Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 2 AMG Biofiz
Curs 2 AMG Biofiz
Lucru
metabolic
Citoplasma
Mitocondrie
(centrala
energetica)
Nucleu
Informaţie ADN Informaţie
Ribozom
(fabrica de
proteine)
Materie Deşeuri
Macrofag circulând într-un capilar sanguin
Neuroni
din
scoarţa
cerebrală
CELULA CA SISTEM:
Bacterii Bordetella pertusis
(tuse convulsivă) galbene, la baza
cililor (x 12 000)
Bacili Koch (x 8 000) - tuberculoză
CELULA CA SISTEM:
CELULA CA SISTEM
Macrofag ‘luptându-se’ cu
celule tumorale
Limfocit T infectat cu
HIV eliberează particule
virale (în roşu, x 10 000)
1. Conceptul de sistem: definiţie, clasificări, exemple
2. Delimitarea structurală şi funcţională a unui
sistem
3. Deosebirile dintre sistemele deschise vii şi nevii
4. Principiile termodinamicii în cazul biosistemelor
5. Caracteristici generale ale biosistemelor
6. Cibernetica şi biocibernetica
In cunoaşterea ştiinţifică se disting 2 tendinţe:
Lucru
metabolic
Citoplasma
Mitocondrie
(centrala
energetica)
Nucle
Informatie u Informatie
ADN
Ribozom
(fabrica de
proteine)
Materie Deseuri
1. Conceptul de sistem: definiţie, clasificări, exemple
2. Delimitarea structurală şi funcţională a unui
sistem
3. Deosebirile dintre sistemele deschise vii şi nevii
4. Principiile termodinamicii în cazul biosistemelor
5. Caracteristici generale ale biosistemelor
6. Cibernetica şi biocibernetica
Un sistem se delimiteaza STRUCTURAL si FUNCŢIONAL
STRUCTURAL
1. O frontieră mai mult sau mai puţin permeabilă
2. Componente care pot fi identificate, denumite şi
clasificate
3. O reţea de relaţii, transport şi comunicare, care
vehiculeaza materie, energie sau informaţie sub
diverse forme
4. Rezervoare în care se afla stocate materie,
energie, informaţie
FUNCTIONAL
1. Fluxuri de materie diversă
R
materie produşi,
energie transformări deşeuri
informaţie
Sistem izolat:
Q = 0, L = 0 ΔU = 0 Energia totală a unui sistem izolat se conservă.
ΔH = ΔU + p ΔV = ΔU + Lp = Qp
Variaţia entalpiei între 2 stări reprezintă căldura
schimbată de sistem într-un proces izobar.
ΔH = Qp
ΔH creşte atunci când primeşte Q.
ΔH scade atunci când cedează Q mediului
înconjurător.
ΔU = Q + FΔx
ΔU apare ca rezultat al unor reacţii biochimice:
hidroliza ATP, reacţia creatin-kinazei, reacţia
miokinazei.
Calcul: ΔU mol x nr. de moli reactanţi consumaţi.
Experimental se constată:
- variaţia energiei
libere (entalpiei)
Muschiul produce din reacţiile
mai multă căldură decât chimice,
si mai mult lucru - şi din procesele
mecanic fizice cunoscute
în muşchi
Dezordine, haos =
entropie maxima
Organismele
- preiau din mediu hrana - molecule
complexe cu entropie variată (primesc
din mediu entropie negativă =
negentropie),
-- elimină în mediu molecule simple ce
rezultă din arderea primelor (molecule
cu entropie pozitivă)
1. Conceptul de sistem: definiţie, clasificări, exemple
2. Delimitarea structurală şi funcţională a unui
sistem
3. Deosebirile dintre sistemele deschise vii şi nevii
4. Principiile termodinamicii în cazul biosistemelor
5. Caracteristici generale ale biosistemelor
6. Cibernetica şi biocibernetica
V. Caracteristici generale ale biosistemelor
BIOSISTEMELE prezintă o serie de caracteristici generale:
Sunt rezultatul unei evoluţii
Consecinţă - nu este suficientă cunoaşterea parametrilor actuali,
- este necesară şi cunoaşterea trecutului - evoluţia
sistemului
Exemple:
- medic - anamneza
- studiul personalităţii umane (genotip, fenotip) - ereditate + mediu
Au caracter informaţional
în sistemele tehnice generarea unor forme de energie din alte
forme de energie; Ex.: ins. transmite inform. la celulele ţintă
în biosisteme -> transformările energetice -> recepţia,
prelucrarea, acumularea şi transmiterea informaţiilor.
Integralitatea
Proprietăţile unui biosistem nu se reduc la suma însuşirilor
părţilor sale componente.
TIPURI DE PROGRAME:
- programul propriu - autoconservarea sistemului
(digestie, apărare, reproducere);
- programe inferioare - ale sistemelor subordonate
(formaţiuni intracelulare);
- programe superioare - ale suprasistemelor din care face
parte sistemul (se pot obs. în ţesuturi în raport cu celulele).
Exemple: - capilare cerebrale se deosebesc de cele musculare prin
permeabilitatea lor (mai puţin permeabile); celule suşă.
Echilibrul dinamic sau starea staţionară
(steady-state): consecinţa faptului că biosistemele întreţin
permanent schimburi de substanţe, energie şi informaţie.
Exemplu: biopotenţialul de repaus.
Complexitatea sistemelor:
sisteme fuzzy,
procese cu dinamică non-lineară (teoria catastrofelor),
ordine, dezordine, autoorganizare,
teoria haosului determinist (HAOS - structural, funcţional),
la baza unor funcţii şi structuri se află module moleculare complexe.
Autoreglarea:
La nivelul biosistemelor se disting procese de reglare şi de control
datorită capacităţii acestora de a recepţiona, produce şi emite
informaţie.
Prelucarea optimă a informaţiei şi rezistenţa biosistemelor la diverse
perturbări este asigurată prin mecanisme de tip cibernetic.
1. Conceptul de sistem: definiţie, clasificări, exemple
2. Delimitarea structurală şi funcţională a unui
sistem
3. Deosebirile dintre sistemele deschise vii şi nevii
4. Principiile termodinamicii în cazul biosistemelor
5. Caracteristici generale ale biosistemelor
6. Cibernetica şi biocibernetica
CIBERNETICA
[gr. kibernan = a dirija, kibernat = a dirija o corabie, a guverna; kibernitis = pilot,
guvernator] Etimologic, deci, cibernetica ar fi ştiinţa pilotajului, a guvernării, a controlului.
Arthuro Rosenblueth, fiziolog la
Facultatea de Medicină a
Universităţii Harvard, colaborator
CIBERNETICA
al lui Walter Cannon (conceptul
(dec. 4, sec. XX) de homeostazie – menţinerea
unor condiţii constante ale
mediului intern).
TRH
+/- HIPOFIZA
celulele tirotrope
TIROIDA
T3 T4
INFORMAŢIE
Cantitatea de informaţie:
Cantitatea de informaţie furnizată de realizarea unui
eveniment este legată de probabilitatea de
realizare a evenimentului respectiv şi anume:
ea este cu atât mai mare cu cât probabilitatea este
mai mică (adică nedeterminarea este mai mare).
Shannon a stabilit formula cantităţii de informaţie: