Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
0.simptome Clinice
0.simptome Clinice
1. Semnul Coher – durerile la început apar în regiunea epigastrică, apoi peste cîteva ore se
localizează în fosa iliacă dreaptă.
2. Manevra Voskresenski – la alunecarea mâinii pe peretele abdominal din epigastru spre
fosa iliacă dreaptă, bolnavul simte durere în fosa iliacă dreaptă.
3. Semnul Sitkovski – cînd bolnavul se găseşte în decubit lateral stâng, apar dureri în
regiunea iliacă dreaptă (din cauza extinderii mezoului şi deplasării apendicelui spre
peretele abdominal anterior).
4. Manevra Bartomie-Mihelson – palparea regiunii iliace drepte, cînd bolnavul se găseşte
în decubit lateral stîng este dureroasă.
5. Semnul Ott – în poziţie de decubit lateral stîng bolnavul simte dureri cu caracter de
tracţiune în regiunea iliacă dreaptă.
6. Manevra Blumberg – apăsarea lentă a peretelui fosei iliace drepte, urmată de
decomprimarea bruscă, duce la apariţia unei dureri vii, cu iradiere în epigastru. Este un
semn net de iritaţie peritoneală.
7. Manevra Rowsing – comprimarea retrogradă a colonului (de la stînga la dreaptă), duce
la distensia cecului şi apendicelui, însoţită de durere în fosa iliacă dreaptă.
8. Manevra Razdolski – percuţia abdomenului produce în fosa iliacă dreaptă o durere vie,
însoţită de contractura musculară şi chiar flectarea coapsei pe bazin la bolnavi mai
sensibili, mai labili neurovegetativ (semnul „cloppoţelului”).
9. Semnul Cuşnirenco (semnul tusei) – accentuarea durerii în fosa iliacă dreaptă la tuse
datorită creşterii presiunii intraabdominale (98%).
10.Triada Dieulafoy – hiperestezie cutanată în triunghiul Iacubovici + durere + defans
muscular.
11.Manevra Porges – percuţia fosei iliace drepte se va începe întotdeauna din fosa iliacă
stîngă.
12.Manevra Krîmov – apariţia durerii în fosa iliacă dreaptă la introducerea indicelui în
canalul inghinal (la bărbaţi).
13.Manevra Bastedo – la introducerea aerului în rect apare durere şi balonare în fosa iliacă
dreaptă.
14.Punctul dureros Mc Burney – pe linia spinoombilicală la limita dintre treimea externă
şi cea mijlocie.
15.Punctul dureros Morris – pe linia spinoombilicală la limita dintre treimea medie şi cea
internă.
16.Punctul dureros Lanz – pe linia bispinoasă la limita dintre treimea dreaptă şi cea
mijlocie.
Semnele m. psoas:
17.Semnul Iaworski – acutizarea durerii în regiunea fosei iliace drepte la ridicarea
piciorului drept din cauza extinderii m. psoas.
18.Manevra Obrazţov (Cope I) – la palparea regiunii iliace drepte durerile se acutizează
cînd bolnavul ridică piciorul drept în poziţie dreaptă.
19.Manevra Cope II – la palparea regiunii iliace drepte durerile se acutizează la rotaţia
piciorului în poziţie flexată (mai ales la bătrîni).
ULCERUL GASTRO-DUADENAL
Perforaţia ulcerului
1. Semnul Blumberg – la perforaţia ulcerului decompresia bruscă a peretelui abdominal
după apăsarea progresivă a acestuia declanşează o durere vie.
2. Semnul Clarke – la percuţie nu se apreciază matitatea ficatului din cauza formării
pneumoperitoneului.
3. Semnul Mendel – prin percuţie se evidenţiază sensibilitatea dureroasă a abdomenului.
4. Semnul Kerven – depistarea unei matităţi deplasabile în fosa iliacă dreaptă, în care
bolnavul simte durere acută.
5. S. Kulenkampf-Grassman – la tuşeul rectal se constată o bombare dureroasă la palpare
(„tip Douglasului”).
6. Semnul Eleker – iradierea durerii din regiunea epigastrică sau hipocondrul drept în
clavicula, omoplatul drept.
7. Triada Mondor – durere + contractură musculară însoţită de hiperestezie cutanată +
antecedente ulceroase.
8. Semnul Ratner-Vikker – în caz de perforaţia acoperită a ulcerului – după debut acut are
loc ameliorarea stării bolnavului – e caracteristică contractura musculară în pătratul
superior pe dreapta pe fonul ameliorării stării generale.
9. Semnul Vighiatto – în caz de perforaţia ulcerului duodenal posterior în spaţiul
retroperitoneal poate fi depistat emfizem în jurul ombilicului – ca consecinţă a răspîndirii
aerului prin lig. rotund.
10.Semnul Podlah – în caz de perforarea ulcerului cardial posterior se depistează emfizem
în regiunea supraclaviculară stîngă.
OCLUZIA INTESTINALĂ
Inspecţia
PANCREATITA ACUTĂ
1. Semnul Voskresenski – dispariţia pulsaţiei aortei abdominale în regiunea epigastrică.
2. Semnul Korte – prezenţa rezistenţei peretelui abdominal în formă de centură, care
corespunde localizării topografice a pancreasului. Rareori persistă o rezistenţă musculară
generalizată a peretelui abdominal, cu excepţia cazuriloe de peritonită fermentativă
precoce.
3. Semnul Mayo-Robson – durere cu iradiere în unghiul costo-vertebral stîng.
4. Semnul Berezneagovski – durere cu iradiere în omoplatul şi umărul stîng.
5. Semnul Grey-Turner – culoarea vînătă-verzuie a tegumentelor pe părţile laterale ale
abdomenului
6. Semnul Cullen – culoarea vînătă-verzuie a tegumentelor din jurul ombilicului.
7. Semnul Mondor – cianoza tegumentelor feţei şi gîtului.
8. Semnul Mallet-Guy – îm pancreatită cronică – bolnavul se aşează în decubit lateral
drept cu membrul inferior stîng flectat. Se palpează profund în hipocondrul stîng în
timpul unei inspiraţii profunde. În cazul pancreatitei cronice caudale – această manevră
declanşează o durere vie şi chiar o contractură musculară locală a peretelui abdominal.
9. Semul Gobief – la percuţie se relevă o zonă de sonoritate transversală în etajul superior
al abdomenului – condiţionată de extensia colonului transvers, cauzată de pătrunderea
enzimelor pancreatice extravazate între foiţele mezocolonului.
PATOLOGIA ARTERELOR
1. Proba Oppel – piciorul cu patologia obliterantă a vaselor fiind ridicat la 40-50 cm mai
sus de nivelul patului repede devine palid, iar dacă se coboară mai jos de nivelul patului
devine cianotic.
2. Proba Şamov – dacă timp de 5 min. aplicăm o compresie la nivelul femurului cu o
manjetă pneumatică. În normă după înlăturarea manjetei culoarea roză a pielii revine
peste 20-30 sec. Dacă este o patologie vasculară obliterantă culoarea roză a pielii revine
doar peste cîteva minute.
3. Proba Samuels – bolnavul se găseşte în decubit dorsal, ridică ambele picioare, puţin le
flexează în articulaţia genunchiului şi după comandă începe sa le mişte în articulaţia
talocrurală. Suprafaţa plantară a piciorului afectat de patologie vasculară obliterantă
devine palidă peste 5-10 sec.
4. Semnul Goldflam – la îndeplinirea probei Samuels piciorul afectat de patologie
vasculară oboseşte mai repede.
5. Legea celor 5 „P” – expresia anglo-saxonă: „pain” – durere; „palor” – paloare; „puls
lees” – absenţa pulsului distal, parestezie şi paralezie.
6. Sindromul Leriche – obliterarea porţiunii inferioare a aortei abdominale.
7. Sindromul Raynaud – este o tulburare vaso-spastică, caracterizată prin crize
intermitente ale extremităţilor declanşate de frig sau emoţii, fără ocluzia organică a
lumenului vaselor.
8. Trombangiita Buerger – este o boală vasculară inflamatorie întîlnită mult mai des la
sexul masculin, la vîrsta cuprinsă între 25 şi 45 de ani cu hiperadrenalism cronic
constituţional („teren diatezic”).
PERITONITA
1. Semnul Blumberg – decomprimarea bruscă a peretelui abdominal după apăsarea
progresivă a acestuia declanşează o durere vie.
2. Semnul Dieulafoy – hiperstezia cutanată.
3. Semnul Mendel-Razdolski (s. „clopoţelului”) – prin percuţie se evidenţiază
sensibilitatea dureroasă a abdomenului.
4. Semnul Grassman („ţipatul Douglas-ului”) – tuşeu rectal sau vaginal provoacă dureri
la nivelul fundului de sac Douglas, care se bombează în cazul colecţiilor pelviene.
5. Semnul Krasnobaev – încordarea muşchilor drepţi ai abdomenului.
6. Triada Mondor – contractura abdominală („abdomen de lemn”) + durere + antecedente
ulceroase.
7. Semnul Delbet – imobilitatea peretelui abdominal la început este localizată, marcînd
punctul de plecare al infecţiei, după care se generalizează odată cu durerea şi contractura
musculară.
8. Semnul Porges – percuţia peretelui abdominal este intens dureroasă la nivelul focarului
inflamator. Percuţia se începe din fosa iliacă stîngă, se continuă în direcţia epigastrului şi
apoi spre fosa iliacă dreaptă.