Sunteți pe pagina 1din 13

http://kaisariany.ecosapiens.

ro/sinaia-turismul-in-locuinta-ecologia-mai-exista-sau-doar-
profitul/

sinaia, turismul in locuinta, ecologia mai exista sau doar profitul?

Sinaia, turismul în locuinţă

Sinaia este prin excelenţă un oraş al turismului, creat pentru petrecerea unei perioade de timp,
iniţial pentru familia regale, departe de banalitatea zilnică a oraşelor mari . Casele din acest oraş
şi-au pierdut din intimitate, din forma de celulă, necesară şi utilă doar pentru membrii unei
familii, în prezent ele trebuie să devină un mijloc financiar, prin promovarea unui turism rural.
Dacă iniţial casa, şi anume numărul şi modalitatea de întrebuinţarea a camerelor se împărţea în
funcţie de numărul membrilor familiei, de meseriile de bază, acestă definitie este în plină trans-
formare. Iniţial locuinţa era o casă formată dintr-o cameră familiara, aceeaşi cu bucătăria, alături
de două dormitoare, unul pentru părinţi, unul pentru copii, stadiu următor a fost acela de
transformare a acestei camere familiare într-o sufragerie, loc unde se primeau musafirii, unde se
re-găseau rudele dupa o zi de lucru. La acestă cameră-sufragerie se alăturau trei dormitoare de
data acesta, unul destinat servitorilor, şi celelalte familie.
Stadiul final care este propus pentru o casa era cel cu camera-familiară diferită de bucătărie, cu
un număr suficient de mare de dormitoare pentru fiecare membru al familiei, cu un atelier
aferent, cu unul sau mai multe birouri, cu un garaj pentru maşinile personale, mansarde pentru
depozitarea obiectelor devenite inutile necesităţilor, cu o spălătorie şi una sau mai multe băi. Pe
lângă aceste stagii ale unei locuinţe de familie, se introduce un nou fenomen, acela al turismul în
spatiul intim al casei.
Locuitorii din oraşele cu specific turisctic, aidoma celor din Sinaia, pentru creşterea resurselor
financiare, cazează în camerele destinate familiei turiştii ce doresc o vacanta non-conformistă
înafară zidurilor hotelurilor. Spatiul locuinţei ce defineşte
într-o oarecare măsură personalitatea membrilor familie este re-format. Turistului i se acordă o
parte din acest spaţiu intim, asupra căruia îsi va lasa amprenta , astfel producându-se un transfer
de la cultura tradiţională spre o cultură standardizată. Turistul de la oraş vine cu alte idei despre
cum ar trebui să arate spaţiul lui de locuire şi începe să aduca mici modificari încăperii, îşi pune
amprenta prin modernismul orăşenesc. Astfel turistul cazat într-o locuinţă familiară propune o
schimbare lentă, dar impunătoare a culturii tradiţionale intr-una standardizată specifică stilul de
viaţă orăşenesc.
Gazda îşi vede cultura tradiţională, în plină schimbare, şi acceptă acestă adaptare la inovatii
propuse , devine el singur un adept al culturii standard orăşeneşti cu icoane lunimoase pe care le
agaţă pe pereti, prin văruirea încăperii în alte culori decât alb, pentru ca aşa i-a recomandat un
turist, prin împodobirea animalelor împăiate cu diferite materiale, pentru a le reda o nouă
perspectivă, mai modernă.
Cultura se învaţă, se descoperă, este mutuală, arbitrară, ne determină şi influenţează într-o
oarecare măsură comportamentul, ţinuta, modul de percepţie al valorilor şi cotidianul. Trăim
într-o societate în care pentru a ne integra trebuie să avem anumite percepţii, idei despre cotidian.
În acelaşi mod este influentat şi locuitor din Sinaia ce îsi imprumuta casa, dar şi valorile turiştilor
.Pentru locuitorul din Sinaia casa devine o industrie, pe care trebuie sa o faca si mai mare pentru
a primi şi mai mulţi turişti, să devină un “spaţiu hotelier la curte”, unde locuinta ca celula de baza
a familie să se dizolve. Chiar dacă gazda încearcă să facă o anumită delimitare vizibilă sau nu a
parţilor din casa destinate familie şi cea pentru turişti, el nu mai poate să trăiască în intimitatea
sa. Atât gazda, cât şi turistul sunt direct înfluentaţi de culturile lor, locuitorul din Sinaia,
respectiv casa acestuia va ramane cu o urmă neunitară a unei standardizări culturale orăşeneşti,
iar orăşeanul re-întors la cotidianul său va încerca să-şi amintească de vacanţa petrecută prin
aducerea în caminul lui a unui obiect tipic tradiţional cum ar fi animale împăiate, mileuri
tărăneşti, mochetele din imitaţie de blană.
Suntem înconjuraţi de creaţiile spiritului uman, (atât cultura standardizată a oraselor, cât şi cea
protecţionistă la adresa valorilor cultuale naţionale ) şi de multe ori uităm să le acordăm o
importanţă unică acestor obiecte atât de banale, pe care le-am adaptat si exploatat incoerent.
Cultura standardizată incearcă într-un mod agresiv si progresiv , să ne impună un anumit stil de
viaţa, un anumit mod de gândire, de percepere a unor idei, încearcă să diminueze importanţa
traditiilor prin falsa asimilare a lor în modernitate.

http://www.amosnews.ro/2003/Seminar_pe_teme_de_ecologie_la_Sinaia-11766

In perioada 11-15 februarie 2003, la Sinaia, se desfasoara workshop-ul international PIN-


MATRA pe tema 'Realizarea unei retele ecologice regionale in Carpati', organizat de Institutul
de Cercetari si Amenajari Silvice, Fundatia Carpaţi si A&W Ecological Research Olanda.

In cadrul seminarului se vor aborda teme de larg interes, cum ar fi:


o Initierea unui cadru de colaborare privind schimbul de
informatii in vederea realizarii unei retele ecologice regionale in
Carpati;
o Prezentarea si promovarea conceptului de retea ecologica prin
utilizarea experientei europene si nord-americane in domeniu;
o Structurarea si analizarea posibilitatilor de implementare a
unei retele ecologice regionale in Romania, prin integrarea strategiilor
sectoriale a zonei montane.
Printre subiectele ce se afla pe agenda manifestarii amintim: Notiuni
esentiale despre reteaua ecologica, Carnivorele mari in Romania, Romania
si procesul de pre-aderare la Uniunea Europeana- aspecte privind
conservarea biodiversitatii, Retele ecologice in Europa, Ariile
protejate in Romania, Criterii de stabilire si integrare intr-o retea
ecologica, confruntari de idei – analiza SWOT cu privire la strategii de
dezvoltare si realizarea unei retele ecologice - probleme si
oportunitati, Strategii de comunicare pentru realizarea retelelor
ecologice, Modelele Gis ca si instrumente pentru realizarea retelelor
ecologice (modelul LARCH si alternative).

http://facultate.regielive.ro/referate/turism/gradul_de_respectare_a_principiilor_de_dezvoltare_d
urabila_intr_o_zona_montana_sinaia-127916.html

Sinaia este un oraş situat in Judeţul Prahova la poalele munţilor Bucegi cu o populaţie de 12512
locuitori şi cunoscut mai ales datorită importanţei sale turistice.
Sinaia este una din cele mai importante staţiuni de odihnă din ţară, furnizând cele mai bune
condiţii de petrecere a timpului liber, dar şi de tratament, în toate anotimpurile anului, pentru
oamenii de toate vârstele.
Dezvoltarea durabilă implică permanenţă, ceea ce înseamnă că turismul durabil presupune
utilizarea optimă a resurselor (inclusive a diversitaţii biologice),minimizarea impactului negativ
economic,socio-cultural şi ecologic, maximizarea beneficiilor asupra comunitaţii locale,
economiilor naţionale şi asupra conservării naturii.Ca o consecinţă firească, durabilitatea se
referă şi la structurile necesare în vederea îndeplinirii unui turism durabil de dezvoltare
economică şi socială.
Pentru ca dezvoltarea durabilă a turismului să persiste, sunt necesare eforturi pe care turiştii
trebuie să le respecte după anumite principii:
-respectarea comunitaşilor locale
-cumpararea produselor locale
-reducerea impactului asupra mediului înconjurator
-încurajarea iniţiativelor locale sau de conservare
Turismul trebuie văzut ca o activitate pozitivă de care să beneficieze mediul ambient,
comunitaţile locale şi vizitatorii.
Respectarea comunitaţilor locale este un factor important în promovarea turismului în zonă,
deoarece localnici se pot implica în activitaţile locale aducând profit.Prin respectarea
comunitaţilor locale intelegem garantarea siguranţei oraşului stabilind turiştilor anumite regului
şi limite, acolo unde este cazul, prevenind viitoarele degradări.
Fiecare zonă în parte trebuie sa îşi insuşacă anumiţi termeni pe care sa îi dezvolte cât mai
bine.Comunitatea locală şi localnicii trebuie sa-şi pună în valoare zona în care trăiesc
diversificând-o prin diferite strategii de turism durabil.
Una din strategii ar putea fi unicitatea zonei.Să fie o zonă cât mai cunoscută şi cu cât mai multe
atracţii turistice, pe care oamenii să le pună in valoare. O altă strategie ar putea fi activitaţile
tipice zonei respective. În Sinaia localnici îşi pretuiesc foarte mult oraşul, incercad de la cel mai
mic la cel mai mare locuitor să îşi pună in valoare fiecare coltişor al zonei. Respectarea
comunitaţilor locale de catre turisti reprezinta în primul rând respectarea atitudinilor tale ca si
turist.Un aspect important îl au touroperatorii zonali , deoarece el au un rol implicit în
dezvoltarea durabilă a turismului.Ei pot organiza diferite activitaţi pentru ai familializa pe turişti
cu locurile in care se află, touroperatorii fiind bine pregătiţi în ceea ce priveşte locul pe care îl
prezintă.
Cumpărarea produselor locale contribuie la dezvoltarea economică în zona respectivă.În Sinaia
există foarte multe obiective turistice care nu pot trece neobservate în lista turiştilor aflaţi in
vacanţă. După cum se ştie fiecre zonă în parte are obiceiurile şi traditiile ei, cu care îi atrage pe
turisti.Sinaia este o localitate foarte des vizitată pe tot parcursul anului atat de români cât şi de
străini. Acest oraş oferă o varietate de activităţi în orice sezon. Dintre obiectivele turistice cele
mai importante fac parte: Castelul Peleş (fosta reşedinţă a familiei regale după cel de-al II-lea
Război Mondial, dar şi reşedinţa de vară a lui Nicolae Ceauşescu), Castelul Pelişor( aflat în
apropierea Castelului Peleş), Cazinoul, Mânastirea Sinaia, Telecabina, Pista de bob şi nu in
ultimul rand partia de schi aflată la Cota 2000. Acestea sunt unele din obiectivele turistice pe
care fiecare turist le poate vizita rămânând atât cu amintiri placute cât şi cu suveniruri care pun in
valoare oraşul şi tradiţiile locului.Dezvoltarea facilitaţilor şi serviciilor turistice, cum sunt
restaurantele şi magazinele de artizanat de-a lungul traseelor turistice încurajeaza turistul să
cheltuiască în timpul popasurilor.
Reducerea impactului asupra mediului înconjurator.
Acest principi este unul din cele mai importante în dezvoltarea durabila a turismului.Grupurile de
turişti organizate şi nu numai ar trebui să aiba la cunoştinţă menţinerea echilibrului ecologic al
ecosistemelor, conservarea habitatelor naturale etc.Ei trebuie să fie conştienţi că degradarea
mediului înconjurător aduce un minus pentru dezvoltarea turismului şi nu numai. Turişti care
sunt implicaţi în ecoturism au “misiunea” de a nu produce pierderi sau distrugeri în destinaţia
vizitată şi de a proteja mediul înconjurator , fapt pentru care în programele specifice sunt
introduce activitaţi prin care vizitatorul învaţă modul cum funcţionează natura.Mediul are o
valoare durabilă care este deosebit de mare pentru turism; de el trebuie să se bucure şi generaţiile
viitoare.Sinaia este un oraş cu un climat subalpin cu veri blande si ierni foarte friguroase.Cu
toate acestea multi turişti, mai ales bucureştenii vin pentru a se relaxa şi a inspira aerul curat de
munte.Oraşul este unul destul de curat datorită consiliului local care organizează activităţi cu
elevii pentru curatare a deşeurilor menajere, având chiar o echipă de cercetaşi pe care ii premiază
cu fonduri.Relaţia dintre mediu si turism poate fi dezvoltată astfel încât mediul să susţină
activitatea turistică pe termen lung , dezvoltarea turismului la randul său, nu trebuie să ducă la
degradarea mediului.

http://www.oar.org.ro/content.php?page=1251
Campania Patrimoniu in pericol din Romania

CAMPANIA PATRIMONIU ÎN PERICOL DIN ROMÂNIA

Studiu de caz: oraşul Sinaia – Patrimoniu în pericol

În ultimii ani, un fenomen comun majorităţii statelor central şi est europene – dezvoltarea
spectaculoasă a promotorilor de imobiliare şi a investitorilor de terenuri – a ajuns să devină în
România un pericol vizibil pentru patrimoniul construit şi natural, precum şi pentru zonele
arhitecturale protejate din oraşe.

Cauzele care au condus la această situaţie negativă sunt numeroase şi necesită reacţii şi atitudini
hotărâte şi neechivoce. Printre acestea se pot identifica următoarele:

- Progresul rapid al tranzacţiilor de terenuri şi clădiri (şi creşterea spectaculoasă a preţurilor


acestor tranzacţii), din oraşe şi zonele înconjurătoare, precum şi faptul că autorităţile locale nu au
ţinut pasul cu aceste evoluţii. Astfel, marea majoritate a marilor şi/sau a micilor oraşe nu erau
pregătite să facă faţă provocării, având deja stabilită o strategie de dezvoltare urbană pe termen
mediu sau lung şi neavând Planuri Urbane Generale sau Zonale actualizate;

- Deşi legislaţia în domeniul patrimoniului din România conţine în general prevederile de


protecţie necesare, aceasta este adesea neclară şi se referă mai ales la monumentele istorice şi la
patrimoniul mobil, având doar vagi menţiuni despre zonele arhitecturale sau naturale protejate.
Sunt prevăzute sancţiuni, dar acestea sunt doar enumerate, fiind departe de a fi obligatorii sau
operaţionale, în primul rând din cauza circuitelor sinuoase pe care le urmează, care se încheie de
multe ori după ce pagubele deja s-au produs. Aceeaşi lipsă de reacţie este valabilă şi în cazul
convenţiilor internaţionale şi a cartelor semnate de România;
- Primăriile din multe oraşe nu au personal calificat necesar pentru supraveghere şi intervenţie în
cazuri de tratare necorespunzătoare a zonelor de patrimoniu/protejate. În acelaşi timp, aprobările
şi certificatele sunt prea uşor eliberate de către diferitele organisme responsabile;

- Retrocedarea proprietăţii, un fenomen normal şi democratic, a avut, în multe cazuri, efecte


contrare: sunt numeroase exemple în care firmele de imobiliare cumpără clădiri frumoase de la
proprietarii de drept, care nu au mijloace de a le întreţine, clădiri situate în zone centrale ale
oraşelor, doar cu scopul de a le demola şi de a construi în locul acestora clădiri uriaşe, înalte şi
masive, care distrug complet armonia şi ritmul arhitectural înconjurător.

România este supusă pericolului de a pierde un patrimoniu multicultural inestimabil şi, prin
aceasta, de a se deforma identitatea şi memoria comunităţilor, precum şi ţesătura fragilă, delicat
creată de-a lungul deceniilor sau secolelor – înţelegere reciprocă, respect, împărtăşirea unor
valori comune.

Dorinţa intensă de a ridica clădiri masive, indiferent de impactul pe care l-ar putea avea asupra
mediului înconjurător – distrugându-se unitatea arhitecturală, izolând sau acoperind clădirile din
jur, împiedicând accesul la peisaj, alterând perspectivele, combinată cu indiferenţa morocănoasă
a comunităţilor, pot fi interpretate şi ca un comportament rezidual din vremurile comuniste, când
centrele istorice ale oraşelor sau chiar sate întregi au fost rase de pe faţa pământului printr-un
simplu gest al mâinii.

În plus, România, care este în curs de a deveni o nouă destinaţie pentru turismul cultural, ar putea
rata ocazii minunate – acelea de a solicita fonduri europene, care acum sunt accesibile, prin
întocmirea de proiecte strategice de dezvoltare durabilă integrată, bazate pe diversitatea
patrimoniului construit sau natural, care constituie o adevărată bogăţie a ţării. Fundaţia Pro
Patrimonio şi-a oferit expertiza pentru a sprijini şi pregăti autorităţile locale în elaborarea de
asemenea proiecte. Câteva cazuri de succes au demonstrat necesitatea continuării acestui proces.

În prezent, s-a atins un nivel care impune noi acţiuni, iar multe organizaţii româneşti, printre care
Ordinul Arhitecţilor, Uniunea Arhitecţilor, Fundaţia Pro Patrimonio îşi fac auzite vocile tare şi
clar, alertând mijloacele de comunicare în masă asupra necesităţii protejării patrimoniului
naţional, avertizând autorităţile şi solicitând ca legislaţiei în domeniu să i se dea mai multă forţă
şi eficienţă acum, până nu este prea târziu.

La recentul Consiliu Naţional al Ordinului Arhitecţilor, care a avut loc la Sibiu pe 3 martie 2007,
oraşul Sinaia, odinioară numit „Perla Carpaţilor”, a fost prezentat ca studiu de caz, care
concentrează o întreagă gamă de intervenţii distructive, operate în numele dezvoltării. O
prezentare ilustrată făcută de Casa Arhitecţilor din Sinaia, urmată de un protest, au definit un
model nefericit pentru modul în care un oraş încântător poate fi condamnat prin intervenţii
brutale şi lipsă de consideraţie, inclusiv prin perspectiva construirii unei autostrăzi. Conferinţa, la
care Fundaţia Pro Patrimonio a fost invitată să participe (reprezentată de Maria Berza), s-a
încheiat prin adoptarea unei Rezoluţii - bazată pe Noua Cartă de la Atena (2003) – şi semnată de
Preşedintele Ordinului, arh. Şerban Sturdza, prin care se cerea „evaluarea imediată a gravelor
evoluţii care au loc în Sinaia şi adoptarea de măsuri hotărâte în centrul istoric al oraşului, unde
securitatea şi siguranţa unor importante perimetre sunt în pericol”.
Sinaia, un oraş de munte situat pe panta de sud a Munţilor Carpaţi, la o altitudine de 800 m, a
fost la început o mică comunitate, în principal de păstori, care s-au aşezat în jurul unei mânăstiri
construite de Mihai Cantacuzino în secolul al XVII-lea. Dezvoltarea sa datează din a doua
jumătate a secolului al XIX-lea, când Prinţul Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, care a
devenit Rege al României şi întemeietorul dinastiei, a construit Castelul Peleş. El a adus aici din
toată Europa, dar mai ales din Europa Centrală şi de Sud, muncitori pricepuţi, ingineri
constructori, comercianţi, oameni cu profesii liberale, care au participat la construcţia castelului,
s-au stabilit în împrejurimi şi au dat naştere unei comunităţi multiculturale foarte speciale
(germani, polonezi, cehi, slovaci, italieni, evrei, francezi etc.). Întrucât Sinaia a devenit reşedinţa
de vară a familiei regale, iar mai târziu locul unde Guvernul îşi ţinea şedinţele destul de des,
aproape toate familiile importante ale ţării (Cantacuzino, Ştirbei) şi reprezentanţii vieţii politice
şi-au construit vile în oraş, clădiri frumoase, ridicate cu aportul celor mai buni arhitecţi ai ţării
(Ion Mincu, Petre Antonescu, Paul Smărăndescu, Duiliu Marcu). Toate aceste clădiri graţioase,
situate într-un amfiteatru, au pus armonios în valoare accesul la peisajul muntos şi reprezintă
patrimoniul care trebuie transmis generaţiilor viitoare. Există o responsabilitate comună de a-l
proteja împotriva intervenţiilor brutale şi de a păstra identitatea multiculturală a oraşului.

Acesta este motivul pentru care Fundaţia Pro Patrimonio cere sprijin Fundaţiei Europa Nostra, în
calitatea sa de organizaţie pan-europeană care îşi concentrează eforturile asupra conservării şi
protejării patrimoniului istoric şi cultural al Europei, ca o contribuţie a fiecărei ţări europene la
identitatea multiculturală a continentului. În România, sunt multe oraşe mari şi mici, precum şi
sate, care sunt în pericol de a-şi pierde cele mai de preţ valori de dezvoltare durabilă.

(Prezentarea a fost ilustrată cu un slide-show reprezentând oraşul Sinaia şi patrimoniul său în


pericol, oferit cu amabilitate de Casa Arhitecţilor din Sinaia).

Maria Berza, Membru al Consiliului

Vice-Preşedinte

Fundaţia Pro Patrimonio România (membru al Fundaţiei Europa Nostra)

http://buceginatura2000.wordpress.com/2010/10/03/povestea-partiei-de-la-telegondola-sinaia/
POVESTEA PARTIEI DE LA TELEGONDOLA SINAIA
Posted on octombrie 3, 2010 by buceginatura2000

Primul lucru care trebuie mentionat inainte de a trece la subiect este o declaratie personala facuta
la dezbaterea publica a proiectului cu telescaunul din Valea Soarelui din data de 25.01.2010:

PRIMARIA SINAIA NU ARE CREDIBILITATEA NECESARA DE A APLICA UN


PROIECT IN PARCUL NATURAL BUCEGI SI DIN PUNCT DE VEDERE AL
PROTECTIEI MEDIULUI.

Actualei conduceri din Primaria Sinaia nu-i trebuie acordat niciun sprijin atunci cand proiectele
acestora presupun aplicabilitati in situl comunitar Bucegi. Au dovedit periodic ca sunt cei mai
mari dusmani ai ariei protejate, pe care au devastat-o cu buldozerele, prin constructii ilegale si
prin accesul motorizat prin zone interzise.

LUCRARI ILEGALE
IN VALEA SOARELUI SI LA MOMENTUL CAND NU AVEAU ACORD DE MEDIU SI LA
MOMENTUL CAND AU ACORD DE MEDIU!

In afara de vorbe ieftine altceva nu este de capul lor atunci cand vorbim de masuri de protectie a
mediului in Parcul Natural Bucegi. Nici altcineva nu este capabil sa ia masuri impotriva lor.
Institutia de decor numita Ministerul Mediului simuleaza jalnic ca vegheaza la pastrarea
mediului in tara noastra… Iar seful Parcului Natural Bucegi, dl. Horia Iuncu, avand in vedere
trecutul sau monahal, cred ca in afara de rugaciuni pentru aria “protejata” nu are alta solutie:

“Si iarta “Doamne” utilajul acela greu ce distruge situl Natura 2000 si pe eroul sau sofer
care nu din nepricepere distruge munca “Ta” ci din nestiinta. De asemenea, pe mine ma
iarta pentru slabiciunile mele dovedite, fereste-ma de reaua intamplare si da intelepciune
primarului din Sinaia ca sa nu mai creada toate cele ce se spun, ca eu am fost si voi ramane
de credinta …ortodoxa!?!…indeplineste “Doamne” planurile pacatosilor ce cu har si spor
<<protejeaza>> darul “Tau” fara de odihna!” .

Un pamflet pentru dl. Iuncu. Nu are cum sa se supere pe mine. Doar i-a iertat el pe multi.
Si aceia distrugeau Bucegii…ce mai conteaza ce zic altii.

Pentru ca Sinaia sa se dezvolte are nevoie de partii pentru practicarea sporturilor de iarna. La
felul cum se lucreaza, fara nicio masura de protectie a mediului, daca suprafata forestiera
cuprinsa intre Sinaia si Cota 1400 ar fi a Primariei, cred ca in doi ani ar rade orice copac,
concomitent cu crearea altor partii, care evident vor avea pe laterale o multime de vile. Ale
unora, ale clientelei politice…si totul ar avea o umbrela: Sinaia trebuie sa se dezvolte!
Proiectul Partiei de la Telegondola…denumit: “Amenajarea obiectivului Partie Noua Cota 1400
– Taverna Sarbului Sinaia” are urmatoarele coordonate:

1. Primaria Sinaia doreste o partie care sa plece din zona statiei de sosire a telegondolei si sa
coboare prin padure la cealalta statie a telegondolei. Nici pomeneala de Taverna Sarbului, care
este la vreo 200 metri mai jos, intre partie si Taverna interpunandu-se padure. In cel putin doua
situatii, primarul Sinaiei, dl. Vlad Oprea a spus ca mai jos de altitudinea de 1500 m nu se mai pot
face partii, conform unui studiu austriac, fara instalatii de produs zapada artificiala.

2. Pe 19.02.2010, Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti a emis Ordinul de


constituire a Comitetului Special Constituit caruia i s-a dat delegare de competenta in vederea
parcurgerii tuturor etapelor pentru obtinerea actelor de mediu.

3. In data de 25.02.2010 Agentia pentru Protectia Mediului Prahova a solicitat prin adresa cu
nr.1783 depunerea documentatiei tehnice aferenta PUZ-ului, aceasta fiind depusa pe 17.03.2010.

4. Pe 30.03.2010 are loc o intalnire a Comitetului Special Constituit, alcatuit din reprezentanti
mai multor institutii, in urma careia se desprinde concluzia ca terenul trebuie scos mai intai din
fondul forestier si apoi se poate vorbi de aprobarea PUZ-ului.

5. Se solicita la data de 07.04.2010 punctul de vedere al Romsilva, fata de aceasta situatie, iar la
data de 12.05.2010, Directia Silvica Prahova formuleaza urmatorul raspuns:

- pentru a putea fi folosit in scopul amenajarii partiei de schi, terenul cu vegetatie forestiera si
inclus in PUZ trebuie scos definitiv din fondul forestier national fie in baza Legii nr.46/2008, fie
in baza Legii 526/2003 ambele modificate ulterior.

- scoaterea definitiva din fondul forestier national inseamna si schimbarea categoriei de folosinta,
predarea terenului de catre beneficiar, facandu-se dupa exploatarea masei lemnoase de catre
Ocolul Silvic Sinaia, in baza prevederilor art. 44 din Legea 46/2008 si a H.G. nr. 85/2004.

- actele sus mentionate nu prevad includerea in intravilan a terenurilor solicitate a fi scoase


definitiv, anterior promovarii documentatiilor tehnice de obtinere a aprobarilor legale.

- precizam ca, in conformitate cu Legea 46/2003 – Codul Silvic art.7 alin.4, este interzisa
includerea padurilor in intravilan.

6. Datorita faptului ca amplasamentul este situat in Parcul Natural Bucegi se aplica prevederile
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.154/2008, art.27, alin.1: “Scoaterea definitiva sau
temporara din circuitul silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes
national/international, cu exceptia celor aflate in zonele de dezvoltare durabila, se poate face
numai pentru obiective care vizeaza asigurarea securitatii nationale, asigurarea securitatii,
sanatatii oamenilor si animalelor sau pentru obiectivele destinate cercetarii stiintifice si bunei
administrari a ariei naturale protejate”.

ASADAR PROIECTUL ESTE “IN AER”:


- nu poate fi aplicat pentru ca nu este un obiectiv important dupa cum prevede Ordonanta de mai
sus.

- poate este in zona propusa de dezvoltare durabila a Parcului Natural Bucegi dar Planul de
Management al Parcului nu a fost inca aprobat prin Hotarare de Guvern si cred ca nici nu va fi
aprobat in forma actuala.

- partia traverseaza Parcela 14 o suprafata forestiera unde interventia umana este interzisa.

- proiectul in forma in care a fost prezentat a fost respins de Agentia pentru Protectia Mediului
Prahova.

Merita subliniat ca un fel de incheiere “urecheala” meritorie administrata Primariei SInaia de


catre Romsilva: “actele sus mentionate nu prevad includerea in intravilan a terenurilor
solicitate a fi scoase definitiv, anterior promovarii documentatiilor tehnice de obtinere a
aprobarilor legale”.

Cine a mai citit pe aici stie ca primarul Sinaiei a declarat in Jurnalul National ca dl. Horia Iuncu,
seful Parcului Natural Bucegi i-a promis 400 de hectare ce vor fi incluse in zona de dezvoltare
durabila. Nu mai ca, membrii Consiliului Stiintific al Parcului au aprobat doar 200 de hectare iar
primarul s-a suparat si a iesit in presa cu acea declaratie, dezvaluind intelegerea sa cu dl. Iuncu.
Iata de ce il consider “reprezentativ” pentru protectia Bucegilor pe dl. Iuncu. Nu era mai bine sa
nu-i dea nimic?!

Deocamdata la telegondola Sinaia se fac amenajari. La partie evident, dar in afara padurii, cel
putin pentru moment. Mai vin oamenii mediului, se mai uita, intra sau nu cu buldozerele prin
padure, “iuitorii mediului” din Sinaia? Majoritatea spun ca nu.
PAMANTUL
REZULTAT L-AU ARUNCAT DE COASTA, PRIN PADURE. LENEA E MARE, CAND
FOSTA CARIERA DE GUNOI ESTE LA 5 MINUTE DISTANTA.

Eu sunt gata sa pariez ca mai trebuie un singur pas, pana vor gasi de ce sa se lege, si buldozerele
vor lua cu asalt padurea. Acest lucru se poate intampla oricand. Este de ajuns sa se enerveze
primarul Vlad Oprea ca nu-i ies proiectele.

Cat timp in Bucegi vor fi oameni ca primarul Sinaiei, seful Parcului Natural Bucegi, SC. Acomin
SA, cei de la societatea lui Mitirita, Popa de la cabana Poiana Izvoarelor, cucoana aia cu renume
de academician, Honciuc, membra in Consiliul Stiintific si autor al studiului de doi lei pe
biodiversitate din Valea Soarelui, si exemplele pot continua cu cei din Valea Ialomitei, acel
domn Florin Popescu, seful Consiliului Judetean Dambovita, persoane de la Directia Silvica
Targoviste…nu se va face mare lucru pentru dezvoltarea reala a turismului in aceasta arie
protejata de importanta comunitara. Nu vorbesc de protectia mediului ca nu are rost…au foarte
mult de invatat.
DIRECTIA DE DEZVOLTARE A BUCEGILOR. FACI O GROAPA IN DRUM SA NU MAI
TREACA LUMEA! AU LACUNE MARI…

http://www.expresuldesinaia.ro/halta-triaj/curat-murdar.php

Curat, murdar
Articol scris de Expresul de Sinaia, în data de 28 Martie 2011

Nici nu s-a topit bine zăpada că au şi început controalele, la nivel national, având ca temă
igienizarea cursurilor de apă pentru asigurarea secţiunilor de scurgere a râurilor mari şi a
torenţilor ce traversează localităţile.

În ideea că în primăvara ce tocmai a debutat se anunţă precipitaţii abundente determinând


creşterea debitelor de apă, rezultate din acestea cât şi prin topirea zăpezilor, aceste măsuri sunt
binevenite, acum când, râuri ca Prahova de exemplu, pe anumite porţiuni pot fi traversate cu
uşurinţă de pe un mal pe altul.

Scăderea nivelului apei a făcut lesne de observat, toate gunoaiele transportate şi depozitate de-a
lungul anului în vegetaţia spontană crescută pe maluri sau prinse în depozitele de agregate
naturale formate pe fundul albiilor din eroziunea malurilor sau transportate atunci când debitele
erau mari.
Dacă pentru salubrizare costurile sunt rezonabile
şi nu imposibil de suportat, pentru consolidarea malurilor, îndepărtarea materialului lemnos şi
debarasarea agregatelor naturale de mici şi mari dimensiuni, efortul administraţiei locale necesită
susţinere din partea statului prin instituţiile cu competenţă în această direcţie, ca de exemplu:
Administraţia Naţională “Apele Române”, Sistemul de Gospodărire a Apelor Prahova.

La nivelul oraşului Sinaia, pe lângă operatorul de salubritate autorizat şi personalul Serviciului


de Administrare a Oraşului din cadrul SC Sinaia Forever SRL au fost cooptaţi, în efortul
administraţiei locale, atât persoane fizice care au limită de proprietate cursul de apă (de exemplu
Str. Scropoasa) cât şi firme cu sedii sau organizări de şantier în vecinătatea luciului apei.

Iminenţa amenzilor (cu un cuantum între 75000 – 80000 lei) posibil a fi aplicate de reprezentanţi
ai Gărzii de Mediu Comisariatul Judeţean Prahova şi ai Sistemul de Gospodărire a Apelor
Prahova, în situaţia identificării în teren a unor depozite de deşeuri şi de material lemnos, în
secţiunile de scurgere a podurilor şi podeţelor precum şi pe formaţiunile torenţiale din apropierea
zonelor locuite a determinat reacţia rapidă la solicitarea inspectorilor de zonă din cadrul
Departamentului de Monitorizare, Servicii Publice şi Ecologie Urbană, Primăria oraşului Sinaia.

Acesta este doar începutul, Sinaia fiind situată din punct de vedere al sensului de curgere al
râului Prahova, în aval, din experienţa anilor precedenţi, operaţiunile de salubrizare a oraşelor
din amonte vor genera noi cantităţi de deşeuri aduse de apă care se vor stoca în pragurile-curbele
cursului râului Prahova cu punct terminus la barajul Hidroelectrica.

REZULTATUL este că se poate trăi civilizat, într-un mediu curat şi fără foarte mari eforturi ci
doar comune, iar îndepărtarea pet-urilor, deşeurilor de orice natură care pot în situaţii de creşteri
ale cotelor apelor să se constituie în oprelişti, adevarate bariere pentru alte obiecte să ferească
oraşul de situaţii mult mai greu de controlat sau de sinistraţi.