130 ani de la nașterea poetului și preotului A.

Mateevici

”Alexei Mateevici- cărturar și profet al poporului”.

Recital de poezie și prezentare power-point
(elevii clasei a IX-a)

Profesoară: Bodorin Anișoara, grad didactic II

27 martie 1888 - 27 martie 2018

Scenariu
Prezentatorul 1: Stimați colegi și onorată asistență, astăzi, 27
martie 2018 se împlinesc 130 de ani de la nașterea poetului și
preotului Alexei Mateevici.
Noi, elevii clasei a IX-a, am decis să omagiem cel mai de vază
reprezentant al culturii spirituale basarabene din anii 90 ai
secolului al XIX și primele decenii ale secolului XX.
Prezentatorul 2: Alexei Mateevici s-a născut la 27 martie (16
martie după stil vechi)1888 în satul Căinari, fostul județ Bender,
Basarabia, într-o familie de preoți. A fost primul copil din cei
patru (Alexei, Victor, Nina și Eugenia) ai soților Mateevici.
Copilăria și-a petrecut-o în satul Zaim, unde părinții, Mihail și
Nadejda Mateevici, s-au mutat cu traiul în 1893.
Prezentatorul 1: Pentru a prezenta succint date biografice din
viața și activitatea poetului vă vom demonstra o prezentare
power-point.
Asistentul (Artiom) demonstrează prezentarea power-point cu
titlul .......................................................................................

Prezentatorul 2: Susținea că a avut cei mai buni părinți și cei

mai scumpi bunei. Astfel, marcat de o copilărie plină de
dragostea celor apropiați, a scris poezia ”Cântec de leagăn”
care v-a fi recitată de Svetenco Valeria.
(Svetenco Valeria recită poezia ”Cântec de leagăn”)

Prezentatorul 1: Despre mama sa spunea că a fost inteligentă,

iubitoare și perseverentă în tot ce făcea.
Sentimentele de dragoste și atașament față de mamă s-au
reflectat în poezia „Mama”.
 Felicia Guțu v-a recita această poezie.
(Felicia Guțu recită poezia „Mama”)

Prezentatorul 2: Poeziile „Atunci când soarele apune” și

„Lumina cea de seară” sunt expresia durerilor nemângâiate.
Colegii noștri Vlad și Dima vor recita poeziile menționate.
(Vlad Dumbravă recită „Atunci când soarele apune” și Dima Drăgan recită „Lumina cea de
seară”)

Prezentatorul 1: Poezia „Troparul” este răspunsul la întrebarea

„Unde-i fericirea oare?”. Tatiana Pîslaru ne v-a recita cu drag
această poezie.
(Tanea Pîslaru recită poezia „Troparul”)

Prezentatorul 2: Pentru momentele de disperare care te doboară,

poezia „Mângâiere” îți aduce un sfat, un sfat ce ne v-a fi
transmis de Frunză Valeria.
(Valeria Frunză recită poezia „Mângâiere”)

Prezentatorul 1: Cu multă înțelepciune și credință autorul ne

rea-mintește de ceea ce ne învață Hristos, să iubim, să răbdăm,
să iertăm și să ne întoarcem cu fața spre Dumnezeu. Poezia
„Pocăința hoțului” este dovada înțelepciunii. Aceasta v-om
constata ascultând-o pe Diana Luchian.
(Diana Luchian recită poezia „Pocăința hoțului”)

Prezentatorul 2: Clopotul ca simbol al credinței, al chemării

către Dumnezeu, al unității poporului este reprezentat în poezia
„Cântecul clopotului” ce v-a fi recitată de Artiom Burlaca.
(Artiom Burlaca recită poezia „ Cântecul clopotului„)

Prezentatorul 1: Îmi ziceam că poeziile lui Mateevici ar fi

trebuit citite în zile de sărbătoare. Dis-de-dimineață pe nepusa
masă. Îmbrăcat în haine de duminică, dar citind m-am convins
că poeziile Dumnealui, ale poetului Mateevici sunt scrise pentru
toate zilele săptămânii.
Poetul vine să-i ajute omului simplu ca să se înțeleagă mai
bine pe el însuși. Soarta țărănimii basarabene – când în anii
1905-1907 tunurile cele care urmau să apere poporul, s-au întors
să bată chiar în acel popor, când sângele lor s-a amestecat, ca de
atâtea ori de-a lungul istoriei cu brazda reavănă – era una dintre
durerile poetului de la Căinari.
Mihaela Mindrigan ne va recita poezia dedicată țăranilor „Eu
cănt”.
(Mihaela Mindrigan recită poezia „Eu cânt”)

Prezentatorul 2: Poezia „Fie voia Ta!” este o puternică rugăciu-

ne a mamei pentru pruncii săi, o rugă către Dumnezeu pentru
îndurare.
Dana Popușoi v-a împărți emoțiile acestei poezii cu noi.
(Dana Popușoi recită poezia „Fie voia Ta!”)

Prezentatorul 1: Creația lui Mateevici a fost și este un îndemn

de căutare a dreptății, de luptă pentru neam și țară. Poezia
„Cântecul zorilor ” este ecoul evenimentelor istorice de-atunci.
Denis Hmeli va recita poezia.
(Denis Hmeli recită poezia „Cântecul zorilor”)

Prezentatorul 2: Fiind preot și poet, autorul a fost înzestrat cu

un dar aparte, cu capacitatea de a iubi, de a suferi pentru cei
dragi și un mod deosebit, cu o dăruire rar întâlnită, dragostea de
țară. Acest sentiment este redat în poezia „Țara”, și o rugăm pe
Andriana să ne recite poezia.
 (Andriana recită poezia „Țara”)

Prezentatorul 1: Dar se apropiau evenimentele de seamă ale

secolului și colosul, cu tot cu proptelele sale de granit, prinsese
să se clatine... Mateevici presimțea „venirea zorilor”. Cânta
deșteptarea neamului său, care, zicea el, fără veste „s-a trezit din
somn de moarte ca viteazul din poveste...”. Poezia „Basarabeni-
lor” , ce va fi recitată de Elena Pascari, ne redă starea, emoțiile
de-atunci nu numai ale autorului ci a întregii societăți.
(Elena Pascari recită poezia „Basarabenilor”)

Prezentatorul 2: Vin clipe când clepsidra e răsturnată, pentru a

răsturna alt timp. Clipele acestea le-a trăit și Mateevici – poetul.
Poporul a fost de-a lung de secole depozitarul acestei comori
„înfundate în adâncuri” . Zestre de la strămoși. Comoara sacră.
Depozit de comori. Cer de peste țară- limba noastră cea română.
Și Mateevici și-a făcut datoria. Poetul a cântat limba pe care
o vorbea, această avere cu care se născuse și pe care, la rându-i,
urma s-o ocrotească și s-o șteargă de „mucegai” și de „slin”.
Pentru asta vom rosti mereu cu evlavie numele celuia, care a
scris cea mai vibrantă odă dedicată limbii, poezie în care se
reflectă ca într-o oglindă frământările și speranțele noastre de
secole, graiul nostru românesc- „un șirag de piatră rară pe moșie
revărsată”.
Poezia „Limba noastră” a scris-o pe front și a citit-o prima
oară, în public, atunci când a fost adus de pe front pentru a parti-
cipa la primul Congres al învățătorilor moldoveni din Basarabia,
din mai 1917.
Atunci a rostit următoarele cuvinte: „Trebuie să știm că suntem
români, strănepoți de-ai romanilor, frați cu italienii, francezii,
spaniolii și portughezii. Aceasta trebuie să le-o spunem și copii-
lor și tuturor celor neluminați. Să-i luminăm pe toți cu lumina
dreaptă. Navem două limbi și două literaturi, ci numai una,
aceeași cu cea de peste Prut”.
Colega mea Otilia v-a recita poezia „Limba noastră”.
(Otilia Vidmidi recită, după melodia ............. poezia „Limba noastră”)

Prezentatorul 1: Pe parcursul întregii sale activități a fost, în

primul rând, îndrumător de suflete, preot ce a trăit, a gândit și a
creat cu gândul la oameni și la Dumnezeu. Poezia „Roagă-te” și
este sufletul său pus pe altarul slujirii lui Dumnezeu și a
oamenilor. Sandu v-a recita poezia „Roagă-te”.
(Sandu Bodorin recită, după muzică, poezia „Roagă-te”)

Prezentatorul 2: Creația lui Alexei Mateevici v-a dăinui prin

fiecare vers, prin fiecare rimă și prin fiecare gând al cititorului.
Vă mulțumim pentru prezență.

..................................................................

SUCCES!