Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CORPULUI UMAN
P ROFESOR P ETER A BRAHAMS
ATLASUL
CORPULUI
UMAN
STRUCTURA {I FUNC}IILE ORGANISMULUI
Toate drepturile asupra acestei ediţii în limba română aparţin Editurii CORINT,
parte componentă a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.
ISBN 978-973-135-590-0
611(084)
CUPRINS
Introducere 6
Capul 8
Gâtul 66
Toracele 84
Abdomenul 154
Bazinul 196
Index 248
Introducere
Medicina şi modul în care înţelegem noi anatomia umană
au evoluat foarte mult în ultimele secole, deseori datorită
descoperirilor unor gânditori radicali.
ascinaţia pentru corpul uman şi pentru Cu excepţia călugărilor care cultivau ierburi şi
6
INTRODUCERE
Chirurgii pot face azi ceea ce în Wilhelm Röntgen uimea lumea cu o nouă invenţie
care permitea examinarea internă a corpului, fără a
urmă cu numai 200 de ani ar fi recurge la chirurgie: fusese inventat aparatul cu
raze X. Alte activităţi inovatoare, desfăşurate de
fost socotit un miracol, cu o rată personalităţi precum Louis Pasteur, care a stabilit
legătura dintre germeni şi boală, şi Karl Landsteiner,
de supravieţuire a pacienţilor care care a descoperit cele patru grupe sangvine, au
i-ar fi uluit pe medicii înaintaşi. pavat drumul spre o chirurgie mult mai complexă,
cum ar fi transplantul de organe. Chirurgii pot face
azi ceea ce, în urmă cu numai 200 de ani, ar fi fost
Dar prin secolul al XVI-lea, anatomistul Andreas socotit un miracol, cu o rată de supravieţuire a
Vesalius a demonstrat că Galen greşea şi, în 1543, pacienţilor care i-ar fi uluit pe medicii înaintaşi.
în cartea sa De humani corporis fabrica (Despre
structura corpului omenesc), a dat la iveală structuri Descoperirea anatomiei umane
anatomice necunoscute până atunci. Totuşi, Aşadar, cât de mult ştim noi de fapt despre modul
procurarea cadavrelor pentru disecţie nu era nici în care funcţionează sistemele propriului nostru
uşoară, nici plăcută. Biserica interzicea disecţia pe corp şi cât de bine înţelegem ceea ce vede şi ce face
cadavre umane, astfel încât anatomiştii din Europa un medic sau un chirurg? Atlasul corpului uman vă
recurgeau fără jenă la jefuirea mormintelor şi la va arăta din ce suntem noi făcuţi cu adevărat, cu
coborârea cadavrelor din spânzurători ca să obţină ajutorul unei examinări atente a anatomiei umane.
material pentru cercetările lor. Altă activitate de Cartea parcurge drumul de la cap la degetele de la
pionierat, cea de înregistrare a celor descoperite, a picioare şi este împărţită în secţiuni despre cap, gât,
fost condusă de către Leonardo da Vinci şi Vesalius, torace, membre superioare, abdomen, sistemul de
care au încercat să reprezinte exact structura reproducere, bazin, membre inferioare şi sistemele
anatomică prin desene detaliate şi ilustraţii. generale ale corpului. La rândul său, fiecare secţiune
examinează oasele, muşchii, nervii, ţesutul moale şi
Circulaţia sangvină organele, precum şi modul în care funcţionează şi
Totuşi, aceste idei şi metode erau controversate şi, interacţionează ele. Această carte este începutul
deseori, respinse. În 1628, medicul englez William unei călătorii fascinante.
Harvey a uimit lumea medicală atunci când a
publicat An Anatomical Disquisition On the Motion Conor Kilgallon, Amber Books Ltd
of the Heart and Blood In Animals (Cercetare
anatomică asupra mişcării inimii şi sângelui la
animale). În această carte, el a arătat că sângele
circulă în corp şi a afirmat că inima pompează
sânge în artere. El şi-a dat în acelaşi timp seama
de importanţa valvelor inimii în controlul fluxului
sangvin. Deşi ideile lui au fost considerate bizare,
această metodă ştiinţifică de cercetare s-a dovedit
din nou a fi un pas înainte. Descoperirile lui au
fost confirmate de inventarea microscopului, la
sfârşitul secolului al XVII-lea: pentru prima oară în
istorie, oamenii de ştiinţă au putut să vadă mai
mult decât le permitea ochiul liber.
7
ATLASUL CORPULUI UMAN
8
CAPUL
Vederea anterioară a cutiei Culorile acestei cutii craniene identifică oasele impor-
craniene arată circa nouă dintre tante ale capului, aşa cum se văd ele din faţă. În aceas-
oasele importante ale capului. tă imagine — cunoscută drept vedere anterioară — unele
Cutia craniană colorată (dreapta) 1 oase, cum ar fi occipitalul (la partea posterioară a
prezintă clar aceste zone: capului) şi palatinul (lama din partea superioară a gurii),
1 Osul frontal nu se pot vedea.
2 Osul parietal 2 Radiografia cutiei
3 Osul temporal craniene arată clar
4 Osul nazal 3 suturile dintre oase.
5 Osul sfenoid 4 Totuşi, aspectul
6 Osul lacrimal 6 5 acestor suturi face ca
7 Osul zigomatic medicii să recunoască
8 Maxila cu greu fracturile
9 Mandibula.
7 cutiei craniene. Pentru
Celelalte trăsături caracteristice 8 a identifica oasele
ale cutiei craniene sunt orbitele rupte, medicii caută
(cavităţile oculare), cavitatea cinci linii negre pe
nazală şi dinţii. Unele oase din osul alb. Dacă, totuşi,
cutia craniană, cum ar fi cele se vede o zonă albă în
care înconjoară orbita, sunt interiorul unui sinus,
subţiri şi predispuse la fractură. aceasta poate
Totuşi, numărul mare de oase 9 coincide cu prezenţa,
care se suprapun fac dificilă în cutia craniană, a
pentru medici detectarea unui lichid, cum ar fi
fracturilor pe radiografii. puroiul sau sângele.
9
ATLASUL CORPULUI UMAN
10
CAPUL
11
ATLASUL CORPULUI UMAN
Calota şi baza cutiei craniene Partea superioară a cutiei craniene Partea superioară a cutiei craniene
Calvaria sau bolta Exterior Interior
cutiei craniene este POSTERIOR
Osul occipital
partea superioară a Abia vizibil de sus;
formează, de ase-
cutiei craniene, care menea, o parte din
spatele şi baza Sutura sagitală
înveleşte şi protejea- craniului Uneşte cele două
oase parietale
ză encefalul. Tuberozitatea
parietală
Cele patru oase care alcătuiesc Protuberanţă laterală
calvaria sunt: osul frontal, cele a craniului
două oase parietale şi o parte a Osul „plat” al
osului occipital. parietalului
Aceste oase se formează prin- Compus din
tr-un proces în urma căruia trei straturi:
membrana originară a ţesutului placa internă,
Vertexul diploe şi placa
conjunctiv moale se osifică (se „Vârful” internă
întăreşte), căpătând substanţă capului
osoasă, fără să treacă prin stadiul
intermediar de cartilaj.
Punctele de interes ale calva- Osul parietal
Pereche, câte
riei sunt: unul pe fie- Şanţuri pentru
Sutura sagitală, care se întinde care parte vasele menin-
longitudinal de la sutura geale medii
lambdoidă, situată în partea Permit trecerea
Sutura
posterioară a capului, până la coronară vaselor spre
sutura coronară. Limitată de osul meningele
Vertexul, punctul cel mai înalt frontal şi de cele externe ale
encefalului
al cutiei craniene; partea două oase parietale
centrală, cea mai înaltă, situată
de-a lungul suturii sagitale.
Distanţa dintre cele două Creasta frontală
Proeminenţă de la
tuberozităţi parietale este cea osul frontal în
mai lată partea a craniului. Osul frontal cavitatea craniană
Natura complexă, unificatoare, Formează
a suturilor care permit creşterea secţiunea frontală
a calvariei şi a
considerabilă a cutiei craniene în frunţii Cheie: Această zonă
perioada de formare şi conferă poate fi
forţă şi stabilitate cutiei craniene uşor simţită
sub piele
a unui adult. ANTERIOR
12
CAPUL
Baza craniului
Această imagine a cutiei
craniene este luată de jos.
Se pot vedea maxilarul şi
Fosa incisivă Sutura palatină mediană
gaura prin care trece Depresiune care ajunge Delimitată lateral de cele două
măduva spinării. la rădăcina caninului procese palatine ale maxilarului
Oasele care se găsesc în zona Procesul palatin
mediană de la baza craniului al maxilei
(etmoidul, sfenoidul şi o parte Osul
Lama orizontală
zigomatic
a osului occipital) se dezvoltă a osului palatin
în mod diferit faţă de cele ale Împreună cu procesele
bolţii craniene. Ele derivă palatine ale maxilei,
formează palatul dur Vomerul
dintr-o structură cartilaginoasă Formează
mai timpurie, printr-un proces Arcada diviziunea dintre
care se numeşte osificare zigomatică cavităţile nazale
endocondrală.
Maxilarul este format din Osul sfenoid
două oase – maxile, câte unul
pe fiecare parte, pe care stau Gaura ovală Gaura spinoasă
dinţii. Procesele palatine ale
maxilarului şi lamele orizontale Gaura ruptă Tuberculul
anterioară faringian
ale oaselor palatine formează
De care se prind
palatul dur. Canalul carotidei muşchii faringieni
13
ATLASUL CORPULUI UMAN
Scalpul
Scalpul se compune din cinci straturi de ţesut, care acoperă oasele
cutiei craniene. Pielea este ferm prinsă de muşchii scalpului prin
ţesut conjunctiv, străbătut de numeroase vase sangvine.
Scalpul este învelişul bolţii cra- Craniul
niene, care se întinde de la mar- Pielea Ţesutul
ginea firelor de păr de la baza Stratul extern al scalpului; conjunctiv
craniului, până la sprâncene, pe conţine mulţi foliculi de păr, fibros
frunte. Este un înveliş gros, glande sudoripare şi Al doilea strat;
mobil, care protejează capul şi glande sebacee uneşte pielea
cu aponevroza
conţine cinci straturi distincte, şi conţine multe
primele trei fiind strâns legate Diploe vase sangvine
între ele. Ţesut spongios,
care se găseşte
între straturile Aponevroza
PROTECŢIA intern şi extern Ţesut fibros
Pielea scalpului este cea mai ale craniului care leagă
groasă de pe corp şi cea mai muşchiul
păroasă. În afară de funcţiile sale Suprafaţa occipitalului
de a produce păr şi de a proteja creierului din partea
craniul, pielea din partea fron- Acoperită de pia posterioară a
mater, cel mai capului de
tală a scalpului, în special, are muşchiul
profund strat al
un rol important în expresia meningelor frontal
facială. Şi asta pentru că multe
dintre fibrele muşchilor au inser- Muşchiul temporal
Arahnoida
ţie pe piele, permiţându-i astfel Un strat Muşchi de pe
să se mişte înainte şi înapoi. subţire, fibros partea laterală a capului;
al meningelor, are inserţie pe mandibulă
şi poate fi simţit atunci
ŢESUTUL CONJUNCTIV între dura mater
când se încleştează dinţii
FIBROS COMPACT şi pia mater
Sub piele, prins ferm de aceasta,
există un strat de ţesut compact, Ţesutul conjunctiv moale
care conţine numeroase artere şi Permite straturilor
superioare ale scalpului să
vene. Arterele sunt ramificaţii ale se mişte deasupra ultimului
Dura mater
arterelor carotidă internă şi caro- Membrană fibroasă strat, pericraniul
tidă externă, care se anastomo- compactă, care căptuşeşte
zează şi irigă cu sânge din belşug interiorul craniului
Pericraniul
toate zonele scalpului. Cel mai profund strat al
Acest strat de ţesut conjunctiv Vena diploică scalpului, pericraniul este
este, de asemenea, prins bine de Situată în interiorul osului o membrană care aco-
stratul de muşchi de dedesubt. spongios al craniului peră muşchii craniului
Ţesutul conjunctiv leagă pielea
de muşchi astfel încât chiar dacă Cele cinci straturi ale scalpului Cheie: Această zonă
scalpul este smuls de pe cap în au fost desprinse pentru a arăta poate fi
urma unui accident, aceste trei legătura lor cu vasele sangvine uşor simţită
straturi rămân unite. şi cu osul de dedesubt. sub piele
14
CAPUL
Muşchii capului
Muşchii capului se află
sub piele şi sub un strat Pielea
Stratul de suprafaţă al
de ţesut conjunctiv. scalpului; este acoperită
Aceştia mişcă pielea de cu păr
15