Sunteți pe pagina 1din 5

1

Nursing-ul şi fiinţa umană. 01.03.2011 şi


08.03.2011

Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie.


Definiţia respiraţiei: A respira reprezintă nevoia fiinţei umane de a capta oxigenul
din mediul înconjurător necesar proceselor de oxidare în organism şi de a elimina
Dioxidul de Carbon rezultat din arderile celulare.
Independenţa în satisfacerea nevoii de a respira.
Această independenţă este determinată de menţinerea integrităţii căilor respiratorii
şi a muşchilor respiratori, şi muşchii respiratori să funcţioneze eficient.
Etapele respiraţiei:
1. Ventilaţia.
2. Difuziunea gazelor
3. Etapa circulatorie
4. Etapa tisulară – schimbul de gaze dintre sânge şi ţesuturi
Factori care influenţează satisfacerea nevoi de a respira:
Există factori biologici: vârsta, sexul, statura, somnul, alimentaţia şi exerciţiul fizic.
Factorii psihologici: emoţiile, râsul, plânsul
Factorii sociologici: mediul ambiant, climatul, locul de muncă.
Manifestările de independenţă:
1. Frecvenţa respiratorie. Este de 30-50 respiraţii pe minut la nou născut şi 16-
18 la adult.
2. Amplitudinea respiraţiei.
3. Ritmul,
4. Zgomotele respiratorii,
5. Simetria mişcărilor respiratorii.
6. Tusea.

Tipul de respiraţie: la femei este costal superior, iar la bărbat este costal
inferior. La copii şi vărstnici – abdominal.

Dependenţa în satisfacerea nevoi de a respira.


Surse de dificultate care determină nesatisfacerea nevoi de a respira:
1. Surse de ordin fizic: alterarea mucoasei nazale, mucoasei faringiene,
mucoasei bronşice, obstrucţia căilor respiratori.
2. Surse de ordin psihologic: anxietatea, stressul şi situaţia de criză.
3. Surse de ordin sociologic: aerul poluat, aerul umed şi altitudinea înaltă, lipsa
cunoaşterii (de sine, altor persoane şi a mediului ambiant).

Trei probleme de dependenţă:


1. Alterarea vocii. Poate fi cauzată de procese inflamatorii la nivelul căilor
respiratorii superioare. Apare disfonia (nu poate să vorbească corect),
senzaţia de sufocare şi afonia (imposibilitatea de a vorbi).
2. Dispneea. În general este determinată de boli cardiace, aerul pătrunde greu
în plămâni. Manifestarea de dependenţă sunt: ortopneea, bratipnee sau
tahirnee (ritmul scade sau se accelerează). De asemenea se modifică
amplitudinea respiraţiilor. Poate să apară tusea. Pacientul se cianutizează(se
albăstreşte) şi apar zgomotele respiratorii.
3. Obstrucţia căilor respiratorii. Poate fi produsă de procese inflamatorii la
nivelul căilor respiratorii. Manifestările de dependenţă: secreţii nazale
2

abundente, respiraţie orală, deformări ale nasului, strănut, tusea şi epistaxis


(curge sânge din nas).

Definiţia circulaţiei. Circulaţia este o funcţie prin care se realizează


mişcarea sângelui în interiorul vaselor sangvine, care are ca scop transportul
substanţelor nutritive şi a Oxigenului la ţesuturi. Dar mai are ca scop şi
transportul produşilor de catabolism de la ţesuturi la organele excretoare.

Independenţa în satisfacerea circulaţiei.


Pulsul-definiţie. Pulsul reprezintă expansiunea ritmică a arterelor, care se
comprimă pe un plan osos şi este sincronă cu sistola ventriculară.
Factorii biologici care influenţează pulsul:
1. Vârsta. Frecvenţa pulsului este mai mare la sugari şi la copilul mic decât la
adult: 140 la copil, 64-80 la adult.
2. Înălţimea corporală.
3. Somnul (este mai scăzut în timpul somnului)
4. Alimentaţia şi efortul fizic. ( e mai mare la efort fizic)

Factorii psihologici care influenţează pulsul: emoţiile, plânsul şi mânia.


Factorii sociali, datorită concentraţiei de Oxigen în aer.

Tensiunea arterială.
Tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată de sânge asupra pereţilor
arteriali.
Factorii care influenţează tensiunea arterială:
1. Factorii biologici:
- vârsta. Creşte pe măsură ce inaintăm în vârstă.
- Somnul - este mai mică.
- Eforul fizic- creşte.
2. Factorii psihologici:
- emoţiile.
3. Factorii sociologici:
- microclimatul – la frig creşte, la cald scade.

Prima tensiune care se măsoară este sistola.


Valorile (sistola/diastola):
- Val normală la adult: 190/90 sau 110/60
- Valoarea normală la copil: 90-110 / 60-65

Surse de dificultate care determina nesatisfacerea nevoi de a avea o


buna circulatie:
1. de ordin fizic: alterarea muschiului cardiac si a pereţilor arteriali si venosi.
Manifestări de dependenţă: tegumente modificate (reci, palide, cianotice),
modificări ale frecvenţei pulsului (apara tahicardia, brahicardia), modificări de
volum a pulsului, pulsul filiform (puls oscilant).

Nevoia de a bea si a manca.


3

Definitia. Oricărui organism îi este necesar să ingereze şi să absoarbă alimente de


bună calitate şi în cantitate suficientă pentru a-şi asigura dezvoltarea, întreţinerea
ţesuturilor şi pentru a-şi menţine energia dispensabilă unei bune funcţionări.

Independenţa în satisfacerea nevoii.


Pentru a se menţine sănătoasă fiinţa umană are nevoie de o cantitate adecvată de
alimente conţinând elementele nutritive indispensabile vieţii. Calitatea şi natura
alimentelor nutritive sunt în funcţie de sex, vârstă, greutate, înălţime, activitatea
depusă, starea de sănătate sau de boală.
• Glucidele (hidranţii de carbon). Reprezintă sursa principală energetică a
organismului. La copii aportul de glucide trebuie să fie mărit în bolile febrile,
de nutriţie, afecţiuni depatice şi renale. Necesarul de glucide este de 4-6
grame pe kg corp pe 24 ore. Proteinele reprezintă o sursă importantă de
energie şi constituie materia primă a fermentaţiilor şi hormonilor. Necesarul
este de 4-6 Kg pe corp pe zi.
• Lipidele. Pe lângă rolul lor energetic intră în compoziţia ţesutului nervos şi a
stromei eritrocitare. Sub formă depozitară reprezintă rezervele de energie ale
organismului şi ţesutului de susţinere pentru organele interne. Necesarul e de
1-2 Kg pe corp pe zi.
• Vitaminele. Sunt necesare menţinerii metabolismului normal al
organismului. Nevoia de vitamine creşte în timpul activităţii celulare
exagerate. Necesarul de vitamine C este de 150 mg, vitamina B – 25 mg, B6
– 6 mg, vitamina K – 20 mg.
• Apa şi sărurile minerale. În apă se petrec toate reacţiile biochimice din
organism. Necesarul zilnic de apă al organismului sănătos este între 2500 –
3000 ml pe zi. El se acoperă prin lichidele ingerate şi arderea glucidelor şi
grăsimilor. Odată cu nevoile de apă se satisfac şi nevoile de săruri minerale.
Satisfacerea de apă şi săruri minerale trebuie să se facă în mod proporţional,
altfel organismul rămâne în dezichilibru hidromineral.

Factorii care influenţează satisfacerea nevoii.


1. Factorii biologici.
- Vârsta şi dezvoltarea, nevoile alimentare sunt variabile în funcţie de perioada
de creştere şi dezvoltare.
- Activităţi fizice (cu cât activitatea musculară e mai mare cu atât creşte
metabolismul şi implicit aportul alimentelor
- Orarul şi repartizarea meselor ( un program regulat al meselor e recomandat
tuturor indivizilor intervalul între mese este în funcţie de vârstă. )
2. Factorii psihologici:
- emoţiile-influenţează consumul de hrană astfel că unii indivizi îşi pierd apetitul,
iar alţii consumă mai multe alimente.
- anxietatea. Hrănirea este strâns legată de satisfacerea unei nevoi de
securitate, de dragoste şi de bunăstare.

2. Factorii sociologici
- climatul. Iarna indivizii au nevoie de mai multe calorii, iar vara mesele
trebuie sa fie uşoare şi să se consume o cantitate crescută de lichide.
- statutul socio-economic. Deprinderile alimentare bune se formează din
fragedă copilărie. Sărăcia influenţează negativ satisfacerea nevoii.
4

- Religia. În funcţie de apartenenţa lor religioasă, indivizii au anumite


ritualuri alimentare (postul, nu mănâncă carne de porc, nu beau băuturi
alcoolice).
- Cultura. Alimentaţia este strâns legată de tradiţiile şi superstiţiile fiecărei
culturi.

Manifestările de independenţă.
• Cavitatea bucală:
- Dentiţie bună
- Proteză dentară adaptată şi în stare bună.
- Mucoasă bucală roz şi umedă.
- Limba roz.
- Gingii roz.
- Aderenţa dinţilor.
• Masticaţia. Trebuie să fie uşoară, eficace, să se realizeze cu gura închisă.
• Reflex de deglutiţie prezent.
• Digestie-lentă şi nestingherită.
• Deprinderi alimentare, programul meselor: 3 mese şi 2 gustări. Zece ore
repaos nocturn.
• Apetit. Poftă de mâncare. Senzaţie agreabilă.
• Foame. Senzaţie dezagreabilă.
• Saţietate. Senzaţie de plenitudine resimţită de individ atunci când nevoia de
hrană este satisfăcută.
• Hidratare. Consum de lichide în funcţie de nevoie.
• Gust şi valoare acordate mâncării: alegerea alimentelor, servirea mesei
singur sau în grup, obiceiuri alimentare şi educaţie.

Intervenţiile asistentei pentru menţinerea independenţei în


satisfacerea nevoii.
• Asistenta calculează necesarul de calorii pe 24 de ore în funcţie de:
1. Activitate.
- În repaos 25 calorii pe kilogram corp pe 24 ore.
- În activitatea uşoară: 35 – 40 de calorii pe Kg corp pe 24 ore.
- Activitate medie: 40-45 calorii pe Kg corp pe 24 ore.
- Activitate intensă: 45-60 calorii pe Kg corp pe 24 ore.
2. Vârstă.
- La copii creşte cu 20-30% .
- La vârstnici scade cu 10-15 %.
• Calculează raţia alimentară tot în funcţie de vârstă şi activitate.
• Asigură echilibrul între principiile nutritive fundamentale.
• Asigură echilibrul între produsele de origine animală şi vegetală. (20 procente
între ele).
• Asigură echilibrul între aciditate şi alcalinitate.
• Calculează nr. De calorii pe Kg corp pe 24 de ore în stări fiziologice. La
sportivi, în sarcină şi alăptare creşte cu 30%.
• Alege alimentele ţinând seama de preferinţele şi nevoile pacientului.
• Înlocuieşte la nevoie un element cu altul conform echivalenţelor cantitative şi
calitative ale diferitelor principii alimentare.
5


Dependenţa în satisfacerea nevoii.
Când această nevoie nu este satisfăcută survin următoarele probleme de
dependenţă:
1. Alimentaţia inadecvată prin deficit
2. Alimentaţia inadecvată prin surplus
3. Dificultate de a se alimenta şi hidrata.
4. Dificultate de a urma dieta.
5. Greţuri sau vărsături.
6. Refuz de a se alimenta şi hidrata.

Surse de dificultate.
a. Surse de ordin fizic.
- Alterarea mucoaselor căilor digestive şi a peristatismului intestinal.
- Alterarea parenchimului hepatic sau a căilor biliare, obstrucţii, tumori şi
ştrangulări. Tubaj naso-gastric.
- Supraincărcare: întoxicaţii alcoolice şi abuz de medicamente.
- Dezechilibre metabolice, endocrine, neurologice şi durerea.
b. Surse de ordin prihologic.
- Tulburări de gândire.
- Anxietate
- Stress
- Situaţii de criză
c. Surse de ordin sociologic:
- Foame
- Malnutriţie
- Lipsa cunoaşterii.
i. Lipsa de cunoştinţe
ii. Insufienta cunoaştere de sine , a celorlalţi şi a mediului
înconjurător.