MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA ”ȘTEFAN CEL MARE”

Facultatea Drept, Ordine Publică și Securitate Civică
Catedra ” Științe manageriale, socio-umane și comunicare profesională”

Disciplina: Cultura comunicării juridice

REFERAT

TEMA: Caracteristici și efecte ale comunicării de masă

A efectuat: A verificat:
Studentul an. II Asistent-universitar la Catedra
al DFB 202 ”Științe manageriale, socio-umane și
comunicare profesională”
Andronache Victor master în drept
comisar
Buciușcan Ludmila

CHIȘINĂU 2021
1
 CUPRINS:

1) Caracteristicile comunicării în masă;

2) Efectele ale comunicării în masă;
3) Teoriile efectelor puternice
4) Teoriile efectelor slabe;
5) Concluzie;
6) Bibliografie;

2
 1) Caracteristicile comunicării în masă
Comunicarea de masa este un "proces social" specific in care sunt folosite mijloacele
de comunicarea (tv, radio, presa, etc.) de către profesioniștii comunicării (jurnaliști si alții),
in care intervine o practica comunicaționala particulara si care este adresata unei audiente
de masa.
Introducerea in conceptul de sociologic de "comunicare de masa" a termenului mass
(masa) a generat conotații ideologice negative: comunicarea de masa este definita ca un
factor de masificare a societății si de "uniformizare culturala".
Se tinde astfel către o definire unilaterala a comunicării de masa si a mass media
propunandu-se o viziune simplificata si criticista asupra funcțiilor mass media si o ruptura,
daca nu chiar o opoziție, intre producțiile si creațiile culturii înalte si comunicarea de masa.
Potrivit acestei abordări, o emisiune culturala de ținuta clasica (un concert de muzica
clasica televizat) apriori nu ar putea fi subsumata comunicării de masa, ca si adaptarea
pentru radio sau televiziune a unei piese de teatru clasice.
Deosebirile dintre comunicarea de masa si cea interpersonala sau de grup sunt
fundamentale - in ciuda unor elemente comune care țin de esența însăși a comunicării.
1. Prima caracteristica se refera la sursa comunicării. In cazul comunicării de masa
"sursa principala este o organizaţie de comunicare sau o persoana instituționalizata" (W.
Schramm), adică un post de radio, redacția unui ziar, un post sau canal de televiziune.
Persoanele "instituționalizate", sunt redactorul șef, directorul publicației, editorialistul unei
publicații sau prezentatorul unui post de televiziune, care beneficiază de prestigiul unei
instituții; secretarul general de redacție, marii reporteri etc. In esența, sursa (un grup de
persoane) din cadrul unui media de masa funcționează drept decodificator, interpret si
codificator al inputurilor (evenimente, stiri care circula prin canalele agențiilor de presa, in
mediile instituţionale si sociale), si deci ca producători ai mesajelor. Fata de comunicarea
interpersonala, cea de masa se caracterizează printr-o valorizare accentuata a outputului
fata de input: comunicatorii de masa sunt mari producători de mesaje, ceea ce arata ca aici
accentul cade pe output. Instituțiile comunicării de masa sunt concepute si organizate
pentru a putea decodifica si codifica un mare număr de semnale si de a produce si difuza
masiv mesaje.
2. A doua caracteristica se refera la destinatarii comunicării: ei formează audiente
vaste si eterogene sub aspect socio-cultural, fiecare media tinzând sa cuprindă o audienta
cat mai larga cu putință.
3. A treia caracteristica tine de caracterul unidirecțional (comunicatorii "vorbesc") si
mediat al comunicării - comunicatorii si receptorii fiind separați intre ei printr-un complex
de echipamente si de procedee tehnice.
4. De aici deriva a patra caracteristica: feed-back-ul de la receptori la comunicator
este foarte redus sau inexistent (sunt foarte putini cei care scriu sau telefonează la
redacții).1

1
https://www.rasfoiesc.com/business/marketing/comunicare/COMUNICAREA-DE-MASA79.php
3
 2) Efectele ale comunicării în masă;

Forme de exercitare a influenței mass-mediei sunt de mai multe tipuri:

 Mass-media are o universalitate pe care nu o are nicio altă instituție: presa oferă un
bagaj de idei și imagini, care depășește barierele sociale și geografice.
 În urma și prin intermediul expunerii la acțiunea mass-mediei, același mesaj este
receptat diferit și exercită efecte diferite, în funcție de tipul și de caracteristicile specifice
canalului de presă  Studiile privind efectele mass-media au urmărit atent interacțiunea
receptorilor cu mesajele primite, modul în care, în grup sau individual, aceștia filtrează și
interpretează conținuturile difuzate de presă
 Mass-media poate acționa asupra:
1. Indivizilor;
2. Grupurilor;
3. Instituțiilor;
4. Întregii societăți;
 Mass-media poate afecta, de asemenea asupra:
1. Dimensiunea cognitivă – reprezintă schimbarea imaginii despre lume;
2. Dimensiunea afectivă – reprezintă crearea sau modificarea unor atitudini și
sentimente;
3. Dimensiunea comportamentală – schimbări ale modului de acțiune al indivizilor;
Influența mass-mediei se poate produce într-un interval scurt de timp sau mai amplu,
iar efectele presei pot crea schimbări dorite sau schimbări nedorite: ele pot fi rezultatul
unui proces controlat, sau al unor ocurențe neașteptate
Acordul definește acceptarea conștientă a influenței unui mesaj. Individul aderă în
chip rațional la conținutul acestuia.
Adeziunea este:
- Critică – ea nu durează, putând fi supusă reevaluărilor
- Conjuncturală – nu atinge structurile profunde ale personalității indivizilor în cauză.
Mediatizarea excesivă a unei personalități poate crea un efect contrar celui dorit,
ducând la iritarea, plictisirea și dezinteresul publicului – Efectul bumerang.
Identificarea presupune asumarea valorilor promovate de sau prin mass-media și
imitarea comportamentului promovat de acestea. Facilitând identificarea, creatorii de
mesaje distribuite prin mass-media încearcă să atragă și să fixeze publicul, să obțină
fidelizarea audienței. Internalizarea implică asimilarea valorilor difuzate de mass-media și

4
topirea lor în valorile care constituie concepția despre lume și în modul de comportament
al indivizilor.2
3) Teoriile efectelor puternice
Teoriile efectelor puternice sunt de mai multe tipuri, și anume:
1) Modelul stimul-răspuns
Relația dintre mesajele presei și public este una de tip stimul-răspuns.
Astfel, factorul rațional este aproape eliminat și odată cu el, dialogul social,
influențele dintre membrii unui grup, tradiția și sistemul cultural, precum și atitudinea
critică, creatoare de sens ce caracterizează reacția individului în fața mesajelor pe care le
primește.
Ideea că mesajele ajung direct la receptor, nefiltrate de vreun factor social sau cultural
a sugerat denumirea acestei teorii prin sintagma fluxul într-un sigur pas (one step flow).
De îndată ce mesajul atinge receptorul, declanșează o reacție uniformă, la fel cum un
stimul extern declanșează în corpul omenesc reacții senzoriale spontane, motiv pentru care
această concepție este numită și teoria acului hipodermic, ce subliniază iluzia că:
1. Mesajele presei penetrează conștiința receptorului cu ușurința cu care un ac
străpunge pielea.
2. Ele generează un răspuns imediat, rapid și necontrolat rațional, analog celui
provocat de o înțepătură.
O altă sintagmă, teoria glonțului magic, scoate în evidență ideea că, pătrunzând atât
de ușor în conștiințe, mesajul ar putea fi un instrument vrăjit pentru modelarea opiniei
publice. Glonțul magic ar funcționa ca un declanșator de comportament pentru a se obține
imediat orientarea atitudinii și comportamentului publicului în direcția dorită. De îndată ce
modelul societății de masă este contestat, de îndată ce cercetările sociologice aplicate vin
să infirme aceste presupuneri, imaginea comunicării de tip stimul-răspuns își pierde
puterea de generalizare și capacitate de a explica efectele mass-mediei.
Teoria glonțului magic apare ca un model care consideră că mass-media injectează
valori, idei și informații, în mod direct, în indivizi pasivi, producând un efect direct și
imediat.
Există 2 situații care favorizează aplicarea acestui model:
1. Dezordinea socială – catastrofe, panică, terorism;
2. Campaniile de influențare a publicului;i
2) Modelul dependenței

2
https://www.rasfoiesc.com/business/marketing/comunicare/COMUNICAREA-DE-MASA79.php
5
 Indivizii depind în mod diferit de mesajele presei, în funcție de variabilele socio-
culturale prin care sunt definiți și de gradul în care au nevoie de informațiile furnizate de
mass-media.
Presa controlează resursele de informare și comunicare de care celelalte sisteme au
nevoie pentru a funcționa eficient. Dependența indivizilor față de mass-media este
determinată în mare parte de rețeaua de relații dintre presă și celelalte sisteme.  Oamenii
au nevoie de mass-media pentru că trăiesc în diferite sisteme (instituții, fabrici, viața
politică, educație), care la rândul lor nu pot funcționa fără datele oferite prin ansamblul
comunicării de masă
Relația nu mai este acum bilaterală (presă-individ), ci trilaterală (presă-instituții
sociale-individ).
Puterea presei scade atunci când instanțele mediatoare sunt puternice și crește atunci
când acestea sunt slabe.
Când instituțiile sociale se clatină în situații de criză, pe fondul de insecuritate creat,
aranjamentele sociale stabile devin inadecvate iar dependența oamenilor față de presă ca
sursă de informare, crește.
Atunci când presa rămâne unicul sistem de distribuire a informației, potențialul
mesajelor mass-media de a avea efecte variate, crește.
Cu cât societățile sunt mai industrializate, mai urbanizate, mai complexe, cu atât
crește dependența indivizilor de mass-media.3

3
https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-din-bucuresti/introducere-in-sistemul-mass-media/efecte-ale-
comunicarii-in-masa/3748228/download/efecte-ale-comunicarii-in-masa.pdf
6
 3) Teoriile efectelor slabe
Orice analiză a efectelor mass-mediei are ca obiect publicul, înțeles ca suma
indivizilor care sunt expuși mesajelor presei și care suportă o astfel de presiune ce poate
conduce la o schimbare, mai mare sau mai mică, a comportamentelor, valorilor și
reprezentărilor simbolice despre realitate.
Amploarea acestei influențe depinde de caracteristicile instituției și ale tehnologiilor
mass-mediei, de conținutul și frecvența mesajelor și de condițiile receptării.
Susținătorii ideii efectelor puternice sunt convinși că difuzarea intensă a mesajelor va
contribui la modelarea publicului și va conduce la impunerea ideilor sau a
comportamentelor dorite.
Susținătorii efectelor limitate au atras atenția asupra capacității publicului de a scăpa
de sub controlul mass-mediei prin trecerea mesajelor ei prin filtre sociale și culturale, deci
prin instituirea unor tehnici variate de interacțiune cu mesajele presei.
Studiile care urmăresc evidențierea autonomiei relative a publicului alcătuiesc un al
treilea câmp al cercetărilor consacrate capacității presei de a influența receptorii, câmp pe
care îl vor numi teoriile efectelor slabe.
Dezvoltarea acestor modalități de cercetare a relației dintre presă și public este strâns
legată de apariția și generalizarea tehnicilor moderne de distribuire a mesajelor din
audiovizual. Acestea au condus la pierderea monopolului exercitat de un singur tip de
media, dând receptorilor posibilitatea alegerii între multiple oferte.
Publicul, considerat multă vreme o entitate pasivă în relațiile de comunicare, devine
acum factorul decisiv. Identificarea publicului-țintă, atragerea și fidelizarea lui devin
obiective majore ale strategiilor de comunicare mediatică. Se încearcă să se determine
formele prin care asemenea audiențe fragmentate și dinamice își manifestă rolul activ,
selecționând sau reinterpretând mesajele la întâlnirea cu conținutul mediatic.
Teoriile efectelor slabe se întemeiază pe 5 postulate:
1. Receptorul este o persoană activă; capacitatea sa de interpretare, chiar dacă variază
în funcție de circumstanțe sociale, nu poate fi pusă niciodată sub semnul întrebării.

7
 2. Receptorul nu este numai activ în raport cu mesajele mass-mediei, ci și în raport cu
mediul său social; el este integrat în anumite comunități interpretative, care acces la
anumite tradiții culturale.
3. Sensul unui text nu este o parte integrantă a textului; sensul poate să vină și din
afara acestuia, din actul receptării și interpretării lui.
4. Nu există niciun element care să impună interpretarea textului conform codului
celor care l-au creat
5. În concluzie, receptarea este un moment de fabricare a semnificațiilor de către
membrii audiențelor, în funcție de contextul receptării, de interacțiunile dintre receptori sau
de viziunea despre lume specifică fiecărui receptor.

Analiza receptării:
Fiecare individ își reconstruiește semnificațiile mesajelor, le descifrează și le reface
conform propriilor grile de lectură. Aceste premise au generat numeroase studii care
definesc 2 mari direcții: a. Studiul proceselor prin care publicul construiește o versiune
proprie, un sens specific, diferit de cel sugerat de mesajele mass-mediei (receptarea
diferențiată) b. Studiul proceselor de interacțiune socială prin care indivizii preiau, dezbat
și reconstruiesc semnificațiile propuse de mesajele industriilor culturale.
Consumul este modul cel mai vizibil prin care noi ne punem în evidență și ne creăm
idenditatea. Consumul este și o formă de producție. Ceea ce înseamnă că modul de
receptare a unui produs mass-media este un mod de reconstituire a unei semnificații și de
creare și afirmare a identităților culturale multiple ale diferitelor categorii de publicări.
Publicul nu primește pasiv mesajele, ci negociază semnificația acestora, atât prin
posibilitățile pe care le are de a alege un tip sau altul de produs, cât și prin capacitatea de a
refuza lectura preferențială în favoarea fie a unei lecturi negociate, fie a unei lecturi în cod
opus.
Lectura negociată recunoaște legitimitatea definițiilor ca să stabilească, în abstract,
mari categorii de semnificații, pentru ca mai apoi, la un nivel mai limitat, să aplice
propriile sale reguli.
Lectura în cod opus este cea care produce o interpretare radicală, deoarece derivă
dintr-un sistem de valori și interese alternative sau în totală opoziție cu cel propus de
versiunea hegemonică.
Publicul este independent în raport cu mesajele presei, el poate negocia, modela și
chiar schimba semnificațiile sugerate de textele mediatice.4
4
https://www.studocu.com/ro/course/universitatea-din-bucuresti/introducere-in-sistemul-mass-media/3311563?
utm_campaign=shared-document&utm_source=studocu-
document&utm_medium=social_sharing&utm_content=efecte-ale-comunicarii-in-masa
8
 4) CONCLUZIE:
O cale potrivita pentru descrierea unui act al comunicării consta în a răspunde la
următoarele întrebări: Cine spune Ce, prin ce Canal, Cui si cu ce Efect?".
Caracteristicile comunicării de masa enunțate mai sus sunt, in cea mai mare măsură,
tributare abordării tradiționale, lineare a acesteia, proprie paradigmelor dominante in anii
'50.
In ansamblul disciplinelor științifice care se ocupa de studierea comunicării de masa,
perspectiva sociologiei este aceea a abordării interacțiunilor complexe dintre comunicare si
societate, a considerării media ca un sistem (subsistem) social si a analizei comunicării de
masa ca un proces social.
In aceasta perspectiva, mass media se particularizeaza in cadrul ansamblului social
sub forma următoarelor ipostaze:
- "mass media introduc in economia si societatea contemporana o industrie puternica
in plina dezvoltare (care oferă locuri de munca numeroase, bunuri si servicii, contribuind la
stimularea altor industrii);
- - mass media sunt o instituție cu organizare si reglementari, cu norme specifice de
organizare, care reglementează funcţionarea lor si relațiile cu ansamblul societății, cu alte
instituții si organizaţii;
- mass media oferă o scena pe care se desfăşoară spectacolul vieții publice la nivel
național si internațional; mai mult decît atât, puternicele mijloace actuale de comunicare
"creeaza" si definesc actualitatea vieții publice. "Actualitatea" devine un produs mediatic.
Pe scena fluida si nelimitata a mass media se "revarsă" spectacolul politic si cultura, se
lansează moda, noile obiceiuri si stiluri de viaţa, noile norme si valori sociale;
- mass media constituie cel mai puternic mijloc de control social, de orientare si de
inovare sociala;
- mass media oferă divertisment celor mai mari mase de oameni;
- mass media au devenit o parte inseparabila a vieții cotidiene, private si publice a
indivizilor;
- mass media creeaza o noua forma de cultura, cultura mediatica.5
5
https://www.rasfoiesc.com/business/marketing/comunicare/COMUNICAREA-DE-MASA79.php
9
 5) Bibliografie:
- https://www.rasfoiesc.com/business/marketing/comunicare/COMUNICAREA-
DE-MASA79.php;
- https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-din-bucuresti/introducere-
in-sistemul-mass-media/efecte-ale-comunicarii-in-masa/3748228/download/efecte-
ale-comunicarii-in-masa.pdf;
- https://www.rasfoiesc.com/business/marketing/comunicare/COMUNICAREA-
DE-MASA79.php;
- https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-din-bucuresti/introducere-
in-sistemul-mass-media/efecte-ale-comunicarii-in-masa/3748228/download/efecte-
ale-comunicarii-in-masa.pdf;
- https://www.studocu.com/ro/course/universitatea-din-bucuresti/introducere-in-
sistemul-mass-media/3311563?utm_campaign=shared-
document&utm_source=studocu-
document&utm_medium=social_sharing&utm_content=efecte-ale-comunicarii-in-
masa;
- https://www.rasfoiesc.com/business/marketing/comunicare/COMUNICAREA-
DE-MASA79.php.

10
i