PE URMELE SAȘILOR

ÎNTRE CÂRȚA ȘI CINCȘOR

CARTE DE COLORAT
Carte de colorat produsă în cadrul proiectului Resturi
și rosturi. Pe urmele sașilor între Cârța și Cincșor,
realizat de Asociația Renascendis în parteneriat cu
Consistoriul Districtual Evanghelic C. A. Sibiu și cu
sprijinul Parohiei Evanghelice C. A. Cârța.
 PE URMELE SAȘILOR
ÎNTRE CÂRȚA ȘI CINCȘOR

Resturi și rosturi. Pe urmele sașilor între Cârța și Cincșor este un

proiect cultural al Asociației Renascendis. De la începutul anului 2017
au fost inventariate și cercetate toate obiectele cu valoare artistică
și istorică dintr-un grup de șapte parohii evanghelice: Bruiu/ Braller,
Cârța/ Kerz, Cincu/ Großschenk, Cincșor/ Kleinschenk, Gherdeal/
Gürteln, Șomartin/ Martinsberg și Toarcla/ Tarteln. Ca întotdeauna,
activitățile Renascendis încearcă să transforme patrimoniul în mijloc
de învățare pentru copii și de integrare a culturii săsești în viața
comunităților actuale. Cartea de colorat face legătura, prin joc, între
vechi și nou, construiește o punte creativă între trecut și viitor.
 Înger (detaliu altar) –
Biserica evanghelică din
Toarcla/Tarteln

Biserica evangelică din Toarcla

este cel mai bine păstrat
monument romanic din zonă.
Interiorul nu mai poartă însă
amprenta Evului Mediu. Altarul
realizat în jurul anului 1800
poartă o pictură naivă, datorată
poate unei refaceri mai târzii.
Deasupra celor două coloane
se aflau doi îngeri cu trompete,
astăzi îndepărtați.

2
3
Predela altarului (detaliu)
- Biserica evanghelică din
Cincu/ Großschenk

Altarul bisericii evanghelice din

Cincu este unul din puținele
altare gotice păstrate în
Transilvania. Pictat in 1521 de
pictorul sibian Vincențius, altarul
a aparținut bisericii evanghelice
din Moșna, de la care, în 1722, a
fost cumpărat de sașii din Cincu.
Sub panoul principal cu Toma
necredinciosul se află o galerie
de 14 sfinți, printre care și sfânta
Barbara.

4
5
Cuierul breslei rotarilor - Biserica evanghelică din Cincu/ Großschenk

Cincu a fost sediul administrativ al unuia din cele șapte scaune săsești.
O așezare mare și importantă până după 1900, Cincu a avut dreptul de a
organiza târguri încă din evul mediu. Acest fapt a făcut posibilă dezvoltarea
meșteșugurilor și a breslelor. Deoarece organizațiile de meșteșugari
trebuiau să își demonstreze importanța în comunitate, acolo unde existau
aveau obiceiul de a înzestra biserica cu diverse bunuri, marcate cu propriile
însemne, pentru a fi văzute de toată lumea. Și în biserica evanghelică din
Cincu se găsesc numeroase obiecte donate de bresle, câteva dintre ele fiind
niște frumoase cuiere. Cuierul breslei rotarilor, datat 1764, este realizat din
lemn pictat și decorat cu însemnele specifice meseriei – o roată și uneltele
pentru realizarea acesteia.

6
7
Steagul frăției – Biserica
evanghelică din Gherdeal/ Gürteln

Steagul frăției din Gherdeal a fost

donat de Georg și Anna Montsch în
memoria fiului lor Christian, în anul
1874. Portretul celor doi soți pictat pe
una din părțile steagului este inspirat
dintr-o fotografie mai veche realizată la
Sibiu în atelierului fotografului Theodor
Glatz.

8
9
Cana frăției – Biserica evanghelică din Cincșor/ Kleinschenk

Diversele asociații săsești aveau un rol foarte important în viața comunității.

Prin ele se organiza întreaga viață a satului, se stabileau reguli de tot
felul, se îngrijeau biserica și spațiile comune. Băieții aflați între momentul
confirmării în biserică și momentul căsătoriei erau organizați în frății
(Bruderschaften în limba germană). De la frăția din Cincșor a rămas în grija
bisericii o oală de vin cu două toarte, din anul 1766. Realizată într-un atelier
de olar din zona Sibiului, cana este decorată cu lalele stilizate.

10
11
Ușa sacristiei – Biserica evanghelică din Cârța/ Kerz

Spectaculoasa biserică evanghelică gotică din Cârța - doar un fragment al

complexului mănăstiresc catolic cistercian - păstrează o serie de valoroase
elemente de mobilier baroc. Ușa sacristiei, realizată în 1740, este decorată cu
elemente în relief și pictată cu motive florale și capete de îngeri, fiind singura
de felul acesta păstrată în Transilvania.

12
13
Heftel - Biserica evanghelică din Buiu/ Braller

Costumul tradițional al săsoaicelor a fost însoțit aproape întotdeauna de

podoabe. Din argint aurit sau din alamă aurită, cu pietre prețioase sau sticlă,
podoabele săsești erau o dovadă a bogăției. Cea mai spectaculoasă podoabă
a săsoaicelor se numește heftel. Rotundă și mai mare în diametru decât o
palmă, bijuteria se purta la nivelul pieptului, atârnată de gât printr-o panglică.
În tezaurul Parohiei Evanghelice din Bruiu se păstează o astfel de piesă,
realizată în jurul anului 1650. Rară în lumea satului, podoaba a fost donată
bisericii astfel încât fiecare mireasă să o poată purta la nuntă.

14
15
Textilă pentru altar – Biserica evanghelică din Șomartin/ Martinsberg

După 1800, urmare a revoluției industriale, piețele din Transilvania sunt

inundate de textile de import, din ce în ce mai ieftine, venite din Austria,
Franța și chiar Anglia. Din mătase sau bumbac, cu modele țesute sau
imprimate, acestea intră treptat și în viața satelor. În multe biserici săsești
găsim astfel de textile folosite pentru acoperirea meselor de altar sau
amvoanelor. Biserica evanghelică din Șomartin are în tezaurul său cinci astfel
de textile, dintre care cea mai spectaculoasă are un decor floral imprimat pe
fond albastru.

16
17
Strană pictată - Biserica evanghelică din Cârța/ Kerz

Strana aflată la dreapta altarului bisericii evanghelice din Cârța a fost donată
de către sibianul Johannes Frideric în secolul al XVIII-lea. Cele trei panouri
pictate au un decor complicat cu vrejuri și lalele.

18
19
GLOSAR

altar (în bisericile catolice și protestante) = piesă de mobilier care decorează

masa pe care se oficiază liturghia;

amvon = construcție asemănătoare unui balcon în biserică de unde se

predică sau se citește evanghelia;

baroc = stil artistic specific secolelor XVII-XVIII caracterizat prin bogăția

ornamentației și preferința pentru monumental;

breaslă = asociație profesională a meșteșugarilor care practică același

meșteșug;

cistercian = referitor la ordinul călugărilor catolici cistercieni fondat în

Franța, la Cîteaux, în 1098;

evanghelic = referitor la cultul protestant luteran;

gotic = stil arhitectural și artistic apărut în secolul al XII-lea în Europa

Occidentală, caracterizat prin structuri înalte și zvelte și prin utilizarea bolților
și a arcului frânt;

medieval = care aparține Evului Mediu (secolele X-XVI în Transilvania);

romanic = stil arhitectural și artistic din secolele X-XIII specific țărilor

europene catolice, inspirat din arta bizantină și din cea carolingiană;

scaun săsesc = unitate administrativă a sașilor utilizată în Transilvania din

Evul Mediu până în secolul al XIX-lea;

strană = piesă de mobilier bisericesc, de cele mai multe ori o bancă cu

spătar înalt, poziționată pe laturile altarului, în care stau participanții la slujbă
sau preotul;

20
 Texte și fotografii: Radu Bârlă
Prelucrare imagini și grafică: Mădălina Rămnicianu
© Renascendis 2017

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de
conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea
beneficiarului finanțării.
www.resturisirosturi.ro