1.

1 GLUCIDEle

Glucidele, numite şi zaharide sau hidraţi de carbon, sunt o clasă importantă de substanţe, care intră
în compoziţia tuturor celulelor vii.
Alături de proteine, vitamine şi unele săruri minerale, glucidele sunt componente importante ale
hranei. Acestea din urmă sunt utilizate de către organismele vii, în principal la obţinerea energiei
necesare proceselor vitale. Organismele vii îşi fac rezerve de substanţe energetice sub formă de
polizaharide: glicogen (în regnul animal) şi amidon (în regnul vegetal), care sunt utilizate în caz de
nevoie.
Monozaharidele sunt sintetizate în organismele vegetale în procesul de fotosinteză din dioxid de
carbon şi apă, prin intermediul clorofilei, folosind energia de la lumina solară. Procesul are loc cu
degajare de oxigen. Ulterior acestea sunt transformate în polizaharide. Fotosinteza este un proces chimic
complex, care simplificat poate fi reprezentat prin următoarea ecuaţie chimică:
nCO2 + nH2O + energie → CnH2nOn + nO2
În organismele animale, glucidele sunt degradate oxidativ, în procesul de oxidare celulară, la dioxid
de carbon şi apă, cu eliberare de energie. Reprezentarea simplificată a acestui proces este:
CnH2nOn + nO2→nCO2 + nH2O + energie
Glucidele pot fi clasificate, în funcţie de capacitatea lor de a hidroliza, în:
 Monozaharide, care nu pot hidroliza;
 Oligozaharide, formate din 2 până la 10 resturi de monozaharide unite între ele prin punţi
eterice (C–O–C), care prin hidroliză conduc la monozaharidele constituente;
 Polizaharide, care sunt formate dintr-un număr mare de resturi de monozaharide, legate prin
punţi eterice, în lanţuri liniare sau ramificate, care prin hidroliză formează monozaharidele
constituente.

1.2 Clasificarea glucidelor

Dupa reactia de hidroliza, glucidele se impart in doua grupe:in oze si ozide.

Ozele se mai numesc si monoglucide.Ele sunt substante, monomoleculare care nu se hidrolizeaza

cu apa.
Ozidele sunt substante formate prin unirea mai multor molecule de monoglucide, prin eliminare
de apa.Ozidele sunt substante care hidrolizeaza ,transformandu-se  in final din substantele din care s-au
format.
Dupa structura moleculara, ozele se impart,de asemenea, in doua grupe: in ologoglucide si in
poliglucide.
Oligoglucidele sunt formate dintr-un numar mic de resturi de monoglucide (2-8), iar poliglucidele
sunt formate dintr-un numar mai mare ,din sute si mii de resturi de monoglucide.

1
 Dupa natura compusilor  care intra in constitutia lor, de ozide se clasifica in holozide si
heterozide.
Holozidele sunt formate numai  din resturi de monoglucide (aceleasi sau diferite) , iar heterozidele
contin in molecula lor pe langa resturi de monoglucide si alte resturi de substante neglucidice (alcooli,
fenoli, alcaloizi, pigmenti etc.) numite agliconi

Principalele glucide din tesuturile plantelor superioare sunt glucoza, fructoza si

zaharoza.Monoglucidele si ologoglucidele solubile in apa formeaza in plante'zahar total liber' , iar
monoglucidele si oligoglucidele reducatoare formeaza in plante 'zahar liber reducator' .

Zaharidele cu rol nestructural sunt formate in principal din amidon si fructozani. Zaharul total
liber este solubil in apa si se separa in zaharul nestructural prin cristalizare cu etanol. Continutul glucozei
si al fructozei din plantele superioare reprezinta 1-3% din substanta uscata, iar al zaharozei intre 2 si
8% .La unele plante (struguri) raportu dintre continutul de  glucozei si al fructozei este de 1:1.

1.3 Proprietăți fizice

Cea mai importanta proprietate fizica a ozelor este activitatea lor optica. Datorita existentei in
molecula a atomilor de carbon asimetrici si asimetrici moleculari, ozele in solutie au proprietatea
de a roti planul luminii polarizate la dreapta (dextrogire) sau la stanga (levogire).

1.4 Proprietati chimice

Proprietatile chimice ale glucidelor pot fi illustrate printr-o serie de reactii specifice, dintre care se
mentioneaza cele mai bine cunoscute.

1.1 Monoglucidele
Monoglucidele sunt substante cu functi mixte, care contin in molecula o grupare carbonilica si una
sau mai multe grupari hidroxilice. In functie de natura gruparii carbonilice, monoglucidele pot fi
hidroxizi-aldehide, numite aldoze, si hidroxizi-cetone, numite cetoze.
Monoglucidele pot fi considerate ca aldehide sau cetone ale polialcoolilor naturali.Monoglucidele
sunt substante larg raspandite in natura.Ele sunt prezente in sucul celular al tuturor organismelor vii.La
plante sunt raspandite in cantitate mai mare in fructe, seminte in stare de germinatie, muguri etc, iar la
animale in sange si in limfa.Pana in prezent, s-au indentificat peste 100 de monoglucide in stare libera
sau sub forma de compusi (glicozide , oligoglucide etc.).
Monoglucidele au un rol : biochimic important in procesul de respiratie, ca principalele substante
furnizoare de energie.Ele sunt substante energetice cele mai usor de accesibile organismului uman, fapt
pentru care inainte de efectuarea unui efort mare este  indicat a se consuma glucide.
 Ele  constituie, de asemene, substantele de baza din care se formeaza oligoglucidele,poliglucidele
si numeroase alte substante compuse ce contin in molecula lor glucide (acizi nucleici, heterozide,
coenzime, lipide complexe, glicoproteide.

2
 1.2 Nomenclatura monoglucidelor
Nomenclatura uzuala a monoglucidelor se formeaza cu ajutorul sufixului oza, care se adauga la
radacina cuvantului ce desemneaza monoglucida respectiva. Exemple glucoza, fructoza, manoza etc.
Nomenclatura generala se formeaza adaugand sufixul oza la radacina cuvantului din limba
greaca di-,tri, tetra-, hexa-  etc., care desemneaza numarul de atomi de carbon din molecula
monoglucidelor. Astfel, monoglucidele care au doi atomi de carbon se numeste dioza ,cea cu trei
atomi  de carbon se numeste trioza, cea cu patru atomi se numesc tetroza, cu cinci atomi pentoza, cu sase
hexoza,cu sapte heptoza etc.
 Pentru a desemna gruparea carbonilica se folosesc prefixul aldo pentru gruparea aldehidica si
ceto pentru gruparea cetonica, puse inaintea cuvintelor dioza, trioza etc. Glucoza este deci o aldohexoza,
iar fructoza este cetohexoza.

1.3 Clasificarea monoglucidelor

Clasificarea monoglucidelor se face dupa doua criterii: dupa felul gruparii carbonilice si dupa
numarul de atomilor de carbon din molecula.
Dupa felul gruparii carbonilice, monoglucidele se clasifica din aldoze, cele contin gruparea
aldehidica (glucoza) si cetoze, cele care au in molecula gruparea cetonica (fructoza).
Dupa numarul de atomi de carbon din molecula lor, monoglucidele pot fi: dioze, trioze, tetroze,
pentoze,hexoze, heptoze etc.
Cele mai  raspandite monoglucide sunt triozele, triozele, pentozele si hexozele. Aldehidele
glicolica, tetrozele, octozele si nanozele se gasesc in cantitate foarte mica in organismele vegetale. Ele
apar, de obicei, ca produsi intermediari in diferite procese biochimice de importanta vitala (fotosinteza,
degradarea anaeroba si aeroba a glucidelor, in componenta  unor glicozide, pigmenti, taninuri etc.).

1.4 Obtinerea monoglucidelor

In natura, biosinteza monoglucidelor se realizeaza in cea mai mare parte prin fotosinteza, iar in
cantitate mica si prin chimiosinteza. Unele monoglucide se obtin si prin extractia din materiile prime.
Glucoza de exemplu, se obtine in cantitate mare din struguri, fructoza din mierea de albine etc.
Monoglucidele se pot obtine si in laborator prin sinteza. Obtinerea monoglucidelor prin sinteza nu
este rentabila din cauza consumului mare de energie.
Izomeria monoglucidelor
Izomeria se face dupa mai multe criteri :
·       Datorita grupari carbonilice, aldoze si cetoze;
·       Datorita gruparilor hidroxilice secundare din catena carbonilica a monoglucidelor;
·       Datorita activitatii optice;
·       Datorita structurii moleculare;
·       Darorita hidroxilului semiacetalic;

3
 1.5 Propietatile fizice ale monoglucidelor
Monoglucidele sunt substante solide, cristaline, inodore, solubile in apa ,greu solubile in alcool
etilic si insolubile in solventi organici ca eterul etilic, cloroform, eter de petrol etc. Majoritatea
monoglucidelor au gust dulce. Cea mai dulce monoglucida este fructoza, dupa care urmatoarea este
glucoza, galactoza,manoza etc.

1.6 Propietatilile chimice ale monoglucidelor

Propietatile chimice ale monoglucidelor sunt determinate de gruparile functionale ce le contin. Unele
reactii ale lor se datoresc prezentei mai multor grupari functionale (carbonilice, hidroxilice, semiacetalice) in
cadrul aceluiasi molecule de, altele sunt determinate de asamblul catenei.

1.7 Monoglucide naturale mai importante

Monoglucidele din natura se gasesc fie sub forma libera, fie combinate cu diferite substante.

 Trioze – din aceasta categorie face parte aldehida glicerica si dihidroxiacetona. Aceste substante
nu se gasesc in natura in stare libera, ci numai sub forma de esteri fosforici, care au un rol
important in metabolismul glucidelor si in procesele fermentative. Prin deshidratare, in prezenta
H2SO4 ambele trioze se transforma in metilglioxal.

 Tetroze - nu se gasesc liber in natura. E le apar ca produsi intermediari, sub forma de esteri
fosforici, in procesul de fotosinteza si de degradare a monoglucidelor prin ciclul pentozofosfatilor.

 Pentoze - sunt larg raspandite in natura, mai ales in regnul vegetal. Ele se gasesc in cantitate mica
sub forma libera. In cantitate mare se gasesc sub forma de poliglucide (pentozani), glicozide,
esteri etc.

 Hexoze - sunt rapandite monoglucide din natura si cele mai bine studiate din punct de vedere
biochimic. Se gasesc atat in stare libera, cat si sub forma de oligoglucide, poliglucide, glicozide,
esteri etc.

 Glucoza este cea mai importanta si mai raspandita monoglucida din regnul vegetal si animal. Se
gaseste atat in stare libera in ( fructe dulci, miere, in toate organele plantelor), cat si sub forma de
dizaharide, poliglucide,glicozide, esteri etc. In miere glucoza se gaseste in amestec  cu fructoza in
raport de 1:1. Este o substanta alba cristalina, solubila in apa si insolubila in eter, cloroform
si  greu solubila in alcool.Este o dextroza si numita si zahar de struguri.

 Galactoza este intalnita in natura sub forma de oligoglucide, poliglucide (guma arabica). In stare
libera, se gaseste foarte rar, in cantiati mici sau chiar reduse.In organismele animalelor se gaseste
in creier, contribuind la formarea unor lipide comlexe. Galactoza cristalizeaza usor ata in solitii
apoase cat si in cele alcoolice.

4
 Fructoza se gaseste atat in stare libera cat si in stare  de amestec cu glucoza,
incantitate  variabila,in fructe dulci, miere, struguri, cicoare, cat și sub forma de dizaharide si
poliglucide nereducatoare( inulina din napi, dalii, bulbi etc).

CH O CH2OH
H C OH C O

HO C H HO C H

H C OH H C OH

H C OH H C OH

CH2OH CH2OH

D - glucoză D - fructoză

5
 CUPRINS

1.1 Glucidele............................................................... 1
1.2 Clasificarea glucidelor............................................. 1
1.3 Proprietăți fizice……………………………………………..2
1.4 Proprietăți chimice…………………………………………..2
1.1 Monoglucidele........................................................ 2
1.2 Nomenclatura monoglucidelor................................... 3
1.3 Clasificarea monoglucidelor...................................... 3
1.4 Obtinerea monoglucidelor......................................... 3
1.5 Propietatile fizice ale monoglucidelor.......................... 4
1.6 Propietatilile chimice ale monoglucidelor..................... 4
1.7 Monoglucide naturale mai importante........................... 4