Aplicatii

PARAMETRII SI PROPRIETATILE CARE DEFINESC

STAREA UNUI FLUID

PROBLEME REZOLVATE

Problema 1 – Victor BENCHE s.a., Mecanica fluidelor si masini hidropneumatice, Culegere de

probleme, Universitatea Transilvania din Brasov, 1989, pb. 1.1, pag. 5

Pentru verificarea (sau etalonarea) manometrelor se poate utiliza o instalatie cu pompa cu

surub ca cea din figura 1. Aceasta se compune din corpul cilindric 1 în care se deplaseaza pistonul
2 prin rotirea tijei (surubului) 3 în corpul filetat 4. Pistonul este articulat pe tija astfel încât rotirea
tijei nu se transmite pistonului, acesta având numai o miscare de translatie. Tija se roteste manual
cu ajutorul volantului 5. Pompa se umple cu lichidul de lucru (ulei) aflat în rezervorul 6. Manometrul
de verificat MV si manometrul etalon ME se fixeaza etans la doua racorduri ale conductei de
refulare 7 prin intermediul robinetelor 8 si 9. Cunoscând diametrul cilindrului d = 1 cm , pasul

surubului h = 2 mm , volumul initial de ulei V = 200 cm 3 la presiune atmosferica normala si

coeficientul de compresibilitate izoterma al uleiului β = 4.85 ⋅ 10 −10 m 2 /N , sa se determine

numarul n de rotatii necesare pentru ca indicatia manometrului etalon sa fie pm = 200 at .

Fig. 1

Solutie:
Se trec datele problemei în Sistemul International (daca e cazul):

d = 1 cm = 1 ⋅ 10 −2 m diametrul cilindrului;

h = 2 mm = 2 ⋅ 10 -3 m pasul surubului;

23
 MECANICA FLUIDELOR

V = 200 cm 3 = 200 ⋅ 10 −6 m 3 volumul initial de ulei;

β = 4.85 ⋅ 10 −10 m 2 /N coeficientul de compresibilitate izoterma al uleiului;

pm = 200 at = 200 ⋅ 9.81 ⋅ 10 4 N/m 2 presiunea indicata de manometrul etalon.

Observatie: Prin rotirea tijei, pistonul 2 se va deplasa pe o distanta l = n ⋅ h , astfel încât va avea
loc o comprimare a uleiului în spatiul ramas liber în cilindru 1 si conducta de refulare
7, datorita cresterii de presiune ∆p .
Din relatia de definitie a compresibilitatii izoterme a fluidelor:
− ∆V
= β ⋅ ∆p (1)
V
si tinând cont de faptul ca manometrele industriale indica suprapresiuni - se gradeaza având ca
zero presiunea atmosferica normala, rezulta ca indicatia manometrului este tocmai cresterea de
presiune:
∆p = pm (2)
De asemenea:
πd 2
− ∆V = l ⋅ AP = n h (3)
4
unde: l = n ⋅ h distanta parcursa de piston, egala cu produsul dintre numarul de rotatii n si
distanta parcursa la o rotatie (pasul filetului h );
π d2
AP = aria pistonului, egala cu cea a cilindrului.
4
Înlocuind expresiile (2) si (3) în (1) obtinem:
n hπ d2 4 V β pm
= β pm ⇒ n = (4)
4V hπ d2

4 ⋅ 200 ⋅ 10 −6 ⋅ 4.85 ⋅ 10 −10 ⋅ 19.62 ⋅ 10 6

n= = 12.122 rot.
2 ⋅ 10 − 3 ⋅ 3.14 ⋅ 10 − 4

Problema 2 – Julieta FLOREA s.a., Mecanica fluidelor si masini hidropneumatice, Probleme,

Editura Didactica si Pedagogica, 1982, pb. 1.11, pag. 15

O placa plana de arie S = 0.8 m 2 si masa m = 2 kg aluneca pe un plan înclinat, cu unghiul

α = 30 ° , acoperit cu o pelicula de ulei de grosime δ = 2 mm (vezi figura 2). Densitatea uleiului

este ρ = 0.9 kg/dm 3 , iar vâscozitatea cinematica ν = 0.4 stokes . Sa se determine viteza de
alunecare a placii în miscare uniforma.

24
 Fig. 2

Solutie:
Se trec datele problemei în Sistemul International:

S = 0 .8 m 2 aria placii;
m = 2.0 kg masa placii;
α = 30 ° unghiul de înclinare al placii;

δ = 2 mm = 2 ⋅ 10 -3 m grosimea peliculei de ulei;

ρ = 0 ,9 kg/dm 3 = 0 ,9 ⋅ 10 3 kg / m 3 densitatea uleiului;

υ = 0 ,40 stokes = 0,40 cm 2 / s = 0 ,40 ⋅ 10 −4 m 2 / s vâscozitatea cinematica a uleiului.

Observatie: Sub actiunea componentei tangentiale a greutatii placii

GT = G ⋅ sin α , placa începe sa se miste uniform accelerat.
Pe masura ce viteza creste, creste si forta de frecare
vâscoasa care se opune miscarii placii. La un moment dat
cele doua forte se echilibreaza dinamic, si miscarea placii
devine uniforma.
Pentru cazul studiat, relatia lui Newton de calcul a efortului tangential este:
GT v
τ = =η (1)
S δ
unde: v viteza de deplasare a placii în miscare uniforma;
η = ρν vâscozitatea dinamica a uleiului (2)

Înlocuind relatia (2) în (1) obtinem:

m g sin α v m g δ sin α
= ρν ⇒v = (3)
S δ ρν S

2 ⋅ 9.81 ⋅ 2 ⋅ 10 −3 ⋅ sin 30°

v= = 0.681 m/s .
0.9 ⋅ 10 3 ⋅ 0.4 ⋅ 10 − 4 ⋅ 0.8

25
 MECANICA FLUIDELOR

Problema 3 – Victor BENCHE s.a., Mecanica fluidelor si masini hidropneumatice, Culegere de

probleme, Universitatea Transilvania din Brasov, 1989, pb. 1.3, pag. 6

Sa se determine dependenta de temperatura a vitezei de propagare a sunetului în apa

având densitatea si modulul de elasticitate:

ρ apa = 1000 kg/m3 si ε apa = 1.914 ⋅ 10 9 N/m 2 la temperatura t apa = 4 °C ;

ρ apa = 999.26 kg/m3 si ε apa = 2.020 ⋅ 10 9 N/m 2 la temperatura t apa = 20 °C .

Solutie:

Utilizând relatia lui Newton de calcul a vitezei de propagare a sunetului într-un mediu fluid:
dp ε
c= = (1)
dρ ρ

se calculeaza:

1.914 ⋅ 10 9
c apa = = 1388 m/s la temperatura t apa = 4 °C ;
1000

2.020 ⋅ 10 9
c apa = = 1422 m/s la temperatura t apa = 20 °C .
999.26
Asadar, viteza de propagare a sunetului creste cu temperatura.

Problema 4
Distributia de viteze într-un lichid vâscos ce curge peste o placa fixa este data de relatia:

v = 0.68 ⋅ y − y 2 ,
unde:
v viteza [m/s]
y distanta pe verticala de la suprafata placii [m].
Care este valoarea tensiunii tangentiale la nivelul placii si pentru y = 0.34 m , daca vâscozitatea

dinamica a lichidului este η = 1 N s m 2 . Reprezentati grafic dependenta τ = τ ( y ) pentru intervalul

y = ( 0 − 0.34) m .

Solutie:
Conform I. Newton, expresia tensiunii tangentiale τ care se manifesta între straturile
alaturate de fluid este:
∂v
τ =η
∂y
unde:

26
η vâscozitatea dinamica a fluidului;

∂v
gradientul vitezei dupa directia y (variatia vitezei pe unitatea de lungime a normalei la
∂y
directia de miscare a fluidului); în acest caz:

∂v ∂( 0.68 ⋅ y − y 2 )
= = 0.68 − 2 y .
∂y ∂y
Astfel, pentru
N
y = 0 m (la nivelul placii) τ = 1 ⋅ 0.68 = 0.68 ;
m2
N
y = 0.34 m τ = 1 ( 0.68 − 2 ⋅ 0.34 ) = 0 .
m2

Pentru reprezentarea grafica a variatiei τ = τ ( y ) se observa ca dependenta este una

liniara, sau se aleg câteva puncte y din intervalul ( 0 − 0.34) si se calculeaza τ .

PROBLEME PROPUSE

Problema 1
Un piston se deplaseaza cu viteza constanta v = 0.1 cm / s , într-un cilindru având
diametrul φD = 50 mm si lungimea l = 10 cm , plin cu lichid cu modulul de elasticitate

e = 2 ⋅ 10 4 daN / cm 2 .
Sa se calculeze deplasarea x [mm] a pistonului daca presiunea în cilindru creste de la
zero la p = 200 bar si timpul necesar deplasarii. Sa se întocmeasca o schita.

Problema 2
Viteza într-un fluid ce curge peste o placa plana, masurata la o distanta de 50 mm de
suprafata placii, este v = 1 m/s . Fluidul are vâscozitatea dinamica 2 Pa·s si densitatea relativa
0.8 (la cea a apei). Ce valori au gradientul vitezei si tensiunea tangentiala de frecare vâscoasa la

27
 MECANICA FLUIDELOR

nivelul placii plane, considerând o distributie liniara a vitezei pe directia normala curgerii. Sa se
calculeze valoarea vâscozitatii cinematice a fluidului si sa se întocmeasca o schita.

Problema 3
Sa se determine viteza de propagare a sunetului în aer la o temperatura t = 20 °C ,
admitând ca legea de variatie a densitatii aerului în functie de presiune este izotermica. Masa
kilomolara a aerului este M = 29 kg/kmol iar exponentul politropic n = 1.3 . Constanta universala a

gazelor este R M = 8314.3 [J/kmol·K] .

Problema 4
Explicati de ce vâscozitatea lichidelor scade odata cu cresterea temperaturii, iar
vâscozitatea gazelor creste cu temperatura.

28
 MECANICA FLUIDELOR

APLICATII - STATICA FLUIDELOR

Pb. 1: Sa se determine presiunea în punctul A ( Pa si mm H 2O ), daca presiunea în punctul B

este p B = 0.1 at si h1 = 0.2 m , h2 = 0.1 m , h3 = 0.4 m , ρ 0 = 1000 kg/m3 , ρ1 = 800 kg/m3 .

Fig. 1
Pasul 1:
Se trec datele problemei în Sistemul International (daca este necesar)

pB = 0.1 at = 0.1 ⋅ 9.81 ⋅ 10 4 Pa = 9.81 ⋅ 10 3 Pa ( = 10 3 mmH 2O )

1 mmH2O = 1000 ⋅ 9.81 ⋅10 −3 = 9.81 Pa

Pasul 2:
pC = p A + ρ 0 g (h1 + h2 + h3 ) = pB + ρ1 g h2 + ρ 0 g h3 ⇒

p A = pB + ρ0 g h3 − ρ1 g (h1 + h3 ) ⇒

p A = 9.81 ⋅ 10 3 + 1000 ⋅ 9.81 ⋅ 0.4 − 800 ⋅ 9.81 ⋅ ( 0.2 + 0.4 ) = 9025.2 Pa ⇒

p A = 920 mmH2O

Pb. 2: Într-un rezervor închis, având forma precum în figura 2.1, se afla apa sub presiunea pm .

Fig. 2.1

Sunt cunoscute: H = 1 .5 m adâncimea apei în rezervor

54
 R = 0 .5 m raza de curbura a rezervorului
L = 1.0 m latimea rezervorului

ρ = 1000 kg/m 3 densitatea apei

pm = 0.1 at presiunea indicata de manometru.

Ø Sa se calculeze si sa se reprezinte distributia de presiuni pe peretii vasului.
Ø Determinati valoarea fortei de presiune pe peretele ( AB )

Ø Determinati valoarea fortei de presiune pe peretele ( BC ) .

Solutie:
Pasul 1:
Se trec datele problemei în Sistemul International (daca este necesar)

pm = 0.1 at = 0.1 ⋅ 9.81 ⋅ 10 4 Pa

Pasul 2:
Se calculeaza înaltimea manometrica hm corespunzatoare pozitiei planului manometric, fata de
suprafata de separatie a apei (vezi figura 2.2). Deoarece la nivelul planului manometric presiunea
absoluta este cea atmosferica locala, deci suprapresiunea este nula p = 0 :

pm = ρ g hm ⇒

pm 0.1 ⋅ 9.81 ⋅ 10 4
hm = = =1 m
ρg 1000 ⋅ 9.81
Se alege sistemul de referinta xOyz , astfel încât:
xoy este în planul manometric;
oz în sensul cresterii adâncimii.

Fig. 2.2
Pasul 3:
55
 MECANICA FLUIDELOR

Se calculeaza presiunea (relativa) în punctele caracteristice ale geometriei rezervorului. Astfel:

p A = ρ g hA = ρ g hm = pm = 9.81 ⋅ 10 3 Pa (presiunea este constanta în interiorul unui gaz);

pB = ρ g hB = ρ g [hm + ( H − R )] = pm + ρ g ( H − R ) ⇒

pB = 9.81 ⋅10 3 + 1000 ⋅ 9.81 (1.5 - 0.5) = 19.62 ⋅10 3 Pa

pC = ρ g hC = ρ g (hm + H ) = pm + ρ g H ⇒

pC = 9.81 ⋅ 10 3 + 1000 ⋅ 9.81 1.5 = 24.53 ⋅ 10 3 Pa

Se reprezinta variatia presiunii pe peretii rezervorului, ca în figura 2.3.

Fig. 2.3

Pasul 4:
Se calculeaza forta pe peretele plan ( AB ) , F( AB ) . Pentru calcule convenabile, se noteaza
H − R = h (vezi figura 2.4).

4.1 Cu ajutorul relatiei integrale:

F( AB ) = ∫ p dA = ∫ ( pm + ρ g z) dA = ∫ pm dA + ∫ ρ g z dA = pm ∫ dA + ρ g ∫ z dA ⇒
A A A A A A
L 2
h
Lh L 2
z  h
F( AB ) = pm A(AB) + ρ g ∫ ∫ z dz dx = ρ g hm h L + ρ g ∫   dx = ρ g hm h L + ρ g ∫ 2 dx ⇒
0 2
00
 0 0

h2  h
F( AB ) = ρ g hm h L + ρ g L = γ  hm +  h L
2  2
4.2 Cu relatia (4.12) (din curs):

 h
F(AB) = γ hCG (AB) A(AB) = γ  hm +  h L = 9810 (1 + 0.5) 1⋅1 = 14715 N
 2

56
Observatie: Ca valoare, forta de presiune este egala cu „volumul distributiei de presiuni” si
actioneaza în centrul de greutate al acestei distributii.
Pasul 5:
Se determina forta pe peretele curb ( BC ) : F( BC ) , prin calculul celor doua componente în sistemul

de referinta considerat:
Ø componenta orizontala Fy ( BC )

Ø componenta verticala Fz( BC ) (vezi figura 2.4).

Conform sistemului de ecuatii (4.22) (din curs):

 R
Fy = γ ⋅ hG xoz ⋅ S xoz = γ  hm + H −  R L = 9810 ( 1 + 1.5-0.25 ) 0.5 ⋅1 = 11036.25 N
 2

 p R2   p 0.52 
Fz = γ V = γ  + hm + h  L = 9810  + 1 + 1 1 = 21546.19 N
 4   4 

unde: Sxoz este aria proiectiei suprafetei curbe ( BC ) pe planul xoz ;

Sxoz = R ⋅ L
V este volumul de lichid cuprins între suprafata curba (udata de lichid) si
proiectia ei pe planul manometric xoy (unde suprapresiunea este nula).

π R2 
V =  + ( hm + h ) R  L .
 4 
În final:
F = Fy2 + Fz2 = 24208.20 N .

Fig. 2.4
57
 MECANICA FLUIDELOR

Pb. 3

Densitatea lichidelor poate fi determinata experimental cu ajutorul unui densimetru, ca în figura 3.

Acesta este compus dintr-un plutitor lestat, având la
partea inferioara o cavitate cu bile de plumb, iar la partea
superioara un tub calibrat (de diametru constant). Sa se
calculeze densitatea unui fluid ρ f daca partea calibrata a
densimetrului se scufunda cu ∆h = 50 mm relativ la
pozitia de echilibru în apa.

Sunt cunoscute:
G = 20 gf : greutatea densimetrului;
d = 8 mm : diametrul sectiunii calibrate;

ρ0 = 1000 kg/m 3 : densitatea apei

Solutie: Fig. 3
Pasul 1
Se trec datele problemei în Sistemul International (daca este necesar)
m
G = 20 gf = 9.81 2 ⋅ 0.02 kg = 0.1962 N ;
s

d = 8 mm = 8 ⋅ 10 -3 m .
Pasul 2
Principiul de masurare se bazeaza pe legea lui Arhimede. Ecuatiile de echilibru pentru cele doua
situatii de plutire sunt:

În apa: G = FA0 ⇔ G = ρ 0 g Vd0

 π d2 
În alt lichid: G = FAf ⇔ G = ρ f g Vdf = ρ f g Vd0 + ∆h 
 4 
 
Astfel:
G G 4G
ρf = = = ρ0 ⇒
 πd 2  G πd 2
4 G + ρ 0 g π d 2 ∆h
g Vd0 + ∆h  g + ∆h 
 4  ρ g 4 
   0 
4G
ρ f = ρ0 ⇒
4 G + ρ0 g π d 2 ∆h

4 ⋅ 0.1962
ρ f = 1000 ⇒
4 ⋅ 0.1962 + 1000 ⋅ 9.81 ⋅ 3.1415 ⋅ 0.008 2 ⋅ 0.05
kg
ρ l = 888.334
m3

58
Probleme propuse

PB. 1
Un tub manometric U, ca în figura, este utilizat la determinarea acceleratiei unui vehicul. Calculati
acceleratia pentru ∆h = 30 mm . Trasati curba de etalonare a accelerometrului.

PB. 2
Un tahometru hidraulic, compus dintr-un tub manometric U ca în figura, este utilizat pentru
determinarea turatiei. Sa se calculeze turatia (rotatii/minut) daca indicatia tahometrului este
∆h = 60 mm . Trasati curba de etalonare a tahometrului.

PB. 3

Un cilindru de diametru 100 mm , lungime 250 mm si densitate ρ = 800 kg/m 3 pluteste în apa în
pozitie verticala. Determinati stabilitatea plutirii cilindrului.

PB. 4
Determinati forta de presiune rezultanta pe peretele vertical al rezervorului din figura, ce contine un
start de ulei cu densitatea relativa 0.8, plutind pe un strat de apa. Determinati si reprezentati
diagrama distributiei de presiuni pe peretii vasului, de latime L = 1.0 m .

59
 MECANICA FLUIDELOR

PB. 5

Un rezervor cisterna, umplut cu combustibil, se deplaseaza uniform accelerat, a = 2 m/s 2 . Sa se

calculeze forta de presiune Fp pe peretele posterior al rezervorului. Determinati si reprezentati

diagrama distributiei de presiuni pe peretii rezervorului. Sunt cunoscute: h = 1.8 m , b = 1.6 m ,

l = 6 m , ρ combustibi l = 0.78 gram/cm 3 .

60
 APLICATII

Pb. 2.16, pg. 55, Benche s.a., Mecanica Fluidelor si Masini Hidropneumatice – Culegere de
probleme, Universitatea Transilvania din Brasov, 1989

Sa se stabileasca viteza maxima pe care o are apa la iesirea prin sectiunea (3) a tubului, si
înaltimea maxima H a acestuia, astfel încât în sectiunea (2) presiunea sa nu scada sub presiunea
de vaporizare. Se cunosc diametrele D = 0.5 m , d = 0.05 m , presiunea de vaporizare la 22 °C
pv p
= 0.24 m col. apa , presiunea atmosferica a = 10 m col. apa si înaltimea rezervorului h = 1 m .
γ γ

Solutie:
Pentru calculul vitezei maxime pe care o poate avea apa la iesirea prin sectiunea (3) a tubului, se
poate aplica relatia lui Bernoulli între sectiunile (1) si (2), tinând cont de faptul ca v 3 = v 2 (tubul are
diametru constant):
v12 p1 v2 p
+ + z1 = 2 + 2 + z2 . (1)
2g γ 2g γ

p1 pa p p
Pentru acest caz: = si la limita 2 = v ;
γ γ γ γ
z1 = h considerând z2 = 0 .
De asemenea, din ecuatia continuitatii (debitului):
π D2 π d2
Q = ct . = v1 = v2 , (2)
4 4
se poate exprima v1 în functie de v 2 :
2
d 
v1 = v 2   , (3)
D
Asadar, relatia (1) devine:

91
 4
v 22  d  p v2 p
  + a +h= 2 + v ⇒ (4)
2 g D γ 2g γ

 p p 
2 g  h + a − v 
 γ γ  = 2 ⋅ 9.81 (1 + 10 − 0.24 )
v2 = 4 4
= 14.530 m/s = v 3 (5)
d   0.05 
1-   1- 
D  0 .5 
Pentru calculul înaltimii maxime H se poate aplica relatia lui Bernoulli între sectiunile (1) si (3), sau
(2) si (3). Pentru primul caz, similar ca mai înainte:

v12 p1 v2 p
+ + z1 = 3 + 3 + z3 . (6)
2g γ 2g γ

p1 p3 pa
Pentru aceasta situatie: = = ;
γ γ γ
z1 = H + h considerând z3 = 0 .
Asadar, relatia (6) devine:

v12 v2 v2 v2
+H +h = 3 ⇒H = 3 −h− 1 . (7)
2g 2g 2g 2g

Exprimând v1 în functie de v 3 , conform ecuatiei (3), unde v 2 = v 3 , se obtine:

v 32   d 4  14.53 2   0.05  
4
H= −
   
1 − h =  
1 −   − 1 = 9.76 m . (8)
2g   D   2 ⋅ 9.81   0.5  

Pentru cel de al doilea caz, aplicând ecuatia lui Bernoulli între (2) si (3):

v 22 p2 v2 p
+ + z2 = 3 + 3 + z3 ,
2g γ 2g γ
unde: v2 = v3 ,

p1 pa p p
= si la limita 2 = v ,
γ γ γ γ
z2 = H considerând z3 = 0 ,
obtinem:
pv p p p
+ H = a ⇒ H = a − v = 10 − 0.24 = 9.76 m ,
γ γ γ γ
D
Observatie: Daca raportul >> 1 , viteza la suprafata libera a lichidelor în rezervoare poate fi
d
neglijata. În cazul de fata, din relatia (3):
2 2
d   0.05 
v1 = v 2   = 14.53 ⋅   = 0.145 m/s
D  0.5 

92
Pb. 2.10, pg. 51, Benche s.a., Mecanica Fluidelor si Masini Hidropneumatice – Culegere de
probleme, Universitatea Transilvania din Brasov, 1989

Printr-un ajutaj cu diametrul mediu D = 150 mm se absoarbe aerul atmosferic de catre un

ventilator. Daca presiunea aerului este pa = 710 mmHg , iar temperatura t a = 22 °C , sa se
determine debitul (volumic si masic) de aer aspirat, stiind ca indicatia manometrului cu alcool

( ρ al = 800 kg/m 3 ), montat la aspiratie, indica H = 335 mm col. alcool .

Solutie:
Relatiile de calcul ale debitului fluidelor sunt:
debitul volumic
Q =v A (1)

debitul masic:
Qm = ρ Q . (2)

π D2
unde: v este viteza medie prin sectiunea de arie A (în acest caz A = );
4
ρ este densitatea fluidului (în acest caz ρ = ρ a( er ) ).

Asadar, pentru a putea determina debitul volumic este necesara cunoasterea vitezei medii în
sectiunea de diametru D a ajutajului. Se aplica ecuatia lui Bernoulli între punctul (1), situat în fata
sectiunii de admisie a ajutajului, la o distanta suficient de mare astfel încât sa putem neglija viteza
aerului si punctul (2), din sectiunea medie a ajutajului:

ρ v12 ρ v 22 (3)
+ p1 + ρ g z1 = + p 2 + ρ g z2
2 2
unde: v1 = 0 , p1 = pa si z1 = z2 = 0 .
Asadar, pentru acest caz, ecuatia (3) devine:

93
 ρ a v 22 2( pa − p2 )
pa = + p2 ⇒ v 2 = (4)
2 ρa

Dar, din ecuatia de echilibru static aplicata lichidului (alcool) din tubul piezometric:

pa − p2 = ρ al g H = 800 ⋅ 9.81 ⋅ 0.335 = 2629.08 N/m 2 . (5)

Densitatea aerului pentru conditiile concrete ale problemei se calculeaza cu relatia:

pa T0
ρ a = ρ0 , (6)
p0 Ta

unde: termenii cu indice " 0" sunt parametrii aerului în stare normala: ρ 0 = 1.293 kg/m 3 , la
presiunea atmosferica normala p0 = 101325 N/m 2 ( p0 = 760 mmHg ) si temperatura t 0 = 0 °C ,
( T0 = 273.15 K ).

Asadar:
710 273.15
ρ a = 1.293 = 1.118 kg / m 3 ,
760 273.15 + 22

2( pa − p2 ) 2 ⋅ 2629.08
v2 = = = 68.58 m / s
ρa 1.118

π ⋅ D2 3.1415 ⋅ 0.150 2
Q =v A =v = 68.58 ⋅ = 1.212 m 3 / s
4 4
Qm = ρ Q = 1.118 ⋅ 1.355 kg / s

94
 APLICATII

Exemplul 1
O pompa alimenteaza cu apa un rezervor (vezi figura) printr-o conducta de diametru D = 30 mm ,
lungime L = 30 m si rugozitate medie k = 0.2 mm . Suma coeficientilor ce caracterizeaza
pierderilor locale este ∑ζ = 0.6 (în cot si în sectiunea de intrare în rezervor). Sa se determine

presiunea p1 în sectiunea de iesire din pompa pentru un debit de Q = 1.4 dm 3 /s . Vâscozitatea

cinematica a apei este ν = 10 −6 m 2 / s .

SOLUTIE:
Se trec datele problemei în sistemul international (daca este cazul):

D = 30 mm = 30 ⋅ 10 −3 m ;

k = 0.15 mm = 0.15 ⋅10 −3 m ;

Q = 1.4 dm 3 /s = 1.4 ⋅ 10 −3 m 3 /s ;
L = 30 m ;

De asemenea, ρ = 1000 kg / m 3 , (densitatea apei).

Se aplica ecuatia lui Bernoulli între punctele (1), la nivelul sectiunii de iesire din pompa si (2), la
nivelul suprafetei libere a apei din bazin:

v12 v2 2
+ 1 + z1 = 2 + 2 + z 2 + ∑ hr [m] .
p p
2g ρg 2g ρg 1

Pentru acest caz:

105
Viteza la suprafata libera a apei din bazin este foarte mica si se poate neglija: v 2 ≅ 0 m / s ;

Presiunea (relativa) la suprafata libera a apei din bazin este nula: p2 = 0 N / m 2 ;

Pentru: z1 = 0 ⇒ z2 = 25 m .

Pentru aceste conditii, ecuatia lui Bernoulli se rescrie:

v12 2
+ 1 = z 2 + + ∑ hr [m] .
p
2g ρg 1

Pierderile de energie hidraulica între cele doua puncte sunt (liniare si locale):
2
L v12 v12 v12  L 
+ ∑ hr = λ + ∑ζ =  λ + ∑ ζ  [m] .
1 D2g 2 g 2 g D 

Astfel:

v12 p1 v12  L 
+ = z2 +  λ + ∑ζ  ⇒
2g ρg 2 g D 
v  L
2

p1 = ρ g z 2 + ρ 1  λ + ∑ ζ − 1 [m]
2  D 

Viteza medie în punctual (1) se determina din ecuatia continuitatii (debitului):

π D2 4Q 4 ⋅1.4 ⋅ 10 −3
Q = ct. = v1 ⇒ v1 = = = 1.98 m / s .
4 (
π D 2 π 30 ⋅10 − 3 2 )
Pentru a calcula valoarea coeficientului λ , corespunzator pierderilor liniare, trebuie determinat
regimul de curgere al apei prin conducta de alimentare (se calculeaza numarul Reynolds):
v D 1.98 ⋅ 30 ⋅ 10 −3
Re = = −6
= 5.94 ⋅ 10 4 .
ν 10
Deoarece Re > 5000 , curgerea este turbulenta, complet dezvoltata. În aceste conditii se
determina daca rugozitatea influenteaza curgerea (se calculeaza rugozitatea relativa a conductei):
k 0.15 ⋅ 10 −3
k = = = 0.005 .
D 30 ⋅ 10 − 3
Întrucât ( k D ) = 0.00008 - 0.0125 , curgerea este de asemenea rugoasa, deci:
0.25 0.25
 k 68   68 
λ = 0.11 +  = 0.11 0.005 +  = 0.031 .
 D Re   5.94 ⋅ 10 
4

În final:

v12  L 
p1 = ρ g z 2 + ρ  λ + ∑ ζ − 1 =
2  D 
.
1.98 
2
30  N
= 1000 ⋅ 9.81 ⋅ 25 + 1000  0.031 + 0.6 − 1 = 3.052 ⋅ 105 2
2  30 ⋅ 10 −3  m

106
Exemplul 2
Printr-o conducta metalica ( E = 2 ⋅ I0 6 daN/cm 2 ) curge apa ( ε = 2,1 ⋅10 4 daN/cm 2 ) cu viteza
v = 1.3 m/s . Diametrul conductei este d = 250 mm , iar grosimea peretilor δ = 10 mm . Sa se
determine suprapresiunea maxima la închiderea brusca a vanei.

Solutie:

Viteza de propagare a loviturii de berbec se determina cu ecuatia lui Allievi. Astfel:

ε 1 1
εa = = = = 1680 ⋅ 10 6 N/m 2
ε d 1 1 d 1 1 250
1+ + +
Eδ ε Eδ 2.1 ⋅ 10 9 2 ⋅ 1011 10

εa 1680 ⋅ 10 6
a= = = 1296.15 m/s .
ρ 10 3

Suprapresiunea maxima este data de formula lui Jukovski

∆pmax = ρ a v = 10 3 ⋅1296.15 ⋅1.3 = 16.84 ⋅10 5 N/m 2 .

107