Șomkereki Amalia Paula

An II, ID
Jocul este o activitate fizică sau mentală care nu urmărește un scop practic, ci
divertismentul sau alungarea plictiselii. Reprezintă o dimensiune proprie tuturor oamenilor, de
oricând și oriunde.

Pe de o parte, jocul înseamnă distracție, libertate, fantezie dezlănțuită, creativitate și

imaginație, din care pot rezulta uneori soluții noi sau creații originale.

Pe de altă parte, jocul înseamnă neapărat și reguli, cunoașterea și respectarea acestora,

ceea ce presupune respectul reciproc și colaborarea jucătorilor.

Jocul a fost introdus de ONU pe lista drepturilor fundamentale ale copiilor, alături de
educație, nutriție și sănătate.

Berne afirma că: „jocurile sunt transmise din generație în generație. Jocul preferat al
oricărui individ poate fi găsit în trecut, la părinții și bunicii lui, și în viitor, la copii lui; aceștia, la
rândul lor, în lipsa unei intervenții de succes, îl vor transmite nepoților lor. Astfel, analiza
jocurilor are loc într-o imensă matrice istorică, a cărei întindere demonstrabilă în trecut merge
până la 100 de ani și care este proiectată în viitor, cu siguranță, pentru cel puțin 50 de ani.”
(2017, p. 221)

Psihologul Anca Popescu atrage atenția asupra faptului că: „Joaca este în scădere, din
păcate nu doar în ultimii ani. Declinul jocului a început la nivel mondial undeva în anii 50 şi
efectele se pot vedea”.

Copiii anilor 70-80 se jucau pe ulițele satului, pe stradă sau în jurul blocului. Unele jocuri
aveau denumiri diferite, în funcție de regiune, dar jocurile erau aceleași. Se jucau Fazan; Țară-
țară vrem ostași; Baba oarba; De-a v-ați ascunselea, săreau coarda sau elasticul, desenau cu
creta pe asfalt. Simona Popescu, în cartea Exuvii, povestește, cu amuzament, cum jocurile
copiilor de altădată erau luate, deseori, prea în serios de către aceștia, fiecare încercând, prin
mijloace proprii, să iasă câștigător: „Chiar jocurile obișnuite căpătau în unele zile o inexplicabilă
ferocitate. De-a prinselea se transforma uneori în alergarea aia cumplită, din coșmaruri (...) Erau
o grămadă de alte lucruri care-ți tăiau pofta de orice: se fura pe rupte la șotron, la elastic, se fura

1
la Regina pe furate (…) Nu era cinstit, multe jocuri erau necinstite, toate jocurile erau necinstite.
(…)” (2018, p. 50)

Însă anii ‘90 au deschis porțile României către o altă lume și totul s-a schimbat, inclusiv
copiii și jocurile practicate de aceștia. Activitățile în aer liber au devenit din ce în ce mai puține.
Fotbalul și baschetul se mai practică, dar doar în cluburi și săli, nu pe terenul din spatele
blocului. Tot acum apar și telefoanele mobile, calculatorul, internetul, consolele și jocurile
electronice. Unii părinți plătesc pentru un PS4 cât plăteau părinții anilor ‘80 pentru o mașină.

Digitalizarea și modernizarea au generat o schimbare radicală a felului în care copiii

zilelor noastre se joacă. De obicei, aceștia sunt absorbiți de gadgeturi, preferând, în special,
jocurile online: Minecraft, Call of Duty, PUBG, GTA sau aplicații cum ar fi Tiktok, unde fac
„prank-uri” sau acceptă provocări. Aceștia își creează propria lume, simulând viața, cu ajutorul
unor personaje virutale. „Îmi plac foarte mult jocurile multiplayer, pentru că ai în acelaşi timp
ocazia să te distrezi din comfortul casei şi să şi socializezi cu prietenii de zi cu zi. Eu am reuşit să
găsesc echilibrul ăla, învăţ suficient cât să am note bune şi să mă şi distrez”, spune Mihai, elev.

În cazurile fericite, atunci când aceștia ies afară, se joacă Kendama, cu fidget spinnere,
încearcă să potrivească culorile Cubului Rubik, asamblează piese de Lego sau modelează
folosind Play-Doh. Într-un articol pubcat pe site-ul cunoastelumea.ro, Mădălina Diaconu
realizează un top al jocurilor preferate de tinerii din ziua de astăzi: „Tinerii din ziua de azi stau
ore în șir lipiți de ecranele calculatoaelor sau tabletelor, pentru a-și petrece timpul cu jocurile
video. Totuși, se pare că unele jucării tradiționale nu și-au pierdut nimic din puterea lor, în ciuda
expoziei tehnologiei. Jocul Lego este considerat de către experții din domeniul jocurilor și
jucăriilor din Marea Britanie cea mai folosită jucărie din toate timpurile, datorită faptului că este
distractiv și implică în același timp creativitatea, având și un preț accesibil. Jocul de Scrabble s-a
clasat al doilea pe listă, urmat de farfuriile zburătoare de tip Frisbee și jocul Monopoly (...)”

În ziua de astăzi, părinții îi controlează parcă prea mult pe copii, unde se joacă, cu cine se
joacă, pentru a nu se răni sau pentru a nu fi influențați, într-un mod negativ, de alți copii. O fetiță,
a afirmat următoarele, pentru Digi24: „Mie mi-ar plăcea să merg mai des la locul de joacă. Îmi
place că mă dau pe tobogan şi sunt trambuline multe. Aici nu mă lovesc şi aici e mai bine. Şi
dacă e frig afară, eu nu pot să merg afară”. Din păcate, copiii nu mai sunt lăsați liberi să sară, să
cadă, să plângă și apoi să râdă. Aceștia simt mereu privirea părinților, sunt controlați de aceștia

2
și, de aceea, jocul pentru mulți dintre ei nu mai înseamnă distracție și libertate. Gummer afirma:
„Beneficiile jocului sunt adesea trecute cu vederea de adulții care vor ca odraslele lor să facă ce
trebuie și să nu se mai prostească. ” (Gummer, 2016, p. 10)

Am întrebat elevii clasei a V-a de la Liceul Tehnologic Feldru despre jocurile la care au
participat măcat o data și am reușit, împreună cu aceștia, să întocmim o listă a jocurilor pe care
toți le cunosc, folosind diferite categorii: de jucat afară: Leapșa; Capra; Lapte gros; Șotron;
Elasticul; Coarda; V-ați ascunselea; Țară,țară, vrem ostași; Hoții și vardiștii; Flori,fete și
băieți; Baba-oarba; jocuri cu mingea – obligatoriu afară: Rațele și vânătorii; Tenis cu
piciorul; de jucat în casă, în clasă: Ping pong; Avioane; X și O; Spânzurătoarea; Skanderbeg;
de jucat în casă sau oriunde: Fripta; Fazan; Telefonul fără fir; Mima; alte jocuri: Șah; Table;
Nu te supăra, frate; Scrabble; Cubul Rubik; Lego; Monopoly.

Este cunoscut faptul că jocul are un rol important în dezvoltarea fizică, emoțională și
mintală a copiilor, fără ca aceștia să conștientizeze impactul pe care jocurile le au asupra lor. Prin
replicarea diferitor situații de viață, copiii vor învăța să se integreze în societate, își vor forma și
dezvolta latura socială, vor deveni mai dezinvolți. Specialiștii afirmă că jocul de rol, de exmplu,
are foarte multe beneficii pentru copii. Jocurile sunt practicate, de multe ori, la școală, de către
elevi, sub supravegherea profesorului și nu numai la grădiniță sau la ciclul primar. Chiar și
pentru liceeni un joc poate părea interesant, dacă profesorul știe cum să-l prezinte sau să-l pună
în aplicare. Desigur, trebuie ținut cont de vârsta elevilor. Pandemia ne-a făcut să realizăm
necesitatea de a ne dezvolta latura digitală, să legăm învățământul cu tehnologia și să realizăm
lecții cât mai distractive și interesante pentru elevi. Folosind, de exemplu, platforme precum
Wordall, Canvas, Liveworksheets, TedED etc, elevii vor învăța jucându-se și relaxându-se. Jocul
trebuie neapărat introdus în activitatea didactică.

Generația actuală s-a schimbat enorm, de aceea s-au schimbat și jocurile preferate de
aceștia. Dar, pe străzi, se mai aude, unori „Cine nu-i gata, îl iau cu lopata”, semn că un copil va
verifica toate ascunzătorile din jurul blocului, pentru a-i găsi pe ceilalți; mai vedem, uneori, copii
alergând unul după celălalt sau ferindu-se de minge pentru a nu fi priși de vânători, dar, pe
margine, vom zări și copii cu ochii în telefon de câteva ore, jucându-se, probabil, un important
meci de Fifa. Dar oare care dintre ei sunt fericiți, cu adevărat? Dulce copilărie, de ce te-ai
schimbat atât de mult?

3
 Bibliografie:
Albulescu, I., Catalano, H. (2019), Sinteze de pedagogia învățământului preșcolar,
Editura Didactica Publishing House, București.
Albulescu, I., Catalano, H. (2021), e-didactica. Procesul de instruire în mediul online,
Editura Didactica Publishing House, București.
Berne, E. (2017), Jocurile noastre de toate zilele, Editura Trei, București.
Gummer, A. (2016), Joaca. Soluții distractive pentru buna dezvoltare a copiilor în primii
cinci ani, Editura Trei, București.
Popescu, S. (2018), Exuvii, Editura Polirom, București.
https://www.cotidianul.ro/jocurile-copilariei-de-a-lungul-timpului/
https://www.digi24.ro/magazin/stil-de-viata/familie/declinul-jocurilor-unde-s-a-mutat-
copilaria-860600
http://www.cunoastelumea.ro/lego-un-joc-mai-cautat-astazi-decat-in-trecut-afla-cine-l-a-
inventat/