HARD TIMES

CHARLES DICKENS
Dickens – preocupat de vietile mizerabile ale paturii de jos a societatii din Anglia zilelor lui, iar Hard
Times este una dintre cartile sale care vorbeste despre aceste probleme in mod direct. Nu este un
roman subtil, ci din contra, autorul vorbeste raspicat despre probleme societatii si despre parerile
sale personale.
Face o paralela intre Grandgrind si little Sissy – paralela intre 2 extreme: cel care gandeste doar
rational si cel care gandeste doar prin prisma sentimentelor
„Gradgrind’s philisophy of fact is intimately related to the Industrial Revolution, a cause of the
mechanization of human nature.”
Dickens promoveaza ideea ca daca un om e pus la o munca repetata pt foarte mult timp, intr-o
atmosfera anosta, devin ca niste masini, ca niste aparate, lipsite de empatie, de sentimente etc etc.
Relatia dintre Industrial Revolution si Hard Times e facuta prin mai multe momente, dar in
principal avem doua: cand Tom, copilul lui Grandgrind se lasa dus de la circ, acasa, ca o masinarie:
„Tom gave himself up to be taken home like a machine”, fara sa riposteze, fiind crescut in spiritul
acela dur + numele pe care Grandgrind le da copiilor sai mai mici: Adam Smith + Malthus, nume ale
unor economiști; practic ramane in sfera asta rece, rationala, industriala, o lume a banilor si a lipsei
de sentimente.
opera – contrast intre fact and fancy
the villain of the story – MR Bounderby
Grandgrind e reprezentant pt fact, dar in adancul sufletului tanjeste dupa sentimente si caldura
Sissy e clar reprezentantul fancy ului, la fel ca toti circarii
Louisa, fata lui Grandgrind e prinsa la mijloc
Atractia lui Bounderby pt Louisa reprezinta punctul de plecare pentru principalul conflict al
romanului.
In scrierile lui Dickens, numele personajelor sunt graitoare pentru personalitatile acestora. De ex,
numele domnului Grandgrind evoca monotonia din vietile copiilor sai + the grinding of the factory
machines. Ș i numele subcapitolelor sunt graitoare pentru continuarea evenimentelor, faptelor.
Dickens introduce si literatura in scrierea sa – literatura era un fel prin care oamenii se mai
apropiau de partea asta sensibila, imaginatie, creatie, sentimente etc. Sugereaza ca scrierile sale
sunt cai prin care poti minimza efectele dezumanizante ale revolutiei industriale. Ofera ideea ca
realismul si operele realiste combina fact + fancy, combina partea rationala cu partea sentimentala.
– practic exista o prejudecata a vremii, cum ca romanele, citite de clasa muncitoare, compromit
aceste persoane, le compromit chiar moralitatea, ii indeamna la acte imorale; iar prin aceasta
scriere, Dickens isi apara romanele, apara romanele in general, spunand ca acestea te pot invata
lucruri, dar te pot si relaxa.
Romanul se concentreaza pe felul in care cei din middle classes ii ignora pe cei saraci.

1
Dickens e criticat pentru faptul ca nu da detalii despre viata oamenilor saraci, nu creeaza personaje
complexe din aceasta categorie, insa scopul acestei alegeri este altul – ne face sa ne intrebam cum
traiesc saracii? arata cat de putin sunt intresati cei bogati de cei saraci, cata indiferenta exista, cat
de putin le pasa de sentimentele saracilor, probleme lor, vietile lor.
Se concentreaza intr-o bucata a romanului si pe felul in care femeile, casatoria si casa se adaptau la
societatea industrializata, centrata pe munca, pe bani, pe mecanisme, pe masinarii. In Victorian
Ages, casa era vazuta ca un loc de relaxare și placere, o escapada din lumea afacerilor, din lumea
rigida a factory life. Totusi, in Hard Times linia dintre casa si munca se dizolva – si acasa e o
atmosfera la fel de anosta, la fel de mecanizata, de dificla ca si la munca.
RACHEL – the Victorian ideal of feminity; face din casa un loc plă cut, este sentimentala, buna,
blanda etc.
sec 19 – ocupatia femeii era sa ii pese de casa, de copii, sa faca din casa un spatiu fericit, un spatiu
relaxant.
Prin faptul ca Dickens infiltreaza predominant in roman, femei care se abat de la idealul Victorian,
atrage atentia ca industrializations dizolva limitele dintre locul de munca si casa si compromit
feminitatea prezentei feminine.
Avem si 2 casatorii esuate, din cauza nepotrivirii dintre personaje: Stephen care e loial, munceste
mult + sotia betiva; Louisa + Bounderby separati de diferenta de varsta de 30 de ani si de faptul ca
nu stiu sa comunice.
Dickens ne ofera si ideea ca casatoria adevarata are la baza dragoste si respect reciproc.
Prin personaje precum Bounderby, Tom and MRS Sparsit, and Harthouse care isi vad doar interesul,
Dickens arata cat de nociv era sistemul in care traiau, sistemul care nu pretuia sentimentele, nu
pretuia aceasta dimensiune a omului.
Alte elemente relevante:
 orasul in care se intampla tot: Coketown
 oras cu multe cladiri la fel, murdare
 atmosfera apasatoare, smoky, dirty, neagra, sumbra
 colorless monotony of life
 strada pe care statea Grandgrind cu copiii lui – Stone Lodge
 HANDS – o funcție din working-class, era cea mai de jos
 de menționat în legă tură cu Bounderby! fusese din clasa de jos si avusese noroc sa ajunga
sus si din cauza asta era ft dispretuitor cu cei de jos, zicand ca daca ar fi in stare acei oameni,
ar face si ei ca el
 termenul de HANDS ii dezumanizeaza pe acesti oameni, ii face doar o parte a unui corp
 romanul practic are 2 fire narative: casatoria nefericita a Louisei + soarta lui Stephen as a
Hand
 cele 2 fire narative se intrepatrund la un moment dat
 romanul e impartit in 3: Sowing, Reaping and Garnering – titluri care ironizeaza
industrializarea
 femeile din victorian ages – asociate cu compasiunea, moral purity, emotional sensitivity

2
CITATE:
 “The Fairy palaces burst into illumination before pale morning showed the monstrous
serpents of smoke trailing themselves over Coketown.” – the awakening of the Coketown
factories
 “So many hundred Hands in the Mill; so many hundred horse Steam Power.” – describes the
Hands at work
 “dissipated, extravagant idler.” – mrs Sparsit despre Tom Gradgrind
 “[s]omething to be worked so much and paid so much,” – Louisa, despre Hands workers
 “[W]hat have you done with the garden that should have bloomed once, in this great
wilderness here?” – Louisa catre tatal ei, ca o critica adusa felului in care a fost crescuta
 “The masters against him on one hand, the men against him on the other, he only wantin’ to
work hard in peace, and do what he felt right. Can a man have no soul of his own, no mind of
his own?” – Rachel despre Stephen
 Now, what I want is Facts. Teach these boys and girls nothing but Facts. Facts alone are
wanted in life. Plant nothing else, and root out everything else. You can only form the mind
of reasoning animals upon Facts: nothing else will ever be of any service to them. – cuvinte
spuse de MRS Gradgrind
 Coketown lay shrouded in a haze of its own, which appeared impervious to the sun’s rays.
You only knew the town was there because you knew there could have been no such sulky
blotch upon the prospect without a town. A blur of soot and smoke, now confusedly tending
this way, now that way, now aspiring to the vault of Heaven, now murkily creeping along
the earth, as the wind rose and fell, or changed its quarter: a dense formless jumble, with
sheets of cross light in it, that showed nothing but masses of darkness—Coketown in the
distance was suggestive of itself, though not a brick of it could be seen. – descrierea orasului
Coketown
 Look how we live, an’ wheer we live, an’ in what numbers, an’ by what chances, an’ wi’ what
sameness; and look how the mills is awlus a-goin’, and how they never works us no nigher
to onny distant object-‘ceptin awlus Death. Look how you considers of us, and writes of us,
and talks of us, and goes up wi’ your deputations to Secretaries o’ State ‘bout us, and how yo
are awlus right, and how we are awlus wrong, and never had’n no reason in us sin ever we
were born. Look how this ha’ growen an’ growen sir, bigger an’ bigger, broader an’ broader,
harder an’ harder, fro year to year, fro generation unto generation. Who can look on’t sir,
and fairly tell a man ‘tis not a muddle? – Stephen, Hand, catre Bounderby, middle class
wealthy man
DESPRE PERSONAJE:
 Stephen e reprezentantul saracilor, Bounderby si Gradgrind – wealthy middle class, MRS
SPARSIT and Harthouse – satires of the aristocracy
 Harthouse – amoral, nu imoral. Nu e guvernat de intentii rele, ci de lipsa intentiilor bune.
 Stephen – martir! prin integritatea lui de nestapanit, prin dorinta lui de pace si armonie
Nu se poate spune despre toate ca s ori bune, ori rele. Unele sunt la mijloc. Astea s si personajele
care au un final ambiguu, nu prea se stie ce e cu ele. Destinul domnului Grandgrind este cel mai
ironic – la inceput dadea vina pe circ ca ii compromite copiii, apoi ajunge sa apeleze la circ sa ii
salveze copilul, pe Louisa.

3
Louisa = cel mai ambiguu personaj.
FINALUL
Dickens arata cat de nociv si-a crescut copiii domnul Gradgring. Chiar domnul Gradgring isi da
seama de cat de gresit a procedat cand vede cum a ruinat-o pe Louisa.
Louisa și Gradgrind incearca sa se vindece, sa isi gaseasca exhilibrul emotional, dar procesul este ft
lent.
Fiecare personaj isi ia rasplata pt faptele sale.
Daca pe tot parcursul romanului este preocupat de probleme sociale, spre final se concentreaza
doar pe personaje.
TEME:
 the mehanization of human being in the 19th century
 the opposition between fact and fancy
 the importance of feminity