Rolul cronicarilor în afirmarea unității de neam limbă și țară

Cronicarii secolelor XVI si XVII sunt cei datorita carora s-a implementat in constiinta societatii
conceptul de unitate nationala, punand in acelasi timp bazele limbii si istoriografiei romane.
Astfel, acestia nu doar au creat un gen asemanator cu cel al memoriilor, ci au adus si numeroase
inovatii in limba literara din acea vreme. (N. Cartojan, n.d., p. 185)

Grigore Ureche, primul cronicar care a scris in limba romana, a folosit in “Letopisetul Tarii
Moldovei” (1359–1595) un stil de scriere lapidar, concis, sobru. In scopul intaririi ideii de
origine latina a limbii romane, acesta face asemanari etimologice intre cuvinte romanesti si
latinesti, precum gaina-galena, parinte-pater, nostru-noster. Pe langa acestea, cronicarul adauga
si exemple de cuvinte provenite din alte limbi, inclusiv greaca si turca. (Ureche, 1642, p. 5). Pe
deasupra, intrucat in scrierile sale sunt prezentate notiuni noi, Ureche a fost nevoit sa introduca si
in limba termeni noi, imprumutati in principal din poloneza si turca. (N. Cartojan, n.d., p. 188).
De asemenea, pe langa carcterul de prozator, Grigore Ureche a pus si bazele portretisticii
romane, alcatuind o descriere detaliata si expresiva a domnitorului Stefan cel Mare.

Letopisetul inceput de Ureche este continuat de Miron Costin, folosind un limbaj mai cult. In
scrierile sale se observa stilul umanist, cu exprimare clara, academica, procedee retorice si
referinte culturale. In ultimii ani de viata, acesta scrie o lucrare mai intinsa (si neterminata)
intitulata “De Neamul Moldovenilor”, cu intentia de dovedi latinitatea limbii romane dar si
originea romana a poporului nostru, aducand, de asemenea, dovezi lingvistice. Intrucat decesul
sau a fost unul neasteptat, Miron Costin nu apuca sa isi incheie lucrarile, iar aceasta sarcina este
preluata de fiul sau, Nicolae Costin. Acesta are insa caracter de compilator, doar preluand
informatiile de la tatal sau si Grigore Ureche si adaugand pe alocuri informatii aditionale. (N.
Cartojan, n.d., p. 178).

Scrierea lui Miron Costin este continuata cu adevarat de Ion Neculce, ce pune bazele povestirilor
epice, fiind considerat precursor al lui Creanga. Spre deosebire de stilurile concise ale celorlalti
cronicari, Neculce lasa impresia de oralitate, scrierea sa fiind presarata de numeroase proverbe,
zicatori, epitete si comparatii. (Pascari, 2010)

Pe langa afirmarea originii latine a limbii romane si dezvoltarea ei, cronicarii au contribuit si la
implementarea ideii unitatii de neam. Cunoscuta sintagma a lui Grigore Ureche “de la Rîm ne
tragem” subliniaza convingerea sa ca moldovenii, muntenii si transilvanenii au acelasi ancestor,
fiind asadar acelasi popor. (Ureche, 1642, p. 41). Ureche are, de asemenea, o atitudine
recalcitranta fata de dominatia otomana, numindu-i pe acestia talhari si precizand ca termenul de
turc provine de la “om cu viiata salbatica” (Ureche, 1642, p. 38), observandu-se asftel
patriotismul cronicarului.

Tot in acest sens, Miron Costin aduce in “De Neamul Moldovenilor” dovezi arheologice ce
demonstreaza originea comuna romana, constand in monumente precum Columna lui Traian,
Turnul lui Sever si diferite cetati. (Costin, n.d., p. 48)

In concluzie, cronicarii moldoveni si munteni au avut un rol foarte important in afirmarea unitatii
de neam, limba si tara. Acestia au pus bazele literaturii romane, in scrierile lor intalnindu-se
primele forme de proza artistica din tara noastra, incluzand naratiunea, portretul, descrierea si
dialogul, astfel ca Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce au servit ca precursori ai marilor
autori din secolele urmatoare. In afara de influenta literara, acestia au avut un mare impact si
asupra constiintei istorice a poporului roman, fiind primii care incearca sa explice originile lui.
Cronicile lor au pus in circulatie ideile de unitate nationala, de apartenenta comuna, reprezentand
si fundatia istoriografiei romanesti. (Costache et al., 2009, p. 37)

Bibliografie:

Costache, A., Ionita, F., Lascar, M. N., & Savoiu, A. (2009). Manual-Ed-Art-Limba-Si-
Literatura-Romana-Cls-a-XI-A-pdf—Unknown.docx (2nd ed.). Art.

Costin, M. (1852). De neamul moldovenilor. 62.

N. Cartojan, B. L. (n.d.). Istoria Literaturii Romane Vechi, N. Cartojan. 101.

Pascari, D. (2010, November 21). Cronica lui Neculce, “Letopisetul Tarii Moldovei de la
Dabija-Voda pana la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat.” Scribd.
https://www.scribd.com/doc/43530098/Cronica-lui-Neculce

Ureche, G. (1642). Letopisețul Țării Moldovei. 89.