6 ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 54 (2006), Nr.

3
ZGOMOT
MOTOR ELECTRIC MONOFAZAT

Zgomotul motoarelor electrice asincrone monofazate

cu rotor în scurtcircuit
IOAN PETER, MARIAN ŢAŢA∗

The noise of the squirrel cage single-phase induction motors

In the paper, a new contribution to the study of the noise of an induction (asynchronous) single-phase motor has
been made. The experimental study was achieved by the analyse carried out after having plotted numerous
spectrograms. The theoretical study resulted in establishing a new improved formula for the computation of the
acoustic ventilation power level ratio. Several methods for minimizing the ventilation noise have been experimented
and presented. This paper concerns especially the design of single-phase induction motor.

1. Introducere modificări aduse motorului. A elimina o sursă de

Lucrarea de faţă se referă la studiul zgomotului
motoarelor electrice asincrone monofazate cu rotor de
tip colivie, cu putere de până la 2,2 kW, în construcţie
închisă şi ventilaţie exterioară. Au fost studiate
motoarele monofazate cu fază auxiliară şi
condensator permanent, cu turaţiile de 3000, 1500,
1000 rot/min. Folosirea pe scară destul de largă a
acestor motoare a făcut ca nivelul de zgomot să fie
considerat foarte important şi să fie declarat, împreună
cu parametrii electrici şi mecanici, în toate cataloagele
firmelor producătoare [1–7].
Motoarele studiate, aflate în fabricaţie la S.C.
Electroprecizia S.A., au fost montate într-o sală
semianechoică (cameră surdă), unde s-au trasat
diagramele zgomot-frecvenţă (spectrogramele).
Spectrogramele sunt diagrame zgomot-frecvenţă
trasate pe hârtie milimetrică. Pe abscisă, este
reprezentată frecvenţa, pe o scară logaritmică, în Hz.
Nivelul presiunii acustice este reprezentat pe
ordonată, în dB. Pe baza analizei şi a acestor
spectrograme, s-a întocmit lucrarea de faţă.
2. Cauzele zgomotelor produse de motoarele
electrice monofazate
În Fig. 1, sunt prezentate sursele care produc
zgomote în motoarele electrice asincrone monofazate
cu rotor de tip colivie.
Aceste surse sunt de mai multe feluri:
a) aerodinamice;
b) mecanice;
c) magnetice.
Fiecare dintre aceste surse de zgomot [5, 7]
determină un tip de zgomot (de natură aerodinamică,
mecanică, magnetică). Analiza zgomotului maşinilor
electrice se face prin eliminarea zgomotelor provenite
de la surse diferite, încercându-se să se obţină
zgomotul produs de o singură sursă. Sursele de
zgomot pot fi separate sau eliminate prin unele
∗
Ioan Peter - Electroprecizia Inc. Braşov, Marian Ţaţa -
Universitatea Transilvania din Braşov.
zgomot înseamnă a-i reduce nivelul în orice bandă de
frecvenţă cu minimum 10 dB sub nivelul global. Prin
eliminări succesive, se poate determina aportul acelei
surse, într-o anumită bandă de frecvenţe, la zgomotul
global al maşinii. Astfel:
a) Motorul antrenat fără ventilator. Motorul este
antrenat din afara camerei surde, prin intermediul unei
curele, de la un alt motor, având ventilatorul demontat.
Zgomotul măsurat în acest caz este zgomotul de
rulment.
b) Motorul antrenat. Motorul este antrenat din afara
camerei surde, prin intermediul unei curele, de la un
alt motor, cu ventilatorul montat. Zgomotul măsurat
este cel de ventilaţie şi de rulment. Prin compararea
curbelor obţinute cu cele de la punctul a), se poate
deduce zgomotul de ventilaţie.
c) Motorul alimentat fără ventilatorul montat.
Motorul funcţionează în gol, la tensiunea lui nominală
şi cu ventilatorul nemontat. Spectrograma de zgomot
obţinută conţine zgomotul magnetic şi cel de rulment.
Prin comparaţie cu curba de la punctul a), se poate
deduce zgomotul magnetic.
d) Motorul funcţionează în gol. În acest caz,
motorul este alimentat la tensiunea lui nominală,
funcţionând fără sarcină la arbore. În acest caz,
spectrograma obţinută este zgomotul total al
motorului.
e) Motorul funcţionează în sarcină fără ventilatorul
montat. În acest caz, motorul este încărcat la puterea
lui nominală, sarcina fiind un generator, legat de motor
prin curea. Se poate observa influenţa sarcinii asupra
zgomotului magnetic şi de rulment.
f) Motorul funcţionează în sarcină. Motorul
funcţionează încărcat la puterea lui nominală,
alimentat la tensiunea lui nominală. Se poate observa
influenţa sarcinii asupra zgomotului global.
Din spectrogramele trasate pentru mai multe
motoare monofazate cu 2, 4, 6 poli, din mai multe
gabarite, se desprind următoarele concluzii:
 ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 54 (2006), Nr. 3
– la motoarele cu 2 poli, zgomotul de ventilaţie
este preponderent. Dacă rulmenţii cu care sunt
echipaţi motoarele nu sunt corespunzători sau
nu au fost montaţi corect, poate apărea un
zgomot de rulment apreciabil. Zgomotul
magnetic apare în cazul când condensatorul
este prea mare;
– la motoarele cu 4 poli, zgomotul magnetic şi cel
de rulment sunt semnificative, zgomotul
7
aerodinamic având o contribuţie foarte mică.
Zgomotul magnetic creşte foarte mult în cazul
când condensatorul este prea mare;
– la motoarele cu 6 şi 8 poli, apare preponderent
zgomotul magnetic, dar poate apărea şi unul de
rulment, în anumite cazuri. Zgomotul de
ventilaţie nu există. Zgomotul magnetic creşte
foarte mult în cazul când condensatorul este
prea mare.

Fig. 1. Sursele de zgomot în motoarele electrice monofazate.

8 ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 54 (2006), Nr. 3
3. Zgomotul de natură aerodinamică
Sursa principală de zgomot aerodinamic este
ventilatorul. Zgomotul este influenţat de forma
constructivă a ventilatorului, de numărul de palete, de
diametrul şi de viteza sa periferică, de forma şi
dimensiunile circuitului de ventilaţie, ca şi de viteza
aerului care îl străbate.
Faţă de formulele existente [1, 2] şi care se
regăsesc în literatura de specialitate, autorii propun,
pentru calculul presiunii acustice la motoarele
monofazate, o formulă identică cu cea stabilită pentru
motoarele trifazate [7]:
LV = 60 × log V + 10 × log(DV × bV ) +
(1)
+ 80 × DV + 10.8
unde s-au făcut următoarele notaţii:
V – viteza periferică, măsurată în m/s;
DV – diametrul exterior al ventilatorului,
măsurat în m;
bV – lăţimea paletelor ventilatorului,
măsurată în m.
Formula (1) a fost stabilită în urma experienţelor
efectuate de autori, pe motoarele din fabricaţia S.C.
Electroprecizia S.A. Această formulă reprezintă un
element de noutate în calculul zgomotului de
ventilaţie; ea se poate aplica la motoarele trifazate şi
monofazate de construcţie închisă, cu nervuri de
răcire pe carcasa de aluminiu sau fontă, autoventilate
cu ventilatorul montat pe arborele motorului, prevăzute
cu capotă ventilator.
4. Zgomotul de natură mecanică
Autorii au făcut o serie de experienţe pe motoarele
monofazate, din producţia S.C. Electroprecizia S.A.
Săcele, echipate cu rulmenţi SKF cu joc normal şi joc
C3, elaborând o metodă pentru aprecierea zgomotului
mecanic. Din analiza spectrogramelor trasate pentru
situaţia motorului antrenat fără ventilator, s-a putut
observa o creştere a zgomotului mecanic cu creşterea
gabaritului, puterii nominale şi turaţiei motorului
asincron. Zgomotul mecanic depinde de mai mulţi
factori:
– tipul de rulment folosit (cu joc normal sau mărit,
C3);
– toleranţele folosite la prelucrarea pieselor cu
care vin în contact rulmenţii;
– tehnologia de montaj al rulmenţilor;
– tipul constructiv al scuturilor motorului (aluminiu,
fontă ).
Autorii au stabilit, pe baza experienţelor făcute, că,
în Fig. 2, curbele care reprezintă valorile nivelului
puterii acustice mecanice Lwmec , în dB, în funcţie de
puterea nominală a motorului PN, în kW, stabilite
pentru motoarele trifazate [7], sunt valabile şi pentru
motoarele monofazate.
Fig. 2. Nivelul puterii acustice de natură mecanică al
motoarelor trifazate şi monofazate pentru diferite turaţii
exprimate în rot/min (rpm).
Pentru calculul zgomotului mecanic al motoarelor
trifazate şi monofazate în construcţie de aluminiu
(carcasă, scuturi), folosind rulmenţi capsulaţi cu joc C3
şi montaţi pe piese executate cu toleranţele prevăzute
de normativele producătorilor de rulmenţi, se va folosi
relaţia:
Lw mec = f ( PN , n) (2)
Valorile nivelului puterii acustice de natură
mecanică, Lw mec se obţin din curbele din Fig. 2.
5. Zgomotul de natură magnetică
Se cunoaşte că înfăşurarea monofazată a
statorului produce un câmp magnetic alternativ, care
se poate descompune în două componente: un câmp
magnetic învârtitor direct şi un câmp magnetic
învârtitor invers. În consecinţă, într-o maşină
monofazată, există două maşini asincrone fictive, una
directă, iar alta inversă. Motorul se va învârti în sensul
realizat de înfăşurarea auxiliară de pornire.
Motoarele studiate au fost de construcţie obişnuită,
având înfăşurarea principală de funcţionare ocupând
2/3 din pasul polar, iar restul fiind ocupat de
înfăşurarea auxiliară.
Pentru defazajul curentului din înfăşurarea de
pornire la 90°, s-a folosit un condensator. S-a încercat,
în măsura posibilului, să se aleagă valoarea capacităţii
astfel încât la pornire (s = 1) curentul din înfăşurarea
de pornire să fie defazat cu 90° faţă de curentul din
înfăşurarea de funcţionare, iar tensiunile magnetice
produse de cele două înfăşurări să fie egale. Scopul a
fost obţinerea unui câmp magnetic învârtitor (câmpul
invers nu mai există) şi se obţine un cuplu de pornire
destul de mare. Utilizatorii motoarelor monofazate
doresc, adesea, cupluri mai mari decât cele obţinute
după alegerea optimă a condensatorului
În întrefierul motorului monofazat, în afară de
câmpul magnetic principal, care creează un cuplu de
rotaţie la arbore, apar un număr de câmpuri armonice
superioare [3]. Aceste câmpuri au un caracter
parazitar şi înrăutăţesc substanţial caracteristicile
motorului prin influenţa lor asupra pierderilor
suplimentare, eforturi radiale, căderi în curba cuplurilor
de pornire [3].
Sursele principale ale armonicilor superioare ale
câmpului magnetic din motoarele asincrone cu rotor
 ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 54 (2006), Nr. 3
de tip colivie sunt: bobinajele repartizate în crestături,
prezenţa crestăturilor pe ambele armături, saturaţia
circuitului magnetic, diferite asimetrii admise sau
accidentale la fabricarea motorului (excentricitatea
rotorului faţă de stator), prezenţa condensatorului.
Zgomotul magnetic produs de motoarele asincrone
este un efect al interacţiunilor armonicilor superioare
ale câmpului magnetic din stator cu cele din rotor. Ca
urmare a acestor interacţiuni, apar forţe magnetice
care acţionează asupra tolelor, asupra carcasei,
asupra rotorului, aducându-le în stare de oscilaţie [6,
7]. Acestea emit presiuni sonore de aceeaşi frecvenţă
cu forţele care le-au produs.
După cum se cunoaşte, se va putea neglija
fenomenul de magnetostricţiune, dar se va lua în
considerare contribuţia presiunii la care a fost
împachetat statorul [7] asupra zgomotului magnetic.
Din cauza armonicilor (CEI 34–17), fenomenul de
producere a zgomotului magnetic devine mai complex
la motoarele alimentate de la convertor de frecvenţă
decât în cazul funcţionării cu alimentare sinusoidală.
O împachetare la presiune cât mai mare [7] poate
conduce la micşorarea zgomotului global, mergând
chiar până la 1 dB. Autorii au făcut experienţe cu
diverse presiuni de împachetare de 10 bari, 20 bari,
35 bari, 65 bari şi au demonstrat acest lucru. Acesta
este unul dintre elementele de noutate introduse de
autori în studiul zgomotului motoarelor monofazate cu
rotor de tip colivie. Mai întâi, s-au pregătit patru
statoare împachetate la presiuni diferite: la 10 bari,
20 bari, 35 bari , 65 bari. Toate au fost bobinate
identic şi presate în patru carcase identice. Apoi, s-au
pregătit două rotoare care au fost executate astfel:
unul are pachetul de tole format numai din tole fără
crestături, iar celălalt din tole cu crestături şi fără
colivie din aluminiu. În rest, s-au respectat toate
condiţiile de execuţie pentru un motor: lungime,
întrefier, diametre etc. Subansamblele astfel pregătite
s-au asamblat în mai multe feluri şi, alimentând
motorul rezultat la tensiunea şi frecvenţa lui nominală,
s-au trasat spectrogramele de zgomot în următoarele
cazuri:
1. motorul format din statorul împachetat la 10 bari
şi rotorul cilindric fără crestături;
2. motorul format din statorul împachetat la 20 de
bari şi rotorul cilindric fără crestături;
3. motorul format din statorul împachetat la 35 de
bari şi rotorul cilindric fără crestături;
4. motorul format din statorul împachetat la 65 de
bari şi rotorul cilindric fără crestături;
5. motorul format din statorul împachetat la 10 bari
şi rotorul cilindric cu crestături;
6. motorul format din statorul împachetat la 20 de
bari şi rotorul cilindric cu crestături;
7. motorul format din statorul împachetat la 35 de
bari şi rotorul cilindric cu crestături;
8. motorul format din statorul împachetat la 65 de
bari şi rotorul cilindric cu crestături.
Analiza spectrogramelor evidenţiază că, în cazul
când presiunea de împachetare este de 10 bari,
nivelul de zgomot total este cu 5 dB mai mare decât în
9
cazul când presiunea de împachetare este de 65 de
bari.
6. Metode de reducere a zgomotului de natură
aerodinamică
Pentru reducerea zgomotului aerodinamic al
maşinilor răcite cu aer, este necesar să se înlăture, în
primul rând, sursele componentelor pure. Aceasta se
poate asigura prin spaţii suficient de mari între
diametrul exterior al ventilatorului şi suprafaţa
interioară a camerei de ventilaţie sau obstacolele fixe
din drumul aerului. Spaţiul trebuie să fie de cel puţin
10–15% din diametrul exterior al ventilatorului. În
general, la motoarele moderne, acest lucru nu se
poate realiza şi atunci sunetul pur poate fi atenuat
substanţial prin folosirea unui pas neuniform al
paletelor şi prin alegerea paletelor de diferite lungimi.
De exemplu, se pot folosi ventilatoare cu 7 palete, cu
următoarele unghiuri între palete: 40,7º; 68,3º; 52,5º;
37º; 54º; 67,4º; 40,1º.
Pentru reducerea zgomotului aerodinamic de
bandă largă, mijlocul principal este, de obicei,
micşorarea elementelor în rotaţie şi, în primul rând, a
ventilatorului. Se observă, din formula (2), că nivelul
zgomotului de ventilaţie depinde foarte mult de
diametrul ventilatorului DV. Din acest motiv, una dintre
metodele de reducere a zgomotului de ventilaţie este
micşorarea diametrului ventilatorului. După cum s-a
studiat, zgomotul de ventilaţie este preponderent în
zgomotul global la motoarele cu 2 poli şi, la aceste
motoare, s-a impus ideea de a folosi ventilatoare cu
diametrul exterior mai mic decât la motoarele cu 4, 6
poli.
În concluzie, pentru reducerea zgomotului de
ventilaţie la motoarele cu 2 poli, se folosesc
ventilatoare cu diametrul exterior DV mai mic, ceea ce
conduce la o scădere a zgomotului, neafectând însă
răcirea motorului.
7. Metode de reducere a zgomotului de natură
magnetică
Reducerea armonicilor câmpului are un rol
important în reducerea zgomotului magnetic şi se
realizează prin:
–alegerea de numere de crestături potrivite în
stator şi rotor;
–înclinarea crestăturilor, de obicei în rotor;
–mărirea întrefierului maşinii.
Pentru a limita oscilaţia datorată forţelor magnetice,
este necesară o analiză atentă a acestor cauze sub
aspectul numărului corespunzător de crestături.
Raportul numărului de crestături din stator şi din rotor
are o influenţă esenţială asupra forţelor radiale şi,
implicit, asupra zgomotului.
Comportamentul acustic al motorului depinde într-o
măsură importantă de designul constructiv al jugului
stator al carcasei şi de dimensiunile maşinii. Cel mai
mare zgomot apare la rezonanţa unei anumite forţe
electromagnetice radiale cu una dintre frecvenţele
fundamentale ale sistemului format din jugul statoric şi
carcasă.
10 ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 54 (2006), Nr. 3
Numerele adecvate de crestături recomandate conţinutul de armonici. La valori mari ale capacităţii
pentru motoarele monofazate rezultate în urma condensatorului, se deteriorează şi caracteristicile de
studiilor făcute de autori sunt cele prezentate în funcţionare. Spre exemplu, la motorul de 1,1 kW -
Tab. 1. 1500 rot/min, se prezintă, în Tab. 2, mărirea nivelului
Tab. 1. Numărul optim de crestături. de zgomot şi a supratemperaturii bobinajului cu
2p Z1 Z2 mărirea valorii capacităţii condensatorului.
12 17 Tab. 2.
2
24 18, 20, 28
C Lw ∆θp ∆θa
24 22, 30 [µF] [dB] [ºC] [ºC]
4
36 26, 28
40 76 72 80
6 36 26, 44, 46
55 79,5 158 172
Aşa cum s-a arătat în lucrare, zgomotul este 80 81 462 304
influenţat de presiunea de împachetare a statorului. În În Fig. 4, se prezintă rezultatele experimentale,
consecinţă, o metodă de reducere a zgomotului este o obţinute sub formă de spectrograme, ale zgomotului
împachetare a statorului la o presiune cât mai mare. care conţine unde de numeroase frecvenţe, pentru
Numeroasele experienţe făcute de autori asupra unul dintre motoarele experimentate de autori.
influenţei presiunii de împachetare a statorului asupra Aceste experienţe arată că, la un motor monofazat
zgomotului pot fi rezumate în curba din Fig. 3. cu condensator permanent aflat în faza auxliară, nu se
poate depăşi o anumită valoare a condensatorului,
deşi utilizatorii motoarelor au, de multe ori, tendinţa de
a mări momentul de pornire pe seama
condensatorului.
După cum s-a arătat anterior, zgomotul magnetic
se poate reduce dacă se elimină armonicile
superioare ale tensiunii magnetice şi, în acest scop,
se pot folosi înfăşurări cu pas scurtat sau se înclină
crestăturile rotorice faţă de generatoarea suprafeţei
cilindrice a rotorului. Se ştie că, printr-o înclinare
convenabilă, se pot reduce sau elimina diferite
armonici, la fel ca şi prin scurtarea pasului.
Înclinarea crestăturilor, de obicei la rotor, este o
Fig. 3. Presiunea de împachetare a statorului în funcţie de
nivelul de putere acustică.
metodă des utilizată şi cu rezultate bune în reducerea
zgomotului magnetic.
În curba din Fig. 3, pe abscisă, este nivelul de Armonicile de dantură produse de distribuţia
putere acustică LV, măsurată în dB, iar pe ordonată discontinuă a înfăşurării au acelaşi ordin ca şi cele de
apare presiunea de împachetare a statorului P, crestare, primele existând indiferent de forma
măsurată în bari. Se poate observa că, de la o crestăturii, iar cele din urmă numai dacă crestăturile
anumită presiune de împachetare în sus (85 de bari), nu sunt închise. Armonicile de crestare pot fi mult mai
contribuţia acesteia la mărirea zgomotului încetează. importante decât cele de dantură, care, la ordinul
Trebuie menţionat că, prin presiunea de împachetare ridicat pe care-l au, prezintă amplitudini relativ reduse.
a statorului, se înţelege presiunea ce revine pe Pe când armonicile de dantură depind de curentul din
suprafaţa tolei, ca urmare a presiunii dezvoltate de înfăşurare, armonicile de crestare, practic, nu depind
maşina de împachetat. de acesta, având aceeaşi valoare la funcţionarea în
Aceste studii făcute la sugestia profesorului A. gol şi în sarcină.
Nicolaide reprezintă un element de noutate al lucrării La maşinile monofazate cu puteri de până la
şi arată că factorii tehnologici de execuţie a statorului 2,2 kW, deoarece crestăturile statorice au deschideri
pot contribui la creşterea zgomotului motoarelor. mai mari decât cele rotorice, se caută atenuarea
Autorii au demostrat, prin experienţele făcute, că corespunzătoare a armonicilor de dantură şi crestare
alegerea condensatorului are o influenţă deosebit de statorice prin înclinarea barelor coliviei rotorice.
importantă atât asupra caracteristicilor de funcţionare, Se ştie că înclinarea crestăturilor este un procedeu
cât şi asupra zgomotului. În Fig. 4, sunt prezentate, eficient de reducere a zgomotului şi a cuplurilor
spre exemplificare, trei spectrograme ale unui motor parazite, fiind prezentată în multe lucrări de
din producţia S.C Electroprecizia S.A.: specialitate.
M3VE 90S 1,1 kW–1500 rot/min. Aceste
spectrograme s-au trasat în trei cazuri: 8. Concluzii
– cu condensatorul prevăzut în documentaţia de Principalele direcţii în care autorii au studiat mai
capacitate 40 mF; amănunţit problematica zgomotului motoarelor
– cu condensator de capacitate 55 mF; monofazate şi au adus unele elemente de noutate
– cu condensator de capacitate 80 mF. sunt prezentate în cele ce urmează:
Se observă că, pe măsura creşterii 1. analiza zgomotului s-a făcut prin trasarea unor
condensatorului, cresc atât nivelul de zgomot, cât şi spectrograme;
 ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 54 (2006), Nr. 3
2. se propune o formulă îmbunătăţită de calcul al
nivelului puterii acustice de ventilaţie şi anume
relaţia (1), dedusă pe baza numeroaselor
experienţe făcute de autori. Această formulă
reprezintă un element de noutate şi se poate
aplica în calculul zgomotului de ventilaţie la
motoarele monofazate în construcţie închisă, cu
nervuri de răcire pe carcasa de aluminiu sau
fontă, autoventilate cu ventilatorul montat pe
arborele motorului, prevăzute cu capotă
ventilator;
3. se prezintă o metodă nouă de calcul al nivelului
puterii acustice, de natură mecanică;
4. autorii au demonstrat deosebita importanţă a
presiunii de împachetare a statorului asupra
zgomotului;
11
5. dintre metodele de reducere a zgomotului,
autorii au demonstrat, prin experienţele făcute,
mai multe posibilităţi.
Principala metodă de reducere a zgomotului de
ventilaţie este folosirea ventilatorului centrifugal cu
palete dispuse radial, în număr impar şi cu unghiuri
diferite între palete.
Zgomotul magnetic se poate reduce, în principal,
prin următoarele măsuri:
– alegerea de numere de crestături potrivite în
stator şi rotor;
– înclinarea crestăturilor rotorice;
– mărirea întrefierului;
– creşterea presiunii de împachetare a statorului
până la o anumită limită;
– alegerea în mod corespunzător a capacităţii
condensatorului.

Fig. 4. Spectrograma nivelului puterii acustice (raport), în funcţie de frecvenţă, pentru un motor asincron monofazat de tip
M3VE90S, cu datele nominale: 1,1 kW şi 1500 rot/min, echipat succesiv cu următoarele capacităţi: a. 40 µF; b. 55 µF;
c. 80 µF. Valoarea medie a nivelului puterii acustice, notată cu Lw, a fost succesiv: a. 74,8 dB; b. 77,7 dB; c. 77,6 dB.
12 ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 54 (2006), Nr. 3
Bibliografie
[1] Iudin, E.Ia.: Izolarea împotriva zgomotelor, Bucureşti, Editura Tehnică, 1968.
[2] Lăzăroiu, F.D., Bichir, N.: Zgomotul maşinilor şi transformatoarelor electrice, Bucureşti, Editura Tehnică, 1968.
[3] Nicolaide, A.: Maşini electrice. Teorie. Proiectare.Vol. I., Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1975.
[4] Sârbu, M.A., Cistelecan, M.V.: Motoare de inducţie trifazate cu randament ridicat şi zgomot redus, Bucureşti, Lucrările ICPE, 1982.
[5] Vijazrabhaven, P., Krishnan, R.: Noise in Electric Machines: Review IEEE Transactions on Industry Application, vol. 35, No. 5, 1999,
pp. 1007-10013.
[6] Yoo, J., Kikuchi, N.: Topology Optimization for Reduction of Vibration Caused by Magnetic Harmonic Excitation. IEEE Transactions on
Magnetics, vol. 38, Nr. 6, 2002, pp. 3643-3649.
[7] Peter, I.: Zgomotul motoarelor asincrone trifazate cu rotor de tip colivie. Teză de doctorat, Braşov, 2004. Conducător şt.: Prof. A.
Nicolaide.
[8] Delaere, K.: Computational and experimental analysis of electric machine vibrations caused by magnetic forces and magnetostriction,
Katholieke Universiteit Leuven, 2002.