.
Obiectivele cadru ale disciplinei, acestea sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate şi
complexitate. Ele exprimă competenţe ce urmează a fi dezvoltate pe perioada unor mai mari perioade
de instruire şi educare.
Competențe specifice ale disciplinei care specifică rezultatele aşteptate ale învăţării pe
durata unui an de studiu la o disciplină. Urmează progresia în achiziția de competenţe şi de
cunoştinţe de la un an de studiu la altul. Ele sunt derivate din competenţele generale, fiind etape în
dobândirea acestora. Competenţelor specifice li se asociază prin programă unităţi de conţinut.
Conținuturile care sunt mijloace, suporturi prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor
cadru şi de referinţă propuse. Unităţile de conţinut sunt organizate fie tematic, fie în conformitate cu
domeniile constitutive ale diverselor obiecte de studiu.
Exemple de activități de învățare. Pentru realizarea obiectivelor propuse pot fi organizate
diferite tipuri de activităţi de învăţare. Programa trebuie să ofere cel puţin un exemplu de activitate
pentru fiecare obiectiv de referinţă în parte. Având în vedere faptul că învăţământul modern trebuie
să fie centrat pe elev, exemplele de activităţi de învăţare trebuie să fie construite astfel încât să
pornească de la experienţa concretă a acestuia. Aceste exemple trebuie să se integreze unor strategii
didactice adecvate variate de învăţare.
Standardele curriculare de performanță sunt criterii în baza cărora se poate realiza
evaluarea eficienţei procesului de învăţare. Ele se prezintă sub forma unor enunţuri sintetice, în
măsură să indice gradul în care sunt atinse obiectivele curriculare. Constituie specificări de
performanţă vizând cunoştinţele, competenţele, comportamentele stabilite prin curriculum.
Reprezintă în acelaşi timp, pentru toţi elevii, un sistem de referinţă comun şi echivalent, vizând
încheierea unei perioade de şcolaritate.
Așadar, programa școlară, este documentul curricular care vine în ajutorul profesorului și de
asemenea ghidează eforturile acestuia în asigurarea atingerii obiectivelor și a finalităţilor procesului
educaţional.

7
Iași, 2021
Bibliogafie
1. Potolea, D., Programe şcolare pentru disciplinele psihologice şi pedagogice, CNC, 2002;
2. C.N.C., M.E.N., Ghidurile metodice pentru aplicarea programelor în învăţământul preuniversitar,
CNC, București, 2001;

8
Iași, 2021
 Contextualizare: Tipurile de curriculum după criteriul structura
Curriculum-ului Naţional (pe grupe)

Responsabili seminar: Ciobanu Emilia

Cuptor Adriana
Dolhescu Anamaria
Pasnicu Andreea

Andreea-Livia Pasnicu:

1. Curriculum Naţional- reprezintă sistemul experiențelor de învățare oferite de școală într-

un sistem național.
Curriculum național a fost elaborat pentru a sintetiza ansamblul de așteptări exprimate de
școală față de un tânăr capabil să răspundă cerințelor unor realități exprimate.

Elaborarea noului Curriculum Național

• Adecvarea curriculum-ului, în ansamblul său, la contextul socio-cultural național;

• Transparența curriculum-ului din punctul de vedere al tuturor agenților educaționali
implicați;
• Pertinența curriculum-ului în raport cu obiectivele educaționale;
• Coerența, manifestată atât la nivelul relației dintre curriculum și finalitățile sistemului de
învățământ, cât și la nivelul diferitelor componente intrinseci ale acestuia;

9
Iași, 2021
Anamaria Dolhescu:

2.Tipurile de curriculum după structura Curriculum-ului Național

-Curriculum- nucleu (60-70%)
-Curriculum la decizia școlii (30-40%)
-Curriculum extins;
-Curriculum nucleu aprofundat;
-Curriculum elaborat în școală (opțional):

✓ la nivelul disciplinei;
✓ la nivelul ariei curriculare;
✓ la nivelul mai multor arii curriculare;
Curriculum Național este alcătuit din două segmente:
Curriculum nucleu care reprezintă aproximativ 60-70% din Curriculum Național; și
Curriculum la decizia școlii ce reprezintă în jur de 30-40%, acesta la rândul său se împarte în
Curriculum extins, Curriculum nucleu aprofundat și Curriculum elaborat în școală (opționalele) care
poate fi: la nivelul disciplinei, la nivelul unei arii curriculare și la nivelul mai multor arii curriculare.
2.1 Curriculum nucleu reprezintă trunchiul comun, obligatoriu, adică numărul minim de ore
pe săptămână de la fiecare disciplină obligatorie prevăzută în planul de învățământ. Cuprinde un set
de discipline obligatorii din Planul de învățământ și o structură comună și obligatorie din Programele
școlare, la care se referă orice formă de evaluare și examinare națională, precum și standardele
curriculare de performanță. El vizează capacitățile și competențele realizabile la nivel național,
indiferent de formele de organizare, zonele geografice, categoria de instituție. Existența curriculum-
ului nucleu asigură egalitatea şanselor în sistemul de învățământ. Curriculum-ul nucleu reprezintă
unicul sistem de referință pentru evaluările şi examinările naționale din sistem. Programele pentru
aceste discipline din curriculum nucleu cuprind obiective cadru, obiective operaționale, conținuturi și
standarde curriculare de performanță obligatorii pentru toate școlile și pentru toți elevii. Acest
curriculum trebuie să dezvolte tuturor elevilor un minim de competențe.
2.2 Curriculum la decizia școlii acoperă diferența de ore dintre trunchiul comun și numărul
maxim de ore pe săptămână pe disciplină și pe an de studiu, prevăzute în planurile cadru de

10
Iași, 2021
învățământ. Obiectivele și conținuturile care intră în curriculum-ul la decizia școlii nu sunt
obligatorii.
Acesta reprezintă ansamblul proceselor educative şi al experiențelor de învățare pe care
fiecare şcoală le propune în mod direct elevilor săi în cadrul ofertei curriculare proprii.
Curriculum-ul la decizia școlii trebuie văzut ca parte a întregului curriculum și nu ca lipsit de
relevanță în legătură cu cel național în vigoare sau fiind în contradicție cu acesta.
După cum am mai spus, acesta se concretizează în Curriculum extins; Curriculum nucleu
aprofundat și Curriculum elaborat în școală:
2.2.1 Curriculum extins-reprezintă acea formă de CDȘ care urmărește extinderea
obiectivelor și a conținuturilor din curriculumul-nucleu prin noi obiective operaționale,
competențe specifice și unități de conținut, în numărul maxim de ore prevăzut în plaja orară a
unei discipline. Aceasta presupune parcurgerea programei în întregime, atât a conținuturilor
obligatorii, cât și a celor neobligatorii (elementele marcate cu asterisc).
2.2.2 Curriculum nucleu aprofundat -Urmărește aprofundarea obiectivelor de referință,
a competențelor specifice ale Curriculumui-nucleu prin diversificarea activităților de învățare în
numărul maxim de ore prevăzut în plaja orară a disciplinei. Deci acesta are la bază exclusiv
trunchiul comun și elementele de conținut obligatorii. Are loc numai în cazuri de recuperare,
pentru clasele, grupele de elevi care nu reușesc să atingă nivelul minimal al obiectivelor
prevăzute de programă în anii anteriori.
2.2.3 Curriculum elaborat în școală „Opționalul” presupune diverse tipuri de activități
opționale pe care le propune școala (sau le alege din lista avansată la nivel central).
Proiectarea curriculum-ului elaborat în școală va fi condiționată în funcție de: resursele
umane și materiale din școală, interesele elevilor, situațiile specifice școlii și necesitățile
comunității locale. Cadrului didactic care elaborează acest tip de curriculum îi revine sarcina de a
proiecta, pe lângă obiectivele educaționale şi conținuturile instructiv educative, competențele şi
performanțele aşteptate de la elevi, precum şi probele de evaluare corespunzătoare.

Curriculum elaborat în școală poate lua următoarele forme:

a) Opționalul la nivelul disciplinei- constă fie în activități, module, proiecte care nu sunt
incluse în programa şcolară avansată de autoritatea centrală, fie dintr-o disciplină care nu
este prevăzută în planul-cadru deloc sau pentru o anume clasă/ciclu curricular.
11
Iași, 2021
 Un exemplu de astfel de optional este „Caligrafia” care are loc în cadrul disciplinei
„Limba și literatura română” iar profesorul își propune ca în cadrul acestui optional, elevii să
învețe să adopte o poziție corectă a corpului în timpul scrisului, să țină corect pix-ul în mână,
să încadreze corect în pagină literele cuvintele, să scrie corect din punct de vedere
gramatical.
b) Opționalul la nivelul ariei curriculare/domeniului experențial- Presupune alegerea unei
teme care implică cel puţin două discipline dintr-o arie curriculară. În acest caz, pornind de
la obiectivele-cadru ale disciplinelor, vor fi formulate obiective de referinţă din perspectiva
temei pentru care s-a optat.
Un exemplu de astfel de optional este „Cunoaște-te pe tine însuți” care are loc la nivelul
ariei curriculare „CONSILIERE ȘI ORIENTARE” (perfectionarea abilitatilor de
autoevaluare realist a propriilor caracteristici).
c) Opționalul la nivelul mai multor arii curriculare/domenii experențiale implică cel puţin
două discipline aparţinând unor arii curriculare diferite. Ca şi în cazul opţionalului integrat la
nivel de arie, informaţiile cu care elevii vor opera au un caracter complex şi, ca atare, permit
dobândirea de achiziţii cognitive de ordin înalt (de tipul generalizării, transferului etc.).
Un exemplu de astfel de optional este „Să comunicăm între noi” în cadrul căruia sunt
implicate ariile curriculare: Limbă și comunicare, Matematică și științe ale naturii, Om si
societate si Arte.

Andreea-Livia Pasnicu:

3.Tipuri de curriculum pentru anumite categorii de elevi (Aplicație)

In cadrul acestei aplicații voi întreba colegele ce tip de curriculum este recomandat unor
categorii de elevi (de nivel mediu, slab, elevi supradotați și cu motivație pentru studiul
disciplinei respective, elevi supradotați dar fără interese cognitive deosebite pentru
disciplina respectivă) apoi vom dezbate împreună răspunsurile primite pe baza
informațiiilor prezentate anterior.

12
Iași, 2021
 1. Elevi de nivel mediu.....

Acestei categorii de elevi i-a fost atribuit

curriculum-ul nucleu. Argumentul colegelor a fost
faptul că acest tip de curriculum le permite
realizarea obiectivelor și ajută la creșterea
interesului față de disciplina respectivă. (Scripcariu
Delia, Glodeanu Bianca).

În completarea răspunsului oferit de acestea am adus în discuție faptul că în cadrul acestui

curriculum elevii pot să își însușească conținuturile disciplinelor obligatorii din programa
disciplinei. Nu în ultimul rând, acest tip de curriculum cuprinde unicul sistem de referință pentru
diverse tipuri de activități și de examinări externe din sistem.

2. Elevi supradotați și cu motivație pentru studiul disciplinei respective.....

Acestei categorii de elevi i-a fost atribuit

curriculum-ul extins. Argumentul colegei care a răspuns
a fost faptul că acest tip de curriculum îi ajută pe elevi
să își lărgească oferta de învățare până la acoperirea
numărului maxim de ore din plaja orară a disciplinelor
respective. (Dumitriu Mădălina)

În completarea răspunsului oferit am dezbătut și faptul că elevului i se prezintă ceea ce

poate să învețe la alegere sau obligatoriu în totalitate, dar nu în ultimul rând oferă posibilitatea
copiilor supradotaţi să asimileze conţinuturi care să le satisfacă capacităţile cognitive
excepţionale.

13
Iași, 2021
3. Elevi supradotați dar fără interese cognitive deosebite pentru disciplina respectivă......

Acestei categorii de elevi i-a fost atribuit

curriculum-ul elaborat în școală. Argumentul a fost oferit
de către colegele Scripcariu Delia și Văcăriuc Luciana.
Acestea au vorbit despre faptul că elevului i se prezintă în
totalitate ceea ce poate să învețe la alegere sau obligatoriu
și se optează pentru activităţi didactice centrate pe
conţinuturi organizate tematic, interdisciplinar, cu
relevanţă pentru zona geografică respectivă, pentru
discipline sau arii curriculare opţionale.
În completarea răspunsurilor primite am discutat despre problema opționalului care nu
trebuie impus la nivelul clasei ca și colectiv, clasele trebuie împărțite pe pasiuni și interese. O
mare greșeală este aceea că opționalele sunt impuse la nivelul clasei ca colectiv, insă cum am
adus în discuție elevii sunt diferiți, iar clasele ar trebui împărțite pe pasiuni și interese, la orele de
optional, nu toți elevii sunt interesați de un anumit subiect, ceea ce poate produce dezinteres și
primul mare dezvoltarea nu se produce, obiectivele nu sunt atinse. Am mai menționat și faptul că
orice copil supradotat identificat de părinţi sau de şcoală trebuie să beneficieze de programe
educaţionale care să le favorizeze dezvoltarea potenţialului nativ, astfel încât să acceadă la
performanţe, care să fie convertite în final în competenţe cu impact social.

4. Elevi slabi.....

Acestei categorii de elevi i-a fost atribuit

curriculum-ul nucleu aprofundat. Argumentul a
fost precizat de către Pușcașu Georgiana-Iuliana
menționând faptul că acest tip de curriculum se
aplică în cazurile de recuperare pentru acei
elevi care nu reușesc să atingă nivelul minim al
obiectivelor prezentate în programa școlară.

14
Iași, 2021
 În completare am dicutat despre ce le oferă acest tip de curriculum elevilor de nivel slab
și anume posibilitatea de a diversifica activitățile de învățare care au scopul de însușire a unor
cunoștințe elementare obligatorii. Am vorbit și despre organizarea lecțiilor pentru această
categorie de elevi. Pentru a putea ca și acești elevi să se bucure de o aprofundare și de ințelegere
a materiei se pot alcătui grupe speciale unde ritmul de lucru sa fie mai lent.

Emilia Ciobanu:
4.Structura unei programe de opțional (clasele I-IX):

• Argument
• Obiective de referință/competențe specifice
• Activități de învățare
• Conținuturi
• Modalități de evaluare
• Bibliografie

4.1.Argumentul- Se redactează pe cel puţin o jumătate de pagină şi reuneşte consideraţii referitoare

la necesitatea, utilitatea şi relevanţa opţionalului propus, din perspectiva unor finalităţi educaţionale
generale, a nevoilor educaţionale ale elevilor, ale comunităţii locale etc.

4.2.Obiectivele de referință/competențele specifice -se pot referi inclusiv la atitudinile vizate la

elevi şi vor fi formulate după modelul celor din programele şcolare naţionale elaborate pentru
disciplinele obligatorii (din trunchiul comun), însă nu vor fi reluări ale acestora. Dacă opţionalul ar
repeta obiectivele de referinţă ale programei şcolare a disciplinei, atunci studierea lui nu ar contribui
la formarea şi dezvoltarea unor capacităţi ale gândirii.

Un obiectiv de referinţă este corect formulat dacă răspunde la întrebarea: „Ce poate/ce este
apt să facă elevul / preșcolarul?”. Dacă răspunsul la această întrebare nu este clar, respectiv nu poate
fi demonstrat şi evaluat înseamnă că obiectivul este formulat într-o manieră prea generală.

Se recomandă ca pentru un opţional de o oră pe săptămână să se definească în minumum 5-6

obiective de referinţă, pe care elevii / preșcolarii urmează să le atingă până la sfârşitul anului şcolar.

15
Iași, 2021
 Competenţele specifice se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe parcursul unui an
şcolar. Ele sunt derivate din competenţele generale, fiind etape în dobândirea acestora.
Competenţelor specifice li se asociază prin programă unităţi de conţinut.

Legea Ed.Naţionale Art.68 (4) Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmărește:

• dezvoltarea fizică,
• dezvoltarea socioemoțională,
• dezvoltarea cognitivă a limbajului și a comunicării
• dezvoltarea capacităților și a atitudinilor în învățare

Art. 68. — (1) Curriculumul național pentru învățământul primar și gimnazial se axează pe 8
domenii de competențe-cheie:

1. competențe de comunicare în limba română și în limba maternă, în cazul minorităților naționale;

2. competențe de comunicare în limbi străine;

3. competențe de bază de matematică, științe și tehnologie;

4. competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere;

5. competențe sociale și civice;

6. competențe antreprenoriale;

7. competențe de sensibilizare și de expresie culturală;

8. competența de a învăța să înveți.

4.3 Activități de învățare

Trebuie să răspundă la următoarele întrebări:

• Duc la dezvoltarea competenţelor propuse?

• Pot fi organizate efectiv? Cum?
• Presupun activitatea nemijlocită a elevului?
• Permit învăţarea în cooperare?
16
Iași, 2021
 • Conţin referiri la utilizarea resurselor materiale?

4.4 Lista de conținuturi

• Cuprinde informaţiile, unităţile şi subunităţile de conţinut, pe care opţionalul le propune

ca bază de operare, ca mijloace pentru formarea capacităţilor vizate de obiective.
• Informaţiile din lista opţionalului nu vor fi considerate ca un scop în sine, ci ca un mijloc
pentru formarea intelectuală.

4.5 Modalitățile de evaluare

• Se menționează tipurile de probe care se potrivesc opţionalului propus (probe orale,

probe scrise, probe practice, referate, proiecte, chestionare, etc.) însă nu se includ probele
ca atare, ci doar denumirea lor.

4.6 Bibliografie

• Opţionalul trebuie să ofere, de asemenea, o listă cu resurse bibliografice care pot fi

consultate de către elevi în cazul în care aceştia doresc să aprofundeze problematica
respectivă. De asemenea, bibliografia va preciza şi resursele folosite de propunător pentru
întocmirea opţionalului.

17
Iași, 2021
 Adriana Cuptor:

5.Argument (Dincolo de rânduri)

Denumire opțional: Dincolo de rânduri

Clasa: a IV-a

Durata: un an școlar( 1 oră pe săptămână)

Tipul de opțional: opțional la nivelul mai multor arii curriculare

Arii curriculare: - limbă și comunicar

-om și societate

Acest opțional își propune să stârnească copiilor interesul de lectură prin eliminarea
percepțiilor precum: vreau să citesc cât mai repede această carte ca să scap și de sarcină/obligație
dată, cititul este o pierdere de timp, este plictisitor, lecturile suplimentare sunt grele și nefolositoare
și să le introducem unele după cum urmează: nu contează la ce pagină sunt, ci cum pot înțelege mai
bine ce dorește autorul să îmi transmită prin rândurile pe care le-am citit, cititul este cea mai bună
formă de a-mi petrece timpul liber, cu fiecare pagină citită simt că învăț câte o lecție. Acest lucru
dorim să îl realizăm prin studierea unor texte literare, care prezintă prin conținuturile lor valori,
principii, morale, modele și lecții de viața.

Considerăm că acest opțional este necesar deoarece lectura stimulează imaginația elevilor,
cititul ajută la dezvoltarea gândirii analitice, la extinderea vocabularului, dezvoltă creativitatea, iar
desfășurarea lecțiilor, care se va realiza sub forma conversației libere, reprezintă o formă ideală de
dezvoltare a capacității de comunicare orală, de antrenare a elevului în susținerea unor examene
orale, de adaptare a acestuia la atmosfera specifică unor astfel de situații.

Lipsa lecturii din viețile tinerilor ne îngrijorează, prin urmare, principalul obiectiv pe care îl
vizează acest opțional este reprezentat de dorința noastra de a face cititul mai plăcut, mai interesant.

18
Iași, 2021
6.Argument (Bucătăria altfel)
Denumire opțional: Bucătăria altfel

Clasa: grupa mare

Durata: un semestru ( 1 oră pe săptămână)

Tipul de opțional: opțional la nivelul mai multor domenii experiențiale

Domenii experiențiale: - Om și societate

- Estetic și creativ

Vârsta preşcolarităţii se caracterizează prin curiozitate crescută, manifestată deseori prin

dorinţa de a participa activ la treburile casnice. Dornici să descopere universul bucătăriei, micii
gastronomi vor ajuta la realizarea unor deserturi ușoare sau a unor aperitive într-un mod cât mai
inventiv. Ideea de Bucătăria altfel are ca scop ajutorul copiilor de a-și dezvolta aptitudinile practice,
simțul estetic, să se manifeste spontan şi dezinvolt, iar nu în ultimul rând, să se integreze într-un grup.

Copiii își formează și dezvoltă cunoştinţe, priceperi şi deprinderi legate de alimentație, un stil
de viață sănătos, igienă și siguranță în bucătărie, prepararea și aranjarea mesei.

Optionalul Bucătăria altfel reprezintă un mijloc agreabil şi util de petrecere a timpului, oferă
posibilitatea elevului de a-şi dezvolta imaginația, stimulează creativitatea, elevii vor putea face
adevărate opere de artă din alimente care vor fi și foarte delicioase.

Un alt argument ce stă la baza alegerii acestui opțional, este faptul că desfășurarea lui nu
implică dotare materială specială a spațiului în care se lucrează, fiind la îndemâna tuturor
educatorilor, indiferent de mediul urban sau rural.

19
Iași, 2021
 Proiect pentru programa școlară
-Curriculum la Decizia Școlii-
(pe grupe)
Denumire opțional: Dincolo de rânduri

Clasa: a IV-a

Tipul de opțional: la nivelul mai multor arii curriculare

Arii curriculare: - limbă și comunicare;

- om și societate;

-arte;

- tehnologii;

Durata: un semestru

Modul de desfășurare: o oră pe săptămână

An școlar: 2021-2022

Propunători: - Ciobanu Emilia

- Cuptor Adriana

- Dolhescu Anamaria

- Pasnicu Andreea-Livia

20
Iași, 2021
 Argument

Acest opțional își propune să stârnească copiilor interesul de lectură prin eliminarea
percepțiilor precum: vreau să citesc cât mai repede această carte ca să scap și de sarcina/obligația
dată, cititul este o pierdere de timp, este plictisitor, lecturile suplimentare sunt grele și nefolositoare
și să le introducem unele după cum urmează: nu contează la ce pagină sunt, ci cum pot înțelege mai
bine ce dorește autorul să îmi transmită prin rândurile pe care le-am citit, cititul este cea mai bună
formă de a-mi petrece timpul liber, cu fiecare pagină citită simt că învăț câte o lecție. Acest lucru
dorim să-l realizăm prin studierea unor texte literare, care prezintă prin conținuturile lor valori,
principii, morale, modele și lecții de viața.

Considerăm că acest opțional este necesar deoarece lectura stimulează imaginația elevilor,
cititul ajută la dezvoltarea gândirii analitice și critice, la extinderea vocabularului și dezvoltă
creativitatea. Desfășurarea lecțiilor, care se va realiza sub forma conversației libere, reprezintă o
formă ideală de dezvoltare a capacității de comunicare orală, de antrenare a elevului în susținerea
unor examene orale, de adaptare a acestuia la atmosfera specifică unor astfel de situații.

Lipsa lecturii din viețile tinerilor ne îngrijorează, de asemenea și procentul mare de

analfabetism funcțional (potrivit unui studiu din 2018 realizat de Organizația pentru Cooperare și
Dezvoltare Economică, în România există un procent de 39% de copii cu vârste de aproximativ 15
ani care nu sunt capabili să extragă ideea principală dintr-un text, sau învățături din cele citite pentru
a le putea utiliza în viața de zi cu zi), prin urmare, principalul obiectiv pe care îl vizează acest
opțional este reprezentat de dorința noastra de a face cititul mai plăcut, mai interesant și de a-i ajuta
pe copii să descopere înțelesurile profunde a fiecărei acțiuni sau a fiecărui personaj, pe care autorii le-
au gândit cu mare atenție și nu la întâmplare.

Aducerea lecturii în viața reală, și adaptată trăirilor și experiențelor proprii, prin discuții,
problematizări, jocuri de rol, precum și asocierea textului, cu alte forme de exprimare: muzică, desen,
pictură sunt doar câteva principii pe care acest opțional le urmărește pentru a anima lectura și pentru
a face copii să vadă „dincolo de rânduri”.

21
Iași, 2021
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

COMPETENŢE SPECIFICE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Analiza semnificaţiei globale a -lecturarea/audierea unor povestiri, poezii,

mesajului citit ghicitori, proverbe și interpretarea acestora;

-exerciţii de sesizare a elementelor

semnificative dintr-un mesaj citit prin
formulare de întrebări şi răspunsuri;

-exerciții de relatare a textului citit/audiat;

- exerciţii de prezentare a unor cărţi pentru

copii;

-exerciţii de ascultare activă a interlocutorului;

- discuții libere pe diferite teme;

2. Stabilirea legăturii între informaţiile -exerciții de raportare a informaţiilor din text la

din text şi faptele din viața reală experienţe proprii;

-exprimarea aprecierii față de comportamentul

potrivit al personajelor și al colegilor;

-realizarea de povestiri pe baza unor fapte din

viața reală

-prezentarea unei povestiri din viața proprie

asemănătoare celei din textul suport

22
Iași, 2021
3. Distingerea însuşirilor morale ale - desprinderea învățăturilor morale;
personajelor din text
- recunoaşterea și descrierea însuşirilor fizice şi
morale ale personajelor;

-discuţii privind comportamentul personajelor;

- exerciții de comparare a comportamentelor

morale cu cele imorale

4. Asocierea textului, cu alte forme de -realizarea de desene cu scene din textele

exprimare: muzică, desen, pictură suport;

- jocuri de rol pe tema prieteniei, a familie, a

binelui

- jocuri de mimă pornind de la

comportamentele personajelor din textul suport

-exerciții de redare a sunetelor sau a

fragmentelor muzicale asociate textelor suport
analizate;

23
Iași, 2021
CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII:

1.Prietenia 2. Familia
Ce este prietenia? Părinții- prietenii cei mai buni;
Cum să fim buni prieteni? Atmosfera familială;
Lectura îmi poate fi prietenă? Inițierea din cadrul familiei;

3. Binele versus răul 4. Călăuzele tăcute- natura și animalele prietenele mele

Cum pot să fiu un erou? Ce putem învăța de la natură?
Răufăcătorul a fost un copil care nu a fost iubit; Ce putem învăța de la animale?
Cum pot să disting binele de rău? Cum să fim prieteni cu acestea?

MODALITĂȚI DE EVALUARE:
Strategia evaluării cuprinde mai multe forme de verificare, metode şi procedee de examinare.
Acestea pot fi clasificate astfel:

● Observarea sistematică a comportamentului și a activității elevilor;

● Probe orale (convorbiri, povestiri, repovestiri, dezbateri privind poveștile/povestirile
audiate/citite)

24
Iași, 2021
Bibliografia:
Aanei, G., & Irimia, V. C. (2003). Literatura pentru copii/ Accepțiuni moderne . București:

Editura Aramis.

Agrigoroae, D. (2000). Literatura pentru copii, clasa a IV-a . Piatra-Neamț: Editura Adan.

Pârâială, O. (2005). Literatură pentru copii, discipline opționale, clasa a IV-a . București:

Editura Aramis.

Curriculum Național- Programe școlare pentru învățământul primar;

25
Iași, 2021
 Aplicație seminar
Grupa 2:

de la Reut Andreea către toată lumea din această sesiune separată: 5:01 p.m.
Codul bunelor maniere – învățămnt primar
de la Cenușă Cristina-Ancuța către toată lumea din această sesiune separată: 5:01 p.m.
Cufărul cu povești-clasa a II-a
de la Dumitriu Madalina către toată lumea din această sesiune separată: 5:02 p.m.
Hazarde - clasa a IVa
de la Tanasă Elena Petruța către toată lumea din această sesiune separată: 5:02 p.m.
Cultură și tradiții române- clasa II
de la Delia Scripcariu către toată lumea din această sesiune separată: 5:02 p.m.
Calatorie in lumea povestilor - clasa a III-a
de la Delia Scripcariu către toată lumea din această sesiune separată: 5:03 p.m.
Ecologie pe intelesul tuturor - clasa a IV-a
de la Dolhescu Anamaria către toată lumea din această sesiune separată: 5:03 p.m.
Punte între copil și Dumnezeu- clasa a 2-a

Argumente:

- de la Dolhescu Anamaria către toată lumea din această sesiune separată: 5:07 p.m.
Urmărește dezvoltarea limbajului, încurajarea spre lectură a copiilor și înțelegerea
mesajului transmis într-un text.
- De la Delia Scripcariu : Optionalul vizează dezvoltarea creativitatii elevilor și vine in
sprijinul lor pentru descoperirea universului care ii inconjoara, dezvoltându-le
totodata spiritul critic si moral.
- de la Cenușă Cristina-Ancuța către toată lumea din această sesiune separată: 5:07
p.m.
Datorită opționalului copiii au posibilitatea de a descoperii cât mai multe poveși.
- de la Dumitriu Madalina către toată lumea din această sesiune separată: 5:08 p.m.
Copiii isi vor putea dezvolta abilitatile de comunicare cu cei din jur si vor învăța să
gândească liber.
- de la Reut Andreea către toată lumea din această sesiune separată: 5:09 p.m.
Optionalul intitulat Codul bunelor maniere la clasa a 3 a dezvolta capacitățile
copiilor de a cunoaște normele de respect față de propia persoană cât și în raport cu
societatea. Acest opțional dorește a avea un impact asupra întregii vieți prin
însușirea copiilor de capacități în ceea ce privește respectul și manierele.
- de la Tanasă Elena Petruța către toată lumea din această sesiune separată: 5:09
p.m.
Citind copiii au posibilitatea de a înțelege un mesajul povești mai ușor.

26
Iași, 2021