MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

COLEGIUL PEDAGOGIC „ALEXEI MATEEVICI” DIN CHIŞINĂU

Examinat:
La şedinţa catedrei „Psihologie, pedagogie, arte şi educaţie fizică”
Proces verbal nr. ___ din _____________201_
Şef catedră ____________ L. Bantuş

Aprobat:
La şedinţa consiliului metodic al Colegiului Pedagogic
Din _____ ____________________ 201_
Director – adjunct pentru studii ______________ L. Curoş

CURRICULUM
La disciplina

JOCURI DINAMICE

Autor:
HARJEVSCHI Nina,
Profesor de educaţie fizică
Şi didactica educaţiei fizice,
Grad didactic II

Chişinău-2016
 1. Preliminarii
La momentul actual în învăţământ se pune accent pe formarea specialistului competent, pe
formarea şi dezvoltarea competenţei drept calitate a personalităţii. Competenţa specialistului este
o condiţie obligatorie a eficienţei activităţii profesionale. Menirea oricărei instituţii de
învăţământ este ca să pregătească tinerii pentru viaţă, să-şi pună în armonie relaţiile
interpersonale pentru a putea cunoaşte capacităţile proprii, pentru a-şi spori randamentul muncii
intelectuale şi fizice.

Cursul „Jocuri dinamice” este propus viitorilor instructori de educație fizică pentru
înzestrarea acestora cu un volum de cunoştinţe teoretice şi deprinderi practice necesare pentru
predarea activităților și lecțiilor de educaţiei fizice. Este necesar, de asemenea, ca elevul să
însuşească metodele desfăşurării jocurilor dinamice , ceea ce ar asigura formarea competențelor
profesionale în domeniul educației fizice și sportului.

Cursul include lecții teoretice, practice și metodice. Cursul teoretic dezvăluie bazele
teoretice ale obiectivului de studiu, cele mai importante probleme privind predarea jocurilor
dinamice. Cursul practic prevede orientarea profesională privind procesul de practicare,
predare/învățare a jocurilor dinamice pe categorii de vîrstă și diferite ramuri de sport.

Structura curriculum-ului presupune ierarhizarea capacităţilor cognitive, psihomotore şi

afective la nivelul unor tehnologii pedagogice definitivată de obiectivele generale şi de referinţă
asumate în sens prioritar formativ. Curriculum poate sugera mecanismele posibile de
operaţionalizare a obiectivelor în contextul resurselor de spaţiu şi timp aflate la dispoziţia
cadrului didactic. Aceasta presupune avansarea unor structuri de proiectare flexibilă a
activităţilor instructiv-educative care asigură funcţionalitatea procesului de învăţământ:

 Optimizarea proiectării activităţilor didactice în contextul proiectării acordate

obiectivelor pedagogice;
 Asigurarea corespondenţelor pedagogice între elementele proiectului didactic : obiective-
conţinut- metodologie-evaluare;
 Valorificarea tuturor dimensiunilor de activităţi sportive, formelor de organizare predare
şi învăţare a conţinuturilor didactice.

Principiile care au stat la baza realizării curriculum-ului sunt:

1. Continuitatea reflectată în obiectivele şi conţinuturile stabilite;
2. Coerenţa conferită de organizarea şi articularea modulară- tematică a obiectivelor,
continuitatea ariilor de conţinut şi referinţelor bibliografice.
3. Adecvarea, asigurată prin corelarea şi armonizarea obiectivelor, conţinuturilor şi
dezvoltărillor consacrate cu direcţiile şi programele de reforme educaţionale, aflate în Republica
Moldova.
4. Dezvoltarea şi inovarea, iniţierea elevilor în ceea ce semnifică astăzi achiziţie modernă,
pozitivă în domeniul de referinţă psihopedagogică.

2. Competenţe – cheie / transversale

1. Competenţe de învăţare / de a învăţa să înveţi;
2. Competenţe de comunicare în limba maternă / limba de stat;
3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină;
4. Competenţe acţional strategice;
5. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare;
6. Competenţe intrapersonale, civice şi morale;
7. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie;
8. Competenţe digitale în domeniul tehnologiilro informaţionale şi comunicaţionale;
9. Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori);
10. Competenţe antreprenoriale.

3. Competenţe profesionale pentru specialitatea Sport și

pregătire fizică.
Domeniu de Descrierea competenţei
competenţă
Fundamentale  Capacitatea de comunicare verbală şi scrisă, în scop
profesional, în limba română şi într-o limbă de circulaţie
internaţională;
 Însuşirea limbajului specific educaţiei fizice şi
utilizarea sa adecvată în timpul practicării acesteia;
 Utilizarea conceptelor, metodelor şi tehnicilor
moderne în activitatea de educaţie fizică;
 Capacitatea de culegere, sistematizare, analiză şi
sinteză a informaţiilor din punct de vedere cantitativ şi
calitativ;
 Capacitatea de a găsi soluţii şi de a rezolva creative
situaţii în diverse contexte;
 Deprinderea de a lucra în grup şi a asuma
responsabilităţi faţă de propria activitate;
 Capacitatea de a prezenta logic şi consecvent,
raţionamentele şi concluziile proprii;
 Analizarea informaţiilor primite cu promtitudine şi
responsabilitate;
 Participarea la discuţii şi teme ştiinţifice.
Generale pe  Cunoştinţe generale despre educaţia fizică care permit
domeniu de apreciere adecvată calităţilor şi capacităţilor fizice;
activitate  Aplicarea în scopuri educative şi instructive a
cunoştinţelor achiziţionate;
 Folosirea eficientă a aparatului de noţiuni şi a
schemelor conceptual- teoretice;
 Autoperfecţionare continuă în domeniul educaţiei
fizice;
 Stimularea interesului faţă de educaţia fizică şi
formarea capacităţilor de a folosi cunoştinţele acumulate în
perfecţionarea fizică proprie;
 Cunoaşterea bazelor Teoriei şi Metodicii Educaţiei
fizice ca ştiinţă;
 Eficientizarea procesului instructiv-educativ prin
introducerea realizărilor inovatorii din domeniul educaţiei
fizice;
  Identificarea probelemelor de cercetare în domeniul
educaţiei fizice;
 Realizarea programelor şi proiectelor de cercetare;
 Dezvoltarea calităţilor fizice şi deprinderilor motrice;
 Capacitatea de a învăţa.
Specifice  Însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice pentru
activitatea pedagogică în instituţiile preşcolare;
 Cunoaşterea particularităţilor de dezvoltare a copiilor
conform perioadelor de vîrstă de la naştere pînă la 7 ani
pentru a aplica cu pricepere metodele instruirii şi educaţiei;
 Însuşirea metodicii desfăşurării activităţilor de
educaţie fizică, gimnasticii matinale, jocurilor de mişcare şi
altor forme de practicate a exerciţiilor fizice;
 Însuşirea temeinică şi conştientă a indicaţiilor tehnico-
metodice referitoare la executarea corectă a conţinutului
activităţii de educaţie fizică, condiţie primordială atît pentru o
predare corectă, cît şi pentru o competentă observare şi
apreciere a muncii copiilor.

4. Competenţe specifice disciplinei

1. La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
 Să cunoască definiţiile şi noţiunile de bază ale obiectului Jocuri dinamice
 Să posede cunoştinţe despre metodica desfășurării jocurilor dinamice ;
 Să cunoască structura procesului de învăţare a jocurilor dinamice;
 Să cunoască particularităţile fizice, anatomice, psihologice individuale ale elevului şi în
baza lor să poată selecta mijloacele, metodele şi procedeele metodice necesare în rezolvarea
sarcinilor educaţiei fizice.
2. La nivel de explicare şi interpretare :
 Să poată explica clar şi convingător importanţa asanativă şi socială a mijloacelor
educaţiei fizice;
 Să poată elabora diverse documente ce ţin de planificare şi evidenţa lucrului la educaţia
fizică (proiecte, regulamente, scenarii etc.).

3. La nivel de aplicare :
 Să poată organiza şi desfăşura diferite fragmente de lecţii, activităţi de cultură fizică şi
întremare, precum şi alte acţiuni sportive.
4. La nivel de atitudine:
 Manifestarea interesului faţă de educaţia fizică;
 Colectarea şi interpretarea datelor relevante din domeniu;
 Formarea capacităţilor, de a valorifica potenţialul fizic şi psihomotor al copilului;
 Dezvoltarea unui spirti de cercetător ştiinţific.
5. La nivel de autoinstruire:
 Actualizarea şi completarea cunoştinţelor în domeniul educaţiei fizice;
 Dezvoltarea continuă a competenţelor necesare pentru realizarea, promovarea practicării
educaţiei fizice şi modului sănătos de viaţă.
 5. Administrarea disciplinei

Codul Modulul Numărul de ore Evaluare Numărul

disciplinei Total Inclusiv: de credite
în planul Prelegeri Pr./sem./ Studiu
de laborator individual
învățămînt
S.01.O.023 I 60 6 24 30 examen 2

6.Unități de învățare și repartizarea orientativă a orelor

Nr. Unități de învățare Nr. de ore

Prelegeri Practico- Studiu

Cunoștințe teoretice metodice individual

Tema 1: Originea și importanța pedagogică a

2 2
jocurilor dinamice. Caracterul fortificator și
educativ.
1. 2 2
Tema 2: Metodica organizării și desfășurării
jocurilor dinamice programate în cadrul lecțiilor de
educație fizică. 2 2
Tema 3: Locul jocurilor dinamice programate și
desfășurate în activitățile motrice extracurriculare și
extrașcolare.

8 8
Cunoștințe practico-metodice

Tema 1: Practicarea jocurilor dinamice în

2. 8 8
programul zilei de învățămînt.

Tema 2: Practicarea jocurilor dinamice în

8 8
activitățile motrice extracurriculare și
extrașcolare.
8 8
Tema 3: Jocurile dinamice ca mijloc și metodă
de dezvoltare a calităților motrice.

Tema 4: Locul jocurilor dinamice și practicarea

lor în diverse probe sportive.

Total 6 24 30
 Descrierea procesului de învățare.

Cunoștințe teoretice.
Tema 1: Originea și importanța pedagogic a jocurilor dinamice. Caracterul fortificator și
educative.

- Esența social a jocului. Noțiuni de bază ale jocului dinamic. Particularitățile

psihopedagogice, caracterul fortificator și educative al jocului dinamic. Clasificarea
jocurilor dinamice.

Subcompetențe
- Să însușească, să numească noțiunile de bază ale jocurilor dinamice.

Tema 2: Metodica organizării și desfășurării jocurilor dinamice programate în cadrul lecțiilor de

educație fizică.

- Pregătirea pentru desfășurarea jocurilor. Pregătirea terenului și inventarului pentru joc.

Analiza prealabilă a jocului. Dirijarea jocului. Plasarea jicătorilor și locul profesorului în
timpul explicării jocului.
Explicarea, monitorizarea jocului și a comportamentului jucătorilor. Arbitrajul, dozarea,
sfîrșitul și totalurile jocului.

Subcompetențe
-să descrie și să explice metodica organizării și desfășurării jocurilor dinamice.

Tema 3: Locul jocurilor dinamice programate și desfășurate în activitățile motrice

extracurriculare și extrașcolare.

- Particularitățile practicării jocurilor dinamice în cadrul secțiilor sportive. Metodica

organizării și desfășurării competițiilor de jocuri dinamice cu genericul: Starturi vesele.
Metodica elaborării scenariului și programului de concurs.

Subcompetențe
-să descrie și să explice metodica organizării și desfășurării jocurilor dinamice în
activitățile extracurriculare și extrașcolare.
 Cunoștințe practico-metodice.

Tema 1: Practicarea jocurilor dinamice în programul zilei de învățămînt.

-Organizarea și desfășurarea jocurilor dinamice la lecțiile de educație fizică. Practicarea

jocurilor dinamice cu copiii de vîrstă preșcolară, elevii claselor primare, gimnaziale și
liceale.

Tema 2: Practicarea jocurilor dinamice în activitățile motrice extracurriculare și

extrașcolare.

-Organizarea și desfășurarea jocurilor dinamice extracurriculare: recreația mare, secții

sportive, excursii, tabere de odihnă.

Subcompetențe
-Să cunoască metodologia organizării jocurilor dinamice la activitățile extracurriculare.
-Să desfășoare de sinestătător jocuri dinamice cu colegii, la orele practice.

Tema 3: Jocurile dinamice ca mijloc și metodă de dezvoltare a calităților motrice.

-Organizarea și desfășurarea jocurilor dinamice pentru dezvoltarea calităților de

rezistență, viteză, forță,coordonare, suplețe.
Subcompetențe
-Să cunoască metodologia organizării jocurilor dinamice pentru dezvoltarea calităților
motrice.

Tema 4: Locul jocurilor dinamice și practicarea lor în diverse probe sportive.

-Organizarea și desfășurarea jocurilor dinamice pentru lecția de atletism, gimnastică,
lupte, jocuri sporetive.
Subcompetențe

-Să cunoască metodologia organizării și desfășurării jocurilor dinamice la diferite probe

sportive.
 Studiul individual ghidat de profesor
Nr. Ord. Unităţi de Strategii de Criterii de Termen de
învăţare realizare evaluare realizare
1 Cunoștințe Referat Prezentare Conform
teoretice Postere scrisă conform graficului
Prezentare PPT cerinţelor stabilit
Studiu de caz
Seminar
Conferinţă
Eseu
Comunicări
ştiinţifice
2 Cunoștințe Proiect Prezentare Conform
practico- Referat scrisă conform graficului
metodice Portofoliu cerinţelor stabilit
Lucrare practică
Eseu
Proiect în grup
Seminar
Conferinţă
Joc de rol
Urmărirea unor
acţiuni
Cercetare
Autochestionare
Protocolul
Prezentare PPT

Sugestii metodologice
Prezenta programă reprezintă un document oficial de planificare a conţinuturilor didactice
care trebuie predate-învăţate şi evaluate la nivelul planului de învăţământ.
Conţinutul programei „Jocuri dinamice” are următoarele funcţii:
 Determină punctul de plecare pentru elaborarea materialelor didactice, a ghidurilor
metodologice, a manualelor de metodică;
 Corelează procesul de planificare a conţinutului didactic şi de evaluare a randamentului
şcolar;
 Reprezintă baza elaborării obiectivelor de predare, învăţare, evaluare.

Programa actuală este o modelare operată la nivel de cunoştinţe (a şti) calităţi şi capacităţi
(a şti să facă) şi atitudini (a şti să fii) pe care elevul trebuie să le dobîndească avînd
subcompetenţe din modulul didactic curricular, vor servi ca axa centrală pentru formularea
subcompetenţelor care vor fi elaborate de către profesor în proiectul didactic de scurtă durată al
procesului instructiv-educativ îns copul rezolvării metodelor de predare-învăţare.

Opretaţionalizarea subcompetenţelor se va produce în mod formativ- creativ, în funcţie de

factorii pedagogici, psihologici, funcţionali, culturali, şi sociali implicaţi în actul didactic.
Cunoscînd în detalii clar şi conştient competenţele profesionale de specialitate ce urmează a fi
formate la elevi de la curs la curs, profesorul va alege conţinuturile didactice şi metodologia de
predare-învăţare. Cadrului didactic se propun următoarele metode şi procedee de predare.

1. Explicaţia – argumentarea riguroasă a cuinoştinţelor prin lămurire şi clasificare a unor

noţiuni, priceperi, concepte din compartimentele „Cunoştinţe, calităţi şi capacităţi”;
2. Conversaţia – convorbire sau dialog ce se desfăşoară între profesor şi elev prin care se
stimulează şi se dirijează activitatea de învăţare. În cadrul lecţiei, ea poate fi prezentată sub
diferite forme:
- Conversaţia introductivă – la începutul lecţiei;
- Conversaţia euristică – explicativă – pentru aprofundarea cunoştinţelor şi sistematizarea
lor;
- Conversaţia de verificare a cunoştinţelor.
3. Demonstraţia – prezentarea unor machete, obiecte portative, tabele, fişe instructive,
fotografii, albumuri instructive, poze, filme, scheme, etc. În vederea acumulării informaţiei
despre elementul tehnic studiat.
4. Exerciţiul – acţiune practică opţională, repetarea unei acţiuni, activităţi, urmărind
formarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilro motrice.

Metodologia predării învăţării prevede utiliarea altor metode obligatorii.

Trainingul pedagogic- proces instructiv educativ se desfăşoară în grupuri de elevi, fiecare

avînd timp de 10-15 min şi poate fi mărit pînă la 45 min la 3-4 lecţii. Fiecare grup prevede
strategii de predare-învăţare şi se va desfăşura în mod interactiv, axate pe diverse tipuri de
obiective în vederea rezolvării problemei de formare a competenţei profesionale.

Problematizarea – crearea unor situaţii problemă, crearea unor noi situaţii de învăţare şi
cunoaştere.

Modelare – reducerea schemativă a unei etape a lecţiei, care se reproduce în altă structură
ce creează un model nou de lecţie.

Algoritmizarea –acţiune, activitate desfăşurată într-o succesiune logică, exerciţii de

pregătire fizică generală şi specială, exerciţii pregătitoare şi speciale etc.

Jocul didactic (de rol) – plasarea elevului într-o situaţie de judecată cu caracter de
instruire (rol de profesor). Profesorul poate alege metodologia de predare- învăţare orientîndu-se
după capacităţile individuale ale elevilor de colegiu.

Profesorul poate modifica ordinea studierii compartimentelor din programa, poate repartiza
orele alocate din planul de învăţămînt după cum consideră necesar, respectînd condiţia
parcurgerii integrale a conţinutului şi realizarea obiectivelor stabilite. Profesorul poate dezvolta
în plus un curs de dezvoltare anumite extinderi la limitele obligatorii în planul formării
competenţei profesionaş-pedagogice de specialitate, prin perfecţionarea metodologiei de predare-
învăţare.

Sugestii de evaluare

Evaluarea este o componentă organică a procesului de învăţare care trebuie să se realizeze

în mod preponderent ca evaluare continuă, formativă. Orice instrument pentru evaluare se va
elabora în baza obiectivelor generale formulate în termeni de competenţă. Consegvenţa şi
fidelitatea evalurării se va asigura inclusiv prin continuitatea dintre evaluarea iniţială, curentă
formativă şi cea sumativă. Alternarea celor trei forme de evaluare –orală, scrisă şi practică va
răspunde necesităţilor de dezvoltare a inteligenţelor multiple. Demersul evaluativ va fi conceput
aşa încît să apreciem:

- Ce ştie studentul, adică dacă poate să definească o noţiune, să identifice nişte trăsături, să
enumere tipuri, să descrie un fenomen etc.
- Ce poate să facă studentul, cum aplică cele ştiute, adică dacă este capabil să caracterizeze,
să analizeze, să sintetizeze, să compare, să demonstreze etc.
- Cum poate să integreze cunoştinţele şi capacităţile în contexte inedite, cum poate
argumenta, generaliza, trage concluzii proprii, evalua cît de pertinente sînt extrapolările,
transferurile, paralele făcute etc.

Metode de evaluare utilizate:

Chestionarea sau evaluarea orală- realizarea unei conversaţii prin care profesorul verifică
gradul de însuşire a cunoştinţelor, abilitatea de a interpreta, de a prelucra datele, folosirea
operativă a cunoştinţelor.

Probe scrise:

 Proiectul didactic;
 Portofoliul;
 Referat, eseul;
 Chestionar;
 Teză.

Aceste forme de evaluare se folosesc în dependenţă de ce urmăreşte profesorul să

evalueze şi de tipul de evaluare căruia i se subordonează : evaluare iniţială, evaluare cotninuă
sau evaluare finală.

Probe practice

 Lecţii practice ce constată capacitatea şi abilitatea elevilor de a aplica în practică

cunoştinţele dobîndite, gradul de formare a unor abilităţi;
 Autoevaluarea – oferă elevilor ideea de maturitate, constuieşte o imagine despre sine,
creşter motivaţia învăţării prin îneţelegerea cauzelor care au condus la succes sau eşec.

În actul de evaluare elevul va fi implicat cu scopul de a facilita procesul de autocunoaştere,

autoedificare şi autorealizare. La conceperea demersurilor evaluative vom pune în prim plan
sarcinile care oferă elevului posibilităţi multiple de afirmare, de luare a deciziilor, de promovare
şi producere a valorilor proprii, de respectare a opiniilor şi punctelor de vedere a celuilalt.