CHESTIONARUL DE MATURIZARE EMOTIONALA EMPATICA - M.E.E.

Acest chestionar cuprinde o serie de afirmaţii cu care puteţi fi de acord sau nu. Vă
rugă m să vă exprimaţi acordul utilizâ nd variantele de ră spuns cu semnul "+", sau
dezacordul utilizâ nd variantele de ră spuns cu semnul "-". Pentru fiecare categorie de
ră spunsuri aveţi la dispoziţie mai multe variante de intensitate care vă permit să nuanţaţi
acordul, respectiv dezacordul, astfel:

+4 Întotdeauna adevă rat -4 Întotdeauna fals

+3 De cele mai multe ori adevă rat -3 De cele mai multe ori fals
+2 De multe ori adevă rat -2 De multe ori fals
+1 Uneori adevă rat -1 Uneori fals

1. Mă întristează să vă d o persoană stră ină care stă singură într-un grup.

2. Oamenii arată prea multă emoţie şi sensibilitate faţă de animale.
3. Mi se par deplasate manifestă rile de afecţiune în public.
4. Mă supă ră oamenii care îşi tot plâ ng soarta atunci câ nd sunt nefericiţi.
5. Devin nervos dacă îi simt pe alţii din urul meu că sunt mervoşi.
6. Gă sesc că este o prostie ca oamenii să p[lâ ngă de fericire.
7. Tră iesc sufleteşte problemele unui prieten.
8. Cuvintele unui câ tec de iubire mă pot impresiona adâ nc.
9. Mă pierd cu firea câ nd trebuie să dau veşti proaste cuiva.
10. Oamenii din jur au o mare influenţă asupra dispoziţiilor mele sufleteşti.
11. Persoanele stră ine pe care le-am întâ lnit mi s-au pă rut reci şi puţin sensibile.
12. Mi-ar place mai mult să fiu asistent social decâ t să mă ocup de pregă tirea
asistenţilor sociali.
13. Nu mă prost dispun pur şi simplu pentru că un prieten este prost dispus.
14. Îmi place să asist câ nd cineva desface cadouri.
15. Oamenii singuratici sunt neprietenoşi.
16. Mă tulbură să vă d oameni plâ ngâ nd.
17. Anumite câ ntece mă fac să mă simt fericit.
18. Tră iesc sufleteşte emoţiile din romane.
19. Mă înfurie câ nd văd că cineva este tratat cu ră utate.
20. Pot să -mi pă strez calmul chiar dacă cei din jur sunt îngrijoraţi.
21. Câ nd un prieten începe să vorbească despre problemele lui, caut să schimb vorba.
22. Râ sul altcuiva îmi provoacă şi mie râ sul.
23. La cinematograf mă amuză faptul că în jurul meu unii plâ ng.
24. Pot lua decizii fă ră să mă împiedic de sentimentele altora.
25. Nu pot să mă simt bine dacă cei din urul meu se simt trişti.
26. Mi-e greu să înţeleg cum anumite lucruri pot tulbura oamenii atâ t de mult.
27. Suferinţa unui animal mă întoarce pe dos.
28. Mi se pare o prostie să te laşi impresionat de că rţi sau de filme.
29. Mă impresionează câ nd vă d bă trâ ni neajutoraţi.
30. Vederea lacrimilor mai de grabă mă enervează decâ t îmi produce simpatie.
31. Câ nd văd un film mă las foarte tare prins de acţiune.
32. Constat că pot ră mâ ne rece în pofida agitaţiei din jurul meu.
33. Copiii mici plâ ng fă ră motiv.
 COTAREA CHESTIONARULUI M.E.E.

1. Se pă strează semnul la întrebă rile: 1, 5, 7, 8, 9, 10, 12, 14, 16, 17, 18, 19, 25, 27,
29, 31.
2. Se schimbă semnul la întrebă rile: 2, 3, 4, 6, 11, 13, 15, 20, 21, 22, 23, 24, 26, 28,
30, 32, 33.
3. Se calculează suma celor 33 de ră spunsuri.

Empatia - denumită şi simţire, intuiţie simpatetică (H. Bergson), identificare afectivă (Th. Lipps),
transpunere - este un fenomen psihologic semnalat de reprezentanţii romantismului german (Novalis,
Jean Paul) şi interpretat teoretic de Th. Lipps. Acesta consideră cunoaşterea ca o imitaţie internă a
obiectului cunoaşterii şi îndeosebi a persoanelor, însoţită de proiectarea propriilor stă ri interne asupra
acestora, subiectul tră ind astfel în sine viaţa altuia, tinzâ nd să fuzioneze, să intre în consonanţă afectivă
cu altul.
Spre deosebire de simpatie, care este o stare emoţională conştientă constâ nd în " a simţi cu" ( a
simţi împreună cu cineva, a fi ală turi de el), empatia are urmă toarele caracteristici:
- este un proces complex perceptiv, intelectual, afectiv;
- se poate dezvolta la mai multe nivele pe traiectoria inconştient-conştient;
- este un proces general uman, implicat în adoptarea rolului social, în cunoaşterea psihologică
empirică , în orice act de comunicare interumană ( senzitivitate interpersonală );
- constă în " a simţi în" ( a simţi ca şi câ nd ai fi în interiorul cuiva, în intimitatea percepţiilor,
gâ ndurilor, tră irilor sale).

Abilitatea empatică - de a identifica şi prezice dispoziţiile şi actele psihice ale unei persoane (J.P.
Guilford) - este un factor diferenţial ( de cunoaştere a oamenilor prin comparare). În abilitatea empatică
o mare pondere o are imaginaţia dirijată .
Concret, demersul empatic constă în trei etape:
a.- sunt percepute gesturile şi expresiile altuia de la ele pornindu-se în intuirea stă rilor lui
subiective;
b.- cu autorul imaginaţiei subiective (G. Allport) o persoană empatică ş îşi declanşează
(introectează ) aproximativ aceleaşi tră iri cu ale celuilalt;
c.- respectivele tră iri - copii sunt transferate apoi (proiectate) asupra celuilalt, constituind un fel de
cale de acces în descifrarea şi înţelegerea psihismului să u (A. Koestler).
Aşadar, empatia constă din modelarea în propriul Eu - prin gâ ndire, simţire sau acţiune - a Eului
altcuiva (persoană prezentă sau imaginară - vezi personajele de teatru, film, literatură ) urmată de
expulzarea acestui Eu construit şi proiectarea sa asupra aparţinatorului real ca o cale de intrare
subiectivă în intimitatea lui. Metaforic vorbind, prin empatie se copiază o cheie, iar cu cheia falsă se
revine la uşa pentru care a fost fă cută , se descuie şi se află ce este dincolo.
S. Marcus consideră că "manifestată ca o conduită participativă , conştientă şi inconştientă ,
aparentă şi inaparentă , faţă de un model de comportament uman, facilitâ nd un act de cunoaştere, de
comunicare interumană cu valoare predictivă ca şi un act de identificare afectivă , empatia devine o
însuşire proprie condiţiei umane".