ISTORIA ARHITECTURII UNIVERSALE

C12 ARHITECTURA GOTICĂ FRANCEZĂ

MATERIALE DE CONSTRUCŢIE-
CĂRĂMIDĂ ÎN ORAŞELE HANSEATICE
•SF. MARIA, GDANSK, POLONIA, 1379-
1502
•MARIENKIERCHE, LUBECK,
GERMANIA, CCA 1250-1350
•STORKYRKAN, STOCKHOLN,
INTERIOR, SEC. XII
LEMN ÎN ARH.
GOTICĂ
SCANDINAVĂ
•HEDDAL,
NORVEGIA, CCA
SEC XIII
•BORGUND,
NORVEGIA, SEC. XII
• Principalele tipuri spaţial constructive
• TIPUL BAZILICAL cel mai vechi, formula cu tribune peste
colaterale, menţinută de raţiuni structurale a fost abandonată
din dorinţa unei unificări funcţiunale
– cu cinci nave (Koln 1248)
– cu trei nave (Chartres sec XIII)
– cu nave şi tribună (Laon sec XII-XIII)
• TIPUL HALLENKIRCHE- derivat din cel bazilical cu trei nave de
aceeaşi înălţime, apărut în Franţa acest tip s-a răspândit în
Europa Centrală (caz special bazilica binavată cu suporţi de-
alungul axului principal)
– Cu trei nave (Gmund sec XIV)
– Cu cinci nave (Erfurt 1278- 1360)
• TIPUL SPAŢIAL SALĂ (la Sainte Chapelle Paris 1243- 1248)cu
navă unică- pentru construcţii de dimensiuni relativ reduse:
capele sau biserici parohiale
• TIPUL SPAŢIAL CENTRAL (Liebfrauenkirche, Trier 1227-1243)-
capele sau martirioane, utilizarea sa fiind o excepţie
PROGRAMUL RELIGIOS – TIPUL SPATIAL BAZILICAL
CATEDRALA DIN CHARTRES (SEC. XIII)
PROGRAMUL RELIGIOS – TIPUL SPATIAL BAZILICAL
CATEDRALA DIN CHARTRES (SEC. XIII) NOTRE DAME, PARIS (SEC. XIII)
PROGRAMUL RELIGIOS – TIPUL SPATIAL BAZILICAL
PROGRAMUL RELIGIOS
TIPUL SPATIAL BAZILICAL
CATEDRALA DIN STRASSBOURG (sec. XII-XIV)
PROGRAMUL RELIGIOS – BISERICA – TIPUL SPATIAL HALA
CATEDRALA DIN MARBURG
PROGRAMUL RELIGIOS – TIPURI SPATIALE
TIPUL HALA – BISERICA IACOBINILOR, TOULOUSE (sec. XIII)
PROGRAMUL RELIGIOS – TIPUL SPATIAL SALA (STE. CHAPELLE, PARIS, cca. 1239-1248)
PROGRAMUL RELIGIOS – TIPUL SPATIAL CENTRALIZAT
LIEBENFRAUENKIRCHE, TRIER (1227-1243)
APARIŢIA SCHELETULUI

•POSIBILITĂŢI DE PERFORMANŢE DIMENSIONALE,

•ILUMINARE A SPAŢIULUI ,
•ECONOMIE SUBSTANŢIALĂ DE MATERIALE ,
MANOPERĂ ŞI TRANSPORT
ACOPERIREA SPAŢIILOR- SISTEM OGIVAL
T- ARCE TRANSVERSALE
D- ARCE DIAGONALE
F- ARCE “FORMERET”

ANTECEDENTE ROMANICE:
BOLŢI ŞI ARCE CU PROFIL FRÂNT
INTERSECŢII DE BOLŢI CU MUCHII
IEŞITE
MARCAREA INTERSECŢIILOR CU
NERVURI
SISTEMUL STRUCTURAL GOTIC
TIPURI DE BOLTIRE
BOLTA CVADRIPARTITA
SISTEMUL STRUCTURAL GOTIC
TIPURI DE BOLTIRE
BOLTA SIXPARTITA
SISTEMUL STRUCTURAL
TIPURI DE BOLTIRE
BOLTA BARLONGA
SISTEMUL STRUCTURAL
TIPURI DE BOLTIRE
BOLTA “ANGEVINA”
SISTEMUL STRUCTURAL
TIPURI DE BOLTIRE
BOLTILE STELATE

L- LIERNA
T- TIERCERON

T
SISTEMUL STRUCTURAL
TIPURI DE BOLTIRE
RETELE DE NERVURI
SISTEMUL STRUCTURAL ROMANIC VS. GOTIC

SISTEMUL MASIV – ST. FOY, CONQUES

SISTEMUL SCHELETIC – CATEDRALA AMIENS
SISTEMUL STRUCTURAL ROMANIC VS. GOTIC
SISTEMUL MASIV – ST. FOY, CONQUES
SISTEMUL PE SCHELET – CATEDRALA AMIENS
 SISTEMUL STRUCTURAL ROMANIC
ST. MARTIN, CHAPAISE (cca. 1050 - SEC. XII)
SISTEMUL STRUCTURAL ROMANIC VS. GOTIC

SISTEMUL MASIV – ST. MARIA LAACH

SISTEMUL PE SCHELET – CATEDRALA DIN BEAUVAIS
 SISTEMUL STRUCTURAL GOTIC
TRANSMITEREA EFORTURILOR.
-EFORTURI REZULTATE DIN GREUTATEA ÎNVELITORII (ÎMPINGERI ŞI SARCINI VERTICALE) ŞI A
SISTEMULUI DE ACOPERIRE, EFORTURI GENERATE DE VÂNT DIN CAUZA ÎNĂLŢIMII MARI A
CONSTRUCŢIILOR
 A. PILA
B.CULEE
C.ARCE BUTANTE

INOVAŢIA GOTICĂ- ÎNLOCUIREA CONTRAFORTULUI

ROMANIC PRIN CONTRAFORTUL ÎNDEPĂRTAT DE ZID , C.

CULEEA, LEGATĂ DE ACESTA PRIN ARCE BUTANTE-

ÎN LOCUL DE INCIDENŢĂ A ÎMPINGERILOR PRODUSE
DE BOLŢI ŞI ŞARPANTĂ. SISTEMUL CULEE-ARC A.
BUTANT, ESTE SPECIFIC FRANŢEI, ÎN ALTE ZONE
FIIND FOLOSIT CONTRAFORTUL ROMANIC B.
CONTRAFORŢII- INIŢIAL LEGATI DE NAVA PRINCIPALA PRIN ARCE ASCUNSE ÎN ŞARPANTĂ,
APOI RENUNŢAREA LA TRIBUNE, ŞI ÎNLOCUIREA CU O CULEE ÎNDEPĂRTATĂ DE ZID DAR
LEGATĂ DE ACEASTA ÎN PUNCTELE NEVRALGICE PRINTR-UN ARC BUTANT SAU MAI MULTE.
PENTRU STABILITATEA CULEEI ACEASTA ESTE LEGATĂ PRINTR-UN PINACLU CARE ARE
CONCOMITENT ROL DECORATIV
ZIDUL- DESTRUCTURALIZAREA ZIDULUI DATORITĂ ARCELOR FORMERET. UN PRIM REGISTRU
ESTE CEL AL ARCADELOR NAVELOR LATERALE, AL DOILEA AL COLATERALELOR CU TRIBUNE, AL
TREILEA AL ŞARPANTEI LATERALE CU GALERIA OARBĂ NUMITĂ TRIFORIUM, AL PATRULEA
REGISTRU ESTE CEL AL FERESTRELOR

A. ARCADELE COLATERALELOR, B. TRIBUNA, C. TRIFORIU, D. FERESTRE SAU FENESTRAJE

D D
C
D

C C
B B

A A A A
SUPORŢII LATERALI- COLOANE DIN PIATRĂ CU SECŢIUNE MODELATĂ ÎN RAPORT CU NEVURILE
AL CĂRUI EFORT ÎL PREIAU.
COLOANELE, LA ÎNCEPUT SECŢIUNE CIRCULARĂ, APOI PILE CANTONATE CU PATRU COLONITE,
ULTERIOR NUMĂRUL COLONITELOR SE MULTIPLICĂ IAR CAPITELURILE DISPAR
• ÎNTREGUL SISTEM- BOLŢI ŞI NERVURI- SISTEM OGIVAL
– CONCENTRAREA ÎMPINGERILOR ÎN CELE 4 COLŢURI ALE TRAVEILOR-
EFORTURILE FIIND PRELUATE DE PILE ŞI CONTRAFORŢI
– Posibilitatea acoperirii unor spaţii cu geometrii dificile
– descărcarea zidurilor de eforturi suplimentare prin intermediul
zidurilor formeret, posibilitatea practicării unor goluri de mari
dimensiuni până la eliminarea totală a zidăriei
– nervuri alcătuite dintr-un număr minim de tipuri de bolţar pe care
sprijină panourile boltite
– posibilitatea folosirii raţionale a materialelor de construcţii
– facilităţi de executie şi economie de material lemnos
– ECONOMIE DE MATERIALE APROXIVATIV 50% MAI PUŢIN DECÂT LA O
BISERICĂ ROMANICĂ DE DIMENSIUNI COMPARABILE
 PLASTICA DECORATIVA ROMANICA
ANZY LE DUC (PRIMA JUMATATE A SEC. XII)
PLASTICA DECORATIVA ROMANICA
SAN ZENO MAGGIORE, VERONA (1120-1138)
PLASTICA DECORATIVA ROMANICA
DUOMO, PISA (INCEPUT IN 1064)
PLASTICA DECORATIVA GOTICA
NOTRE DAME, PARIS (SEC. XIII-XIV)
PLASTICA DECORATIVA GOTICA
CATEDRALA DIN STRASSBOURG (sec. XII-XIV)
PLASTICA DECORATIVA GOTICA
CATEDRALA DIN STRASSBOURG (sec. XII-XIV)
• GOTIC TIMPURIU (CCA1150- CCA1200)
• primul edificiu în întregime în spiritul noii arhitecturi biserica
mănăstirii St Dennis (1140), la iniţiativa abatelui Suger, noul
model fiind preluat de bogatele oraşe din zona Ile de France

– CONSTRUCŢII DE DIMENSIUNI MARI CU REZOLVĂRI PLANIMETRICE

– UTILIZAREA BOLŢII SIXPARTITE PENTRU ACOPERIREA NAVELOR
PRINCIPALE
– PREZENŢA TRIBUNELOR PESTE COLATERALE
– FORMULA CU 4 REGISTRE ALE ELEVAŢIEI NAVELOR PRINCIPALE
(ARCADE, TRIBUNE, TRIFORII, FERESTRE)
– APARIŢIA CĂTRE SFÂRŞITUL PERIOADEI A PRIMEI STRUCTURI CU
CONTRAFORŢI ŞI ARCE BUTANTE NOTRE DAME PARIS
– CONFIGURAREA TREPTATĂ A TIPULUI DE FAŢADE FLANCATE DE
TURNURI CU TREI REGISTRE
– APARIŢIA ROZASEI
BISERICA ABATIEI ST. DENIS, FRANTA
(FAZA GOTICA TIMPURIE 1135-1144)
LAON-SEC XII-XIII
LAON- TRIBUNE,
ELEVAŢIE CU PATRU
REGISTRE
NOYON-
SEC. XII
NOYON- SEC. XII,
BOLŢI SIXPARTIE,
PATRIU REGISTRE
NOTRE DAME –
PARIS
1163- 1345
• GOTIC PUR (1200-1250)
• precizarea tipologiei de plan a marilor catedrale
corespunzător cerinţelor funcţionale : transept puţin
dezvoltat amplasat la mijlocul edificiului, cor amplu
– UTILIZAREA BOLŢII BARLONGE
– RENUNŢAREA LA TRIBUNELE LATERALE ŞI GENERALIZAREA
SISTEMULUI CULEE-ARC BUTANT
– ELEVAŢIE ÎN 3 REGISTRE A NAVELOR (ARCADE, TRIFORIU, FERESTRE)
– APARIŢIA PENTRU PRIMA DATĂ LA REIMS A TIPULUI DE FENESTRAJE
CU STRUCTURĂ PROPRIE
– APARIŢIA PRIMELOR ÎNCERCĂRI DE A TRANSFORMA TRIFORIILE ÎN
VITRAJE (NAVA DE LA ST DENNIS REFĂCUTĂ DE PIERRE MONTREUIL
IN 1231)
CATEDRALA DIN CHARTRES (SEC. XIII)
Chartres
AMIENS-
1220-1270
REIMS-
1211-1275
• GOTIC RAYONANT (1250- 1400) denumirea provine de la
dispoziţia radială a decoraţiei rozaselor
– EXTINDEREA FERESTRELOR MARI ALE NAVELOR
PRIN ÎNGLOBAREA ŞI DISPARIŢIA TRIFORIULUI
– REDUCEREA NUMĂRULUI DE REGISTRE ALE NAVEI
LA DOUĂ- ARCADE ŞI FERESTRE- UNIFICAREA
IMAGINII SPAŢIULUI ŞI TRANSFORMAREA
ACESTUIA ÎNTR-O CARCASĂ VITRATĂ (ST
CHAPELLE PARIS, CATEDRALA DIN STRASBURG )
CATEDRALA DIN STRASBOURG (sec. XII-XIV)
STRASBOURG
(sec. XII-XIV)
STRASBOURG (sec. XII-XIV)
SAINTE
CHAPELLE-
1242 -1248
• Gotic flamboyant (cca 1400-cca 1550)

• ABANDONAREA RAŢIONALISMULUI STRUCTURILOR pentru un decorativism

adeseori excesiv- utilizarea bolţilor cu nervuri: chei de boltă ca stalactite,
nervuri –panglici, se renunţă la ideea structurală gotică cea a scheletului
– disoluţia pereţilor prin multiplicarea planurilor, excesivă decoraţie (
gabluri, nişe, galerii traforate, balustrade, sculpturi), se accentuează
sculpturalitatea faţadelor
– spaţiul interior, cu fenestraje amplificate la limită, copleşit de forme
decorative: nervuraţiile bolţilor, balcoane, sculpturi
– diversificarea limbajului arhitectural decorativ, apar forme noi- arce în
acoladă, în mâner de coş, arce aplatizate sau supraînălţate, tipuri noi de
profilaturi de sugestie vegetală
• În Franţa după războiul de 100 de ani, s-a manifestat cu precădere
în adaosuri şi refaceri
• În Anglia- stilul perpendicular, stranii şi ilogice structuri nervurate.
În secolul XVI, goticul târziu în contact cu forme incipiente ale
Renaşterii a dus la naşterea stilului Tudor
CAPELA CASTELULUI DE LA VINCENNES, PARIS, SEC XIV
VINCENNES