Alimentaţia copilului sugar

Conferenţiar universitar
Olga Schiţco
Catedra pediatrie şi Neonatologie
USMF „N. Testemiţanu”

Chişinău 2009

1
ROLUL BIOLOGIC ŞI SOCIAL AL LAPTELUI UMAN:
 Factorul alimentar
 Factor imunologic al laptelui matern
 Factor reglator al funcţiilor specifice umane la nou-născuţi
 Factor de comportament psihoemoţional
 Feeding of early childhood,WHO,REG.REVIEV,2004

Rezultatele unei poziţionări incorecte

Dureri şi vătămarea mameloanelor Dureri în mamelon

Fisuri

Laptele nu este extras eficient

Obstruare

Copilul e nesatisfăcut.
Vrea din ce în ce mai mult lapte.

Oferta de lapte este aparent mică

Copilul e stângenit.
Refuză să se alăpteze.

Sânii produc mai puţin lapte

Copilul nu reuşeşte să
sporească în greutate.
CARE SUNT SEMNELE CE INDICĂ CĂ SUGARUL NU PRIMEŞTE DESTUL
LAPTE?
SEMNE POSIBILE
 sugar care plânge frecvent
 sugar nesatisfăcut la sfârşitul suptului
 mese foarte frecvente
 mese foarte lungi
 sugar care refuză sânul
 sugar cu scaune tari, uscate sau verzui
 sugar cu scaune rare, în cantitate mică
 la stoarcerea sânului nu vine nici o picătură de lapte
 sânii nu şi-au mărit volumul (în timpul sarcinii)
 lactaţia nu s-a instalat (după naştere).

SEMNE SIGURE

2
  Creştere în greutate nesatisfăcătoare

 sub 500 grame/lună

 greutatea mai mică decât la naştere după 2 săptămâni de viaţă
 sub 6 micţiuni pe zi, urină galbenă şi puternic mirositoare
 Urină concentrată, în cantitate mică
 Feeding of early childhood,WHO,REG.REVIEV,2004.

CUM SĂ AJUTĂM MAMA AL CĂRUI COPIL NU PRIMEŞTE DESTUL

LAPTE?
Găsiţi cauza
Etapele necesare Ce putem afla:
 Ascultaţi şi aflaţi Factorii psihologici, ce simte mama
 Faceţi anamneza Desfăşurarea alăptării, medicaţia
mamei
 Evaluaţi o alăptare Prinderea sânului, capacitatea
copilului de a suge, legătura
emoţional-afectivă mamă-copil
 Examinaţi sugarul Semne de boală, malformaţii, curba de
creştere
 Examinaţi mama şi copilul Starea de sănătate, nutriţie, patologia
mamară
 insuflaţi mamei încredere şi asiguraţi-o de sprijinul dumneavoastră
 Sugeraţi soluţiile potrivite:
 alăptaţi copilul mai mult şi mai frecvent în timpul nopţii
 opriţi utilizarea biberonului şi a tetinei (folosiţi metoda “tubului” când e necesar)
 reduceţi sau opriţi alte alimente (dacă sugarul are mai puţin de 6 luni)
 reduceţi stresul şi anxietatea
Oferiţi-vă să discutaţi cu familia
 Rezolvaţi cazurile mai rare de patologie a mamei şi sugarului, supravegheaţi
cuplul mamă-copil zilnic, apoi săptămânal, până când copilul creşte în greutate
şi mama are încredere că poate oferi suficient lapte copilului ei.

Dificultăţi de alimentare

Dificultăţile sunt mai frecvente la copii în primele zile ale vieţii ,asociate cu tehnica
incorectă de alăptare, greutatea mică sau boala.

Contraindicaţiile alimentaţiei la sân:

din partea copilului:
absolute:
erori de metabolism ( fenilcetonuria, galactozemia, )
temporare:
afecţiunele grava a nou-născutului ce necesită ventilaţie artificială şi alimentaţie
parenterală

3
  Contraindicaţiile alimentaţiei la sân:
 Din partea mamei:
 Absolute
 Infectarea cu HIV
 temporare
 Patologia infecţioasă (herpes,tuberculoza,hepatita..) perioada acută.
 Decompensarea maladiilor somatice ale mamei-
 Cancer la mamă şi mama primeşte citostatice.
 Diabet zaharat cu întrebuinţarea antidiabeticelor orale.
 Boli psihice la mamă în acutizare.
 Candidoza mamelonului şi areolei.

 din partea copilului:

 absolute:
 erori de metabolism ( fenilcetonuria, galactozemia, )
 temporare:
 afecţiunele grava a nou-născutului ce necesită ventilaţie artificială şi alimentaţie
parenterală

Dezavantajele alimentaţiei artificiale:

 Prejudiciază legătura mamă - copil
 Diaree şi infecţii respiratorii frecvente
 Diaree persisetntă
 Malnutriţie
 Lipsă de vitamina A
 Probabilitate mai mare de deces
 Alergie şi intoleranţa florii lactante
 Risc sporit de maladii cronice
 Greutate sporită
 Scor mic la testele de inteligenţă
 Risc sporit de criminalitate, abandonarea copiilor şi maltratarea copiilor în
viitor
 Feeding of early childhood,WHO,REG.REVIEV,2004

Care produse sunt mai benefice?

Pieptul mamei-bucatarie fara gres
 Dar in lipsa laptelui matern?
 NAN1-OPTI PRO - dotat cu: lactalbumina,>cresterea
bifidobacteriilor,↓↓pressingul metabolic; DHA/ARA –AGN –p-
ru raspuns imun adecvat,dezv.creierului,vazului;
imunonutrienti(Fe,Zn.Se,nucleotide),intretin imunitatea in intestin.
 NAN2-la etapa diversificarii- dotat cu: bifido si
lactobacterii BL,(flora intestinala,imunitatea,↓riscul diareei ) grasimi ω-3 si
ω-6,inclusiv DHA imunonutrienti protectivi

4
  NAN3-la etapa cognitiva,- dotat cu: grasimi ω-3 si ω6,inclusiv DHA; bifido si
lactobacterii BL; micronutrienti protectori.

SEMNE ce permit introducerea complementului

Dezvoltarea neuromusculara satisfacatoare,tubul digestiv,sistemul de protectie,digestia si
asimilarea hranei sunt maturizate (≈4-6 luni)

Copilul tine capul si trunchiul bine,coordoneaza miscarile,prezinta interes catre alta

hrana.

Copilul este alimentat la san frecvent,dar repede flamanzeste si are varsta mai mare de
6luni
Nu adaoge necesarul de greutate (< 500 gr. Lunar ) si are varsta mai mare de 6 luni;

Recomandările practice referitor la complement:

Perioada incipientă –începutul lunii a 6-7
Scopul:
de a deprinde copilul să se alimenteze cu linguriţa:
Initial administram de la câteva picături până la câteva linguriţe de pireu de fructe apoi
legume, dar hrana de bază rămâne laptele matern sau amestecul adaptat .
Produsele propuse copilului vor avea o consistenţă moale omogenă şi gust fin.
Primele complemente sunt terciurile ori pireul. Terciul trebuie să fie dens.
N.B. La copilul normo şi subponderal I complement va fi: terciul, la copilul paratrofic,
anemic va fi pireul de legume. Copilul se învaţă să manipuleze cu buzele pentru a lua
hrana din linguriţă, şi a o înghiţi. Apoi se introduc hrana acidulată comercială (narină,
bifidoc, acidofilin, deliciu, iaurturi fără conservanţi şi aromatizanţi ş.a) fructele, carnea şi
cereale.
Etapa II – 8-9 luni.
Complementul devine baza raţiei alimentare cu micşorarea aportului de lapte matern, care
devine sursa de bază în substanţe nutritive şi energetice.
Copilul face încercări de a lua hrana cu mâna şi de a o duce la gură. Este necesar de a
încuraja aceste încercări.
Hrana trebuie să fie moale, de consistenţa bolului. De exemplu pireul din cartofi,
legumele trebuie să fie fierte, iar carnea trebuie tocată. La o masă trebuie incluse fructe,
legume, boboase (preparate prin 3 ape fierte), felii de caşcaval, iaurt, ou, carne, zilnic
brânză.
Etapa a III – 9-12 luni.
Regimul alimentar constă din 5-6 prize din care trei de bază ce se succed cu 2-3 gustări
uşoare pe zi.
Laptele matern rămâne un component important al raţiei şi serveşte ca lichid de bază.
Hrana este mărunţită, carnea tocată.
În alimentaţie se includ fructe, legume, caşcaval tăiate cuburi mici pentru a fi uşor luate
cu mâna copilului.
În timpul mesei copilul este supravegheat.

Hrana ideală pentru complement şi criteriile de apreciere a calităţii:

5
Sunt alimentele admisibile după preţ şi sunt caracteristice pieţei autohtone
Sunt bogate în substanţe energetice şi nutritive
Sunt curate şi inofensive
Sunt uşor asimilabile
Sunt pe plac copilului
Se prepară uşor
Ca alimente de bază pentru complement servesc produsele cerealiere şi cartofii din
regiunea dată.
Însă terciurile exclusiv din cereale sunt puţin calorice şi apoase cu conţinut nutritiv jos.
Pentru îmbunătăţirea proprietăţilor calorice şi densităţii a terciului este recomandat:
Prepararea terciului cu o consistenţă mai densă

Complim.feeding of young children in develop.countries ,a review of current sciantific

knoeledge,WHO,2007

Efectele pozitive ale produselor acidulate

• Ameliorarea proceselor digestive;
• Influenţa antimicrobiană;
• Stimularea rezistenţei nespecifice intestinale;
• Absorbţia optimă a unor minerale:
calciu, fier, zinc;
• Utilizarea optimă a proteinei;
• Profilaxia patologiei oncologice

Spectru larg de indicaţii a

formulelor
NAN “Кисломолочный” 1 şi 2
• Pentru profilaxia dismicrobizmului intestinal.

• La copiii cu dereglări funcţionale moderate ale digestiei.

• Ca alimentaţie de bază la copiii sănătoşi de la naştere în caz de hipogalactie sau

lipsă totală a laptelui matern.

• În cazul riscului sporit de dezvoltare a infecţiilor intestinale.

• În calitate de dietoterapie a infecţiilor intestinale acute

NAN 2 Protect Plus- Majorează imunitatea în perioada importantă întroducerii

complementului
 Complexul probiotic unical Bl :
- Asigură predominarea bifidobacteriilor în flora intestinală
- Majorează imunitatea
- Micşorează frecvenţa diareei

6
  Acizii graşi nesaturat cu lanţul lung contribuie la formarea răspunsului imun
adecuat

 Opti-pro2 –
componentul proteic unical îmbogăţit cu alfa-lacto-albumin asigură saturaţia bună şi
asimilarea proetică completă

Alimentarea copilului de 1-3 ani

 particularitatile varstei
 1an-≈7kg ;24cm. 2ani-2,65kg.;12cm.
3ani- ≈2,25kg;9cm
 Dezvolt.activa a creierului(mielinizarea fibrelor nerv.,multiplic.sinapselor,creste
nivelulDHA-componenta a sinapselor)
 Dezvolt rapida a f-tiilor psihomotorii (mersull,urcatul pe scari,fuga,
gandirea,independenta ,orientarea in spatiu si timp)
 Formarea deprinderilor pozitive si negative

Stiti erorile cotidiene in alimentatia copilului de v.frageda?

 Trecerea la “masa comuna” din familie
 Care sunt consecintele?
 Aport redus de componenti nutritivi esentiali-K.Fe,Zn,Vit.C,VitE si a..
 Trecerea la laptele de vaci este benefica?
 ↓aportul de grasimi nesaturate,(33%),Fe cu 3mg/zi,Zn.,Mg,Se,I,Ca ionizat
 Incarcatura digestiva sporita

ROLUL LAPTELUI in viata copilului mai mare de 1 an

 Asigura trecerea treptata la alimentatia heterotrofa
 Sursa esentiala de calciu
 Acopera necesitatile proteice mari a organizmului in ctrestere
 Nevoile calorice la 20% sunt asigurate de lapte

Ce -i putem propune ?
 LAPTE JUNIOR cu bifidusBl,iod,fier,calciu,vitamine A-C-D-E
 2 mese de NESTLE lapte Junior acopera in mare parte necesarul zilnic de subst.
nutritive
 3 mese cu produse de la masa comuna,inclusiv fructe,legume,pomusoare

Care sunt argumentele de a cauta produse adaptate acestei varste?

Alimentarea copilului mai mare de 1 an,argumente:

 Necesitati mari in proteina,energie,micro- si macronutrienti
 Lactatele raman componenta esentiala a ratiei alimentare
 Actualitatea mentinerii componentei optime a florei intestinale
 Irationalitatea utilizarii altor specii de lapte:
- continut sporit de proteine

7
 - deficit enorm de microelemente - componenta lipidica dezechilibrata
induce dezechilibru al microbiocinozei
 Este binevenita includerea componentului lactat in forma de – lapte pentru copii
NESTLE.
Ce nu-i putem propune ?
 LAPTE de vaci nemodificat
 CHEFIR si alte produse lactate neajustate la digestia copilului
 Preparate comerciale cu continut de “E”,aperitive,marinade

Alimentatia copilului prescolar

Este un copil de 3-6 ani un simplu omulet?

 CARE sunt RISCURILE alimentarii incorecte?
-formarea emotiilor negative ,retinerea dezv.concentrarii,afectarea socializarii
-retinerea mielinizarii neuronilor corticali→ reduce perceptia,atentia,verbalizarea,
formarea simbolurilor,etaloanelor (la 5-6 ani posibilitatea de a cunoaste un obiect
=100%). -reduce interesul p-ru ceva nou si formarea
simbolurolor abstracte

Care sunt necesitatile nutritive zilnice a unui prescolar? (WHO, Regional

Publ.,European series,, 2000.)
Produs-greutate 1-3 ani 4-6 ani
comerciala (gr.)
carne 60 80
lapte 600 600
branza 20 25
oua 25 30
unt 15 20
ulei 10 15
pâine 70 130
Derivate de cereale 40 50
Legume uscate 5 5
cartofi 100 130
Alte legume 120 200
fructe 150 200
Zahar si zaharoza 30 40

Care sunt necesitatile zilnice ale elevului in produsele de baza?

 7-12 ani—carne-130,lapte-500,unt-30,ou-50,ulei-20,paine-225,cereale-50,cartofi-
200,alte legume-300,fructe-250,zahar-55
 13-18 ani(b)—carne225,lapte-500,unt-30,ou-50,ulei-25,paine-450,cereale-
60,cartofi-300,alte legume-450,fructe-350,zahar-70

8
  13-18 ani(f.)aceleasi cantitati cu exceptia: paine-300 si zaharul-60. {Normele
fiziologice de principii nutritive pentru copii si adolescenti(11 grupe) si adulti(5
grupe),gravide(ord.MS RM nr.232 din1992

Care sunt necesitatile zilnice a elevilor in factori nutritivi esentiali ?

RATIA CALORICA pentru elevi
 50-60 kcal/kgcorp/zi
 Proteine- 2 g/kgcorp/zi (la 50% proteine animale)
 Glucide-8g/kgcorp/zi (paine intermediara si produse de patiserie ,cartofi, orez,
legume,fructe,produse zaharoase)
 Lipide-2-3g/kgcorp/zi(unt,smantana,uleiuri vegetale,frisca)

Care sunt manifestarile insuficientei de componenti nutritivi la elevi?

Tulburarile nutritionale la adolescenti

 Carenta de calciu induce ↓ absorbtiei calciului in tubul digestiv
→hipocalciemie→activarea PTH ↑rezorbtiei oaselor →mobilizarea calciului din
oase in plasma sanguina →scaderea masei osoase(osteopenia) → osteoporoza
 Carenta de proteina si AGNS → dereglari de crestere si dezvoltare:
subnutritie,malnutritie,imunodeficiente,anemii etc.
Carenta de zinc
 Dereglari de crestere(in special talia)
 Modificari de par(alopetie),piele,unghii
 Imunodeficienta severa
 Maturatie sexuala retardata
 Reducerea functiei reproductive
 Patologia pancreasului
 Stare depresiva
 Afectiuni ale mucoaselor:ulceratii,gingivite,heilite
 Dermatite,acnee,epitelizare tardiva a plagilor
 Hipercolesterolemie,boala ischemica

CARENTA de IOD
 Hipotiroidie mascata sau pronuntata,gusa endemica
 Dereglari ale maturatiei sexuale,inclusiv stagnarea ei (18,7%)
 Sindrom hipomenstrual
 Amenoree
 Hemoragii juvenile severe
 Modificari a IMC (talia ↑,greutatea
 Salt de crestere la 10 ani
 Reducerea suprafetei corpului
 Cresterea morbiditatii la 11-13 ani : bolilor digestive(85,3%-65,3%),dereglarilor
functionale SCV(33,2%-24%),alergiilor (44,1%-38%)

Carenta de magniu
(depozitat intracelular in oase)

9
  Spazme vasculare,hipertensiune
 Insuficienta suprarenalelor
 Patologia miocardului
 Nefrolitiaza,nefropatii dismetabolice
 Colelitiaza,disfunctii biliare
 Hipertiroidizm
 ↓sintezei de insulina

CUNOASTATI PATOLOGIILE LEGATE DE RATIA SI

REGIMUL ALIMENTAR?
Bolile legate de regimul alimentar
 Diabetul
 Obezitatea
 Cariile dentare
 Hipertensiunea arteriala
 Infarctul miocardic
 Cancerul (de san,colon,stomac etc.)
 Accidentele vasculare cerebrale

10
11