Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a) angajatorul nu are dreptul să comunice unor terți datele personale ale salariatului fără
acordul scris al acestuia, cu excepția cazurilor prevăzute de lege;
După cum s-a menționat în doctrina românăs, respectul demnității în muncă pre- supune:
interzicerea oricărei forme de discriminare; asigurarea egalității de tratament; interzicerea
hărțuirii morale (sau psihologice); interzicerea hărțuirii sexuale; posibilitatea salariatului de a
solicita și a obține recuperarea daunelor morale pentru afectarea dreptu- rilor sale
nepatrimoniale.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 15 februarie 2012, Ministerul Sănătății a fost
obligat să excludă practicile de indicare în certificatul de concediu medical a diagnozei sau
codului maladiei pacientului. Astfel, cetățenilor Republicii Moldova li se va garanta respectarea
caracterului confidențial al informațiilor cu privire la sănătate în cadrul ra- porturilor juridice de
muncă.
Cel mai controversat subiect în materia dreptului salariaților la viata privată il repre- zintă
monitorizarea acestora la locul de muncă. Astfel, în Statele Unite ale Americii, mo- nitorizarea
folosirii Internetului şi a poştei electronice de către salariați s-a transformat no uzanță, angajatorii
indicînd expres că mijloacele tehnologiei informației puse la dispozitia salariaților au destinația
exclusivă de utilizare în scopul desfăşurării activității profesionale
În prezent, în practică apar numeroase chestiuni referitoare la monitorizarea video a
salariatului în perioada desfășurării activității de muncă. Juriştii întimpină multe greutäți pe ce
priveşte aprecierea semnificației juridice a supravegherii video a salariaților, întrucit legislația
Republicii Moldova nu cuprinde reglementări exprese în acest sens.
Astfel, potrivit art. 4 din Decizia nr. 52/2012. supravegherea video poate fi efectuată, in
principal, în următoarele seopuri: a) prevenirea şi combaterea săvîrșirii infracțiunilor; b)
supravegherea traficului rutier și constatarea încălcării regulilor de circulație rutieră; c)
asigurarea pazei și protecției persoanelor, bunurilor şi valorilor, a imobilelor şi a insta- lațiilor de
utilitate publică, precum și a împrejmuirilor afectate acestora; d) îndeplinirea unor măsuri de
interes public sau exercitarea prerogativelor de autoritate publică; e) re- alizarea unor interese
legitime, eu condiția să nu se prejudicieze drepturile şi libertățile fundamentale sau interesul
persoanelor vizate.
Cu alte cuvinte, se presupune că salariatul nu are dreptul la viață privată la locul său de
muncă. În caz contrar, Sear fi constatat că salariatul nu-şi utilizează în mod eficient timpul de
muncă, pentru care angajatorul achită salariul.
Monitorizarea video a salariaților, înfăptuită de către angajator în mod secret, este ile-
gală și prin prisma legislației muncii. Astfel, salariatul are dreptul la informare deplină și veridică
despre condițiile de muncă și cerințele față de securitatea și sănătatea în muncă la locul de muncă
(art. 9 alin. (1) lit. f) din CM al RM), inclusiv despre modalitățile concrete de înfăptuire a
controlului asupra activității de muncă a acestuia.
În opinia noastră modalitațile concrete de monitorizare video a salariaților trebuie să fie
consacrate în regulamentul intern al unitătii, angajatorul urmînd să statueze asupro existenței
aparatelor (sistemelor) de înregistrare video, precum și asupra exastenței ne- cesităților de
producție (combaterea sustragerilor de bunuri din avutul angajatorului, supravegherea
funcționării neîntrerupte a utilajelor ş.a.) în ceea ce privește instalarea sistemelor de
supraveghere video. Suplimentar,
angajatorul trebuie să afișeze în birou- rile de lucru, în care au fost instalate sistemele de
supraveghere video, un aviz informa- tiv privind monitorizarea video a salariaților.
dispozițiile regulamentului intern al unitătii sau ale unui alt act normativ local re- feritor
la purtarea uniformei au fost aduse la cunostinta salariaților, sub semnătură, de către angajator; -
dispozițiile regulamentului intern al unității sau ale unui alt act normativ local refe- ritor la
purtarea uniformei nu înrăutățesc situația salariaților în comparație cu legislația muncii.
Potrivit jurisprudenţei CEDO, reputaţia persoanei fizice face parte din dreptul la respectul
vieţii private (cauza Petrenco c. Moldovei, hotărîrea din 30 martie 2010).
Afirmă că, declarațiile „senzaționale” prezentate public de Aliona Nastas, Lidia Cracea,
Adrian Cotelea și Vasile Sofronie sunt false, mincinoase și denigratoare. Ca rezultat: 1)
reclamantul a fost afectat personal, fiindu-i lezată grav onoarea, demnitatea și reputația
profesionala; 2) a fost afectată onoarea familiei, soţiei, copiilor şi nepoţilor, reclamantul având o
familie frumoasă și numeroasă; 3) a fost afectat moral colectivul de muncă, atât colectivul
catedrei cât și imaginea universității; 4) a fost defăimat numele notoriu obținut prin munca
cinstită, şi recunoscut în societate.