Facultatea de Horticultură

Master Sisteme de Monitorizare și Cadastru

PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE ALE

COMUNEI APAHIDA, JUDEȚUL CLUJ

Proiect la disciplina: Tehnici și Tehnologii Moderne de Organizare a

Teritoriului și Ecologie

Student

Laura Ana-Maria BURCĂ

Profesor coordonator:

Prof. Univ. Dr. Ing. Emil LUCA

Cluj- Napoca

2019
 CUPRINS

CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE ALE SPATIULUI RURAL ROMANESC

1.1. DEFINIREA SI FUNCTIILE SPATIULUI RURAL

1.2. CARACTERISTICILE SOCIO-ECONOMICE ALE SPATIULUI RURAL

ROMANESC

CAPITOLUL II. DEZVOLTAREA REGIONALA

2.1. REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VEST

2.1.1. Economia regionala, forta de munca si migratia

2.1.2. Infrastructura, transportul, unitatile publice, mediul

CAPITOLUL III. IMPORTANTA AGRICULTURII IN EVOLUTIA SPATIULUI

RURAL ROMANESC

3.1. SITUATIA DEMOGRAFICA SI FORTA DE MUNCA

3.2. FONDURILE STRUCTURALE SI DE COEZIUNE

CAPITOLUL IV. CADRUL GENERAL AL COMUNEI APAHIDA

4.1. ASEZARE GEOGRAFICA

4.2. RESURSE HIDROGRAFICE

4.3. RESURSE NATURALE DE SUPRAFATA SI ALE SUBSOLULUI

4.4. FLORA SI FAUNA

4.5. RELIEFUL

4.6. CLIMA

4.6.1. Temperatura aerului

4.6.2. Precipitatiile

2
CAPITOLUL V. ASPECTE PRIVIND EVOLUTIA COMUNEI APAHIDA

5.1. SCURT INSTORIC AL COMUNEI APAHIDA

5.2. SITUATIA ACTUALA

5.2.1. Aspecte demografice

5.2.1.1. Repartizarea populatiei si efectivul acesteia

5.2.1.2. Repartizarea populatiei pe grupe de varsta

5.2.1.3. Populatia pe nationalitati

5.2.1.4. Religia

5.2.1.5. Natalitatea

5.2.1.6. Mortalitatea

5.2.2. Forta de munca

5.2.2.1. Populatia ocupata

5.2.2.2. Forta de munca salariata

5.2.2.3. Somajul

5.2.3. Ocrotirea sanatatii

5.2.3.1. Serviciile medico-sanitare

5.2.3.2. Infrastructura din domeniul sanitar

5.2.4. Sistemul educational

5.2.4.1. Infrastructura educationala

5.2.4.2. Unitati de invatamant, personalul didactic si populatia scolara

5.2.5. Activitatea sportiva. Infrastructura sportive

5.2.6. Asistenta sociala

5.2.7. Lacasuri ecumenice si culturale

5.2.8. Camine culturale si biblioteci

5.2.9. Evenimente locale

5.2.10. Monumente istorice. Obiective turistice

3
CAPITOLUL VI. INDICATORI URMARITI IN COMUNA APAHIDA

6.1. ECONOMIA

6.1.1. Industria

6.1.2. Comertul

6.1.3. Turismul

6.1.4. Agricultura

6.1.4.1. Productia agricola primara

6.1.4.2. Numarul animalelor pe specii

6.1.4.3. Structura terenurilor agricole (arabil, pasuni) si principalele culture agricole

6.1.4.4. Suprafata totala dupa modul de folosinta

6.1.4.5. Exploatatii agricole

6.1.4.6. Silvicultura

6.2. INFRASTRUCTURA

6.2.1. Infrastructura de transport

6.2.2. Retele de telecomunicatii, comunicatii si internet

6.2.3. Infrastructura tehnico-edilitara

6.2.4. Reteaua de alimentare cu apa

6.2.5. Reteaua de alimentare cu gaz metan

6.2.6. Reteaua de energie electrica

6.2.7. Colectarea deseurilor menajere

6.2.8. Infrastructura pentru initiere si dezvoltare afaceri

4
 CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE ALE SPATIULUI

RURAL ROMANESC

1.1. DEFINIREA SI FUNCTIILE SPATIULUI RURAL

Spaţiul rural este un concept deosebit de complex fapt ce a generat o mare diversitate
de păreri privind definirea, sfera de cuprindere şi componentele sale. Pentru a înţelege
complexitatea acestui concept este necesară definirea, chiar şi sumară a principalelor noţiuni
specifice şi componentele sale, cum ar fi:
- Ruralul cuprinde toate activităţile care se desfăşoară în afara urbanului şi cuprinde
trei componente esenţiale: comunităţile administrative constituite din membrii relativ puţin
numeroşi şi care au relaţii mutuale; dispensarea pronunţată a populaţiei şi a serviciilor
colective; rolul economic deosebit al agriculturii şi silviculturii.
Cu toate că, din punct de vedere economic, agricultura şi silvicultura deţin un loc
important, sensul cuvântului “rural” este mai larg decât al celui agricol sau silvic, aici fiind
cuprinse şi alte activităţi cum sunt: industria specifică ruralului; artizanatul, serviciile
productive privind producţia agricolă şi neproductive care privesc populaţia rurală.
- Spaţiul rural este noţiune care, prin complexitatea sa a generat numeroase păreri,
care diferă de la un autor la altul, dar în esenţă se ajunge aproape la aceleaşi concluzii.
Forma definitivă a definitei spaţiului rural o întâlnim în Recomandarea nr. 1296/1996
a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la Carta europeană a spaţiului rural
în următoarea formă: expresia (noţiunea) de “spaţiu rural cuprinde o zonă interioară sau de
coastă care conţine satele şi oraşele mici, în care majoritatea părţii terenului este utilizată
pentru:
a. agricultură, silvicultură, acvacultura şi pescuit;
b. activităţile economice şi culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat, industrie,
servicii etc);
c. amenajările de zone neurbane pentru timpul liber şi distracţii (sau de rezervaţii
naturale);
d. alte folosinţe (cu excepţia celor de locuit)”.

Spaţiul rural, poate fi apreciat, ca fiind mediul natural în care se instalează activităţile
umane, cu condiţia ca acestea să nu fie agresive şi să promoveze degradarea lui. Revenirea
populaţiei spre activităţi agricole şi neagricole în spaţiul rural poate fi apreciat ca un factor de
reechilibru biologic, pentru că se întoarce într-un mediu lipsit de toate aspectele nocive
oferite de spaţiul urban.
Multiplele activităţi economice, sociale, culturale etc., care se desfăşoară în spaţiul
rural pot fi sintetizate în trei funcţii principale: economică, ecologică şi socio-culturală.
− Funcţia economică a spaţiului rural este considerată funcţia de bază, primară, care
are ca obiectiv principal obţinerea produselor agricole şi a altor bunuri materiale realizate de
ramurile productive din amonte şi din aval de agricultură, precum şi silvicultura, industria
forestieră, artizanatul etc. Obţinerea acestor produse ar trebui să asigure oamenilor din spaţiul

5
rural condiţii de viaţă satisfăcătoare. Funcţia economică este o funcţie complexă care
cuprinde un număr mare de activităţi (pluriactivităţi), în sensul că, spaţiul rural nu mai este
conceput ca o zonă eminamente agricolă, ci ca o structură economică diversificată cu
implicaţii sociale complexe care se referă, în principal la: posibilităţi de plasare a forţei de
muncă în activităţi agricole, stabilitatea populaţiei şi, în special, menţinerea tineretului în
spaţiul rural prin oferta de activităţi neagricole dar conexe acesteia, garantând în acest mod
surse de venituri suplimentare pentru populaţia rurală; folosirea mai complexă a timpului de
muncă secundar (parţial) al salariaţilor în exploataţiile agricole.
− Funcţia ecologică a spaţiului rural. Industrializarea generală, excesivă în unele
zone rurale, exploatarea rapace a unor terenuri miniere, intensificarea şi industrializarea
zootehniei, comasarea acestora în mari aglomeraţii de animale pe spaţii agricole foarte reduse
etc. au determinat apariţia şi intensificarea unuia dintre cele mai grave fenomene, şi anume
“poluarea spaţiului rural” (sol, aer, apă), deteriorarea peisajului agricol şi silvic, reducerea
alarmantă a florei şi faunei şi producerea unui dezechilibru ecologic în foarte multe
ecosisteme ale spaţiului rural. Acest impact agresiv, dăunător asupra mediului natural a impus
adoptarea unor măsuri care au menirea să limiteze şi să înlăture efectele negative ale
factorilor poluanţi asupra spaţiului rural. În acest context sunt formulate măsuri şi de Carta
europeană, susţinută de o legislaţie adaptată la condiţiile concrete ale fiecărei ţări să protejeze
mediul natural.
− Funcţia social-culturală. Prin natura activităţilor umane, a relaţiilor din interiorul
comunităţilor şi celor intercomunitare spaţiul rural are un caracter social. Aşa cum s-a mai
precizat, dimensiunile relativ reduse ale localităţilor, instituirea unor raporturi specifice între
membrii comunităţilor, cunoaşterea reciprocă şi ierarhizarea socială sunt caracteristici ale
relaţiilor din mediul rural. Spre deosebire de marile aglomeraţii urbane, unde este specific
anonimatul omului, în spaţiul rural toţi oamenii se cunosc între ei din aproape toate punctele
de vedere. În acest cadru social, comportamentul omului – identitate a activităţii rurale, este
total diferit de comportamentul omului – anonim din colectivităţile urbane. Acesta înseamnă
că există diferenţe şi în ceea ce priveşte comportamentul între cele două comunităţi (rurală-
urbană). Responsabilitatea actelor comportamentale este cu mult mai puternică în cazul
colectivităţilor rurale. În comunitate toţi oamenii se cunosc între ei de generaţii, cei care nu
respectă normele de instruire din generaţie în generaţie se “autoelimină”, îngroşând, de
regulă, rândurile din alte spaţii sociale. În acelaşi timp, “asimilarea” celor noi veniţi în
colectivităţile rurale se produce relativ greoi şi numai după o anumită perioadă de timp. Viaţa
socială a localităţilor este intim legată de viaţa spirituală, culturală. Cultura tradiţională,
obiceiurile constituie un patrimoniu inconfundabil al fiecărei localităţi, zone sau regiuni
rurale. S-a constat că, dacă unele tradiţii au dispărut ca efect al “modernizării, al producţiei de
serie mare”, totuşi în spaţiul rural se menţin încă tezaure de etnografie şi folclor, meşteşuguri
care constituie o mare bogăţie. Se depun eforturi mari din mai multe puncte de vedere pentru
a se reabilita preocupările tradiţionale în domeniul alimentar, meşteşugar etc.

6
1.2. CARACTERISTICILE SOCIO-ECONOMICE ALE SPATIULUI RURAL
ROMANESC

Pe teritoriul delimitat ca spatiu rural traieste o populatie rurala care numara 10,14
milioane de locuitori (in anul1999).
In ultimii 30 de ani (dupa 1966) populatia rurala s-a redus cu 16%. In aceeasi
perioada, populatia din mediul urban a crescut cu cca.70%.
Reducerea populatiei nu a avut aceeasi intensitate in intregul spatiu rural.
In jumatatea de vest a tarii, tendinta de scadere numerica a populatiei a fost aproape
generalizata, aici inregistrandu-se si cele mai accentuate reduceri din tara, pana la mai putin
de 50% din populatia anului 1966. Cauzele scaderilor demografice au fost diferite: fie
migrarea spre orasele din zona, fie emigrarea etnicilor germani, fie un comportament
demografic caracterizat printr-o natalitate foarte scazuta.
Cele mai multe dintre zonele in care s-au inregistrat cresteri demografice sunt
concentrate cu precadere in zonele montane.
Si in actualul deceniu, in primii 7 ani, a continuat tendinta de scadere a populatiei
rurale (cu 2,7%), in conditiile in care intreaga populatie a tarii a scazut.
Densitatea populatiei in mediul rural este, in general, scazuta, nivelul mediu fiind
in 1997 de 47,7 locuitori/kmp., de peste 10 ori mai redusa decat densitatea medie din urban
(484,8 locuitori/kmp).
Exista insa mari diferente intre modul de distributie a populatiei in teritoriile rurale ale
judetelor. In mare parte, densitatea populatiei este influentata de formele de relief.
Densitatea este foarte scazuta in comunele din perimetrul Muntilor Carpati, precum si
din Dobrogea (sub 50 sau chiar sub 30 locuitori/kmp). In Delta Dunarii si in cateva zone
montane traiesc sub 8 locuitori/kmp, fiind zone cu o retea slaba de localitati.
Judetele cele mai slab populate sunt Caras-Severin (20,7 loc/kmp) - judet de munte si
cu probleme grave de depopulare ca urmare a unei natalitati foarte scazute - si Tulcea (17,4
loc/kmp) - cu conditii geografice speciale, datorate prezentei Deltei Dunarii pe circa o treime
din teritoriul judetului.
In consecinta, criteriul densitatii nu este suficient de relevant pentru evidentierea
dificultatilor cu care se confrunta un teritoriu.
Structura pe sexe a populatiei rurale este relativ echilibrata, numarul femeilor fiind
aproape egal cu cel al barbatilor - 5,03 milioane sunt barbati (49,6%) si 5,10 milioane sunt
femei (50,4%).
In 11 judete situate in regiunile in care procesele de migrare au fost cele mai intense
in ultimii 10-20 de ani (Bacau, Iasi, Vaslui, Braila, Constanta, Galati, Alba, Bistrita-Nasaud,
Covasna), numarul barbatilor este superior numarului femeilor (Anexa 30). Tendinta de
migrare s-a manifestat mai intens in randul femeilor tinere decat in randul barbatilor, ca
urmare, deficite semnificative de populatie feminina se inregistreaza in grupele de varsta 20-
39 ani. Plecarea acestor tinere din sate se datoreaza lipsei locurilor de munca pentru femei si
lipsa serviciilor si facilitatilor specifice varstei.
Dezechilibrul pe sexe, tocmai la varstele tinere, cand se formeaza familiile, pot
antrena dereglari ale vietii sociale a comunitatilor si pot genera probleme legate de
reproducerea populatiei, contribuind indirect la continuarea declinului demografic.

7
 Structura pe varste a populatiei rurale este caracterizata printr-un relativ
dezechilibru, procesul accentuat de imbatranire demografica fiind evident. Varsta medie a
populatiei rurale este ridicata (cca. 38 de ani) si in continua crestere.
Populatia care a depasit varsta de 50 de ani este foarte numeroasa: 1 din 3 persoane
din rural se incadreaza in aceasta categorie de varsta, fata de 1 din 5 in urban. Procesul de
imbatranire a aparut pe masura scaderii numarul de persoane mature, ca urmare a migrarilor
masive din ultimele 3 decenii, si s-a acentuat in ultimii 8-9 ani prin restrangerea numarului de
nasteri.
Exista si un aspect pozitiv in structura pe varste, cu manifestare temporara.
Contingentul numeros de tineri de 15-29 de ani, care nu au mai migrat din sate dupa 1990, a
intrat in categoria resurselor de munca, contribuind la intinerirea semnificativa a fortei de
munca din rural. Ordinul de marime al acestui fenomen este dat de raportul dintre segmentul
de varsta 15-29 ani si actuala grupa de varsta 30-44 ani (1,64:1 in rural fata de numai 1,15:1
in urban).
In consecinta, ruralul dispune in prezent, in majoritatea regiunilor, de un continget
relativ numeros de resurse de munca foarte tinere, cu disponibilitati pentru calificare, pentru
pregatire profesionala si manageriala in domenii economice noi.
In intreaga regiune Nord-Est prezenta acestor tineri este foarte numeroasa (depasesc
de 2 ori populatia de 30-44 ani) si ei pot reface potentialul demo-economic imbatranit, afectat
de migratie in deceniile trecute. Tinerii constituie insa o presiune pe piata muncii si necesita
crearea de locuri noi de munca. In aceste zone sunt necesare masuri speciale de dezvoltare si
diversificare a activitatilor de instruire a tinerilor in domenii ce valorifica resursele locale.
In regiunea Vest, procesul de intinerire a fortei de munca este insesizabil, in unele
parti ale judetelor Arad, Caras-Severin, Hunedoara fiind nevoie de masuri speciale de
atragere a tineretului in spatiul rural. Procesul de imbatranire demografica se manifesta
relativ diferentiat in teritoriu.
Populatia din mediul rural participa la activitatea economica in proportie de peste
57% (anul 1997), in timp ce populatia urbana avea o rata a participarii de numai 47%. Rata
medie de participare a populatiei Romaniei era de 52,2%, conform metodolgiei BIT. Rata
mare de activitate in rural este rezultatul prezentei agriculturii ca ramura economica
predominanta, cu grad scazut de tehnicizare. Viata activa incepe devreme, aproape 2/3 din
populatia in varsta de pana la 25 de ani fiind deja activa, fata de numai 1/3 in urban. Nivelul
scazut al veniturilor din agricultura si lipsa altor activitati neagricole nu au stimulat tinerii sa
ramana in rural, batranii fiind nevoiti sa lucreze singuri terenurile. De aceea, o mare parte din
locuitori prelungesc viata activa pana la varste inaintate - aproape 3/4 dintre locuitorii de 50-
64 ani din rural sunt activi, iar dupa varsta de 65 de ani, jumatate din locuitori raman inca in
activitate .
Aceasta face ca pe piata muncii sa fie prezente efective numeroase de persoane foarte
tinere dar si un numar foarte mare de varstnici. Este cazul unor agricultori care sunt nevoiti sa
lucreze in gospodariile personale deoarece nu exista alti membri de familie, tineri, care sa
preia activitatea.
Cea mai mare rata de participare se inregistreaza in regiunile Nord-Est si Sud Vest,
datorita gradului mare de imbatranire a populatiei si de predominanta a agriculturii.

8
 Comparatia intre raportul de dependenta demografica si raportul de dependenta
economica evidentiaza inca o data faptul ca multi varstnici trecuti de 65 de ani sunt inca
activi. Acest fapt impiedica modernizarea agriculturii, pepretueaza practicarea unei
agriculturi traditionale si mentine eficienta scazuta.
Regiunile care dispun de contingente numeroase de tineri sub 35 ani sunt, pe de o
parte, cele care au un grad mai ridicat de dezvoltare economica (Nord-Vest, Centru si
Bucuresti) si, pe de alta parte, Regiunea Moldovei, unde natalitatea ridicata asigura un spor
de populatie tanara mai mare.
Gradul de activitate a populatiei rurale este destul de diferit intre regiunile tarii.
In economia tarii, agricultura reprezenta, in anul 1997, principala ramura din punct
de vedere al ocuparii populatiei -36,8%.
In majoritatea regiunilor, agricultura si silvicultura domina intreaga economie regi
onala. Numai in trei regiuni (Vest, Centru si Bucuresti) agricultura este devansata de industrie
si constructii.
In mediul rural, ramura agriculturii domina net ca activitate economica, ocupand
circa 70% din forta de munca. Chiar si in urban, agricultura reprezinta cateva procente in
forta de munca.
In ultimii ani, structura economica din rural a ramas aproape neschimbata, doar
serviciile au crescut usor ca pondere din punct de vedere al ocuparii. Intre regiunile tarii
exista diferente in ceea ce priveste locul agr iculturii in e conomia rurala.
Cea mai mare parte din populatia ocupata in agricultura isi desfasoara activitatea in
cadrul gospodariilor proprii: 46,6% dintre agricultori sunt lucratori pe cont propriu (self-
employeds), reprezentand sefii de exploatatie agricola individuala. O alta parte aproape la fel
de mare - 43,8% din agricultori - este reprezentata de membrii de familie neremunerati
(unpaid family workers). Se poate spune ca agricultura se practica aproape in totalitate (de
catre 90,4% din agricultori) in gospodariile familiale, impreuna cu membrii familiei.
Lucratorii pe cont propriu (sefii de exploatatii) sunt in majoritatea lor varstnici, peste 2/3
dintre ei depasind varsta de 50 de ani, iar 1/3 au depasit chiar varsta de 65 de ani. Printre
membrii de familie, impreuna cu care se realizeaza activitatile agricole in gospodarii, o parte
insemnata o constituie copiii pana in 25 ani. Acestia reprezinta peste 1/4 din totalul categoriei
de lucratori familiali.
Cele mai numeroase contingente de tineri sub 25 de ani care lucreaza inca in
gospodaria familiala a parintilor sau rudelor se gasesc in regiunile Nord-Est si Sud-Est, in
aceasta categorie intrand 31-34% dintre toti lucratorii familiali. Desi exista in prezent un
contingent relativ semnificativ de tineri in rural, acest tineret nu are calitatea de proprietar,
decat in mica proportie, astfel ca batranii sunt proprietarii si sefii de exploatatii.
Fata de aceasta situatie, este necesara crearea unui cadru adecvat care sa stimuleze
transferul managementului fermei agricole de la persoanele varstnice spre cele tinere, prin
crearea unor sisteme care sa asigure venituri alternative.
Numarul somerilor in Romania era estimat la 820 mii persoane, in trim. I anul 1998
(conform datelor obtinute de Comisia Nationala pentru Statistica prin anchete AMIGO), din
care 458 mii barbati (55,9%) si 362 mii femei (44,1%). Din totalul somerilor, 550 mii
persoane se gaseau in urban (67%) iar 270 mii erau in rural (33%). Rata somajului (BIM) la

9
nivelul tarii era de 7,4%. Rata somajului in rural era de numai 5,0%, de 2 ori mai mica decat
in urban, 9,6%.
În concluzie, prin componentele sale, spaţiul rural se deosebeşte de toate celelalte
spaţii existente pe un anumit teritoriu. Cele mai semnificative deosebiri între spaţiul rural şi
celelalte spaţii pot fi semnalate în următoarele domenii: structura economică; densitatea
populaţiei; profesiile de bază dominante; cultură şi edificii culturale; viaţa spirituală; relaţiile
interumane; cutumele etc.

10
 CAPITOLUL II. DEZVOLTAREA REGIONALA

2.1. REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VEST

Nord-Vest este o regiune de dezvoltare a României, creată în anul 1998. Precum

celelate regiuni de dezvoltare, nu are puteri administrative, funcțiile sale principale fiind
coordonarea proiectelor de dezvoltare regională și absorbția fondurilor de la Uniunea
Europeană.
Suprafata regiunii este de 34.159 kmp, reprezentand 14,32 % din suprafata tarii, cu o
populatie totala de 2.744.914 locuitori. Regiunea dispune de o pozitie geografica strategica,
avand granite cu Ungaria si Ucraina cat si cu regiunile de dezvoltare Centru, Vest si Nord-Est
din Romania

Regiunea de dezvoltare Nord-Vest include șase județe: Județul Bihor, Județul Bistrița-
Năsăud, Județul Cluj, Județul Maramureș, Județul Satu Mare, Județul Sălaj.
Regiunea conține 35 de orașe (dintre care 15 sunt și municipii),și 386 de comune.
Numărul total al localităților existente este de 1.908.

2.1.1. Economia regionala, forta de munca si migratia

Economia regiunii de dezvoltare din Nord-Vest este bazată în principal pe agricultură

(46% din populatie au agricultura drept principala ocupatie), cu industria grea și usoară
dezvoltată mai ales în principalele centre regionale industriale din Cluj-Napoca, Oradea, Baia
Mare și Satu Mare. Există mai multe centre de minerit în judetul Maramures si în Muntii
Apuseni. Multe dintre mine au fost partial închise, ducând la o crestere a somajului local, dar
cu toate acestea somajul în regiunea de Nord-Vest este de aproximativ 4%, sub media
natională de 5,5% a României. Unele zone miniere au fost declarate zone defavorizate,
acorzându-se facilităti investitorilor care doresc să dezvolte afaceri în zonă.
Cele mai importante orase sunt Cluj-Napoca, Baia-Mare, Oradea, Zalau, Satu-Mare si
Bistrita - acestea fiind atat poli regionali de dezvoltare economica, cat si orase cu un
patrimoniu cultural si istoric deosebit. La nivelul Regiunii exista sau sunt propuse ca si

11
proiecte 2 zone metropolitane, respectiv zona metropolitana Cluj si zona metropolitana
Oradea, aceste orase fiind si poli de dezvoltare regionali.
Produsul Intern Brut în activităţile economice Conform ultimelor date statistice puse
la dispoziţie, în anul 2010, regiunea Nord-Vest a înregistrat o valoare a Produsului Intern
Brut (PIB) de 59.292,5 milioane lei, ceea ce reprezintă 11,32% din PIB-ul naţional. În
intervalul de analiză 2005-2010, PIB-ul Regiunii Nord-Vest şi-a păstrat locul al III-lea în
ierarhia naţională.PIB-ul pe cap de locuitor la nivel regional a înregistrat pentru anul 2010 o
valoare mai mică cu aproximativ 10 puncte procentuale decât cea naţională. La nivel
regional, se remarcă o creştere a disparităţilor între judeţe.
Astfel, judeţul Cluj obţine performanţe economice notabile comparativ cu celelalte
judeţe ale regiunii. Rata anuală de creştere a PIB/locuitor la nivel judeţean în anul 2010
comparativ cu anul 2009 a plasat judeţele Bihor (105,58%) şi Cluj (104,82%) pe primele
locuri la nivelul regiunii Nord-Vest, fiind urmate de judeţul Maramureş (103,97%). Valoarea
Adăugată Brută la nivelul regiunii Nord-Vest a reprezentat, în anul 2010, 52.816,6 milioane
de lei, adică aproximativ 11,32% din valoarea înregistrată la nivel naţional, situându-se însă
sub media naţională, ocupând locul III în ierarhia naţională.
Economia regiunii se bazează în special pe sectorul terţiar şi industrie, care
contribuiau cu 49,49% şi respectiv 33,7% la formarea valorii adăugate brute (VAB) regională
în 2010. În intervalul de analiză 2005-2010, sectorul agricol şi-a redus contribuţia la formarea
Valorii Adăugate Brute regionale, de la 11,57% la doar 6,9% din valoarea adăugată brută
regională. 71/143 VERSIUNEA Septembrie 2013 Productivitatea muncii calculată ca raport
între VAB şi populaţia ocupată situează regiunea Nord-Vest, în anul 2010, pe locul VI la
nivel naţional, înregistrând o valoare cu mult sub media naţională. Indicatorul se află pe o
pantă ascendentă în intervalul de analiză, înregistrând o creştere cu 73% între anii 2005 şi
2010.
În interiorul regiunii, în anul 2010 cel mai ridicat nivel al productivităţii muncii se
înregistrează în judeţul Cluj (57,86 mii lei/salariat), iar singurul judeţ care a înregistrat
scăderi la acest la acest capitol fiind Bistriţa-Năsăud, pe fondul restrângerii activităţii
economice. Din perspectivă sectorială, productivitatea medie a muncii de la nivel regional
este mai redusă decât media naţională pentru sectorul industriei şi serviciilor, dar este uşor
mai ridicată în sectorul agricol şi în cel al construcţiilor. Aceasta se datorează structurii
producţiei din sectorul primar al regiunii, care este mai orientată către sub-sectoare cu valoare
adăugată mai ridicată. În anul 2010, productivitatea medie regională se afla cu aproximativ
12% sub media naţională, iar în raport cu media UE – 27, productivitatea medie din regiune
era de aproximativ 4 ori mai redusă (199 mii lei vs. 46 mii lei).
Ca raport între PIB şi populaţia ocupată, valoarea productivităţii muncii plasează
regiunea Nord-Vest pe locul al VI-lea, după BucureştiIlfov, Vest, Centru, Sud-Est şi Sud-
Muntenia. S-a observat o diferenţă semnificativă între rezultatele obţinute pe baza celor 2
indicatori (VAB şi PIB). Această diferenţă poate să apară sub influenţa altor variabile,
precum: impozitele pe produse, inclusiv taxa pe valoare adăugată, taxele vamale şi
subvenţiile pe produse.

12
2.1.2. Infrastructura, transportul, unitatile publice, mediul

Regiunea este traversată de 6 drumuri europene – E60, E81, E79, E671, E58 si E576.
În plus, Autostrada Transilvania este în constructie si va traversa
judetele Cluj, Sălaj și Bihor aflate în regiune. Regiunea are și o retea feroviară dezvoltată,
conectată la principalele localităti.
Există patru aeroporturi în regiune – Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare și Baia Mare.
Oficialitătile clujene au demarat recent formalitătile de extindere a aeroportului, intentia fiind
de a îl transforma în al doilea aeroport important din România, aceasta si pentru a corespunde
cerintelor fabricii Nokia. Se are în vedere printe altele măririi lungimii pistei la 3500m astfel
ca să poate ateriza avioane de mare tonaj.
Un obstacol pentru dezvoltarea activităţilor economice în mediul rural este inegala
dezvoltare a infrastructurii de drumuri şi de utilităţi publice. În ultimul deceniu infrastructura
rurală din regiune s-a îmbunătăţit, dar sunt foarte mari diferenţe între localităţile rurale.
102/143 VERSIUNEA Septembrie 2013 Sistemele centralizate pentru aprovizionarea cu apă
şi reţeaua de canalizare sunt insuficiente în zona rurală. În anul 2011 din cele 403 de comune
din regiune doar 333 dispuneau de reţele de distribuţie a apei, dar nici în aceste comune nu
sunt conectate toate gospodăriile.
Un aspect îngrijorător pentru protecţia mediului şi a sănătăţii este faptul că în doar 89
de comune există canalizare publică (în anul 2011), ceea ce reprezintă 26,73% din comunele
unde există reţea de distribuţie a apei, respectiv 19,60% din totalul comunelor din regiune.
Doar în 108 comune se distribuie gaze naturale (26,80% din total), dar şi în acestea există
multe gospodării neconectate. Distribuţie centralizată de energie termică există doar într-o
singură localitate rurală din regiune, faţă de 6 localităţi în anul 2005. Fiecare gospodărie
dispune de soluţii individuale de încălzire, combustibilul folosit cel mai frecvent este lemnul.
Dezvoltarea echilibrată a localităţilor rurale din Regiunea Nord-Vest este dificilă şi
datorită faptului că populaţia rurală din judeţ are o capacitate scăzută de a accesa fonduri
europene pentru diversificarea activităţilor economice datorită gradului nivelului scăzut de
educaţie, implicare şi responsabilitate a locuitorilor.

13
 CAPITOLUL III. IMPORTANTA AGRICULTURII IN EVOLUTIA
SPATIULUI RURAL ROMANESC

3.1. SITUATIA DEMOGRAFICA SI FORTA DE MUNCA

Regiunea Nord-Vest prezintă o distribuţie demografică echilibrată între mediul rural

şi cel urban, 47,4% din populaţie trăind în mediul rural (la Recensământul din 2011).
Ponderea cea mai ridicată a populaţiei rurale se înregistrează în judeţul Bistriţa-Năsăud
(63,3%) şi cea mai scăzută în judeţul Cluj (33,7%).
Soldul schimbărilor de domiciliu pe medii relevă tendinţa de stabilire în mediul rural
pe intervalul analizat (2005-2011). Structura populaţiei rurale diferă de cea urbană în mai
multe privinţe: ponderea femeilor este mai scăzută în mediul rural decât în mediul urban (dar
depăşeşte 50%), la fel şi ponderea populaţiei cu vârstă activă (între 15 şi 65 de ani), iar
ponderea tinerilor (între 0 şi 14 ani) şi a vârstnicilor (peste 65 de ani) este mai ridicată în
mediul rural.
În consecinţă raportul general de dependenţă în mediul rural este mai ridicat, decât în
mediul urban. Sporul natural în mediul rural este negativ la nivel regional în toate cele 6
judeţe, iar durata medie de viaţă este mai scăzut în mediul rural faţă de cel urban pe toată
perioada analizată (cu 1,49 ani în anul 2011), excepţie fiind doar judeţul Maramureş.
Din perspectiva inegalităţii teritoriale, se observă diferenţe importante în ratele de
ocupare şi nivelele de venit între mediul urban şi mediul rural, de asemenea fiind diferenţiat
accesul la servicii de educaţie, sănătate sau culturale. Ratele de cuprindere în învăţământ sunt
net superioare în zonele urbane şi majoritatea serviciilor medicale sunt de asemenea
concentrate la nivel urban, unde se află şi infrastructuri medicale mai bine dezvoltate. Rata de
activitate a populaţiei rurale din Regiunea Nord-Vest este mai scăzută, decât cea a populaţiei
urbane, în anumite perioade (anii 2008 şi 2009) chiar scăzând sub 50%, ceea ce indică o
pondere mare a populaţiei inactive (elevi, studenţi, casnice, pensionari etc.).
Majoritatea populaţiei rurale ocupată lucrează în agricultură, sectorul în care
productivitatea muncii este cea mai scăzută. Conform Recensământului General Agricol 2010
o persoană implicată în agricultură lucrează mai puţine zile în Regiunea Nord-Vest, decât la
nivel naţional, ceea ce poate avea două cauze: resursa umană este mai puţin eficient utilizată
şi nivelul subocupării este mai pregnant pe exploataţiile din Regiunea Nord-Vest, sau o
pondere mai însemnată din persoanele implicate în agricultură desfăşoară şi alte activităţi
economice, timpul lucrat pe exploataţie fiind doar o parte din timpul total de muncă.

3.2. FONDURILE STRUCTURALE SI DE COEZIUNE

Fondurile Structurale sunt instrumente financiare, administrate de către Comisia

Europeană, al căror scop este să acorde sprijin la nivel structural. Sprijinul financiar din
Fondurile Structurale este destinat, în principal, regiunilor mai puțin dezvoltate, în scopul de
a consolida coeziunea economică și socială în Uniunea Europeană.

14
 Fondurile Structurale contribuie la 3 obiective strategice ale Politicii de Coeziune
Economică și Socială a Uniunii Europene:
• Convergența sau reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Statele pot
solicita finanțare pentru regiunile care au PIB/capita sub 75% din media europeană.
• Competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă. Statele pot solicita
finanțare pentru regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergență.
• Cooperarea teritorială europeană. Obiectiv tematic care sprijină adaptarea și
modernizarea politicilor și sistemelor de educație, instruire și angajare a forței de
muncă.

Fundamentare

Planul Național de Dezvoltare (PND) - este documentul de planificare strategică și

programare financiară multianuală, care are ca scop orientarea și stimularea dezvoltării
economice și sociale a țării pentru atingerea obiectivului de realizare a coeziunii economice și
sociale.
Cadrul Strategic Național de Referință (CNSR) - este documentul strategic
fundamental pentru programarea Fondurilor Structurale și de Coeziune (FSC) în perioada
2007 – 2013. CSNR fundamentează strategic Programele Operationale (PO) și reflectă
contribuția FSC la Obiectivele Lisabona.

Instrumente structural

Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC), sau Instrumentele Structurale, sunt

instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea
disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și
sociale.
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – este fondul structural care
finanțează în principal infrastructura, investițiile generatoare de locuri de muncă, proiectele
de dezvoltare locală și ajutoarele pentru intreprinderile mici si mijlocii. Deși a pastrat
denumirea, a suferit o serie de reorientări strategice față de perioada 2000-2006.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – este instrumentul
de tip structural, parte a Politicii Agricole Comune, care contribuie la îndeplinirea
obiectivelor de creștere a competitivității agricole și forestiere, de management agricol și
mediu, de îmbunătățire a calității vieții și diversificare a activităților economice în perimetre
ce variază de la zone rurale cu populație redusă până la zonele rurale periurbane aflate în
declin sub presiunea centrelor urbane. FEADR inlocuieste FEOGA, instrument activ în
perioada 2000-2006.
Fondul European pentru Pescuit (FEP) – este instrumentul de tip structural, parte a
Politicii Comune de Pescuit, care se concentrează asupra continuității activităților de pescuit
și exploatare ratională și protejării resurselor de pescuit, dezvoltării de intreprinderi viabile în
sectorul de pescuit, dezvoltării și îmbunătățirii calității vieții din zonele dependente de
pescuit. FEP a înlocuit Instrumentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului (IFOP), care a

15
fost lansat în anul 1995[1]. FEP dispune de un buget de 4,3 miliarde de euro pentru perioada
2007 - 2013.
Fondul Social European (FSE) – este fondul structural care promovează reintegrarea
în muncă a șomerilor și a grupurilor defavorizate, prin finanțarea activităților de formare
profesională și asistență în procesul de recrutare. FSE și-a păstrat denumirea și obiectivele din
perioada 2000-2006.
Fondul de Coeziune (FC) este instrumentul structural ce cofinantează nu programe,
ci mari proiecte în materie de mediu, rețele de transport transeuropene și domenii de
dezvoltare durabile ce aduc beneficii protecției mediului (eficiență energetică și energie
regenerabilă, transport intermodal, transport urban și transport public ecologic.

16
 CAPITOLUL IV. CADRUL GENERAL AL COMUNEI APAHIDA

4.1. ASEZARE GEOGRAFICA

Comuna este alcătuită din opt sate și este situată în nord-vestul Podișului
Transilvaniei, pe dreapta Someșului Mic, la numai 13 km de Cluj-Napoca, urmând a fi
încorporat în zona metropolitană. Este una dintre cele mai mari comune ale județului, cu
peste 100 km2 suprafață și 9.341 de locuitori (2007).

Relieful comunei este preponderent deluros, iar clima este temperat-continentală, cu

temperaturi maxime în luna iulie.

17
4.2. RESURSE HIDROGRAFICE

Rețeaua hidrografică a comunei Apahida indică un drenaj vechi, (Pliocen) spre nord-
vest prin Someșul Mic, râu care s-a format prin unirea celor două brațe principale: Someșul
Rece și Someșul Cald. În sectorul comunei, Someșul Mic are un caracter subsecvent cu o
accentuată tendință de eroziune în malul stâng, ceea ce imprimă văii un aspect asimetric,
manifestat prin dezvoltarea unor terase largi, patru la număr, pe partea din dreapta râului.
Întreaga rețea hidrografică este tributară Someșului, prezentând o pantă medie de scurgere
redusă. Lungimea totală a râurilor cadastrale pe teritoriul comunei Apahida este de 21552 m.
Văile existente au un caracter de maturitate și s-au dezvoltat prin eroziune diferențiată
în boltirile anticlinale ale zonei de diapir ca Valea Mărătorii și Valea Zapodie, dar și vale de
tip obsecvent, cum este Valea Cămpenești, Valea Mare (Dezmir), Zapodia (Pata), Valea Peții,
pârâul Tocbești, pârâul Mărăloiu și Valea Broaștei.Acești afluenți cu debite scăzute, între
0,100-0,250 metri cubi pe secundă, au scurgere temporară. Tipul de alimentare a văilor este
preponderent pluvial, contribuția subterană fiind modestă. Cele mai ridicate valori ale
scurgerii se înregistrează primăvara,cu cca 45% din valoarea anuală,situație caracteristică văii
Someșul în Culoar. Calitatea apelor văilor depinde de mai mulți factori naturali și antropici,
care influențează direct sau indirect calitatea apei de suprafață și a celei subterane.
La nivelul comunei Apahida, stratele acvifere sunt afectate de prezența la suprafată a
stratelor salifere, apa fiind nepotabilă în cea mai mare parte a comunei. Apele freatice și de
adâncime sunt dezvoltate în depozituri etajate pe orizonturi și suborizonturi sau aflate sub
forma de structuri lenticulare. Sunt cantonate în formațiuni deluviale cu orizonturi nisipoase,
aluviale de lunca și conuri de dejectie. În lunca Someșul Mic adâncimea nivelului este mică
(0-2 m) și crește o dată cu înălțimea relativă a teraselor, cu valoare maximă de 15-20 m.
Apele freatice au în general mineralizare sulfatică ridicată.
Alternanța neuniformă și înclinată a straturilor creează apariția pânzei de apa freatică
pe versanți, mai ales pe cei cu expoziție nordică, dând naștere unor mici zone depresionare cu
exces permanent de umiditate, ceea ce favorizează dezvoltarea unei vegetații acvatice (trestie,
papură, pipiring).
În general, apa freatică este bogată în săruri (cloruri, sulfați), dură și cu gust de calciu.
Perimetrul total a lacurilor cadastrale de pe teritoriul comunei este de 698 km, reprezentate de
lacul Feiurdeni 1 si 2, cu amenajări piscicole.
În hotarele Apahidei existau lacuri naturale, astăzi în mare parte secate: Lacul Cocor,
în jurul căruia s-au descoperit vestigii istorice, Tăul Ghiughioaii, azi pământ arabil, fiind
afectate desecările în anii șaptezeci, Tăul Maierului care nu este secat complet, având
scurgere pe Valea Broaștei. Mai sunt ochiuri de lacuri în lunca Someșului. Apele fiind
inșirate pe aliniamentul Turda-Cojocna-Sic se caracterizează prin apariția la suprafată a
sedimentului Badenian, unele ariale de sare apărând la zi. Drept urmare, se semnalează lacuri
sărate, cum este lacul din apropierea satului Pata, lac bun pentru tratarea bolilor reumatice.
Apele Someșului Mic sunt poluate în zonă ca urmare a activitații antropice de pe
platformele industriale ale Clujului, chiar dacă activitatea nu mai este atât de intensă, dar și
datorită reziduurilor deversate direct în albie, din zonele rezidențiale. Nu s-a produs un
dezastru ecologic pentru ca decantarea și acumularea produșilor nocivi se produce în perioade

18
scurte, deoarece prin uzinarea apei în centralele electrice din amonte se sporește considerabil
debitul râului colector, spălând efectiv depunerile inițiale.
În regim natural, Someșul Mic are un debit multianual de 15 metri cubi pe secundă în
dreptul comunei Apahida. Valorile debitelor celor mai scăzute au fost de cca. 0,450 metri
cubi pe secundă, în anul 1961 ,cele mai ridicate debite au ajuns la 211 m cubi pe secundă în
martie 1965, când s-au petrecut și cele mai importante inundații în zona Apahidei. În urma
inundațiilor, s-au efectuat lucrări de regularizare a malurilor Someșului și de afluire a
pâraielor spre Someș. În general, toate pâraiele și văile au fost supuse unor lucrări de
regularizare și decolmatare, fiind în multe locuri prevăzute cu un sistem de desecare prin
canale deschise, pentru colectarea și evacuarea apelor de suprafață din stratul superficial al
solului.

4.3. RESURSE NATURALE DE SUPRAFATA SI ALE SUBSOLULUI

În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unui masiv de sare gemă și
a unor izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici.
Daca apele subterane din acvifer nu sunt potabile, multe dintre ele prezintă în schimb
calități terapeutice datorită prezenței clorurii de sodiu și radioactivității acestora. În zona
Someșeniului, spre vest de Apahida, -au captat izvoare minerale clorurate, bicarbonate,
sulfate, radioactive, al căror conținut în săruri este legat de formațiunile de ghipsuri și sare de
vârstă Bedonian inferior.

4.4. FLORA SI FAUNA

Flora si fauna comunei Apahida este strans legata de flora si fauna Clujului, acestea
asimilandu-se impreuna. Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și
ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița
ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute - Fânațele Clujului și Rezervația Valea Morii.
În pădurile din jurul orașului trăiește o faună diversificată cu specii cum ar fi porcul
mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația Fânațele Clujului trăiesc exemplare
de viperă de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găsește și în interiorul
orașului la Grădina Botanică, loc în care și-au găsit adăpostul și unele specii de animale.

4.5. RELIEFUL

În judeţul Cluj, la fel ca si in comuna Apahida, predomină relieful deluros, care se

întinde pe aproximativ două treimi din suprafaţa judeţului, restul de o treime fiind constituit
din relief muntos. Câmpiile lipsesc în totalitate, acestea fiind suplinite de luncile râurilor
Someş şi Arieş. Munţii, situaţi în partea de sud-vest a judeţului, fac parte din grupa Munţilor
Apuseni, având o mare complexitate din punct de vedere geologic. Aceştia sunt reprezentaţi
de masivele Vlădeasa (1.842 m) şi Muntele Mare (1.826 m), precum şi de Munţii Gilăului,
respectiv extremitatea nordică a Munţilor Trascăului. Zona deluroasă cuprinde partea sud-

19
estică a Podişului Someşan, pe cea nord-vestică a Câmpiei Transilvaniei, precum şi masivul
Feleacului.

4.6. CLIMA

Clima comunei Apahida se identifica cu clima Clujului, temperat-continentală, cu

ușoare influențe oceanice, fiind situate la 12 km de oras. Temperatura medie anuală în Cluj-
Napoca este de 8,2°C, iar media precipitațiilor este de 557 mm. Trecerea de la iarnă la vară se
face, de obicei, la sfârșitul lunii aprilie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile
sunt călduroase, iar iernile sunt, în general, lipsite de viscole.

4.6.1. Temperatura aerului

Temperatura minimă absolută înregistrată a fost de –34,2°C pe data de 23

ianuarie 1963, temperaturi foarte scăzute mai înregistrându-se și pe 11 februarie 1929 (–
32°C) sau 13 ianuarie 1985 (–26°C). Temperatura maximă absolută a fost înregistrată pe data
de 25 august 2012 (38,5°C), precedentul record fiind de 38°C (24 iulie 2007).[25] În medie,
cea mai caldă lună este august, în timp ce cea mai rece este ianuarie. În ultimii ani, se observă
faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub –15°C și
cu zăpadă din ce în ce mai puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de
zile tropicale (în care maxima depășește 30°C).

4.6.2. Precipitatiile

Media precipitațiilor anuale atinge 557 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (85,9
mm), iar cea mai uscată, februarie (23,3 mm). Furtunile de vară însoțite de descărcări
electrice sunt frecvente, direcția lor predominantă fiind vest-est, acestea desprinzându-se de
pe Munții Gilău și având intensitatea maximă în cartierele vestice ale orașului.

20
 CAPITOLUL V. ASPECTE PRIVIND EVOLUTIA COMUNEI APAHIDA

5.1. SCURT INSTORIC AL COMUNEI APAHIDA

Pe teritoriul comunei Apahida s-au făcut importante descoperiri arheologice, între

care cimitirul celtic din sec.III-II. î.C. și mormintele goților din sec.V d.C. Au fost descoperit
două tezaure: primul, găsit în 1889, constă dintr-un sicriu conținând trupul unui bărbat care
purta numele de Omharus, fiind una dintre căpeteniile gepizilor. Mormântul conținea
numeroase obiecte ornamentale specifice gepizilor. Un al doilea tezaur a fost descoperit în
1968, la 300 m distanță de primul, cu ocazia efectuării unor excavări destinate instalării unor
stâlpi de beton. Acest al doilea tezaur, mult mai bogat decât primul, conținea mormântul unui
bărbat care a fost identificat după accesoriile existente ca fiind o altă căpetenie gepidă. Cele
două tezaure au dus la ipoteza conform căreia în zonă s-ar afla o necropolă de inhumație a
căpeteniilor gepide, ipoteză confirmată și de faptul că în 1978 un sătean din zonă a descoperit
întâmplător o altă podoabă ornamentală similară celor găsite în primele două tezaure.
Unii istorici susțin chiar că la Apahida ar fi fost la un moment dat capitala gepizilor.
În Evul Mediu aici era situat un pod de vamă peste Someș, pod ce se afla în
proprietatea mănăstirii (abației) benedictine (romano-catolice) de la Cluj-Mănăștur. Taxele
încasate pentru trecerea podului constituiau principala sursă de venit a abației. Denumirea
latină și maghiară a localității amintesc și astăzi de acest pod.
Prima menționare documentară a satului Apahida este din 1263 cu numele Apathida.
Inițial sat cu populație majoritar maghiară (necesită citare), devine după anul 1600 un
sat românesc.

5.2. SITUATIA ACTUALA

5.2.1. Aspecte demografice

5.2.1.1. Repartizarea populatiei si efectivul acesteia

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Apahida se ridică la

10.685 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
8.785 de locuitori.

21
5.2.1.2. Repartizarea populatiei pe grupe de varsta

Nu exista studii facute pentru populatia din comuna Apahida pe grupe de varsta.

5.2.1.3. Populatia pe nationalitati

Majoritatea locuitorilor sunt români (85,55%). Principalele minorități sunt cele

de maghiari (4,01%) și romi (3,86%).

22
 Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel:

Recensământul Structura etnică

Anul Populația Români Maghiari Germani Romi Alte etnii

1850 2.658 2.315 167 7 114 55

1880 2.926 2.324 411 41 150

1890 3.471 2.842 462 33 134

1900 3.853 3.288 538 25 2

1910 4.409 3.708 512 21 168

1920 4.536 4.073 384 3 76

1930 5.870 5.233 383 164 90

1941 6.789 5.470 1.039 2 278

1956 6.621 6.082 430 5 99 5

1966 7.621 7.076 512 8 20 5

1977 8.765 8.167 545 3 47 3

1992 7.640 6.970 403 1 265 1

2002 8.785

5.2.1.4. Religia

Majoritatea populației (84%) este de confesiune ortodoxă.

Pe teritoriul comunei există biserici de mai multe confesiuni: 7 ortodoxe (Corpadea,
Dezmir, Pata, Sânnicoară și Apahida), 4 penticostale (Sânnicoară, Apahida, Corpadea,
Dezmir), 4 baptiste (Dezmir, Pata, Sânnicoară, Apahida), 2 reformate (Pata, Bodrog) ,
una greco-catolică (la Apahida, retrocedată în 2003 de către BOR) si o "Sala a Regatului" a
Martorilor lui Iehova.
Biserica românească de lemn "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" a fost construită în
anul 1806 de meșterul lemnar Ghiran Ioan din Nadiș și pictată în 1808 de Ioan Pop
din Unguraș, azi Românași, județul Sălaj.

23
5.2.1.5. Natalitatea

În anul 2017, numărul născuţilor-vii înregistraţi la oficiile de stare civilă din România
a fost de 191694 născuţi-vii, mai mic cu 11537 născuţi-vii faţă de anul 2016.

Tabel. Numărul născuţilor-vii cu domiciliul sau cu reşedinţa obişnuită în România şi rata

natalităţii, pe medii de rezidenţă, în anul 2017 comparativ cu anul 2016

În anul 2017, mai mult de jumătate (51,4%, respectiv 98452 copii) din totalul
născuţilor-vii au fost băieţi, iar raportul de masculinitate a fost de 106 băieţi la 100 fete.
Scăderea numărului de născuţi-vii înregistraţi în România s-a produs la nivelul ambelor medii
de rezidenţă, cu precădere în mediul rural, unde s-au născut cu 18246 mai puţini copii decât
în urban şi cu 5470 mai puţini decât în 2016. În anul 2017 rata natalităţii a fost de 8,6 născuţi-
vii la 1000 locuitori, în scădere faţă de cea din 2016 (când s-au înregistrat 9,1 născuţi-vii la
1000 locuitori).

Pe medii de rezidenţă, din totalul născuţilor-vii, 54,8% (104970 născuţi-vii) aveau

domiciliul sau reşedinţa obişnuită în mediul urban.

24
5.2.1.6. Mortalitatea

În anul 2017 au decedat 260886 persoane, cu 3339 persoane mai mult decât în anul
2016, respectiv cu 1,3% atât în mediul urban, cât şi în mediul rural. Rata mortalităţii generale
a fost de 11,8 ‰ în anul 2017 faţă de 11,6 ‰ în anul precedent.

Tabel. Numărul deceselor înregistrate în România şi rata mortalităţii, pe sexe şi medii de

rezidenţă în anul 2017 comparativ cu anul 2016

În mediul rural s-au înregistrat cu 10,8% mai multe decese decât în mediul urban.
Numărul persoanelor decedate în rândul copiilor şi tinerilor cu vârsta până la 30 ani scade în
anul 2017, comparativ cu anul 2016, la toate grupele de vârstă cu excepţia grupei de vârstă de
15-19 ani. Cea mai mare scădere s-a înregistrat la grupa de vârstă 5-9 ani (-14,8%). În rândul
tinerilor din grupa de vârstă 15-19 ani s-a înregistrat o creştere a numărului de decese faţă de
anul 2016 (cu 11,5%). Valorile absolute ale numărului decedaţilor din primii ani de viaţă se
menţin ridicate pentru grupa de vârstă 0-4 ani, mai ales în primul an de viaţă.

În anul 2017, faţă de anul 2016, numărul deceselor în rândul populaţiei feminine a
fost mai mic decât cel al populaţiei masculine, doar femeile în vârstă de peste 75 ani au
decedat în număr mai mare decât bărbaţii din aceeaşi grupă de vârstă.

5.2.2. Forta de munca

5.2.2.1. Populatia ocupata

Ca urmare a restructurarilor care au avut loc in ultima perioada in cea mai mare parte
din intreprinderile municipiului Cluj-Napoca, au avut loc mutari importante si in structura
populatiei ocupate cu domiciliul in comuna Apahida. Cu toate aceste modificari structurale,
numarul total al persoanelor incadrat in munca nu a scazut prea mult datorita reorientarii
profesionale a celor disponibilizati precum si datorita agentilor economici care s-au infiintat
in ultima perioada in comuna. Marea majoritate a celor disponibilizati au fost absorbiti de
ramurile economice ale comunei si anume industrie, transporturi si agricultura.

25
5.2.2.2. Forta de munca salariata

La data recensamantului populatiei din data de octombrie 2011, populatia ocupata a

comunei Apahida s-a cifrat la aproximativ 5300 persoane, reprezentand peste 48% din totalul
comunei.
In perioada urmatoare in localitatile Bodrog si Corpadea nu exista modificari
importante in ceea ce priveste structura sociala si profesionala a populatiei mentinandu-se in
continuare procesul de imbatranire a populatiei.
Pentru localitatile Apahida, Sannicoara si Dezmir exista modificari importante in
structura populatiei ca urmare a dezvoltarii activitatilor economice, a cresterii ponderii celor
angajati in activitati de productie si servicii, precum si a scaderii varstei medii prin stabilirea
in acetse localitati a unor cotingente tinere. Localitatea Pata a inceput sa aiba oportunitati de
dezvoltare fiind atractiva dupa crearea centurii Apahida- Valcele si asfaltarii DJ Cluj- Pata-
Boju.
In localitatile Campenesti si Subcoasta s-au stability locuitori care s-au incadrat cu
precadere in activitatile economice din Sannicoara, Apahida, Dezmir sau Cluj-Napoca, cu
influente semnificative in structura sociala si profesionala existenta.
Navetismul a crescut existand un bun grad de echipare edilitara a localitatilor, inclusiv
conditiile de circulatie de care depinde in cel mai inalt grad infiintarea activitatilor in
industrie, servicii, aprovizionarea populatiei si turism.

5.2.2.3. Somajul

La finele anului 2012, la nivelul comunei Apahida se inregistrau 145 someri din care
61 erau femei si 84 barbati.

5.2.3. Ocrotirea sanatatii

5.2.3.1. Serviciile medico-sanitare

Serviciile medico-sanitare prezente in comuna Apahida constau in unitati medicale si

farmaceutice.

Medicii de familie isi exercita profesia in cadrul urmatoarelor centre/ cabinete

medicale: Centrul Medical Sina (comuna Apahida, str. Libertatii, nr. 65A), Cabinet Medical
de Medical de Familie si Cabinet Medical de Medicina Dentara (comuna Apahida, str. Horea,
nr. 18), Cabinet Medical de Familie (sat Sannicoara, str. Cimpului, nr. 3).

Farmaciile din cadrul comunei sunt urmatoarele: Remedium Farm (Apahida),

Potentilla (Apahida), Pedicuta Farm (Sannicoara), La Tuyafarm (Dezmir) si Farmacia Raluca
(Apahida).

26
5.2.3.2. Infrastructura din domeniul sanitar

Nu exista astfel de date facute public.

5.2.4. Sistemul educational

5.2.4.1. Infrastructura educationala

Liceul Tehnologic “Stefan Pascu” Apahida este o scoala care doreste sa se dezvolte
pe baza principiilor unei scoli inclusive care sa asigure pregatire tinerilor pentru crearea unei
societati tolerente si care sa respecte diversitatea.

Scoala noastra ofera fiecarui elev sansa dezvoltarii sale, printr-o gandire critica,
curioasa, ofera sansa sa se dezvolte din punct de vedere academic, social si persoanle, astfel
incat in momentul absolvirii fiecare sa aiba cele mai bune rezultate academice de care este
capabil, sa fie pregatit pentru o treapta superioara de educatie si un bun cetatean, un
comportament responsabil in spiritul normelor democrative si comunitar europene.

Principalele proiecte desfasurate in ultimii ani Scolari au fost: Poriectul “Diferiti, dar
impreuna” din cadrul Programului de granturi pentru dezvoltare scoala, Proiectul pentru
Invatamantul rural “Implicati-va si ne va fi mai bine”, Programul “A doua sansa”- rimar din
cadrul Proiectului Phare/ 2003/ 005-551.01.02- resurse si sprijin pentru educatie, inclusiv
accesul la educatie pentru grupurile dezavantajate.

27
5.2.4.2. Unitati de invatamant, personalul didactic si populatia scolara

In cadrul comunei Apahida exista urmatoarele unitati de invatamant: cresa de copii

(Campenesti), gradinite, scoli (clasele I-VIII) si scoala profesionala.
Scoala Profesionala "Ştefan Pascu" Apahida este unitate de invăţământ cu
personalitate juridică şi are în componenţă următoarele structuri de invăţământ: Şcoala cu
clasele I-VIII Sânnicoara, Scoala cu clasele I-IV Dezmir, Şcoala cu clasele I-IV Pata,
Grădiniţa cu program normal Corpadea.
Cresa din cadrul comunei este o constructie finalizata in anul 2012, finantata de
Primaria Apahida. Capacitatea cresei este de 72 de copii. Are 6 sali de joaca si 6 dormitoare,
spalatorie, cabinet medical toate dotate la standarde foarte ridicate. Locatia este strada
Campenesti, nr 18. Cresa are personal specializat: medic pediatru, asistente medicale,
educatoare si ingrijitoare. Suprafata cresei este de 1500 mp si este construita pe 2 nivele. Este
dotata cu mobilier si materiale educationale noi. In aceasta unitate se pot inscrie copii cu
varsta cuprinsa intre 10 luni si 4 ani, din comuna Apahida si localitatile limitrofe.

5.2.5. Activitatea sportiva. Infrastructura sportiva

Comuna Apahida dispune de urmatoarele centre sportive: arena de sport Apahida, sala
de sport Apahida si terenul sintetic Dezmir.

5.2.6. Asistenta sociala

In cadrul comunei exista un spatiu destinat asistentei sociale si si-a inceput activitatea,
cu pasi marunti, la inceputul anilor 2000. Acesta este localizat in Apahida, in apropierea
Primariei si a Parcului localitatii.

Pe parcurul anilor calitatea serviciilor oferite beneficiarilor a crescut datorita faptului

ca exista un numar sufiient de personal care sa se ocupe de beneficiari in cee ace priveste
acordarea unor servicii de calitate. In cadrul Serviciului isi desfasoara activitatea 11 persoane
cu atributii de asistenta sociala.

5.2.7. Lacasuri ecumenice si cultural

In cadrul comunei, lacasurile ecumenice si culturale coincid cu lacasurile de cult ale

fiecarui sat (cladirile religioase).

5.2.8. Camine culturale si biblioteci

Biblioteca din Comuna Apahida a fost infiintata in anul 1969. In momentul de fata
exista aproximativ 11000 de volume si este deservita de un bibliotecar experimentat, aflat la a

28
7-a generatie. Biblioteca este dotata cu o retea de calculatoare primita ca donatie prin
programul "Biblionet" inca din anul 2012. Reteaua este conectata la internet astfel incat sa
poata utiliza gratuit serviciile pe care le ofera: navigarea pe internet, utilizare webcam,
accesare lectii on line. Finantata de catre Primaria Apahida, biblioteca contine literatura
scolara cu o vasta gama de carti pentru scoala primara cat si pentru liceu, culegeri si carti de
beletristica. Sediul bibliotecii se afla la etajul Casei de Cultura Apahida.
In cadrul fiecarui sat aflat in componenta comunei Apahida exista cate un camin
cultural.

5.2.9. Evenimente locale

In cadrul comunei Apahida se desfasoara anual zilele fiecarui sat- “Fii Satului”.

Pe plan cultural si educational, festivalul de folclor organizat anual de Școala” Ștefan

Pascu” din Apahida și intitulat” Prin tradiții ... spre identitate” are loc in perioada lunii mai la
Casa de cultură din Apahida. Sute de elevi îmbrăcați în port popular vin ca să încânte
publicul prezent cu jocuri tradiționale de pe diferite meleaguri ale țării noastre. Ca de fiecare
dată după deschiderea oficiată de organizatori, ansamblurile folclorice sunt invitate la parada
portului popular. Invitații defileaza pe străzile din Apahida (str. Parcului, Republicii și
Libertății) fiind intens aplaudați de către localnici. Festivalul a ajuns la editia a IX-a.

29
5.2.10. Monumente istorice. Obiective turistice

In comuna Apahida exista un moment istoric- Biserica are hramul „Sfinții Arhangheli
Mihail și Gavriil”, și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: cod
LMI CJ-II-m-B-07518.Aceasta datează din anul 1806.

Obiectivele turistice din cadrul comunei constau in: Aeroclubul "Traian Dârjan"
din Dezmir si zona piscicolă de agrement Câmpenești.

30
 CAPITOLUL VI. INDICATORI URMARITI IN COMUNA APAHIDA

6.1. ECONOMIA

Componenta de baza a politicilor publice in ultimii ani, relansarea cresterii economice

a devenit o prioritate nationala, pornindu-se de la importanta sa atat pentru asigurarea
conditiilor de realizare a criteriilor Uniunii Europene cat si petru cresterea nivelului de trai.

Cu atat mai mult, propagarea si continuitatea la nivel territorial a acestor politici,

implicarea factorilor locali si a reprezentantilor societatii au devenit din ce in ce mai
stringente in procesul de elaborare si realizare a programelor de dezvoltare economico-
sociala, indifferent daca resursele financiare sunt asigurate din fonduri guvernamentale, din
fonduri private interne sau prin cofinantari si imprumuturi externe. La nivelul comunei
Apahida, activitatea economic-sociala se axeaza pe urmatoarele domenii:

• Industrie;
• Transport si distributie apa, energie electrica si gaze;
• Prestari servicii si comert;
• Constructii civile si industriale;
• Agricultura.

Activitatea economica a Comunei Apahida este bine reprezentata, astfel ca exista

aproximativ 780 de societati comerciale, astfel:

• 411 firme in comert;

• 158 firme cu prestari servicii;
• 116 firme productie bunuri;
• 18 fime in constructii;
• 35 firme in agricutura;
• 42 firme fara activitate.

6.1.1. Industria

In cadrul comunei Apahida, industria este importanta ramura din cadrul economiei
locale. Cele mai importante societati din domeniul industrial, prezente in comuna Apahida
sunt: S.C. Tirena Scavi S.A.- constructii industrial drumuri, S.C. Termoplast S.R.L.-
confectionare tamplarie din materiale plastice, S.C. Fencs Industries S.R.L.- prelucrare inox,
S.C. Romcatel S.R.L.- societate profilata pe imbuteliere si comercializare gaze lichefiate si
preparare a apei calde cu gaze lichefiate, S.C. RondoCarton S.R.L.- societate profilata pentru
producer de carton ondulat si confetionare ambaleje din carton, S.C. A.R.L. S.A.- Strabag
Romania- societate profilata pentru executarea lucrarilor de reparatii la drumurile nationale
etc.

31
6.1.2. Comertul

Ramura comertului ocupa un prim loc in cadrul comunei Apahida, determinand

modificari semnificative de volum si structura a principalilor indicatori ai fortei de munca.
Cele mai importante societati din cadrul comunei sunt: S.C. Promod S.A.- comert cu articole
decorative de casa si gradina, produse electrice, S.C. Sammils Distribution S.A.- comert
produse panificatie, S.C. Oncos S.R.L.- comert agroalimentar, Cooperativa Federalcoop
Apahida- magazine de comert cu amanuntul, S.C. Erich van Wijk Holding S.R.L.- societate
profilata pentru comercializare camioane si piese de schimb marca DAF, Centrul Agro
Transilvania Cluj- specializat pe intermedieri in comertul cu materii prime agricole, animale
vii, materii prime textile si cu semifabricate etc.

6.1.3. Turismul

Localitatea Campenesti si imprejurimile ei constituie o zona cu real potential touristic

si in plina dezvoltare. In ultima perioada s-au construit locuinte cu character permanenet si de
vacanta. In zona lacurilor piscicole se practica pescuitul de catre pasionatii acestui sport care
locuiesc in imprejurimi sau in municipiul Cluj-Napoca.

In Apahida exista Biserica de lemn monument istoric, insa momentan nu este data in
folosinta spre a fi conservata in domeniul turistic.

6.1.4. Agricultura

6.1.4.1. Productia agricola primara

Pe teritoriul comunei Apahida functioneaza in prezent urmatoarele unitati de

productie cu profil agricol sau care presteaza servicii in agricultura:

• S.C. Bonas S.R.L. Dezmir, unitate particulara specializata pentru colectarea si

prelucrarea unei cantitati de 100hl. Lapte/ zi, cu piata de desfacere in municipiul Cluj-
Napoca si in alte localitati din judet si in fabricarea branzeturilor si produselor lactate.
• S.C. Agro Cosm Fan din localitatea Sannicoara, este specializata pe cresterea
bovinelor de lapte.
• S.C. Basto Import-Export este specializata in activitati in ferme mixte (cultura
vegetala combinate cu cresterea animalele).
• Statiunea de cercetare si productie pentru producerea pajistilor Jucu detine in zona
localitatii Campenesti o tabara de vara pentru 300 capete tineret ovin si o suprafata de
46 hectare de pasune. Animalele sunt intretiunute in zona numai pe perioada
pasunatului.
• S.C. Agroimpex O&B S.R.L. Campenesti are activitati de crestere a animalelor
combinate cu culture vegetale.

32
6.1.4.2. Numarul animalelor pe specii

La nivelul anului 2012 situatia efectivelor de animale se prezenta astfel (sursa

Dispensar veternicar Apahida):

Pasari Bovine Ovine Suine Ecvine Caprine Albine

Apahida 4420 495 2496 386 36 60 100
Pata 2116 83 1215 190 41 3 65
Bodrog 261 7 0 19 8 0 30
Campenesti 160 11 2057 14 7 23 130
Corpadea 1359 218 347 221 42 24 85
Dezmir 2955 64 1137 270 34 39 200
Sannicoara 2871 69 1209 319 20 34 200
Subcoasta 322 2 20 52 0 0 25
Total: 11463 949 8481 1470 188 183 835

6.1.4.3. Structura terenurilor agricole (arabil, pasuni) si principalele culturi agricole

Din punct de vedere al structurii fondului funciar al comunei apahida, dupa datele
existente la nivelul anului 2002, situatia pe categorii de folosinta se prezinta astfel:

Specificare Suprafata in hectare Suprafata in % din total

Teren arabil 4135 39
Pasuni 2781 26.2
Fanete 683 6.45
Vii 2 0.01
Livezi 220 2.1
Total 7362 69.4

Principalele culturi agricole cultivate pe teritoriul comunei Apahida (la nivelul anului
2006) sunt: grau, orz si orzoaica, porumb, floarea soarelui, sflecla de zahar, cartofi si legume.
Distributia se poate observa in tabelul de mai jos:

Cultura Suprafata cultivata Productie medie Productia totala

[ha] [tone/ ha] [tone]
Grau 454 3.56 2.136
Orz si orzoaica 456
Porumb 765 4.12 5.298
Floarea soarelui 118 1.68 145
Sfelca zahar 37 33.33 2.167
Cartofi 268 18.67 4.669
Legume 250 18.39 4.599

6.1.4.4. Suprafata totala dupa modul de folosinta

Dupa modul de folosinta, la nivelul anului 2002, avem urmatoarea situatie:

33
 Specificare Suprafata in hectare Suprafata in % din total
Suprafata totala, din care: 10602 1000
1. Teren agricol, din care: 7362 69.4
Teren arabil 4135 39
Pasuni 2781 26.2
Fanete 683 6.45
Vii 2 0.01
Livezi 220 2.1
2. Teren neagricol, din 2780 26.3
care:
Paduri 305 2.9
Ape 230 2.2
Terenuri neproductive 181 1.7
Drumuri 371 3.5
Curti-constructii 1694 16

O suprafata de 375 ha teren agricol este afectata de fenomene de eroziune din care
300 ha de pasune in zona localitatii Campenesti prezinta eroziune de suprafata si de
adancime, fara a fi afectata inca de fenomene de alunecare. Aproximativ 45 ha de teren arabil
situate in lunca vaii Somesului si 20 ha in lunca vaii Maratorii, in zona localitatii Apahida,
sunt suspuse inundatiilor periodice.

6.1.4.5. Exploatatii agricole

Nu exista date suficiente pentru aceasta categorie de informatii.

6.1.4.6. Silvicultura

Comuna Apahida are o suprafata totala de 267 ha paduri, adica 2.5% din totalul
administrative al comunei (Sursa: Primaria Apahida- Sectorul Agricol, 2012). Din 267 ha de
padure, 168 ha sunt proprietate publica, din care 42 ha sunt paduri comunale. Padurile
comunei fac parte din clasa a II-a si a III-a de productie, gradul de consistenta fiind de 0.7.
Caracterul preponderant al padurilor este cel de agreement si de protective, varsta acestora
fiind sub 40 de ani. Majoritatea padurilor sunt de foioase.

Productia de lemn octinuta anual de pe teritoriul comunei Apahida este destul de

scazuta, aproximativ 800 metri cubi (la nivelul anului 2002), fiind destinate productiei de
celuloza sau pentru foc. Din fondul silvic se realizeaza productii secundare, cum ar fi fructele
de padure sau ciupercile.

Pe teritoriul comunei Apahida isi desfasoara activitatea urmatoarele unitati:

34
 • Pepiniera silvica in suprafata de 0.7 hectare in incinta proprie- produce material
saditor pentru silvicultura.
• Fazaneria, unitate de crestere si reproductive a fazanilor pentru popularea fondurilor
de vanatoare- ocupa suprafata de 2.6 hectare.

6.2. INFRASTRUCTURA

6.2.1. Infrastructura de transport

Comuna Apahida este legata la reteaua majora de circulatie a tarii pe traseul drumului
European E576, spre sud-vest cu resedinta de judet, municipiul Cluj-Napoca, spre nord cu
municipiul Dej si in continuare cu judetele din nordul Transilvaniei, nordul Moldovei, iar cu
judetul Mures, pe traseul DN 16. Pe drumul European E576 se desfasoara transportul
interurban de calatori cu autobuze care fac legatura intre municipiul Cluj-Napoca si
localitatile din zona Nordica.

Intre municipiul Cluj-Napoca si localitatile Apahida si Dezmir, transportul in comun

este asigurat cu autobuze care circula pe linii preorasenesti. Din anul 2014, transportul este
asigurat de catre RATUC prin intermediul ADI Asociatia Metropolitana de Transport Public
Cluj.

Localitatea Apahida este un important nod ferovier, fiind amplasata la intersectia

megistralei feroviare 300 Bucuresti- Cluj-Napoca- Oradea cu linia 401 Cluj-Napoca- Dej ce
face legatura dintre magistralele feroviare 300 si 400. Acestea sunt linii ferate duble
electrificate. Intersectia dintre cele doua magistrale este situate in partea sudica a localitatii,
in apropierea statiei CF Apahida.

Statia de cale ferata Apahida asigura transport de marfa si calatori, insa aici opresc
doar trenuri personale si o parte din trenurile accelerate. Gara cea mai apropiata in care
opresc toate trenurile personale, accelerate si rapide este cea din Cluj-Napoca, la o distanta de
12 km de comuna apahida.

La 4 km de statia CF Apahida si la 6 km de centrul comunei, intre municipiul Cluj-

Napoca si Apahida se afla Aeroportul International “Avram Iancu” Cluj-Napoca.

6.2.2. Retele de telecomunicatii, comunicatii si internet

Retelele de telecomunicatii, comunicatii si internet sunt prezente pe teritoriul comunei

Apahida si sunt asigurate de diferiti operatori prezenti si la nivelul municipiului Cluj-Napoca.

35
6.2.3. Infrastructura tehnico-edilitara

Infrastructura tehnico-edilitara de la nivelul comunei Apahida este realizata cu

ajutorul urmatoarelor retele tehnico-edilitare existente:

• Reteaua de alimentare cu apa potabila

• Reteaua de canalizare
• Reteaua de gaze naturale
• Reteaua de termoficare
• Reteaua de cabluri electrice (retea de cabluri de distributie de joasa tensiune, retea de
cabluri de distributie de medie tensiune, retea de linii de inalta tensiune, de cabluri de
curent continuu, retea de cabluri de iluminat public)
• Reteaua de telecomunicatii (retea telefonica, retea de televiziune, retea de
radiodifuziune)
• Reteaua de transport (calea ferata)
• Alte retele edilitare (retea de telecomunicatii prin fibre optice, retea de TV prin cablu,
retea de semaforizare pentru vehicule si pietoni etc.)

6.2.4. Reteaua de alimentare cu apa

Reteaua de alimentare cu Apahida este prezenta in comuna Apahida in proportie de

100%, fiecare gospodarie beneficieaza de alimentarea cu apa potabila de la Compania de Apa
Somes S.A.

Punctul slab al comunei Apahida este reprezentat de lipsa asigurarii tuturor

locuitorilor cu reteaua de canalizare.

6.2.5. Reteaua de alimentare cu gaz metan

Alimentarea cu gaz metan se face prin intermediul societatii CPL Concordia.

6.2.6. Reteaua de energie electrica

Alimentarea cu energie electrica se realizeaza prin intermediul societatii Electrica

Furnizare S.A. Cluj-Napoca si este prezenta la nivelul comunei in proportie de 99% din
gospodarii.

6.2.7. Colectarea deseurilor menajere

Colectarea deseurilor menajere din cadrul comunei Apahida se face cu ajutorul

Companiei de Salubritate Brantner Veres S.A. Cluj.

36
 Pe parcursul anului 2018 s-a realizat amplasarea unei unitati de colectare selectiva in
zona Cabaus. De asemenea, tot in decursul acestui an au fost amplasate 14 puncte de
colectare selectivă a deșeurilor in Apahida (10 puncte), Sannicoara (2 puncte), Pata (1 punct)
si Corpadea (1 punct).

6.2.8. Infrastructura pentru initiere si dezvoltare afaceri

In cadrul comunei Apahida exista numeroase beneficii pentru initierea si dezvolatarea

de afaceri, cum ar fi:

• Cai de comunicatie rutiere, aeriene, feroviare, accesabilitate foarta buna (drumuri

europene, nationale si judetene, centurile de ococlire a municipiului Cluj-Napoca,
apropierea de Aeriportul International Cluj, nod feroviar)
• Infrastructura proprie dezvoltata in Apahida, Sannicoara, inclusive retele de
comunicatii
• Existenta parcurilor industriale (Nervia) si apropierea de Parcurile Industriale
Tetarom 2 si 3
• Teren disponibil pentru dezvoltare, zona atractiva pentru investitii industriale si civile
• Cresterea continua a populatieie, spor natural pozitiv- dezvoltarea retelelor
rezidentiale etc.

37
 Bibliografie

DEZVOLTARE RURALĂ (NOTE DE CURS; SINTEZE), Prof.Univ.Dr. Ion Dona,

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ –
BUCUREŞTI FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN
AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ, Bucuresti, 2005

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fonduri_structurale

https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Nord-Vest

Institutul National de Statistica: www.insse.ro

Comisia Europeana: www.europa.eu/eures

Regio, Planul de dezvoltare al regiunii Nord-Vest, 2013- varianta pdf

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Apahida,_Cluj#Date_geografice

http://www.primaria-apahida.ro/

Strategia de dezvoltare a comunei Apahida pentru perioada 2014-2020- varianta pdf

38