Instrumente si grile de observatie in tuburarea de conduita

Diagnosticul şi terapia tulburărilor de comportament-antisocial agresiv la copii şi adolescenţi

prezintă o provocare deosebită, pentru că aceste tulburări apar frecvent, au o evoluţie cronică, şi
sunt dificil de tratat. În termenul de tulburare de conduită intră tulburarea de comportament
opozant, dar şi tulburări de comportament agresiv (care include manifestarea agresivităţii verbale
şi pot fi zice îndreptate spre persoane sau obiecte), şi comportamente antisociale (ce se referă la
încălcarea normelor sociale).

 Grilă de observatie a comportamentului agresiv

Numele copilului: .................. Data: . ............

Evaluator: ............... Nr. chestionar: ..........

Scală de evaluare:
1 = nu se manifestă niciodată
2 = se manifestă rar
3 = se manifestă uneori
4 = se manifestă frecvent;
5 = se manifestă foarte frecvent.

Frecventa comportamentului
1 = nu se 2 = se 3 = se 4 = se 5 = se
Comportament manifestat manifestă manifes manifest manifest manifestă
niciodată tă rar ă uneori ă foarte
frecvent; frecvent.

1. manifesta agresivitate fizica fata de persoanele

din jur – este adesea agresiv cu ceilalti, chiar si
asupra parintilor sau a animalelor, loveste,
scuipa, pune piedici, trage scaunul de sub colegi,
ii loveste aparent intamplator, refuza sa ofere
ajutor bucurandu-se de problema altora, sare la
bataie.
2. atacuri verbale la adresa altora – injura,
insulta, striga, tipa, face comentarii cinice. Ii
batjocoreste pe ceilalti.
3. fura si distruge lucruri singuri sau impreuna cu
un grup (anturajul); furtul se repeta in ciuda aflarii
de catre parintii si in ciuda pedepsirii acestui act.
4. spune minciuni legate de performantele
scolare, legate de plecarile de acasa, de furturi,
pentru a obtine favoruri sau a evita obligatiile pe
care le are, etc.
5. tranteste lucruri, ii sfideaza pe ceilalti.
6. se auto-mutileaza: se taie, se loveste sau se
zgarie intentionat, pe brate sau pe alte parti ale
corpului cu lama sau cu late obiecte ascutite.
7. distruge sau mazgaleste parti de cladire, ziduri
sau lucruri asemanatoare cu vospea (ex. graffitti
pe zidurile anumitor institutii pentru a-si arata
revolta sau nesupunerea), rupe, murdareste
mobilierul sau diferite obiecte, tranteste usile,
arunca cu pietre in ferestre, zgarie masini,
incediaza in mod intentionat etc.
8. isi pierde firea rapid si se enerveaza.
9. refuza adesea si sfideaza regulile adultilor.
10. face, in mod deliberat, lucruri pentru a-i
supara pe ceilalti.
11. ii acuza pe ceilalti de greselile lui.
12. este mereu nelinistit si nervos, mereu pus pe
„harta”, nemultumit.
13. ramane adesea afara din casa sau intarzie sa
vina acasa, la orele de la scoala, in ciuda
restrictiilor parintilor sau a regullilor scolare.

 Instrumente si proceduri pentru diagnosticul şi evaluarea intervenţiei în cazul

tulburărilor de conduita

 DCL-SSV: Scala de diagnostic pentru tulburări de conduită

 EKI: Intervievarea părinţilor în vederea evaluării interacţiunii părinţi-copil
 FBB-SSV/ SBB-SSV: Chestionar adresat aparţinătorilor pentru tulburări de conduită/
Chestionarul de autoevaluare pentru tulburări de conduită
 HSQ-D: Chestionar adresat părinţilor referitor la situaţii problematice în familie 
 EAS-B/F: Chestionar de evaluare a comportamentului agresiv în situaţii concrete 
 STAXI: Inventarul anxietăţii ca stare 
 IKOV: Inventarul comportamentului conflictual între părinţi şi adolescenţi 
 FEKS: Chestionar pentru evaluarea controlului copilului

 SISTEMUL ACHENBACH AL EVALUĂRII BAZATE EMPIRIC (ASEBA)

Autori: Thomas M. Achenbach si Leslie Rescorla
Adaptarea în România: coordonator Anca Dobrean
DESCRIERE:
Sistemul Achenbach al Evaluării Bazate Empiric (ASEBA) cuprinde un set de chestionare
pentru evaluarea competenţelor, a funcţionării adaptative şi a problemelor copiilor şi
adolescenţilor într-o manieră facilă şi eficientă. 

Utilizând chestionarele ASEBA se pot obţine rapid date standardizate referitoare la un

spectru larg de competenţe, comportamente adaptative şi probleme. Spre deosebire de
majoritatea scalelor standardizate, chestionarele ASEBA permit obţinerea unor descrieri
individualizate, acestea incluzând şi întrebări deschise care vizează punctele tari şi aspectele
îngrijorătoare legate de comportamentul copilului evaluat. (În continuare vom utiliza
termenul „copii” pentru a ne referi la categoria de vârstă 6-18 ani).

Pe baza scalelor ASEBA puteţi evalua funcţionarea adaptativă a copiilor între 6 şi 18 ani si
următoarele categorii de probleme: Anxietate/Depresie (I), Însingurare/Depresie (II), Acuze
somatice (III), Probleme de relaţionare socială (IV), Probleme de gândire (V), Probleme de
atenţie (VI), Neatenţie, Hiperactivitate/Impulsivitate, Comportament de încălcare a regulilor
(VII), Comportament Agresiv (VIII). În termenii criteriilor DSM aceste probleme acoperă
următoarele tulburări: tulburări affective, tulburări anxioase, tulburări somatice, ADHD,
tulburări de tip opoziţionist, tulburări de conduită. 

Chestionarele ASEBA se pot completa în 15-20 de minute. Dacă timpul constituie o

problemă, utilizatorii pot cere respondenţilor să completeze doar acea parte a chestionarelor
care evaluează competenţele şi funcţionarea adaptativă (în paginile 1 şi 2) sau doar cele de
evaluare a problemelor specifice (în paginile 3 şi 4). Totuşi, pentru a obţine un tablou
complet trebuie completate toate cele 4 pagini de către mai multe persoane care pot oferi
informaţii despre copil, de exemplu părinte şi profesor, iar pentru cei care au între 11 şi 18
ani, autoevaluarea prin completarea YSR.

Scala comportamentală pentru copii adresată părinţilor (CBCL/6-18), chestionarul de

autoevaluare (YSR) şi cel adresat profesorilor (TRF) sunt forme paralele care facilitează
compararea diferitelor perspective asupra comportamentului copiilor. Deoarece nici o sursă
nu poate oferi de una singură informaţii complete şi acurate, o evaluare comprehensivă
necesită surse multiple. În capitolul 1 sunt prezentate similarităţile şi diferenţele dintre
CBCL/6-18, YSR şi TRF. Pentru a le putea utiliza, capitolul 2 prezintă modalitatea de cotare
manuală a profilurilor, capitolul 3 oferă informaţii despre profilurile computerizate şi
comparaţiile inter-respondenţi, care pot evidenţia puncte de vedere diferite asupra
comportamentului copilului.

În capitolul 4 sunt prezentate scale care au la bază criteriile DSM, acestea fiind alcătuite din
itemi consistenţi cu categoriile de diagnostic ale Manualului de Diagnostic şi Statistică, ediţia
4-a (DSM-IV) elaborat de Asociaţia Americană de Psihiatrie (1994). În capitolul 5 sunt
oferite repere pentru a înţelege cum sunt utilizate chestionarele ASEBA în diferite domenii
cum ar fi sănătatea mentală, consilierea şcolară, medicină, pediatrie, îngrijirea copiilor şi în
domeniul judiciar. Pentru cititorii interesaţi de construirea scalelor şi a noilor norme
naţionale, capitolele 6, 7 şi 8 prezintă procedura şi argumentele empirice. În capitolul 9 sunt
prezentate informaţiile despre fidelitate, fidelitatea inter-evaluatori şi stabilitatea în timp a
rezultatelor. Capitolul 10 prezintă informaţii despre validitate, în timp ce capitolul 11 despre
prevalenţa şi puterea discriminativă a itemilor. Pentru a vă ajuta să comparaţi noile scale
pentru şcolari cu ediţiile anterioare, capitolul 12 prezintă relaţiile dintre acestea. Deoarece
evaluarea comprehensivă necesită informaţii din surse şi prin metode multiple, capitolul 13
prezintă instrumente ASEBA adiţionale care pot fi folosite cu CBCL, YSR şi TRF. Pentru a-i
ajuta pe cititori să afle despre fundamentarea teoretică şi utilitatea instrumentelor ASEBA,
capitolul 14 ilustrează aplicaţii în cercetare, sugestii pentru noi cercetări şi recomandări
pentru analiza statistică a chestionarelor pentru şcolari. Bibliografia Studiilor Publicate care
folosesc ASEBA (Berube şi Achenbach, 2001) enumeră 4000 de publicaţii cu 7000 de autori
relatând studii realizate utilizând ASEBA în 50 de ţări. Articolele pot fi grupate în 30 de teme
care includ o multitudine de aplicaţii în cercetare. Site-ul www.ASEBA.org oferă informaţii
periodice despre cercetări din întreaga lume. Capitolul 15 oferă răspunsuri la întrebările cele
mai frecvente legate de ASEBA. Dacă aveţi întrebări despre chestionarele şi profilurile
ASEBA şi despre aplicaţiile lor, citiţi capitolul 15, sau site-ul nostru (pentru versiunea în
limba română inofrmaţiile le găsiţi la www.rtscluj.ro).

Instrucţiunile pentru cotarea manuală a chestionarelor sunt prezentate în anexa A, în timp ce

instrucţiunile pentru cotarea computerizată le găsiţi în capitolul 3. Anexa B prezintă
încărcarea pe factori a itemilor care se referă la sindroamele vârstei şcolare din ASEBA.
Anexa C prezintă scorurile scalelor pentru eşantioanele pe care s-a realizat etalonarea, iar
anexa D prezintă scorurile pentru eşantioanele clinice şi non-clinice similare din punct de
vedere demografic, iar anexa E prezintă corelaţiile dintre scale.
FORME:
ASEBA 6-18 conţine 3 tipuri de chestionare, în funcţie de tipul respondentului: părinte
(CBCL), profesor (TRF) sau autoevaluare (YSR).

CBCL 6/18 ani

Chestionarul CBCL/6-18 reprezintă o revizuire a CBCL/4-18 (Achenbach, 1991; Achenbach
şi Edelbrock, 1983). Este completat de părinţi, asistenţi maternali sau de către alte persoane
care cunosc copilul în context familial. Pe prima pagină a CBCL/6-18 sunt solicitate
informaţii demografice, respondenţilor li se cere să îşi noteze numele şi relaţia cu copilul, de
exemplu mamă, tată, părinte adoptiv sau altă relaţie. Informaţiile despre ocupaţia părinţilor
sunt cerute pentru evaluarea statutului socio-economic (SES), în cazul în care respondentul
doreşte să ofere aceste informaţii. Respondentul completează apoi itemii din paginile 1 şi 2
care vizează competenţele copilului, urmaţe de întrebări deschise care au în vedere bolile şi
dizabilităţile copilului, punctele tari şi aspectele problematice sau îngrijorătoare. La
completarea CBCL/6-18 nu sunt oferite doar evaluări standardizate, ci şi informaţii
descriptive specifice copilului evaluat. Aceste informaţii descriptive oferă o imagine asupra
copilului exprimată în cuvintele respondentului. Utilizatorii pot folosi aceste informaţii
alături de scorurile scalelor în discuţiile cu părinţii şi cu alte persoane. Itemii din paginile 3 şi
4 solicită informaţii despre problemele comportamentale, emoţionale şi sociale.

În cazul respondenţilor care au deprinderi deficitare de citire sau care nu pot completa
chestionarele ASEBA din alte motive, este recomandată următoarea procedură: un
intervievator îi înmânează respondentului o copie a chestionarului, păstrând pentru sine un al
doilea exemplar. Intervievatorul spune: “îţi voi citi întrebările din acest chestionar şi îţi voi
nota răspunsurile.” Respondenţii care ştiu să citească suficient de bine vor începe să răspundă
la întrebări fără să aştepte citirea fiecăreia. Totuşi, pentru respondenţii care nu ştiu să citească
bine această procedură înlătură situaţiile jenante şi inexactităţile, menţinând în acelaşi timp
standardele de aplicare, ca de exemplu completarea independentă a chestionarului.

YSR (11-18 ani)

Chestionarul YSR se adresează categoriei de vârstă 11-18 ani, la fel ca ediţiile precedente
(Achenbach, 1991d; Achenbach şi Edelbrock, 1987). YSR-ul este completat de tineri pentru
a-şi descrie propriile comportamente. Dacă un tânăr nu poate completa YSR în mod
independent, îi vor fi citiţi itemii aşa cum s-a descris anterior pentru CBCL. Prima pagină a
YSR solicită informaţii demografice, şi conţine itemii care vizează competenţele, în mod
similar celor din CBCL/6-18. A doua pagină are itemi similari celor din CBCL. Tinerilor nu
li se cere să relateze despre educaţia specială sau despre repetarea clasei, pentru că s-ar putea
să nu poată sau să nu vrea să furnizeze informaţii acurate. Aceiaşi itemi care evaluează
problemele comportamentale sunt modificaţi în ediţia curentă a YSR ca şi în cazul CBCL/6-
18, doar că itemii YSR sunt formulaţi la persoana întâi.

TRF (6-18 ani)

Chestionarul TRF, se adresează categoriei de vârstă 6-18 ani, şi este o revizuire a ediţiei
precedente, care a fost etalonată pentru categoria de vârstă 5-18 ani (Achenbach, 1991c).
TRF este completat de profesori şi alt personal al şcolii care e familiarizat cu
comportamentul copilului în şcoală, cum ar fi consilierii, administratorii sau educatorii. TRF
oferă o modalitate rapidă şi eficientă de a obţine o imagine a comportamentului copilului în
şcoală, văzut de către profesori sau de către alte persoane din acest mediu. El poate fi utilizat
pentru compararea informaţiilor obţinute de la diferiţi profesori şi de la alte persoane care îl
văd pe copil la şcoală, precum şi pentru compararea relatărilor obţinute cu CBCL faţă de
YSR. Prima pagină a TRF solicită informaţii demografice despre elev. Pentru a oferi
perspective asupra respondentului şi asupra contextului în care este văzut copilul,
respondenţilor li se cere să indice rolul lor în şcoală, de cât timp cunosc elevul, cât timp
petrece acesta la orele lor şi ce fel de oră sau ce fel de materie este. De asemenea li se cere să
menţioneze dacă elevul a fost vreodată propus pentru o plasare într-o clasă specială, serviciu
special sau meditaţii şi dacă a repetat vreun nivel de şcolarizare. Informaţiile descriptive prin
aceste întrebări pot îmbunătăţi înţelegerea datelor cantitative şi a scorului scalelor. Pentru a
avea o imagine asupra comportamentului elevilor, respondenţilor li se cere să evalueze
performanţa academică şi o serie de caracteristici ale funcţionării adaptative.În ultimele două
pagini chestionarul TRF le solicită informaţii despre problemele comportamentale,
emoţionale şi sociale, acestea fiind cotate cu 0, 1 sau 2, la fel ca în cazul CBCL. Profesorilor
li se cere să îşi bazeze evaluările pe observaţiile din ultimele de 2 luni şi nu pe ultimele 6 luni
ca în cazul CBCL. Această perioadă de 2 luni ia în considerare faptul că profesorii trebuie să
îi evalueze pe elevi după un contact mai redus cu aceştia, iar reevaluarea are loc la intervale
mai mici de 2 luni pe parcursul unui an şcolar. Asemenea CBCL, TRF cere descrieri ale unor
itemi care evaluează problemele respectiv solicita notarea problemelor fizice şi a altora care
nu au fost anterior menţionate.
Adaptare si etalon:
 Eşantionul utilizat în adaptarea scalelor CBCL 6-18, TRF şi YSR a cuprins un număr total
2862 de copii. Culegerea de date s-a realizat în două etape. În etapa 1 au fost obţinute date
de la un număr de 1400 de copii. Localităţile de domiciliu ale copiilor au fost dispersate în
peste 9 judeţe ale României. Evaluările s-au realizat pe parcursul a doi ani (2003-2004).
Scalele de evaluare au fost date învăţătorilor sau profesorilor, urmând ca aceştia să solicite
părinţilor completarea lor. Li s-a spus că scopul studiului este acela de a analiză a
comportamentului copiilor. Au fost solicitaţi un număr de 1400 de părinţi, dintre care doar
1310 au returnat evaluările la timp. Dintre acestea, au fost analizate un număr de 1223
evaluări; părinţii au completat scala CBCL 6-18, iar învăţătorii sau profesorii scala TRF. În
etapa a doua am dorit să extindem eşantionul din etapa 1 şi să avem o reprezentare
naţională a evaluării copiilor. Cadrul de eşantionare utilizat a fost lista tuturor şcolilor din
România, împreună cu efectivele acestora: număr de clase pe fiecare an de studiu, precum şi
numărul elevilor pe fiecare an de studiu. Prin urmare eşantioanele rezultate sunt
reprezentative la nivelul populaţiilor de copii care sunt şcolarizaţi (elevi). Conform datelor
INSSE şi ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării, majoritatea copiilor din România urmează
o formă de învăţământ (rata brută de cuprindere în diferite cicluri de învăţământ este
aproximativ 90%: aproape 100% la ciclul primar, 94% la gimnaziu şi 84% pentru clasele 9-
10 de liceu) (Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ, 2005). Datorită faptului
că s-a dorit obţinerea unor eşantioane reprezentative pentru fiecare dintre intervalele de
vârstă considerate (6-11 şi 12-18 ani), am realizat eşantioane independente pentru fiecare
dintre următarele categorie. Fiecare eşantion a fost selectat în două stadii: în primul stadiu au
fost selectate stratificat aleator şcolile, iar în stadiul secund au fost selectaţi simplu aleator
elevii. Evaluările pentru această etapă eu fost realizate prin intermediul psihologilor şcolari în
perioada aprilie 2007 – iunie 2007. Deoarece nu am găsit diferente semnificative între
scorurile la scalele celor 2 eşantioane (Internalizare CBCL t=0,67, p>0.05; Externalizare
CBCL t=0,87, p>0.05; Total probleme CBCL t=0,96, p>0.05; Internalizare TRF t=1,69,
p>0.05, Externalizare TRF t=0,45, p>0.05; Total probleme TRF t=0,27, p>0.05 ), am realizat
toate analizele pe un eşantion alcătuit din subiecţii din ambele etape: decembrie 2002 –
ianuarie 2004 respectiv aprilie 2007 – iunie 2007. A rezultat astfel un eşation de 2682 copii
care au fost evaluaţi de către părinţi, profesori şi/sau au realizat autoevaluarea. Pe acest
eşantion am au fost efectuate analizele psihometrice şi am generat normele şi profilele de
interpretare.
Licente si preturi:
La prima achiziţie veţi achiziţiona setul complet, ulterior puteţi achziţiona orice componente
separat.

Pret
ASEBA 6 - 18 ani TVA Total
(lei)
1. Manual de utilizare ASEBA 6-18 ani 120 28,80 148,80
2. Chestionare CBCL 6-18 ani (50 bucăţi) 75 18,00 93,00
3. Chestionare TRF 6-18 ani (50 bucăţi) 75 18,00 93,00
4. Chestionare YSR 11-18 ani (50 bucăţi) 75 18,00 93,00
5. Profile Baieti CBCL - Sindroame (50 bucăţi) 75 18,00 93,00
 6. Profile Fete CBCL - Sindroame (50 bucăţi) 75 18,00 93,00
7. Profile DSM Baieti si fete CBCL (50 bucăţi) 75 18,00 93,00
8. Profile Baieti TRF - Sindroame (50 bucăţi) 75 18,00 93,00
9. Profile Fete TRF - Sindroame (50 bucăţi) 75 18,00 93,00
10. Profile DSM Baieti si fete TRF (50 bucăţi) 75 18,00 93,00
11. Profile Baieti si Fete YSR - Sindroame (50 bucăţi) 75 18,00 93,00
12. Profile DSM Baieti si fete YSR (50 bucăţi) 75 18,00 93,00
13. Sablon CBCL 27 6,48 33,48
14. Sablon TRF 27 6,48 33,48
15. Sablon YSR 27 6,48 33,48
Pret total pachet 1026 246,24 1.272,24

 DCL-SSV: Scala de diagnostic pentru tulburări de conduită

 Include simptome clasificate pe doua axe: de agresivitate – opozitie şi agresivitate –
disociala
 Aceste simptome sunt marcate prin atribuirea unei estimari a severitatii simptomului pe o
scară de 4 puncte (de exemplu, 0 = deloc, 1 = doar un pic, 2 = destul de mult, şi 3 = foarte
mult)
 IVE – Chestionar de impulsivitate
 Chestionar de personalitate component al vestitelor Scale Eysenck, care evaluează
impulsivitatea și spiritul de aventură, la adolescenți și adulți.
 A fost conceput pentru a evalua impulsivitatea (care reflectă controlul slab asupra
comportamentului şi de lipsa capacităţii de a amâna mulţumirile), spiritul de aventura
(reflectând cautarea senzatiilor şi comportamentul de asumare a riscurilor), şi empatia
(care reflectă sensibilitatea la sentimentele şi reacţii altora şi susceptibilitatea la repere
sociale).
 Se compune din 48 de itemi ( cu variante de raspun simple – cotate da / nu) adecvat
pentru copii
 Itemi - > "eu fac de multe ori lucruri pe impulsul de moment„ (I), "m-as bucura sar cu
parasuta „ (V), " Imi pare rau pentru copiii care sunt agresati mult „ (E).

 Alte metode:

-> interviul psihiatric al adolescentului;

-> interviul cu parintii / tutorii acestuia;
 -> evaluarea comorbiditatilor (curente sau anterioare);
-> evaluarea factorilor de risc biologic,
socio-familial, a statutului socio-economic, educational;
-> determinarea QI.

Surse bibliografice:

1. http://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/TULBURARILE-DE-
CONDUITA33762.php - 30 martie 2012
2. http://rtscluj.ro/content/view/66/24/ - 30 martie 2012
3. http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/TULBURAREA-DE-
CONDUITA54516.php - 30 martie 2012
4. http://www.unicog.org/publications/Sterzer_ni_aggress_2007.pdf - 4 aprilie 2012
5. Dopfner Manfred, Petermann Franz, Schmidt Martin H., (2010), Tulburari de
comportament antisocial – agresiv. Manual de psihoterapie pentru copii si adolescenti,
Ed. Romanian Psychological Testing Services.