S E TA R E A A G E N D E I Ș I

J U R N A L I S M U L A U T O M AT
ÎNCADRAREA MEDIA(FRAMING)

AMORSAJ (PRIMING)
S E TA R E A A G E N D E I -
C O M U N I C A R E A C A E TA L A R E Ș I
C Â Ș T I G A R E A A U D I E N Ț E I ( S C O P
E C O N O M I C )

Valoarea de știre
 Negativitate: Evenimentul este construit discursiv ca negativ, de
exemplu un dezastru, un conflict, o controversă, o crimă etc.
 Personalizare: Evenimentul este construit discursiv ca având o
“față umană” (martori oculari, o poveste individuală etc.)
 Pozitivitate: Evenimentul este construit discursiv ca pozitiv, de
exemplu ca realizare științifică de excepție, act eroic etc.
 Proximitate: Evenimentul este construit discursiv ca fiind
aproape din punct de vedere geografic sau cultural (în legătură
cu grupul țintă)
 Superlativ (Senzaționalism): Evenimentul este construit
discursiv ca având o intensitate sau o amploare ieșită din comun
 S E TA R E A
AGENDEI
Valoarea de știre

 Actualitatea: Evenimentul este construit discursiv ca fiind de

actualitate, în raport cu data publicării: nou, recent, în
desfășurare, pe punctul de a se întâmpla, sau relevant pentru
situația imediată

 Neașteptatul: Evenimentul este construit discursiv ca neașteptat,

de exemplu neobișnuit, ciudat, rar etc.

 Pseudo-evenimente (Daniel Boorstin)

Care sunt cele mai share-uite știri? Toate cele de mai sus, cu
condiția să suscite emoții.
 S E TA R E A
AGENDEI
Valoarea de știre

 Consonanța: Evenimentul este construit discursiv ca

(stereo)tip (limitat la actorii știrilor, grupuri sociale,
organizații sau țări)
 Elitism: Evenimentul este construit discursiv ca având un
statut înalt sau faimă (inclusiv, dar nu limitat la oameni,
țări sau instituții implicate)
 Impact: Evenimentul este construit discursiv ca având
efecte sau consecințe semnificative (nu neapărat limitate
la audiența țintă)
S E TA R E A A G E N D E I
VIRALIZAREA ȘTIRILOR
Din medicină: distribuirea (prin contagiune) a unui conținut (în număr foarte mare de preluări) pe diverse
platforme media
Tipuri de viralizare
• Fară intenție • Cu intenție
 Umor  Promoții

 Show bizz  Caritate

 Plângeri ale clienților  Artă (muzica)

 Politică
 Mișcări sociale
S E TA R E A A G E N D E I
VIRALIZAREA ȘI EMOȚIILE
MÂNIE | DEZGUST | FERICIRE | SURPRIZĂ | TRISTEȚE | FRICĂ | MILĂ | DRAGOSTE | INVIDIE | BUCURIE |
DISPREȚ | URĂ | PASIUNE | FURIE | MÂNDRIE | REMUȘCARE | ETC.

• Conținutul care stimulează manifestarea emoțiilor pozitive (de exemplu senzația de “wow”/excitement) sau
negative (de exemplu furie sau anxietate) are potențial ridicat de viralizare.
• Invers, conținutul care generează niveluri scăzute de emoție sau ceea ce se numește “de-activarea”
emoțiilor (cum ar fi tristețea) are potențial scăzut de viralizare.

• https://www.youtube.com/watch?v=Kab-mpU-YVM
JURNALISM
A U T O M AT
• ‘jurnalism algoritmic’ sau ‘jurnalism robot’ - utilizarea software-ului pentru a genera automat articole și
rapoarte de știri din seturi de date.
• Textul este generat de softuri NLG (natural language generation): textul produs este de regulă neutru și greu
de perceput ca nefiind uman (doar anumite domenii deocamdată)
• Exemple: AI softwares: Natural language generation (NLG) Tehnologie: Automated Insights, Narrative
Science, Yseop etc.
• Utilizat de: Associated press, Los Angeles Times, Reuters, New York Times etc.
• Mai ales în domeniile: sport, finanțe

• https://www.youtube.com/watch?v=AKbe_hp5zjU
EXEMPLE
The Associated Press (AP)
• Automatizarea rapoartelor financiare
• AP a colaborat cu Automated Insights pentru a utiliza platforma lor, Wordsmith, pentru a produce rapoarte financiare
automate. Acest lucru a permis AP să crească semnificativ numărul de rapoarte pe care le pot publica, de la
aproximativ 300 la 4,400 rapoarte trimestriale.
» Eficiență, scalabilitate, acuratețea și personalizarea conținutului.
BBC News Labs și The Juicer
Agregarea de conținut și generarea de știri
BBC News Labs a dezvoltat The Juicer, care colectează conținut din diverse surse BBC și non-BBC, apoi le etichetează
și le organizează pentru a facilita generarea automată de știri.
» Agregarea datelor, recunoașterea entităților, metadate și generarea de conținut.
EXEMPLE
Los Angeles Times și Quakebot
• Automatizarea rapoartelor despre cutremure
• Quakebot este un algoritm care generează rapid articole despre cutremurele din California pe baza datelor preliminare
furnizate de US Geological Survey.
» Timp de răspuns rapid, importanța datelor în timp real, fiabilitatea datelor automate.

Reuters și Lynx Insight

Asistență în luarea deciziilor editoriale
Lynx Insight este un sistem folosit de Reuters care combină jurnalismul uman cu puterea inteligenței artificiale pentru a
identifica tendințele, sugera idei de povești și ajuta la luarea deciziilor editoriale.
» Colaborarea om-mașină, analiza tendințelor și suportul pentru redacție.
EXEMPLE

The Guardian și The Cybersecurity Report

Generarea de articole despre securitatea cibernetică
The Guardian a experimentat cu un program care scria articole despre probleme de securitate
cibernetică, combinând sursele de date și șabloanele narative pentru a produce conținut.
» Precizia tehnică, gestionarea jargonului specific domeniului și adaptabilitatea șabloanelor
narative.
România
Automatizarea rapoartelor de știri pe platformele digitale românești – vreme & sport
EXEMPLE DE JURNALISM
A U T O M AT
JURNALISM
A U T O M AT
SCHIMBĂRI POZITIVE
• Formarea rutinelor de jurnalism automat => expansiune rapida a acoperirii (vezi companiile din finanțe)
• Automatizarea unor taskuri mundane => pot acoperi zona de “breaking news”. De exemplu: Reuter’s News
Tracer
• Eliminarea știrilor false => AI poate identifica o plaja largă de cuvinte cheie specifică știrilor false
• Generarea de output-uri => mașinile pot pune laolaltă rapoarte și narațiuni din date brute
• Eliminarea bias-urilor => știri descriptive (fără interferența subiectivității umane)
JURNALISM

A U T O M AT

P R O V O C Ă R I

https://www.youtube.com/watch?v=GFaj4WFN3kI
MODELUL
AGENDEI -
PRECURSORI
• Walter Lippmann >>> oamenii au posibilităţi reduse de a
cunoaşte evenimentele în mod direct, sunt dependenţi de presă
pentru a se informa despre ceea ce se întâmplă.

• Robert Park >>> modul în care media influenţează opinia

publică, precum şi modul în care opinia publică influenţează
mass media; atrage atenţia asupra selecţiei operate de media

• Kurt Lewin >>> rolul de gatekeeper / traseul știrilor

• David Manning White >>> teoria gatekeeping – mass-media

au rol de triere a subiectelor, indicând ce merită urmărit şi ce
trebuie ignorat
 MODELUL
AGENDEI -
PRECURSORI
• Kurt şi Gladys Lang >>> Mass media îndreaptă atenţia înspre anumite lucruri;
construiesc imaginea publică a oamenilor politici; transmit individului mesaje în
mod constant, sugerându-i la ce să se gândească

• Norton Lang >>> „Într-un anume sens, ziarul este principalul motor care pune
în funcţiune procesul de formare a agendei locale. Joacă un rol semnificativ în a
determina despre ce va discuta cea mai mare parte a oamenilor, ce va crede
majoritatea oamenilor că reprezintă faptele veridice şi care vor considera
oamenii că este modalitatea cea mai potrivită de a rezolva o situaţie“

• Bernard Cohen >>> „este posibil ca, de cele mai multe ori, presa să nu
reuşească să le spună oamenilor ce să gândească, dar ea are un succes
surprinzător când le spune cititorilor la ce să se gândească“
AGENDA SETTING
• Funcţia de agenda-setting „se focalizează pe proeminenţa opiniilor, nu pe
direcţia lor“
• McCombs şi Donald Shaw >>> corelaţie puternică între importanţa acordată de
mass media unor teme şi părerea votanţilor cu privire la importanţa subiectelor
respective.
• Dacă se dezbate mai mult o temă, ea este considerată mai importantă.
• Media au efecte asupra opiniei publice prin simplul fapt că acordă atenţie unor
probleme neglijându-le pe altele.
• Procesul de agenda setting (stabilirea agendei publice) se referă la alocarea de
relevanţă (de semnificaţii) unui subiect, mizând pe faptul că audienţa va semnala
această atenţie sporită şi o va percepe ca atare.

• First level (agenda effects + priming) >> second level (framing) >> third level
(the transfer of information in bundles of objects and attributes/ information
networks)
AGENDA SETTING
• Teoria "Third-level agenda-setting" (sau "Network agenda setting") » o
extensie a teoriei clasice a agendei-setting, care se concentrează pe modul în
care media nu numai că spune publicului la ce să se gândească, ci și cum să
gândească despre anumite subiecte.
• La cel de-al treilea nivel, accentul se pune pe transferul așa-numitelor
atribute și a rețelelor de atribute ale unui subiect din mass-media către
public.
• Acest nivel ia în considerare complexitatea și interconectarea modului în
care subiectele sunt prezentate și discutate în media, inclusiv tonul, contextul
și relațiile dintre diferite elemente ale unei povestiri.

• » Exemplu - Imaginați-vă o campanie electorală în care mass-media acordă

o atenție deosebită unui candidat politic, să-i spunem Candidatul A. În
rapoartele media, se pun frecvent în evidență nu numai acțiunile și politicile
acestui candidat, dar și atributele personale – cum ar fi integritatea,
experiența și legăturile cu comunitatea.
AGENDA SETTING
• First-level agenda-setting: Aceasta se referă la ce subiecte sunt importante. În
cazul nostru, subiectele ar putea fi politica internă, economia și imaginea
candidaților.
• Second-level agenda-setting: Aici ne uităm la ce caracteristici ale acestor subiecte
sunt scoase în evidență. Mass-media poate alege să accentueze, de exemplu,
succesul Candidatului A în antreprenoriat sau implicarea acestuia în acțiuni
caritabile, ceea ce ar putea implica că este o persoană de încredere și competentă.
• Third-level agenda-setting (Network agenda-setting): Acest nivel avansează
analiza la relațiile și conexiunile dintre atribute. De exemplu, mass-media ar putea
să nu se limiteze doar la raportarea faptului că Candidatul A are experiență în
antreprenoriat, ci ar putea să creeze o narativă în care această experiență este direct
legată de abilitatea de a gestiona economia țării eficient. În plus, dacă această
narativă este susținută prin repetate legături cu alte atribute pozitive, cum ar fi
integritatea sau susținerea de către persoane respectate din comunitate, se formează
o rețea de atribute în mintea publicului care îl face pe Candidatul A să pară cea mai
potrivită alegere pentru funcția pentru care candidează.
PRIMING
(AMORSAJ)

• Când anumite știri „primează“, ele influențează criteriile în funcție de care oamenii își formează
raționamentele și întreprind evaluări
• Atunci când fac judecăți sau iau decizii, oamenii iau rar în considerare toate informațiile pe care le-ar avea
la dispoziție în memorie legate de un anumit subiect, bazându-se pe cele proeminente
• Efortul de procesare a unei cantități uriașe de informații este mult prea mare și de aceea oamenii aleg de
obicei subseturi de informații aflate „la îndemână“ pentru a face judecăți
• priming-ul este o extensie temporală a efectului de agendă
• se referă la schimbările în ponderea criteriilor pe care indivizii le folosesc atunci când fac evaluări
politice sau când iau decizii pornind de la regăsirea acestor criterii în știrile de televiziune (Iyengar, 1998).
• https://study.com/academy/lesson/the-priming-effect-accessibility-priming-perceptual-salience.html
 EXEMPLE

• Criminalitate - Dacă în preajma alegerilor, știrile încep să acorde o atenție deosebită crimelor
violente, această expunere repetată poate "prima" publicul să considere criminalitatea ca fiind cea
mai importantă problemă. Acest lucru poate influența votul electoratului, determinându-i să
susțină candidații care promit politici dure împotriva criminalității, chiar dacă, statistic, rata
criminalității nu a crescut.
• Detergent de rufe - O reclamă pentru un detergent de rufe care scoate în evidență puterea acestuia
de a îndepărta petele dificile poate "prima" consumatorii să fie mai atenți la eficacitatea
produsului atunci când fac cumpărături. Când vor ajunge în magazin, ei ar putea trece peste alte
mărci și să aleagă acest detergent datorită asociatiei create între produs și eliminarea eficientă a
petelor.
CE AȚI ALEGE?
• Un vapor este pe cale de a se scufunda și 600 de persoane sunt în pericol de a muri.
• Sunteți căpitanul și trebuie să alegeți rapid între două soluții cu următoarele efecte:
Varianta A
200 de persoane salvate
Varianta B
• 1/3 șanse ca nimeni să nu moară
• 2/3 șansă ca 600 de persoane să moară
CE AȚI ALEGE?
• Un vapor este pe cale de a se scufunda și 600 de persoane sunt în pericol de a muri.
• Sunteți căpitanul și trebuie să alegeți rapid între două soluții cu următoarele efecte:
Varianta A
400 de persoane vor muri
Varianta B
• 1/3 șanse ca 600 de persoane să fie salvate
• 2/3 șanse ca nimeni să nu poată fi salvat
 EXEMPLE
În timp ce cauți un dezinfectant, alegi un produs care pretinde că omoara 95% din toți germenii, peste unul care
sustine ca 5% din germeni vor supravietui.

Ești preocupat de nivelul de zahăr din sânge și alegi o ciocolată care este "90% fără zahăr", peste una care este
"10% zahăr."
• Vi se cere să decideți între două cursuri pentru semestrul de final de colegiu. Sunteți hotărât să vă mențineți
media ridicată și vorbiți cu profesorul din fiecare clasă. Unul vă spune că 20% dintre studenți obțin 10, în timp ce
celălalt vă spune că 80% dintre studenți nu reușesc să obțină un 10. Îl alegi pe primul în locul celui de-al doilea.
• POZITIV = evitare risc
• NEGATIV = asumare risc (Tversky & Kahneman, 1981)
• Forma > esența
FRAMING
• https://www.youtube.com/watch?v=l
JdsmG8P_lk&feature=youtu.be
FRAMING
SOCIOLOGIC VS. PSIHOLOGIC

• A încadra înseamnă a selecta anumite aspecte ale realității

percepute și a le face mai proeminente în cadrul mesajelor, ducând
astfel la problematizarea unor aspecte în pofida altora, la
interpretări cauzale, definiri din anumite perspective, evaluări și
recomandări (Entman, 1993)
• tipare de gândire, setează parametrii în care audiențele dezbat
evenimentele publice prin selecția, accentuarea și excluderea,
interpretarea și prezentarea informațiilor – ex. scandalul
Watergate (‘72)
• Un cadru reprezintă ideea sau povestea centrală care organizează
cursul evenimentelor, care le conferă un sens, o explicație, care
indică esența problemei
• Încadrarea poate fi descrisă ca o prejudecată cognitivă în care
alegerea dintr-un set de opțiuni este influențată mai mult de
prezentare decât de substanța informațiilor pertinente (Plous,
1993).
 WA T E R G A T E
• Scandalul Watergate este unul dintre cele mai infame exemple de jurnalism investigativ din istoria Statelor
Unite și a dus la demisia președintelui Richard Nixon în 1974. Din perspectiva framing-ului, modul în care
mass-media a prezentat dezvăluirile Watergate a avut un impact semnificativ asupra percepției publicului și a
procesului politic.
• La început, înainte ca jurnaliștii Bob Woodward și Carl Bernstein de la "The Washington Post" să aprofundeze
cazul, multe rapoarte media au tratat spargerea din Watergate ca pe un simplu furt. Totuși, pe măsură ce detaliile
au început să iasă la iveală, framing-ul știrilor a evoluat semnificativ.

Framing initial:
• În primele faze, alte publicații au preluat povestea, dar au dat-o la o parte ca fiind un eveniment minor sau
izolat. Framing-ul inițial nu a subliniat gravitatea sau implicațiile politice posibile. În acest cadru, publicul nu a
perceput spargerea ca fiind o problemă majoră.
WA T E R G A T E
Framing de dezvoltare:
• Odată ce Woodward și Bernstein au început să publice articole bazate pe surse anonime, framing-ul s-a schimbat. Ei au încadrat spargerea nu
ca pe un act de vandalism, ci ca pe o potențială conspirație politică și abuz de putere. Acest nou cadru a provocat îngrijorare și a stimulat
curiozitatea publică.
Framing-ul crizei:
• Pe măsură ce ancheta a progresat și Congresul SUA a început audierile televizate, mass-media a adoptat un framing de criză politică și
scandal de proporții. Acest cadru a subliniat implicarea potențială a administrației Nixon și a sugerat o amenințare la adresa democrației
americane.
Framing-ul de consecință (responsabilitate):
• Când înregistrările de la Casa Albă au fost făcute publice, confirmând implicarea lui Nixon și tentativa de acoperire a scandalului, framing-
ul a devenit unul al corupției înalte și al trădării de către cel mai înalt birou din țară. Acest cadru a ajutat la formarea unui consens național că
președintele trebuie să plece.
Framing-ul post-demisie:
• După demisia lui Nixon, povestea a fost încadrată ca o victorie a statului de drept și a jurnalismului investigativ, subliniind importanța
transparenței și responsabilității în guvern.
» În fiecare etapă, modul în care mass-media a "încadrat" povestea Watergate a influențat percepția publicului și a ghidat discuția publică. Acest
exemplu demonstrează puterea framing-ului în jurnalism și impactul său asupra opiniei publice și a procesului politic.
 Tipuri

• încadrare episodică

• încadrarea tematică

FRAMING • cadrajele generice (generic

frames)

• cadrajele specifice (issue-specific

frames)
 Tipuri/ Cadrajele generice

• cadrajul conflictului: sugerează existența unui conflict

între indivizi, grupuri sau instituții ca o modalitate de a
capta interesul audienței; este utilizat cu precădere în
cazul alegerilor electorale.
• cadrajul interesului uman: conferă o față umană sau un
unghi emoțional în prezentarea unui eveniment sau a
unei probleme; se referă la un efort de a personaliza
știrile, de a dramatiza și adăuga emoții subiectelor

FRAMING prezentate, în scopul de a capta și reține interesul

publicului.
• cadrajul consecințelor economice: pune accentul pe
consecințele economice pe care un subiect, un
eveniment le poate genera în rândul indivizilor,
grupurilor, organizațiilor, regiunilor sau țărilor.
• cadrajul moralității: tratează subiectele pin prisma
implicațiilor religioase sau morale.
• cadrajul responsabilității: analizează situațiile,
problemele cu scopul de a identifica responsabilii sau de
a indica soluțiile posibile și instanțele care ar trebui să le
genereze și să le aplice (Semetko & Valkenburg, 2000,
pp. 95-96).
FRAMING

4 funcții

• definesc problemele (descriu ceea ce un agent cauzal face,

costurile implicate și beneficiile, evaluează problema în termeni
de valori comune sau raportându-se la o paradigmă comună);

• stabilesc cauzele (identifică factorii care determină problema);

• judecă aspectele morale (evaluează agenții cauzali și efectele);

• sugerează soluții (propun remedii, detaliază motivele și efectele

posibile ale acestora).
FRAMING

• Cadrajele pot fi identificate și analizate pe baza prezenței sau

absenței anumitor cuvinte cheie, imagini, surse ale
informațiilor, fraze care oferă un cadru tematic de interpretare
a evenimentelor, alegerea adjectivelor și a altelor elemente de
limbă, citate, metafore, exemple, titluri și subtitluri, fotografii
• Încadrarea mediatică este un proces care constă în construirea
cadrajului (frame building) și stabilirea cadrajului (frame
setting), aceasta incluzând interacțiunea dintre cadrajele
mediatice și predispozițiile audienței, sugerând anumite
judecăți, atribute sau decizii, evidențiindu-le, în vreme ce alte
aspecte sunt lăsate în fundal
 FRAMING
• Efectele cadrajelor >>> efecte de comunicare ce nu se datorează
diferențelor în ceea ce se comunică, ci mai degrabă variațiilor în modul în
care o anumită informație este prezentată, variații ce țin fie de valență, fie de
accentul pus pe unele aspecte în pofida altora.
• „accessibility effects” (pot influența percepția receptorilor asupra unor
subiecte chiar dacă aceștia nu au mai auzit până atunci de aspectele
evidențiate)
• „applicability effects” (acestea operează diferit în funcție de publicuri și de
schemele mentale preexistente ale receptorilor)
• Cadrajele sunt un mijloc prin care se induce o anumită opinie
• Factori moderatori
• Cadraje repetitive vs. cadraje competitive
• Oportunitate vs. Risc
• Strategy framing vs. Conflict framing
Recap:
• https://www.youtube.com/watch?v=Ic_0jSPtx_k&feature=youtu.be