WORLD AIN'T BIG ENOUGH…BUT HOW ABOUT MANIPULATION?

Seminar 2:
Persuasiune, Manipulare,
Propagandă
Mihai Gavrilescu
C.d.a. Drd., Facultatea de Comunicare și Relații Publice
 Efecte mass-media
(posibile inflexiuni asupra dimensiunilor individului:
cognitivă, afectivă şi comportamentală)

Efectele comunicării de masă reprezintă ansamblul de procese şi de consecinţe pe care le presupune receptarea mesajelor,
procese şi consecinţe care nu pot fi atribuite decât actului de comunicare sau toate modificările la nivel individual şi social pe care
le produc mass-media prin tipul de mesaje.

 Efectele slabe presupun influență relativ redusă ale mass-media asupra societătii, că ele sunt subordonate şi nu supraordonate
societăţii, că nu determină opţiunile şi comportamentele indivizilor, ci se orientează după acestea.

 Efectele puternice presupun influență determinantă asupra societății, intervenind activ asupra structurilor şi mecanismelor
vieţii sociale, ele fiind active în raport cu individul sau societatea.
 Ideația behavioristă
(aka de la ce a plecat totul...)

Behaviorismul (comportamentismul), curent de gândire tributar psihologiei, subminând mecanismele

conștiinței, plasează comportamentul ca atribut central al ființei umane.
Făcând abstracție de procesele cognitive superioare (chiar și de latura introspectivă), relația stimul-răspuns
pretinde influenței factorilor externi hegemonia de a fi responsabilă pentru formarea opiniilor, credințelor,
atitudinilor și comportamentelor.

! Behaviorismul stă la baza conceptulizării efectelor puternice ale mass-media !

Urbanizarea galopantă, schimbarea de paradigmă socială și dezvoltarea mijloacelor de comunicare în masă sunt
factori care au înregimentat în vocabulatul științific sintagma de societate de masă.
 Efecte puternice: teoria glonțului magic.
Propaganda.
„Publicul e reprezentat ca o societate de masă automatizată formată din invidizi anonimi şi
izolaţi, care nu opun rezistenţă valurilor de propagandă“ ( Gustave Le Bon, Psychologie
des foules,1895).

„Societatea de masă presupune o situaţie de izolare psihologică a individului faţă de

ceilalţi, o impersonalitate predominantă în interacţiunile cu ceilalţi, precum şi obligaţii
sociale facultative“ (Lazăr Vlăsceanu, Dicţionar de sociologie, 1993).
Media „speaking“ to the public...

Hypodermic needle model or magic bullet theory

 Remember Tönnies... ?

!!! În acord cu dinamica generală a societății începutului de secol XX, autorul dezvoltă teoria
evoluției sistemului social prin avansul dinspre modelul comunității către modelul societății !!!

Gemeinschaft (~Comunitate): relaționare de ordin emoțional construită prin atașament față de

loc și grupurile de apartenență, nemijlocită și conducând la crearea unei identități colective.

Gesellschaft (~Societate): abordarea mecanicistă a societății asociată urbanizării, producției de

masă, diluării relaționării umane directe, eterogenă și impersonând individul în aglomerări sociale
de mari dimensiuni.
 ... I sincerely hope so.
În Gesellschaft, comunicarea asigură propagarea tipului specific de relaționare rațională, contractuală, pe orizontală și adresându-
se audiențelor dispersate:

 Indivizii sunt relativ izolaţi unii de ceilalţi (spațial și psihic-afectiv);

 Interacţiunile dintre indivizi se realizează preponderent impersonal;
 Specializarea umană accentuată, diviziunea muncii în societate și rolurile sociale stau la baza relațiilor între oameni;
 Indivizii resimt libertatea față de povara obligaţiilor sociale neoficiale.

! De remarcat „prolificul” perioadei (cele două Războaie Mondiale și Interbelicul) în accentuarea în discursul public a interesului
pentru propagandă și rolul mass-media pentru diseminarea acesteia !
 Harold Lasswell...
...or how the world of communication studies hasn’t been the same again!

Dumnealui profesorul de științe politice, Harold Lasswell, v-a lăsat

dumneavoastră, spre cunoaștere, o cvadruplă contribuție:
1. definirea elementelor fundamentale ale procesului comunicării;
2. funcțiile media;
3. analiza propagandei;
4. analiza de conținut.
 1. The 5 W’s of Communication
(Someone says Something Somehow to Someone with Some effect)

 Who says SENDER

 What MESSAGE
 To Whom RECEIVER
 Through What channel MEDIUM
 Why/With What effect RESULT
 2. Funcțiile media (a)

De supraveghere presupune extragerea și relatarea din realitate a faptelor ridicate la rang de

evenimente.

De interpretare, formulată în două chei explicative:

 interpretarea ca selecție: simplă acțiune de a genera conținut mediatic prin reținerea pe
agenda mediatică doar a unor fapte presupune interpretare.
 interpretarea ca semnificație: mass media NU imponderabilizează evenimentele!, ci le pune
într-un context, le livrează posibilul înțeles și, astfel, predispune la o anumită percepție
socială a evenimentului.
 2. Funcțiile media (b)

De socializare expune capacitatea mass media de a funcționa ca vector

simbolic prin care indivizii se integrează social.

 Deși nu este singura instituție cu atribuții în însușirea individuală a

valorilor sociale, asistăm la o posibilă hegemonie a sa în ceea ce privește
apetența tinerilor (fără a ne limita la) de a se informa și stabili discurs
social în baza informațiilor și criteriilor de evaluare stabilite de instituțiile
mass media.
 3. Analiza propagandei

Război modern = Război total! (Call of Duty®: Modern Warfare)

Propaganda este un act de persuasiune la nivel de masă.

Propaganda (unidirecțională) are capacitatea de a modela și orienta opinia publică și poate

genera, dacă este eficientă, alterarea echilibrului convențional de forțe armate.

!Persuasiunea (interactivă) poate fi înțeleasă ca feedback-ul dat propagandei prin comunicarea

interpersonală!
 Propagandă și persuasiune
Propagandă: Digi24, Jurnalul de seară, Prelipceanu Cosmin, 20:05, aseară: „Soluția este una
singură: vaccinarea! (o spune violent, cu vădită contorsionare facială, de parcă mâine urmează un soi
de apocalipsă medicală în absența nerespectării indicațiilor sale). Orice alte opinii, afară de opiniile
medicilor, sunt nule și nu pot fi susținute nici măcar de argumentele privind neconstituționalitatea
măsurilor represive împotriva celor care nu acceptă!“

Persuasiune: Dorel și Ciumegu’ (nu i se cunoaște numele real), pe terasă la Cocoșu’ Roșu, 22:14,
aseară: „Măh’, ascultă aici: tâmpiții ăștia de la televizor o ard grupa mare cu vaccinarea! Măh’, tu să
nu dea dreacu’ să te vaccinezi! Vezi că am citit că ăștia au schimbat formula chimică de la doza 3 de
vaccin și acum este 5G+, nu mai e decât 5G! Este foarte toxică, sunt studii care spun că provoacă
cancer cerebral și nu mai faci copii, înțelegi tu... Și nenorocitul ăla care face calculatoare a plătit
miliarde de dolari ca să facă vaccinul. De 15 ani bagă bani în Africa și îl testează pe ăia și acu’ i-a dat
drumu’ în lume. Tu faci cum vrei, dar eu te învăț să nu riști că nu e de joacă – îl faci și nu mai poți
apoi să scapi. Să nu zici apoi că nu ți-am zis!“
 4. Analiza de conținut (a)

H. Lassswell elaborează o solidă metodologie de cercetare privind instrumentul de

cercetare analiza de conținut, delimitând etapele analizei și interpretând rezultatele.

O primă analiză, preponderent calitativă și critică, a fost efectuată asupra

manualelor școlare germane cu intenția de a interpreta referiri la teme predilecte,
precum „superioritatea națională“, „inferioritatea străinilor“, „calitățile eroului“ etc.
 4. Analiza de conținut (b)

O a doua analiză a fost efectuată asupra a 90 de ziare străine pentru identificarea și măsurarea
propagandei. Au fost vizați termeni, precum „război“, „pace“, „națiune“, „imperialism“.

Concluziile metodei au arătat că mesajele ziarelor germane sau de orientare pro-germană erau
construite pentru a disemina ideea ca alte națiuni participante la conflict au fost responsabile
pentru declașarea acestuia, că propagandele străine erau false și înșelătoare și că adversarii
poporului german traversau comun o perioadă de decadență.
 Carl Hovland

• De numele lui Hovland se leagă reținerea definitivă pe agenda comunicării a temei persuasiunii precum și o
contribuție foarte solidă metodologic la instrumentarea cercetării acesteia.

• Context istoric: 1941, atacul japonez asupra Pearl Harbor oportunează necesitatea motivării și loialității ridicate din
partea soldaților americani șeful de stat al armatei comandă seria de filme motivaționale „Why We Fight“.
 Ierarhia efectelor (a)

• Volumul Experiments on Mass Communication (1949), avându-i ca autori pe Carl Hovland, Arthur A. Lumsdaine
și Fred D. Sheffield, reunește rezultatele cercetării având la bază seria de filme anterior amintită, iar concluziile
acesteia sunt reținute în literatura de specialitate sub denumirea de ierarhia efectelor.

• Iată care au fost concluziile cercetării, descrise sub forma efectelor pe care filmele „Why We Fight“ le-au avut
asupra audienței:
 Ierarhia efectelor (b)
1. Efecte puternice asupra acumulării de cunoștințe și informației;
2. Efecte moderate asupra orientării opiniei;
3. Efecte minore asupra atitudinilor;
4. Niciun efect asupra moralului și motivației de luptă.

Adiacent ierarhiei efectelor, cercetarea a revelat o serie de corelații cunoscute în studiul comunicării drept
legi ale persuasiunii:
 Legile persuasiunii (a)

1. Sleeper effect (efectul de hipnoză): în anumite condiții, sub impactul anumitor evenimente, timpul amplifică
efectul inițial al expunerii la mesajul cu caracter persuasiv, în pofida unei conștientizări inițiale reduse;
2. Alterarea opiniei este direct proporțională cu gradul de cunoștințe acumulate;
3. Opiniile formate în baza unei saturări informațioale nu suferă degradare în corelație cu (re)memorarea
informațiilor inițiale = continuăm să credem chiar și când uităm;
4. Argumentele pro sunt mai eficiente atunci când se adresează persoanelor cu nivel scăzut de instruire și când
persoanele supuse persuasiunii nu au acces la argumente contra;
 Legile persuasiunii (b)

5. Poziția inițială a audienței (față de tema supusă persuasiunii) determină dozajul argumentelor pro și contra,
astfel:
a) dacă aceasta are poziție favorabilă opiniei ce urmează a fi transmisă, sunt de preferat argumentele pro;
b) dacă poziția inițială nu este favorabilă, este obligatorie prezentarea ambelor tipuri de argumente.

6. Când audiența cunoaște atât argumentele pro, cât și contra, prezentarea doar a primelor poate genera un efect
de bumerang.
 Jacques Ellul

• nu este un cercetător aplicat, fiind considerat de Francis Balle „mai curând moralist decât sociolog“ (Fr. Balle,
„Comunicarea“, în R. Boudon, Tratat de sociologie, p. 623).
• observator fin al evoluţiei sociale.
• autor al unei opere în care sunt identificate corect două probleme de fond ale societăţii postbelice – ascensiunea
mijloacelor de propagandă şi ascensiunea tehnicii ca factor dominant în viaţa societăţii contemporane.
• consacră acestui domeniu două lucrări: Propagandes (1962) şi Histoire de la propagande (1967).
• unul dintre cele mai prestigioase personalităţi în domeniul teoretizării unui proces esenţial: ascensiunea tehnicii şi
a tehnocraţilor în viaţa societăţii moderne. Acestui fenomen îi sunt consacrate lucrări precum La technique ou
l’enjeu du siècle (1954), L`illusion politique (1965) şi Le système technicien (1977).
 Condițiile de performanță ale persuasiunii

a) Opiniile existente nu trebuie contrazise, ci folosite actul de convingere trebuie să pornească de la

atitudinile şi opiniile preexistente.

b) Să nu declanşeze un atac direct la adresa opiniilor durabile, clişeelor acceptate, pattern-urilor existente.

c) Propaganda nu poate crea ceva din nimic este obligatoriu ca ea să se asocieze cu un sentiment, cu o
idee preexistentă.
 Caracteristicile externe ale propagandei

a) Un obiectiv predilect – individul însingurat în masă: propaganda modernă are drept obiectiv indivizi (dar
indivizii încadraţi în masă, în calitatea lor de participanţi la această masă) şi, în acelaşi timp, mulţimi (dar o mulţime
compusă din indivizi, nu o entitate desprinsă de aceştia).

b) Modelul simfonic al persuasiunii: propaganda modernă trebuie să fie totală, să apeleze la toate mijloacele de
comunicare – presa scrisă, radio, televiziune, filme, postere, întâlniri, discuţii de la om la om.

c) Forţa cuvintelor active: Limbajul trebuie forţat pentru a străpunge platoşa de indiferenţă, de plictiseală a
individului; să aibă măreţie, distincţie, să nu recurgă la clişee obosite.
 Persuasiune

• un act de comunicare având ca scop producerea unei schimbări (intenție pozitivă, win-win).
• implică:
– o minimă studiere a audienţei, a receptorului; însăşi intenţia de a schimba opinia înseamnă că opinia existentă
prezintă inconveniente; persuasiunea obligă la o focalizare a atenţiei asupra receptorului;
– structurarea şi dozarea mesajului; este absurd să doreşti schimbarea opiniei cuiva, dar să nu te întrebi: cu ce să
începi? ce ar fi mai potrivit să fie transmis? cum să o fac? în ce ritm? ş.a.m.d;
– un obiectiv atât de important precum schimbarea opiniei impune o privire mai severă asupra întregului proces de
comunicare, asupra etapelor sale, asupra feedback-ului, a îmbinării argumentelor raţionale cu motivele emoţionale etc.
 Manipulare

 formă de comunicare socială având caracter patologic accentuat;

 specie a persuasiunii (intenționalitatea este răuvoitoare sau ascunsă);

 acțiune de a determina un actor social să acționeze într-un mod compatibil cu interesele inițiatorului, lăsând
impresia libertății de gândire și decizie.
 Propagandă

• un act de persuasiune în masă;

• include tehnici precum manipularea și persuasiunea;
• activitate sistemică de transmitere, promovare, răspândire a unor doctrine/ teze/ idei în scopul influențării,
schimbării, formării unor concepții/ atitudini/ opinii/ convingeri/ comportamente;
• scopuri extinse la un nivel mult mai mare - raportare la grupuri foarte mari;
• „cel mai puternic instrument din lumea modernă“ pentru că modelează opinia publică, o poate
convinge, orienta către anumite probleme.
Body evolution - model before and after

Source:
YouTube
 Cele 7 tehnici de propagandă (prezentate în The Fine Art
Of Propaganda (1939), editată De Alfred Mcclung Lee și
Elisabeth Briant Lee) (I)
 „Etichetarea“ (acordarea de apelative – eng. name-calling) era definită de specialiştii de la Institutul de Analiză
a Propagandei drept „metoda prin care unei idei i se pune o etichetă proastă, pentru a-l face pe receptor să respingă,
să condamne ideea fără a mai da niciun fel de atenţie eventualelor argumente care o susţin“.

• Prin folosirea acestei metode se urmăreşte distragerea atenţiei de la anumite probleme sensibile şi discreditarea persoanei care este
purtătoarea ideii respective. Un exemplu edificator îl constituie utilizarea cuvântului „terorist“, atunci când este vorba despre un
„luptător pentru libertate“.
 Cele 7 tehnici de propagandă (II)

 „Generalităţi sclipitoare“ (generalitatea strălucitoare – eng. glittering generalities) constă în „a asocia o idee, o
acţiune, un produs cu un cuvânt care prezintă o încărcătură morală sau emoţională deosebită, pentru a-l face pe
receptor să le accepte necondiţionat, fără a mai examina alte dovezi sau argumente“.

• Exemplele pot fi identificate în publicitate: „margarina-minune“, „mâncarea campionilor“ sau în politică (un exemplu este
considerată denumirea pe care Roosevelt a dat-o programului său de guvernare, New Deal, care suna bine, nu exprima ceva foarte
concret, în schimb sugera ideea de lucru deja realizat – „s-a făcut!“, engl. „it’s a deal!“).
 Cele 7 tehnici de propagandă (III)

 „Transferul“ (eng. transfer) este „tehnica prin care autoritatea, prestigiul unei idei larg acceptate, a unei persoane
respectate sunt transferate asupra altei idei sau persoane, pentru ca acestea din urmă să fie mai uşor acceptate“.
Transferul implică un proces de asociere, iar ideea sau produsul sunt legate de ceva faţă de care oamenii au
atitudini favorabile.

• Publicitatea oferă numeroase exemple în acest sens: campania pentru ţigările Marlboro, prin care s-a dorit transferul trăsăturilor
cowboy-ului din reclame (virilitate, spirit independent) asupra fumătorilor de Marlboro, folosirea imaginii lui Moş Crăciun pe sticlele
de Coca-Cola în preajma sărbătorilor de iarnă.
• Transferul se poate realiza prin mijloace pur vizuale (un candidat la alegerile locale fotografiat împreună cu preşedintele partidului,
care este o persoană cunoscută) sau auditive (fondul muzical al unui videoclip care prezintă inflexiuni de muzică religioasă).
 Cele 7 tehnici de propagandă (IV)

 „Mărturiile“ (aprecierea referitoare la calitate – eng. testimonials) reprezintă „tehnica prin care o persoană
îndrăgită, respectată, sau, dimpotrivă, una contestată, este invitată să susţină că o idee, o propunere este bună sau
rea“. Prin această metodă, se urmăreşte atât promovarea unei idei, atunci când mărturia este oferită de o persoană
îndrăgită, dar şi compromiterea unui plan de acţiune, fie ca urmare a faptului că personalitatea îndrăgită se
pronunţă împotriva acestuia, fie ca urmare a faptului că respectivul plan este susţinut de către o personalitate
contestată a momentului.

• Exemplul clasic al starurilor de film sau ale muzicii pop care susţin un candidat sau altul la preşedinţia americană (Taylor Swift &
Ariana Grande și-au exprimat public susținerea pentru contracandidatul lui Trump, Joe Biden).
 Cele 7 tehnici de propagandă (V)

 „Oameni obişnuiţi“ (eng. plain folks) - cu ajutorul aceastei tehnici, „comunicatorul vrea să-l convingă pe cel
căruia i se adresează că ideile sale sunt bune, deoarece sunt împărtăşite, agreate de oameni obişnuiţi“.

• Candidatul este filmat în posturi obişnuite, în mijlocul familiei, între vecini, dând mâna cu muncitorii de la o fabrică.
 Cele 7 tehnici de propagandă (VI)

 „Selectarea părtinitoare“ (măsluirea cărților – eng. card-stacking) implică „selectarea şi folosirea unor
anumite fapte sau argumente, mai precis, doar a acelora care susţin sau care, dimpotrivă, discreditează o idee, un
program, o persoană, un produs“. Argumentele sau faptele selectate pot fi adevărate sau false, dar se consideră că
eficienţa este mai mare în cazul în care dovezile sunt adevărate.

• Un exemplu îl constituie afişele pentru filme care prezintă doar acele fragmente din cronici care sunt în mod indiscutabil
favorabile. Nu înseamnă că a fost falsificată respectiva cronică, dar este aproape sigur că respectivul critic nu a avut doar aprecieri
favorabile extreme.
• Un alt exemplu este prezentarea selectivă a răspunsurilor pe care oameni de pe stradă le oferă la întrebarea „Vă place candidatul
X?“. Nu este vorba că oamenii respectivi au fost puşi să răspundă într-un anumit fel, răspunsul lor este sincer, dar nu sunt
prezentate şi răspunsurile celor care nu agreează candidatul pentru care este turnat spotul.
 Cele 7 tehnici de propagandă (VII)

 „Trenul victoriei“ (efectul în lanț - eng. bandwagon), tema principală a tehnicii este „toată lumea, mai precis toţi
cei din grupul din care facem noi parte, fac acest lucru: trebuie să prinzi şi tu acest tren, adică să te alături
mulţimii“.

• Un deodorant este prezentat drept alegerea tuturor femeilor, o întreagă generaţie bea Pepsi, toată lumea mănâncă la
McDonalds.
Persuasive techniques used in advertising

Source:
YouTube
Types of Advertising Appeals & Great Examples of Top Brands Using Them

Source:
YouTube
7 Propaganda Techniques for Students to Understand

Source:
Cleverism.com
Science Of Persuasion (Robert Cialdini)

Source:
YouTube
 Caracteristicile noii propagande

a) Propaganda este un instrument marcat de tehnicitatea sa în dublu sens: prin folosirea mijloacelor tehnice din ce în
ce mai abundente şi, în acelaşi timp, prin transformarea sa într-o tehnică propriu-zisă.

b) Propaganda nu mai urmăreşte să influenţeze persoane cu poziţii influente sau o elită guvernamentală; ea caută să
modifice opinia publică în ansamblul său şi să obţină comportamente de masă.

c) Propaganda nu se încheie în momentul în care un obiectiv a fost atins. Ea este permanentă şi, dacă se poate, fără
niciun fel de întreruperi şi pauze.
 Convingere personalizată
• adaptarea mesajelor = adaptarea mesajelor persuasive la caracteristicile destinatarilor;
De exemplu: la trăsăturile de personalitate ale publicului țintă un mod eficient de creștere a impactului mesajelor.

• Potrivire = atunci când un mesaj este încadrat pentru a se potrivi orientării motivaționale a destinatarului,
concentrându-se fie pe promovarea câștigurilor (de exemplu, „Produsul X construiește dinți sănătoși!“), fie
prevenirea pierderilor (de exemplu, „Produsul X previne cariile!“);
• mesaje care sunt congruente cu orientarea motivațională a unui individ procesate mai fluent și evaluate mai
pozitiv;
• retailers – utilizarea unui amalgam de informații personale (de la comportament online, e-mail, utilizarea limbii),
cum ar fi istoricul achizițiilor sau vizitelor pe site, pentru a-și adapta ofertele online.
 Convingere personalizată.
Cinci mari dimensiuni ale personalității
With XPhone,
you’ll always b
 Extraverți - sensibili la recompense și atenție socială; the excitement e where
is
 Persoane agreabile - prețuiesc obiectivele comunitare și armonia interpersonală, legătura cu familia și
comunitatea;
 Persoane conștiincioase - atingerea valorii/ urmărirea obiectivelor, ordinea și eficiența;
 Persoanele neurotice - deosebit de sensibile la amenințări și incertitudine, valorează siguranța și securitatea;
 Persoane deschise - prețuiesc creativitatea, inovația și stimularea intelectuală. Stay safe and
secure with
the XPhone
 Computational propaganda

 modul în care sunt folosiți roboții, algoritmii și alte forme de automatizare de către actorii politici (sau
companii) din țările din întreaga lume;

 roboți politici - cel mai probabil să apară în timpul unei crize internaționale, de obicei concepute pentru a
promova interesele unui guvern aflat în dificultate;

 Actorii politici folosesc roboții pentru a manipula conversațiile, a demobiliza opoziția și pentru a genera sprijin
fals în SNS populare.
ELEGANT PERSUASION IS WHEN THE OTHER PERSON
THOUGHT IT WAS THEIR IDEA
FIX, -Ă, ficși, -xe, adj. 1.
Neschimbat, care nu se
schimbă, nu variază. 2.
Precis, exact.
[< fr. fixe, cf. lat. fixus].
{4,7% este un număr fix,
5,8% este un număr fix,
„dobândă fixă între 4,7%
și 5,8%” este...motivul
pentru care ne aflăm aici.}
Sursa: dexonline.ro
Modul indicativ
este un mod personal
(predicativ) care
exprimă o acțiune
prezentată de vorbitor
ca fiind reală. Verbele
la timpul prezent
exprimă o acțiune care
se desfășoară în
momentul vorbirii.
[(tu) alegi]
Modul conjunctiv
este un mod personal
(predicativ) care
exprimă o acțiune
posibilă, realizabilă.
[(tu) să alegi]
Sursa:
gramaticalimbiiromane.ro
SKIN/ FACE CHANGE

Source:
decider.com
 PHOTO TAKEN WHEN KATE MIDDLETON AND PRINCE WILLIAM
PRESENTED THIRD ROYAL BABY TO THE WORLD (THE DANGERS OF A
ONE SIDED STORY)

Source:
Reuters/ Hannah Mckay
TV NEWS STATION (NO SHOES, NO SOCKS)

Source:
blognews.am
U.S. MARINES FROM THE 15TH MARINE EXPEDITIONARY
UNIT HELP AN IRAQI SOLDIER WITH WATER FROM A
CANTEEN IN SOUTHERN IRAQ, MARCH 21, 2003

Source:
AP
 PRESIDENTIAL INAUGURATION OF DONALD
TRUMP (MIKE PENCE IS THE TRUE CHAMPION OF
THE #BOWWOWCHALLENGE)

Source:
Indi_Comments
HILLARY RALLY IN OMAHA (OK OK, THEY WERE FEW...BUT AT LEAST
HILLARY CAME AT HER OWN RALLY, RIGHT? 😁)

Source:
abbydphillip
UN SOLDIERS PLAYING WITH KIDS (UN SOLDIERS
ARE SUPPOSE TO PROTECT PEOPLE IN THOSE
WARZONES. I CAN’T SHOW YOU HOW THEY „PLAY”
WITH LOCAL WOMEN...😪)

Source:
blognews.am
 CONSERVATIVE LEADER THERESA MAY LAUNCHES
THE PARTY'S CAMPAIGN BUS IN NORTHUMBERLAND

Source:
Stefan Rousseau/PA Archive/PA Images
 PHOTOGRAPHER RUBEN SALVADORI COVERED THE CONFLICT
BETWEEN ISRAELI SOLDIERS AND PALESTINIAN YOUTHS (THE PICTURE
ABOVE WAS STAGED IN COOPERATION WITH A YOUNG PALESTINIAN)

Source:
Ruben Salvadori
 TAX PROTEST IN PARIS
(WHAT...?! PEOPLE IN FRANCE LIKE TO PAY TAXES! 😎)

Source:
civsnet
HILLARY CLINTON EVENT IN OHIO

Source:
edhenry
EXAMPLE OF HOW THE MEDIA CAN MANIPULATE US (YES YES,
EVEN USING PIGS FOR THAT!...)

Source:
PainMagnetGaming
PRO-IMMIGRATION PROTEST (...OR CHILDREN! 😲)

Source:
TrumpOrTreason
 Aplicație Seminar 2 (in classroom)

Construiți, sub formă narativă/ script de solo spot sau de orice manieră vă este cel mai
confortabil, un mesaj persuasiv pentru a promova oportunitatea căsătoriilor între persoane de
același sex în România. Aveți în vedere:
 Identificați cărui public vă adresați și ajustați-vă mesajul în concordanță cu profilul publicului;
 Folosiți orice tehnică dintre cele standard prezentate la cursul și seminarul de MMS, alături de
variații ale acestora pe care le-ați întâlnit în practica publicitară (a se vedea slide 37);

Do your best to make it work! – nu este vorba de angoasele personale pe subiect! Vi se cere
măsura profesionalismului în constucția de mesaj persuasiv, nu apelul la latura religioasă, etică
sau mai-știu-eu-ce alte constrângeri culturale ar experimenta fiecare pe subiect.
 Exercițiu creativ Seminar 2.1 (pentru 15 puncte)😉

Alegeți o temă de dezbatere publică cu care v-ați intersectat de-a lungul sesiunilor de browsing prin
social media sau, în general, în online media. Poate fi orice temă, din orice domeniu, întâlnită pe orice
SNS. Căutați, apoi, o perspectivă diferită asupra respectivei teme (tot în online media). Observați și
discutați asupra:

 Cum este construit narativul temei în prima perspectivă asupra acesteia cu care v-ați întâlnit? Dar
contra-narativul/ -le?
 Care sunt valorile la care face apel prima perspectivă? Dar a doua?
 Care perspectivă v-a convins că este cea corectă/ adevărată? De ce?
 Exercițiu creativ Seminar 2.2 (pentru 15 puncte)😉

Numiți influencer-ul preferat! Argumentați, pe scurt, care sunt motivele pentru care îi urmăriți content-
ul pe care acesta îl postează pe diferite media. Acum:

 Identificați cel puțin 2 particularități ale stilului de producție de mesaj a acestuia la care voi sunteți
responsivi (care vă plac). De ce credeți că răspundeți cu reacții pozitive la aceste tehnici de
constucție a mesajului? aka Ce anume din modul în care gândiți și simțiți voi rezonează cu
abordarea acestuia?
 Dați un sfat influencer-ului preferat! Spuneți-i cum ar putea să-și îmbunătățească stilul de
construire a narativelor pentru a căpăta și mai multă vizibilitate și a-și mări pool-ul de followers.
 Detașați-vă, rațional, pentru câteva momente, de afinitatea voastră pentru influencer-ul preferat.
Imaginați-vă acum că voi sunteți un influencer aspirant care vrea să îi ia tot pool-ul de followers
acestuia. Cum vă construiți direcția de limbaj pentru a fi mai catchy decât acesta?
 THAT'S ALL FOLKS!

Me:

You: