Incheierea de sedinta reprezinta o hotarare pronuntata de instanta de judecata
care nu rezolva fondul cauzei, ci se pronunta asupra diverselor cereri, probleme sau exceptii ori masuri procesuale care se ivesc in decursul urmaririi penale, camerei preliminare ori in timpul judecatii. Rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta, care trebuie sa aiba continutul prevazut pentru dispozitivul hotararii Cu privire la incheierea penala nr.212 constat urmatoarele omisiuni: In partea introductiva lipsesc datele privind identitatea partilor, cat si indicarea datei si locului unde a fost savarsita fapta. O alta omisiune este reprezentata de mentiunea grefierului cu privire la procedura de citare. Lipsesc, de asemenea, mentiuni cu privire la faptul ca judecatorul de drepturi si libertati in temeiul art. 372 a procedat la verificarea identitatii inculpatului, prin confruntarea datelor de stare civila furnizate cu cele aflate la dosarul cauzei. Mai mult, nu sunt mentionate in baza art 225 alin(8) informatiile judecatorului, aduse la cunostinta inculpatului, cu privire la infractiunea de care este acuzat. De asemenea, in temeiul art. 225 alin (8) trebuie aduse la cunostinta drepturile prevazute la art. 83 lit a) Cod procedura penala, potrivit caruia are dreptul de a nu da nicio declaratie, fara ca refuzul sa atraga consecinte nefavorabile din perspectiva solutiei ce va fi data, atragand atentia ca ceea ce declara poate fi folosit impotriva sa. In incheierea prezentata, nu este consemnata declaratia inculpatului in urma intrebarii daca mai are de adaugat in plus fata de cele declarate in fata organelor judiciare. Nu sunt prevazute referiri asupra cererilor formulate. Daca nu mai sunt cereri, trebuie specificat faptul ca judecatorul de drepturi si libertati pune in discutie propunerea de arestare preventiva formulata de parchet. Sesizez si lipsa mentiunii mijloacelor de proba care au fost supuse dezbaterii contradictorii. O neglijenta considerabila se observa si cu privire la lipsa ultimului cuvant si consemnarea acestuia. In expunerea motivelor, lipsesc datele privind identitatea partilor. O omisiune in plus este generate de lipsa temeiurilor de drept pentru emiterea mandatului. In partea finala unde judecatorul dispune cu privire la luarea masurii nu sunt enuntate temeiurile de drept pentru admiterea propunerii, cat si cele pentru cheltuielile judiciare. Exista o eroare cu privire la felul incheierii. Aceasta nu este definitiva, ci exista dreptul de contestatie, fiind necesara mentiunea termenului in care se poate contesta, mai exact 48 ore de la pronuntare. In plus trebuie specificat faptul ca durata retinerii nu se deduce din durata arestarii preventive. In final, esentiala este si mentionarea orei pronuntarii, fiind utila pentru termenul de contestatie.