MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI

~I SPORTULUI
Universitatea Petrol-Gaze din Ploie~ti
Departamentul de Invatamant la Distanta ~i cu Frecventa Redusa

Mariea Marco

EXTRACTIA
'
PETROLTJLUI
N ofiuni fundamentale

Editura Universitatii Petrol-Gaze din Ploie~ti

-2012-
 Bibliografie
1. Crefu,I.: Hidraulica generala ~i subteranii, Editura Didactidl ~i

Pedagogica, 1983.
2. Macovei, N.: Deschiderea stratelor productive, Editura
Universitatii Petrol- Gaze din Ploie~ti, 2008.
3. Marcu, M.: Extrac{ia petrolului. Aplica{ii numerice fn erupfia
naturalii # erup{ia artificialii, Editura Universitafii Petrol-Gaze
din Ploie~ti, 2005;
4. Minescu, F.: Fizico-chimia zaciimintelor de hidrocarburi, vol.l,
Editura Universitatii Petrol- Gaze din Ploie~ti, 1994.
5. Nicolescu, N.: Intervenfii, repara{ii §i probe de producfie Ia
sonde, Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1985.
6; Popescu, C., Coloja, M.P.: Extrac{ia {i{eiului ~i gazelor asociate,
vol.l. Editura Tehnidl Bucure~ti, 1993.
7. Stoicescu, M.: Hidraulicii subteranii §i hidrotehnicii, Editura
Universitafii Petrol- Gaze din Ploie~ti, 2007.
8. Tocan, I. Extrac{ia petrolului. Pregiitirea sonde/or pentru
exploatare # punere fn producfie, Editura Tehnica, Bucure~ti,

1998.
9. *** Catalogul Packer Systems, Baker Hughes, 2011.
10. ***Catalogul Wireline and Perforating Services, Halliburton,
2011.

209
 Prin urmare cu dit viscozitatea titeiului cre~te cu atat ~i
dinarnica de fund cre~te ca urmare a cre~terii gradientului datorita freclirilor.
De asemenea, presiunea dinarnica de fund cre~te o data cu cre~terea
impurita!ilor ca urmare a cre~terii densitlitii medii a arnestecului gaze-lichid
care conduce Ia randul ei Ia cre~terea gradientului static.
0 data cu cre~terea diarnetrului tevilor de extractie, presiunea
dinarnica de fund scade ca urmare a scliderii gradientului datoritli freclirilor.
Pe de alta parte insa, gazele tind sa se strecoare prin Iichid, barbotandu-1,
tara a-1 aduce Ia suprafata. In aceste conditii sonda inceteazli sa mai produca
in eruptie naturala.
Pe masura ce ratia gaze-lichid cre~te, presiunea dinarnica de fund
scade, ca urmare a scaderii densitli!ii fluidului bifazic ~i deci a gradientului
static. Acest fenomen are Joe pina cand incepe sa creasca seminificativ
gradientul datorita fredlrilor ~i gradientul datorita acceleratiei ca urmare a
existentei unui debit foarte mare de gaze.
Ascensiunea combinatli a fluidului prin tevile de extractie se
modeleazli considerand pentru presiunile mai mari decat presiunea de
satura!ie modelul ascensiunii Iichidului prin tevile de extractie, iar pentru
presiuni mai mici decat presiunea de saturatie modelul ascensiunii fluidelor
bifazice prin tevile de extractie,
In ultima parte a unitatii de invatare se define~te Ia modul general
analiza nodala sau corelatia de functionare strat-sonda care permite
realizarea analizei fi.mcponarii sistemului strat-sondil precun1 ~i optimizarea
pararnetrilor acestuia. De asemenea, se prezinta modul practic de realizare a
analizei nodale in cazul unei sonde in eruptie naturala.
presiunea
lntroducere
Cursu! ,Extractia petrolului. Notiuni fundarnentale" este unul din cursurile de
specialitate obligatorii incluse in prograrnul de studiu al studentilor din anul III IFR.
Prin problematica abordatli, acest curs pune Ia dispozitia viitorilor ingineri, cuno~tintele
de ansarnblu specifice extractiei petrolului.
Cursu! cuprinde notiuni privind curgerea fluidelor prin medii poroase,
deschiderea ~i traversarea stratelor productive, completarea sondelor in dreptul stratului
productiv, prevenirea ~i combaterea viiturilor de nisip, punerea in productie a sondelor,
echiparnentul de fund ~i de suprafata al sondelor exploatate prin eruptie naturala ~i
ascensiunea fluidelor prin jevile de extractie.
In cadrul laboratoarelor s-a urmlirit prezentarea unor echiparnente specifice
exploatarii sondelor, precum ~i efectuarea unor aplicatii. Prin lucrlirile aplicative ~i
testele de autoevaluare, studentii i~i fixeazli notiooile prezentate in cadrul cursului.
Aplicatiile au diferite teme ca: trasarea curbelor de comportare a stratului,
determinarea debitului sondei ~i distributiei presiunii ~i vitezei fluidului produs de strat
in jurul gaurii de sondli, calculul de fixare al unui packer, punerea in productie a
sondelor, stabilirea lungimii niplelor in packer, determinarea variatiei presiunii de-a
lungul tevilor de extractie in cazul ascensiunii fluidelor prin acestea.
Cursu! este structurat pe 5 unitati de invatare u~or de inteles ~i de asimilat.
Resursele complementare utilizate de studenti constau dintr- o serie de aplicatii software
realizate in Mathc~.d pentru rezolvarea problemelor. D<: asemenea, pe calculatoarele din
laborator soot instalate software-uri comerciale ca Pipesim §i SandCade care pot fi
utilizate de studenti in cadrul aplicatiilor. Pe langa aceste resurse, se dispune de
prezentari multimedia ~i echiparnente reale din ~antier in scopul vizualizlirii constructiei
~i modului de functionare al diferitelor dispozitive introduse in gaura de sondil.
Criteriile de verificare soot urmatoar~le:
Pentru activitatea Ia laborator ~i media notelor acordate Ia lucrlirile de
verificare se va considera 25% din nota finala, iar nota acordata Ia exarninarea finala va
reprezenta 75% din nota finala.
Cerinteie de promovare sunt:
• Rilspuns corect Ia 50% din subiectele ~i intreblirile de pe biletul de exarnen
~i frecventa peste 70% pentru obtinerea notei 5.
• Rilspoos corect Ia I 00% din subiectele ~i intreblirile de pe biletul de exarnen
~i frecventa peste 95% pentru obtinerea notei 10.

Bibliografie V
l.Marcu, M.: Extrac{ia petrolului. Aplica(ii numerice fn erup(ie naturala :ji
erup(ie artificialii, Editura Universitatii Petrol-Gaze din Ploie~ti, 2005;
2. Popescu, C., Coloja, M.P.: Extractia titeiului ~i gazelor asociate, vol.l.
Editura Tehnicil Bucure~ti, 1993.

208 5
 V.7 Lucrarea de verificare
1. Sa se studieze tipurile de curgeri ale fluidelor prin tevile verticale
~i sa se evidentieze deosebirile dintre acestea, domeniile de existenta ale
acestora ~i modurile de determinare a variatiei presiunii de-a lungul tevilor
de extractie pentru fiecare tip de curgere.
2. Sa se arate c.um se poate folosi analiza nodala pentru a studia
modul de functionare al unei sonde.

Rezumat
Curgerea fluidelor prin tevile de extractie poate fi monofazica,
bifazica sau combinata. In functie de tipul curgerii, se poate aborda modul
de determinare a variaj.iei presiunii de-a lungul tevilor de extracfie. Prin
urmare, in cadrul acestei unitati de invatare se prezinta algoritrnii de calcul
~i metodologia de determinare a curbelor gradient sau de variape a presbnii
de-a lungul tevilor de ext: "<ctir:o pentm fiecare tip de cur€; ·ere. Cazul
ascensiunii lichidului pri11 tevHe de extractie este eel mai s1mplu de modelat,
alura variatiei presiunii de-a lungul tevilor de extractie fiind o dreapta. Se
mentioneaza ca acest tip de curgere este de&tul de rar inHHnit.
Curgerea fluidelor bifazice sau curgerea eterogena este cea mai des
intalnita prln tevile de extractie, ea manifestandu-se printr-o serie de
regimuri de curgere specifice atilt pentru tevile verticale cat ~i pentru cele
orizontale. Pentru modelarea curgerii amcstecului bifazic prin tevile de
extractie au fest definiti o serie de paran1etrii specifici.
In continuare se define~tc gradientul totai de presiune il
componentele sale. In scopul !ntelegerii modului de deteminare a
gradientuiui de presitme, se prezinta in detaliu metoda Hagedom-Brown,
precum ~i metodologia de trasare a curbei gradient.
Gradientul de presiune este influentat de o serie de parametrii dintre
care cei mai importanti sunt: viscozitatea fluidului, procentul de impuritati,
diametrul tevilor de extractie ~i ratia g~-lichid.

207
 3. a. Influenta diametrului tevilor de extractie asupra curbel or
gradient. Se considera urmatoarele valori ale diametrului interior a! tevilor
de extractie: a" =2 in; a" =2,s in; a/, =3 in. Cuprins
·-- -------------------~---------·---- ---------,

Presiunea, bar lntroducere .............................................................................................................. 5

40 50 60 70 I.Notiuni de curgere a fluidelor prin mediul poros-cuprins ....................................................... 9
10 20 30
I. I Obiective................................................................................................ :........................... I 0
!.2 Curgerea pian radialii ~i stationarli a unui fluid incompresibil spre gaura de sondli .......... II
1.2.1 St;>bjlirea tipurilor de cutgere prin iliediul poros .................................................... II
1.2.2 Tes!UI1 ........................................................................ :.......................................... 13
!.2.3 Exercitii ! ....................................................................................................... 13
!.2.4 Curgerea omogenii ................ ,............................................................................. 13
1.2.4.1 Distribu(ia presiunii §i vitezei injurul giiurii de sondii ................................ 14
!.2.4.2 Debitril sondei, indicele de productivitate §i eficienta curgerii................... 17
1.2.4.3 Curbele de comportare a stratului in cazul curgerii omogene ...................... 20
1.2.4.4. 1dentificarea fenomenelor de contaminare a zonei de strat din apropierea
giiurii de sondii §i a depletiirii stratului productiv cu ajutorul curbelor IPR ......... 21
1.2.5 Testul2 ................................................................................................................... 24
!.2.6 Exercitii 2 ................................................................................................................ 25
!.2. 7 Curgerea eterogena ............................................................................................. 27
!.2.7.1 Determinarea debitului sondei.. ................................................................... 27
I.2. 7.2 Curbele de comportare a stn!tului ;ri cazul curgeril eterogene .................... 29
!.2.8 Testul 3 ......................................................................................................... :......... 33
1.2.9 Exerct(ii 3 ............................................................................................................. 34
I.3 Riispunsurile testelor §i <.-;ercitiilor ........................................................................ 35
b. Influenta impt:, :tlitilor asupra curbelo; gradienti. ~ 20<:<,; !.4 Lucrarea de verificare.... . . .. .. .. .. .. .. . .. .. .. .. .. .. .. .. .. . .. .. .. . . . . . .. .......................... 45
Rezumat. ................................................................................................................................. 45
I.2 -- 40°/o'
/C' ''0°-'
I.3 -- v t·'J· Bibliografie 1.................................................................................. ,....................................... 46
-~
II. Deschiderea, traversarea stratelor productive §i completarea sondei ln dreptul acestora ..... 47
!

I
II. I Obiective .............................................................................................................. :........... 48
Presiunea, bar II.2 Deschiderea <i traversarea stratelor productive ................................................................ 49
11.2.1 Deschiderea §i traversarea stratelor productive cu presinni mari... ...................... 49
0 lO 20 30 40 50 60
II.2.2 Deschiderea ~i traversarea stratelor productive cu presiuni mici .......................... 51
I G II.2.3 Prevenirea ccotaminiirii stratului productiv ................................ ,......................... 55
I 100 ll.2.4 Testul 1 ......................................................... ;................................................. 56
I' E
200
II.3. Completarea sondei in dreptul stratului productiv ............................... " ........................ 56
II.3.1 Cazul stratelor bine consolidate ............................................................................. 56
I ci 300 II.3.2 Cazul stratelor slab consolidate .................................................... """"'"" ........... 58
I' liD
400
I E 11.3.3 Testul2 ........................... ,................... :................................................................ 60
·~ 500 II.4. Prevenirea ~i combaterea viiturilor de nisip .................................................................... 61
1: II.4.1. lvietode de iuvestigare si previziune a viitmilor de nisip ............................. 62
<til 600
"0 II.4.2 Metode de prevenire a viiturilor de nisip .............................................................. 63
<1: 700 II.4.2.1 M:iode mecanice ........................................................................................ 64
Sot II.4.2.2 Metode chimice .. " .................................... " ........................................ 81
900 IT.4.3 Teotul3 .......................................................................................................... 84
1000 II.S Riispunsurile testelor................................................................................................ 85
II.6 Lucrarea de verificare ............................................................................ 100
Rezumat.. ....................................................................................................................... I 00
Bibliografie.II........................................................................................... :. ··•· ................. 101
III. Completarea sondelor exploatate prin eruppe naturalii ........................................................ I 03

206 7
 III. I Obiective .......................................................................................... 104 Raspunsurile exercitiilor
III.2 Completarea sonde lor de mica §i medie adancime exploatate prin eruptie naturala ... 105
III.2.1 Packere ............................................................................................................... 106
1. a. Presiunea dinamica de fund p d = 171.9 bar.
III.2.2.1 Calculul fixi\rii packerelor ....................................................................... 107
JII.2.2.2 Exercipi 1................................................................................................ 113 b. V ariatia presiunii cu adancimea
III.2.2 Capete de eruptie ................................................................................................ 114
III.2.3 'fevi de extracpe ................................................................................................. 120
III.2.4 Testul 1............................................................................................................... 124
III.3 Completarea sondelor de mare adancime exploatate prin eruptie naturala .................. 125 200
150
III.3 .I Echipamentul de suprafata ................................................................................. 125
III.3.2 Echipamentul de adilncime ................................................................................ 126 0 '. ' -+- .-L:L-:
III.3 .3 Determinarea deformatiilor tevilor de extracpe §i stabilirea lungimii niplelor In
packer............................................................................................................................. 133
lli.3.4 Testu12 ............................................................................................................... 139
III.3.5 Exercitii 2 ........................................................................................................... 140
.
.u
E aoo
100
200
400
~-
-' ,--- .

:~±t~=m:±±Ut
E soo
III.4 Raspunsurilor teste1or §i exercipilor............................................................................. 141
III.5 Lucrarea de verificare ........................................................................... 147
i·c:; 600
t·-
Rezumat.... .. ....... .... .. ........ ..... ......... .. ... ... .. ... .... .. .. ..... ........ ... ....... ... .... .. ... .... .... .. ... .... ... ... ... .. ... 148
:a! 1\!'+-1=8 .. T.
Bibliografie.III.. ..................................................................................................................... 148 f j
1000
N. Punerea In productje a sonde1or ........................................................................................... 149 1100 ___ .., -r..

~ : ' m·-~·~
'
N.l Obiective........................................................................................................... 150
N.2 Principii generale ....................................................................................................... 151
IV.2.1 Punerea In productie prin circulatie .................................................................. 152
N.2.2 Punerea in productie prin denivclare cu piston ................................................. 157
1300
14W . : :
1
"'" ::;,.w "'J±F,Ji-~ I
1200
t- ::
' ; .i:J
. ~--4--:=L._

· .
i .. ~l-- ,.: -i :_..
l

P -1.719ba
N .2.3 Puncrea In productie prin deniveiare cu gaze comprimate ..................... 162
N.2.4 Punerea in productie prin denivelare cu azot. ........................................ 165 2. Presiunea din capul de eruNk este mai mica decat presiunea de
N.3 Testui ! ............................................................................................................ 169
N.4 Exercitii ! ........................................................................................................ 170 satGatie ceea ce inseamrtli eli pe tevi ar<O loc as.:ensiunea unui fluid bifazk.
I\' .5 R"aspunsurLe ·1 lestuI m. ~I. exercrtn . "I or ..... .. .. ......... .............. ........ ............... ..... .... 17?- Pentru determinarea curbei gradient s-a utilizat metoda de dete;minare a
N.6 Lucrarea de verificare .......................... , ...................................... 175
Rezurnat. .................................................................................... , ... .... .. .. .. ... ... ... ...... .. I 7 5 gradientului de presiune elaboratli de Hagedorn-Brown. Presiunea dina'l:icii
Bibliografie.N......................................................................................................... 176
este p d = 47 bar, iar curba gradient este prezentatli in figura de mai jos.
V.Ascensiunea fluidelor prin tevile de extractie ~i analiza nodaHL ........................................... l77
V.1 Obiective ......................................................................................................................... 178
V .2 Ascensiunea fluidelor prin tevile de extracpe ................................................................ 179 lI p :Sbar Preslunea,bar P..,=90bar
V .2.1 Principii generale ................................................................................................. 179 1
V.2.2 Ascensiunea lichidului prin tevile de extractie ................................................... 179 i o 1 1o zo w 40 so 60 7~ 80 gp 100
V.2.3 Ascensiunea fluide1or bifazice prin tevile de extractie ........................................ 181 H. 1 • ~.,; .-;
V.2.3.1 Regimurile de curgere ...........: ....................... :.......................................... 181 iii O
100
I •\!· ,~.
i-H+ ,.,.,,
.,-,-,--· . fH i··:n"r'l''"-'r•
,i+i ·nTC:OTtc·-
+If;...,,,
~
1

V.23.2 Metode de determinare a gradientului de presiune ................................... J 84

V.2.4 Ascensiunea combinatii a !ichidului ~i fluidului bifazic prin tevile de
,
! E
200 #r1

,
,

·-wl· H+'
j-f-'.f\1 'I- ,,J-rl .
,

,
'

· "
l~n·
:1,
:, ;

1~r~+fW
:H+Rtit,
,, : ·
,. r
,

1' t
l
; '''' ';' ' '

i,I! _rl"'e 400 ~Jil··. I I1- -LU.·fl.'e.~H<

300
extractie" ..................................................................................................................... 195 1;!i i-rt~:·r:-i+~ : ~; ; ·;• .,.,.H+ :tt+'.· '.'_..d-r-:
,1. Heel"''
. - - ;,;•.!
, hf
, -.: i II~:,··±J·i-'1~ '·.·,.I
.
V.3. Analiza 11odala sau corelatia de fhnctionare strat-sonda ............................................... 197 ..~-j-
- , _ ·:r-1-/~.; ''-'·>·•+~·
, , , • .;J-: -:,. rT. 1. •:i-: 1::,, ..:.-f-r+i j.:.j.,

I ~ :t;j~±'c;.L::.,
#r •H >'t:· !\'L
''', ·ir1f''
500 1
V.3.1 Analiza nodalii in cazul unei sonde in emptie naturaHI ...................................... 198
.u ooo· ++ :: · .·· ,tJ\-H+t+th+i••+'+i! II
i'-1' '- 1·~t·+-.
'I
V.4 Testul1 ........................................................................................................................... 200 , J,. , ··'"'. r·..- W++. •+-. ·.-·
'+·'. L'.·. . -'·. ~-
t ·. ·. . ·.

V.S Exercifii1 ....................................................................................................................... 201 - <I( ·roo W$,.'.

' 't oli.
+H-H+, ' '·
1-t' : '
·., '' • '-.
rr t~'' !=+
'
. ~;
H-•.·Li
•. w±.·
. . .'. ·.
i
V .6 RAspunsurile teste!or ~i exercitiilor............................................................................... 203 800 fhli 1 :r.j:,tf'' .,, . '·u'f-H-:' +1· I
V.7 Lucrarea de verificare ........................................................................... 207 : it~!; 0_':-'1T , ,·, tft+r .•. ,,,,-' .: ·;:i~ I
Rezumat. ................................................................................................................................ 207 1
Ili++th " ;...!' ~· 4 IT . . " :t: I I ::

Bibliografie V ........................................................................................................................ 208 1100 h-,_;.-,.n·n'

1200 i!lol
.; d-
tt' +t+
'
: +H' j ,! '''
Bibliografie ............................................................................................. 209

205
8
 4. Fractia de lichid, re&pectiv frac?.a de gaze de intrare sunt definite
ca fiind raportul dintre debitul de lichid, respectiv de gaze ~i suma debitelor
de lichid ~i de gaze:
I. Notiuni de curgere a
I' - Q, . f - Q• .·
Ji-
Q, +Q.
' g-
Q, +Q. fluidelor prin mediul poros
Suma fractiilor de lichid ~i gaze este egala cu unitatea.
5. Viteza superficiala a lichidului, v,1 , respectiv a gazelor, v,. este
Cuprins
definita ca fiind raportul dintre debitul de !ichid, Q,, respectiv de gaze Q. ~i

aria sectiunii transversale a tevii, A prin care curge amestecullichid -gaze: Introducere ................................................................................ 5
I.Notiuni de curgere a fluidelor prin mediul poros-cuprins ..................... 9
1.1 Obiective.................................................................. ;......................... 10
Q,. Q. I.2 Curgerea plan radiala si stationarll. a unui fluid incompresibil spre
v,, =A, v,.=A gaura de sondll........................................................................................... 11
I.2.1 Stabilirea tipurilor de curgere prin mediul poros ..................... 11
I.2.2 Testul1 .................................................................................... 13
Viteza amestecului vm es,te data de suma vitezelor superficiale ale
1.2.3 Exercitii 1................................................................................ 13
lichidului ~i gazelor : I. 2.4 Curgerea omo gena ................................................................ 13
1.2.4.1 Distributia presiunii ~i vitezei in jurul gll.urii de
sonda......................................................................................... 14
vm_ = v$/ + vsg 1.2.4.2 Debitul sondei, indicele de productivitate ~i eficienta
curgerii ....................................................................................... 17
I.2.4.3 Curbele de compc.;tare a stratului in cazul curgerii
6. Vitezele reale ale lichiduiui ~i gazelor se definesc ca fiind raportu!
omogene.................................................................................... 20
dintre debitele de lichid, respectiv de gaze ~i ariile ocupate de lichid, 1.2.4.4. 1dentificarea fenomenelor de contaminare a zonei de
strat din apropierea gaurii de sonda ~i a depletarii stratuJ ui
respectiv de gaze.
productiv cu ajutorul curbelor IPR.................................. 21
1.2.5 Testul 2..................................................................................... 24
Q, v,,
V 1 = - = - ; Vg
Q.
=-=-
v,. 1.2.6 Exercitii 2................. .... ...... ............ ............. ..... ............... .... ... . 25
1.2.7 Curgerea eterogenll. .............................................................. 27
A1 e, A. e.
1.2.7.1 Determinarea debitului sondei.. ..................................... 27
12.7 .2 Curbele de comportare a stratului in cazul curgerii
Aceste viteze sunt mai mari decat vitezele superficiale ale fazelor eterogene................................................................................... 29
1.2.8 Testul3 .................................................................................... 33
respective. Diferenta dintre vitezele medii in situ ale fazelor reprezinta
1.2.9 Exercitii 3 ................................................................................ 34
viteza de alunecare. 1.3 Rll.spunsurile testelor ~i exercitiilor.................................................... 35
1.4 Lucrarea de verificare ...................................................... .45
7. Gradientul de presiune reprezinta pierderea de presiune, exprimata
Rezumat. ................................................................................................. 45
in bar(N/m2) raportata Ia I m de teavll. de extractie. Componentele Bibliografie I. ................................................................................................... 46
gradientului total de presiune sunt: gradientul static, (dp/dh), .•tic;

gradientul datorita frecll.ri!or, (d p ldh)f"c.,;; gradientul datorita acceleratiei,

{d P /dh }ace·
204 9
 1.1 Obiective V.6 Raspunsurile testelor §i
Obiectivele urmiirite in cadrul acestei unitiiti de invatare sunt: exercitiilor
• stabilirea tipurilor de curgere prin mediul poros;
• definirea unor para.metrii foarte importanti in extractia petrolului Raspunsurile testulului 1
ca presiunea dinamica de fund, presiunea staticii, rapa gaze-titei
1. V arianta corecta c.
etc; in funcpe de presiunea fluidelor in timpul ascensiunii acestora prin
• determinarea debitului sondei ~i indicelui de productivitate; tcvile de extractie curgerea poate sa fie:
• determinarea distributiei presiunii ~i vitezei In jurul gaurii de • monofazica atunci cand presiunea in orice punct din interiorul tevilor de
sonda pentru curgerea omogena; extractie este mai mare deciit presiunea de saturalie.
• trasarea curbei de comportare a stratului pentru curgerea • bifazica (trifazica) atunci ciind presiunea in orice punct din interiorul
omogena ~i influenta fenomenelor de depletare ~i de contaminare tevilor de extractie este mica decat presiunea de saturape.
asupra acesteia; • combinata (monofazica ~i bi sau trifazica) atunci ciind presiunea
• determinarea debitului sondei ~i a curbei de comportare a dinamica de fund este mai mare decat presiunea de saturatie, iar
stratului in cazul curgerii eterogene. presiunea din capul de eruptie este mica decat P' ;;3iunea de saturatie.
Toate aceste notiuni sunt necesare studentului pentru a-~i lnsu~i 2. Variatia presiunii cu adiincimea In cazul as~·<:"il&iunii lichidului
notiunile de baza privind curgerea fluidelor prin mediul poros. Aceste prin tevile de extractie. "
T'• \\
!l.. II, ..
nopuni ii folosesc Ia intelegerea fenomenelor care apar In acest caz ~i a • pentru sonde verticale .

semnificatiei curbei de comportare a stratului care stii Ia baza proiectarii

\
v 2h
orici'irui regim de functionare a! unei sonde. p = P2 + p,gh+J. 2d Pt

• pentru sonde inclinate

\
v 2l
p = p 2 + p 1glcosB+J.-p1
2d
\
j_ 1
h~ "
-"
3.Regimurile de curgere care se intaln-::s.; Ia ascensiunea fwk<elx
bifazice prin tevile de extractie sunt: .. -• n ·1-
i
C"J!"S'"'""'l- o;:.cUA

• curgere bule; -}-

1
• curgere dopuri;
• curgere spuma; t- c,...~, d::-oourl

• curgere ceata +-
i=uraer"e b\.•le

::?03
10
 • diametrul exterior a! tevilor de extractie, d, = 2 7 /8 in
(0,073m);
1.2 Curgerea plan -radiala
• diametrul interior a! tevilor de extractie,, d 1 = 2,5 in
~i stationara a unui fluid
(0,0635m); > '

3 incompresibil spre gaura de

• densitatea titeiului, p, = 875 kg/m ;
sonda
• densitatea apei, P. = 1050 kg/m3 ;
3
• densitate aerului, p "" = 1,297 kg/m ;
1.2.1 Stabilirea tipurilor de curgere prin
3
• densitatea relativli a gazelor, p,. =0,65 kglm ; mediul poros
3
• tensiunea superficialli a titeiului, a, = 30 ·10- N/m; Tipurile de curgere a fluidelor prin mediul poros se pot determina
3 ' .
• tensiunea superficialll a apei, a. = 60 ·10- N/m; comparllnd presiunea dinamicll de fund, respectiv presiunea statica cu

• viscozitatea titeiului, flt = 1,75 ·1 o-3 Pa.s; presiunea de saturatie sau prin compararea ratiei de solutie, r, cu ratia gaze-

3 (i(ei, RGT. Prin urmare, se pot identifica urmatoarele tipuri de curgere:

• viscozitatea apei, fl. = 1 ·10- Pa.s;
• curgere omogenli pentru p c > p sat §i p d > p sat sau r, ~ RGT ;
• viscozitatea gaze!or, fl. = 0,02 ·1 o-3 Pa.s;
• curgereeterogenlipentru Pc <Psat §i pd <Psat sau rs <RGT;
• presiunea in capul de eruptie, p 2 = 5 bar;
• curgere combinatii pentru p' > p sat §i fJ d < p sat .
• presiunea de saturatie, p '"'' = 90 bar;
Presiunea dinamicii de fond (Bottom Hole Flowing Pressure- BHFP
• impuritlltile i ;. 20%;
sau Flowing Presure), p d este acea presiune masuratli sau estimatli Ia media
3
• debitul de lichid al sondei, Q1 = 85 m /zi;
perforaturilor in timp ce sonda produce un anumit debit Q (cu sonda
3
• debitul de gaze a! sondei, Q, = 2500 Nm /zi.
curgllnd).
3. Sli se studieze influenta urmatorilor parametrii asupra curbelor Presiunea staticii sau presiunea pe conturul de alimentare (Static
gradient in conditiile datelor sondei de Ia exercitiul 2: Bottom Hole Pressure - SBHP), p c reprezintli acea presiune masuratii sau
a. Diametrului tevilor Cie extractie. Se consider!\ urmatoarele valori
estimatli Ia media perforaturilor cu sonda inchisa ( Q = 0).
ale diametrului interior a! (evilor de extractie: d 11 =2 in;
Presiunea diferenfialii sau ciiderea de presiune strat-sondii
d 12 =2,5 in; d 13 = 3 in. (Differential pressure), 6p reprezintli diferenta dintre presiunea statica §i
b. Impuritlitilor i 1 =20%; i2 =40%; i3 =60%. presiunea dinamica de fund.
Rafia gaze-{ifei(Gas Oil Ratio - GOR), RGT reprezintli raportul
dintre debitul de gaze §i debitul de titei mlisurate in conditii de suprafata.

202 11
 Ratia de solutie (Solution Gas-Oil Ratio), r, reprezinta cantitatea de

gaze dizolvate intr-un metru cub de titei mort aflat In anumite conditii de
presiune ~i temperaturll.
Presiunea de saturatie (Bubble- Point Pressure), p,.,, reprezintli
V.5 Exercitii 1
presiunea Ia care apar primele bule de gaze. Aceasta se poate determina pe l.La o sondll se cunosc urmatoarele date:
baza unei probe de fluid prelevata din sondll ~i introdusa In autoclava sau • adancirnea Ia care este fixat ~iul tevilor de extractie,
analitic. in literatura de specialitate sunt prezentate o serie de relatii de H = 1500 rn;
calcui ·pentru determinarea presiunii de saturatie determinate pe baza • diarnetrul interior al coloanei de exploatare, Di ·= 0,127 rn;
prelucrlirii datelor experimentale efectuate pe diferite tipuri de titeiuri.
• diarnetrul exterior al tevilor de extractie, d. = 2 7 I 8 in
Una dintre cele mai utilizate relatii de ca!cul pentru determinarea
presiunii de saturatie este relatia lui Standing: (0,073rn);
• diarnetrul interior al tevilor de extractie, di = 2,5 in
Psat = 5,272. (RGT)0,83. 100,0288+1,62·10-'tI (I) (0,0635rn);
Prg I, 768-1,643pn
3
10 Pn • densitatea titeiului, p, = 850 kglrn ;

3 3
• densitatea apei, Pa = 1075 kglrn3;
unde RGT reprezinta ratia gaze-titei, Nm /m ;
• viscozitatea titeiului, f.l, = 1,75 ·1 o·' Pa.s;
RGT= Q,,
Q, • viscozitatea apei; f.la = 1·10- Pa.s;
3

p,. - densitatea realativll a gaze lor; • presiunea in caput de eruptie, p 2 = 40 bar;

t 1 - temperatura de fund, °C;
• presiunea de saturatie, p ,., = 30 bar;
t1 =t, + 0,03H, • irnpuritatile i = 20%;
t, - temperatura de suprafatll, °C; • debitul sondei, Q = 65 rn3/zi.
H- adiincimea sondei, m; Sa se determine:
Pn- densitatea relativll a titeiului; a. Presiunea dinamicli de fund;
b. Variatia presiunii cu adancimea in cazul ascensiunii
Pn = .f!J_ '
P. lichidului prin tevile de extractie.
p,- densitatea titeiului, kg!m
3
; 2. Sa se traseze curba gradient ~i sa se determine presiunea dinarnica de

Pa- densitatea apei pure, Pa =1000 kg!m3; fund in conditiile in care se cunosc urrniitoarele date:

p ,., - presiunea de saturatie, bara. • adanchnea Ia care este fixat ~iul tevilor de extractie,

H =2200m;
diarnetrul interior al coloanei de exploatare, Di = 0,127 rn;
12 •

201
 1.2.2 Testul 1

1. Ce reprezinta presiunea statica, respectiv presiunea dinamica de

V.4 Testul1 fund?
2. Ce reprezinta presiunea de saturatie ~i cum se determina?
1. Care din urmatoarele variante sunt corecte:
3. Ce reprezinta rapa gaze-tiei , respectiv ratia de solutie?
Tipurile de curgere care pot apare In tevile de extractie sunt:
4. Ce se intelege prin caderea de presiune strat- sonda?
a.
5. In ce conditii are loc curgerea omogena, respectiv eterogena?
• monofazica;
• bifazica (trifazica);
b. 1.2.3 Exercitii ·1
'
• combinatii (monofazica ~i bi sau trifazica).
1. Sa se determine presiunea de saturatie In conditiile in care se
c.
cunosc urmatoarele date:
• monofazica;
• Debitul de gaze a! sondei, Q8 = 2500 Nm3/zi;
• bifazica (trifazica);
• Debitul de titei al sondei, Q, = 100 m 3/zi;
• combinata (monofazica ~i bi sau trifazica).
~i sa se scrie conditiile in care aceste tipuri de curgere au loc.
• Temperatura Ia suprafafii, t, = 15°C;

2. Ce alura are variatia presiunii cu adancimea In: cazu! ascensiunii • Adancimea sondei, H = 2500 m;
lichidului prin tevile de extractie ~i care este ecuatia care stii Ia • Densitatea titeiului, p, =830 kg/m3;
baza acesteia? • Densitatea relativa a gazelor, p,8 =0,7.
3. Ce regimuri de curgere se intalnesc Ia ascensiunea fluide1or
2. Folosind rezultatul de Ia punctu11 sa se determine tipul curgerii In
bifazice prin tevile de extractie?
conditiile in care presiunea statica p, = 100 bar, iar presiunea
4. Cum sunt definite fractia de lichid, respectiv fractia de gaze?
dinamica p a= 80 bar.
5. Cum se definesc viteza superficiala a gazelor, viteza superficiala a
lichidului ~i viteza amestecului?
6. Cum se definesc vitezele reale ale lichidului ~i gaze lor ~i viteza de 1.2.4 Curgerea omogeni plan-radiali ti
• alunecare? stationari a unui fluid incompresibil
7 .Ce reprezinta gradientul de presiune ~i care sunt componentele spre gaura de sondi
gradlentului total de presiune ?
Curgerea omogena plan-radiala ~i stationara a unui fluid in-
compresibil spre gaura de sonda are Joe in conditiile urmatoarelor ipoteze:
• stratul productiv are grosime constanta;
• stratul productiv este omogen ~i izotrop;

200 13
 110 ···---
• presiunea pe conturul de alimentare este constantli in timp;
' I 7 ./' 1-'2-.JVUd.l
I 'I --
I
100 I I ~~-
• sonda este verticala;
!
L. I _j
90 I

.·
• sonda este perfectli din punct de vedere hidrodinamic;
80
i __j
• fluidul este incompresibil;
• curgerea fluidului prin zllcamant este omogena. !;!
70
+~~
"'" +-----P>-~1--+'--+~~p,=--'1-0b;;;--i----}-~~1
-"'

I
60
Sonda este perfecta din punct de vedere hidrodinamic atunci cand
este perfecta atat dupa gradul de deschidere cat ~i dupa modul de -~ 50 I I I
"
<1::
deschidere. 40.

Sonda este perfectli dupa gradul de deschidere daca traverseazll 30

integral stratul productiv. De asemenea, ea este perfectli dupa modul de 20 I i

deschidere daca produce prin peretele ei natural (adica in dreptul stratului 10 f~~-t----+-~----t~~-+~~~~---1
productiv gaura de sonda nu este echipata cu coloana tubata ~i perforata). 0 +----~~+----~-

0 20 40 60 80 100 120
Debitul, m3/zi
1.2.4.1 Distribufia presiunii §i vitezei in jurul
gaurii de sondi Fig. 14. Stabilirea corelafiei de.fimcfionare strat-sondii.
Ecuapa generala care descrie curgerea plan-radiala stationara spre
gaura de sonda a unui fluid incompresibil scrisa in coordonate cilindrice Toate perechile de valori (presiune dinamica, debit de lichid)
este: corespunzatoare acelei valori a presiunii din capul de eruptie se reprezinta
grafic pe acee~i diagrama presiune in functie de debit, pe care s-a
.!_ ·
r dr
_i_(r ddrp) =0 (2) reprezentat ~i curba de comportare a stratului. In acest mod se obtine curba
de comportare a echipamentului. Se considera, de asemenea, mai multe
Din ecuatia (2) rezultli: valori pentru presiunea din capul de eruptie, obtinandu-se prin procedeul
descris mai sus, o farnilie de curbe de comportare a echipamentului pentru
rdp =c (3) diferite valori ale presiunii din capul de eruppe. La intersectia acestor curbe
dr
cu cea corespunzatoare comportlirii stratului, se stabilesc punctele de
Daca in ecuafia (3) se separa variabilele ~i apoi se integreaza de la r corelatie de funcponare strat-sonda pentru diferite valori ale presiunii din
Ia r,, respectiv de Ia pIa p, rezultli: capul de eruptie.
Atunci cand curgerea prin tevile de extractie este bifazicii, pentru

I c dp=c· f' dr
--; (4)
determinarea curbelor de comportare a echipametului se utilizeaza o metoda
de determinare a gradientului de presiune. In continuare procedeul de
determinare a punctelor de corelatie de funcponare strat-sonda este acela~i
p-p, =c·lnr'
r
(5) cu eel descris mai sus.

14 199
din separator p ><P constituie punctele de capat ale sistemului, ele fiind sin- unde c este o constanta care se determina tinand seama de
urmatoarele conditii Ia limita:
gurele valori fixe care nu variaza cu debitul.
Reprezentfint;i !P'aflc variafia presiun,ii in functie de debit pentru • Ia raza sondei r, corespunde presiunea dinamica p d ;

fiecare din aceste componente, se obpn doua curbe care se intersecteaza • Ia raza conturului de alimentare, r, corespunde presiunea statica sau
intr-un punct numit punct de corela{ie de func{ionare strat-sondii ale carui presiunea pe conturul de alimentare, p, (fig.1).
coordonate reprezinta presiunea ~i debitul din nod (fig. 13).
Prin urmare, constanta c este determinata de relatia:

V.3.1 Analiza nodala in cazul unei sonde in c= P, -pd

(6)
eruptie naturala r,
In-
r,
In cazul unei sonde care functioneaza in eruptie naturala pentru
stabilirea corelatiei de funcponare strat-sonda se procedeaza astfel:

,· · ~P• • · · ·
• se determina tipul curgerii in funcfie de presiunea de
saturatie, presiunea dinamica de fund ~i presiunea statica;
• se traseaza curba de comportare a stratului in funcfie de tipul
curgerii;
': '

• se determina curbele de comportare a echipamentului

considerand mai multe valori pentru presiunea din capul de
eruptie. Aceste curbe se determina in funcpe de tipul curgerii
·················jp,
prin tevile de extracfie (monofazica sau bifazica).
Fig.! Conditiile Ia limitii.
In cazul curgerii monofazice prin fevile de extractie, curbele de
comportare a echipamentului se traseaza pe baza relapei: inlocuind relatia (6) in relatia (5), rezultii:

Pd = p, + Hp,g + ;,_ Hv' 0... (32) p=p, p,-pdlnr' (7)

2d In r, r
r,
in care viteza lichidului este v = 4Q1 I m/ 12 , iar factorul de frecare A- se de-
Cu ajutorul relatiei (7) se poate determina distributia presiunii In
terminii in functie de regimul de curgere ~i numiirul Re .
jurul gaurii de sondii.
Pentru determinarea curbelor de comportare a echipamentului se
Pentru determinarea distribupei vitezei se apeleaza Ia legea lui Darcy
considera mai multe valori pentru debitul de lichid ~i cu relatia (32) se
dupa cum urmeaza:
determina presiunile dinamice de fund, p d corespunzatoare unei anumite

valori a presiunii din capul de eruppe, p 2 •

198 15
 k dp
v=-·- (8)
f.l dr

unde f.l reprezinta viscozitatea dinamica a lichidului, Pa.s; V.3 Analiza nodal a sau corelatia
k- permeabilitatea absoluta, m 2
•
de functionare strat-sonda '
Din relatia (3) se observa ca:
Orice sistem de extractie este compus din urrnatoarele elemente:
dp c
-=- (9) ziiclimantul, gaura de sonda ~i instalafiile de suprafata. Pentru ca sistemul sa
dr r
functioneze este necesar c.!l perforrnantele elementelor constitnente sa fie de
Daca relatiile (6) ~i (9) se introduc In relatia (8) rezulta: a~a maniera inciit sa perrnit!i obtinerea unui punct de functionare.
Practic, analiza function!irii, precum ~i optimizarea pararnetrilor unui
k p,- Pd I
v=-· ·- (10)
f.l In r, r sistem de extractie se realizeaza cu ajutorul analizei nodale. Aceasta
r, presupune identificarea componentelor sistemlui, izolarea din sistem a unui
punct unic numit nod ~i deterrninarea debitului ~i presiunii in acest nod.
Cu ajutorul relatiei (I 0) se poate determina distributia vitezei
fluidului In jurul gaurii de sonda.
Curba de comportare a stratului

(--1·--,
'.. - .
~ _
>
Curba de comportare
.j '
"'c:
Cll
:I
a echipamentului
ci
1. :• Pc 111
OJ
• ,_
a.
~
.·"'
.
·-
'"'
•GI
~

:c..

''----'rs rc Debitul
Raza
Fig. 13 Analiza nodalii.
Fig.2. DistribuJia presiunii # vitezei
fluidului in juru/ gaurii de sonda.
in cele mai multe cazmi, nodul se alege Ia nivelul mediei
In figura 2 s-au reprezentat grafic distributia presiunii ~i vitezei In
perforaturilor, sistemul de extractie imp1irfindu-se in doull componente fa;a
juru! gaurii de sondli. Din aceastli figura se observa eli viteza fluidului are
de acesta: componenta din arnonte, care cuprinde toate elementele dintre
cele mai mari valori In apropierea gaurii de sondli ceea ce permite
nod ~i conturul zacllmantului ~i componenta din aval, care cuprinde toate
antrenarea nisipului din strat in gaura de sondll in cazul stratelor slab
elementele dintre nod ~i separator. Presiunea de zacllmant p, ~i presiunea
16

197
 presiunii din tevi cu ad§ncimea este reprezentata printr-o consolidate. Efectul acestui fenomen consta in formarea unor caverne in

dreapta a carei ecuatie este: apropierea gaurii de sonda, care in anumite conditii pot deveni instabile
conduc§nd Ia prabu§irea acoperi§ului stratului §i in consecinta Ia
2
v h deteriorarea coloanei.
p =P,., + p,gh + A,-p1 (30)
2d
De asemenea, se observa ca in apropierea gaurii de sorida presiunea

Dacil sonda este deviata, av§nd unghiul de deviere B, atunci are '0 scadere tntr-un ritrn mai accentuat. S-a constatat ca hi aceasta zona se

h = l cosB. Prin urmare, presiunea dinamica de fund se poate determina cu pierde aproximativ 1/3 din de energia zadimantului.

relatia:
1.2.4.2 Debitul sondei, lndicele de
2 productivitate ~~ eficienta curgerii
Pd =p,., +p,g(H-h.)
,., +A- v (H-h,.,) p (31)
2d I Debitul unei sonde verticale se determina cu relatia:

H fiind adancimea la care se afla ~iul tevilor de extractie; Q=v·A (11)

• se reprezinta grafic variatia presiunii cu ad§ncimea rezult§nd

unde v reprezinta viteza fluidului corespunzatoare razei r (relatia(l 0)),
o curba gradient cain figura 12.
iar A reprezinta aria laterala a cilindrului de raza r ( A= 27rf'h )(fig. 3).

Presiunea '!'Z
.,... ''

I
Curgere bifazidi Curgere monotazica
'
'''
'
----:----
'
'
I ' I

-............. ~· ...
h
I
I
I
o
:
:
I
I
I
a I o I
ff I : I
a I ' I
·g I : I

: '
I : I
"-,
I
'~U

~ ~
l ', ........ . ......
'
'
I
I
------}------
,.. ...
.,;
.,.
____X

......... "-- ... -------

fl - Pa k'y
t Fig.3 Schema gtiurii de sonda ~a stratului productiv.
Fig.12. Curba gradient in cazul ascensiunii combinate
Tinfuld seama de relapile (10) ~i (11) 4ebitul unei sonde verticale
a lichidului ~ fluidelor bifazice prin tevile de extracpe.
perfecte din punct de vedere hidrodinamic se determina cu relatia:

196 17
 k Pc- Pd . .!. •27!rh 2nkh(p,- pd)
Q= 11 ·1nr, r . r· (12) V.2.4 Ascensiunea combinata a lichidului §i
r,
.u In...£ a fluidului bifazic prin tevile de
r,
extractie
'
Relatia (11) exprima debitul sondei ideale In conditii de ziicamant.
Ascensiunea combinatll a fluidului prin tevile de extractie are loc
Pentru determinarea debitulu{ sondei ideale In conditii de suprafatl[ se
atunci cand presiunea acestuia se modifica pornind de Ia ~iul tevilor cand
utilizeaza relatia urmatoare:
este mai mare dedit presiunea de sat~atie ( p > p ,., ) ~i ajungand Ia
Q= 211kh(p,- pd) suprafata cand devine mai mica dedit presiunea de saturatie( p > p sat).
(13)
bpln r, i
r, Astfel, de Ia ~iu panii Ia un anumit reper, unde presiunea devine egala cu
presiunea de saturatie, are loc ascensiunea lichidului. Mai sus de acest reper
In care b reprezintll factorul de volum al P.teiului, iar h este grosimea pana Ia suprafatl[, ca urmare a scaderii presiunii sub presiunea de saturatie,
stratului productiv.
ies gazele din solutie, iar curgerea devine bifazica.
Factorul de volum alfifeiului (Formation Volume Factor of Oil), b, Problema care se pune fn acest caz este determinarea adancimii Ia
reprezintll raportul dintre volumul de titei (incluzand §i gazele dizolvate) in care se produce schimbarea tipului de curgere ~i determinarea curbei
conditii de zllcamant §i volumul de titei in conditii de suprafata. gradient. Pentru rezolvarea problemei se procedeazii astfel:
in cazulln care In imediata vecinatate a sondei exista o zona de strat • se determina presiunea de saturatie §i se marcheaza pe
contaminatll atunci debitul sondei reale in conditii de suprafatl[ se -:!etermina diagrama presiune In functie de adancime;
cu relatia: • se pome~te de Ia presiunea p 2 din capul de eruptie
considerandu-se m intervale de presiune egale pana cand se
211kh(p,- pd)

pb[s+ln(~:JJ
(14) atinge presiunea de saturap.e. Caderea de presiune pe fiecare
Q=
interval se poate considera de exemplu D.p = i 0 bar.

• pentru fiecare interval de presiune j considerat se calculeazii

unde s este factorul skin care reprezintll caderea suplimentara de presiune,
adancimea Ml1 pe care se pierde presiunea l!J.p ;
exprimata adimensional, rezultata in urma contaminiirii zonei de strat din
vecinatatea gaurii de sonda. • adancimile M11 se lnsumeaza, rezultand adancimea

Valorile factorului skin pot fi pozitive sau negative. Cele pozitive corespunzatoare presiunii de saturatie h,.,.
caracterizeaza existenta unei zone contaminate In jurul gaurii de sonda, iar
m
cele negative caracterizeazii rezultatul unei operatii de stimulare a sondei LM!J = h,.,
j=l
prin care s-a urmllrit sa se obtina indepiirtarea efectului contaminllrii
stratului din vecinatatea gaurii de sonda.
• pe adancimea ( H- h,., ), pres\unea este mai mare decllt
De asemenea, tot in factorul skin se pot .ingloba §i efectele com-
presiunea de saturatie, curgerea fiind omogenll, iar variatia
pletarii sondei, geometriei §i imperfectiunile acesteia.

18
195
 0 data cu cre~terea diametrului revilor de extraqie, presiunea Indicele de productivitate arati'i cat produce o sondil corespunzi'itor
dinamica de fund scade ca urmare a scaderii gradientului datorita frecarilor. unei presiuni diferentiale (p,- pd) egala cu 1 bar.
Pe de alta parte insa, faza lichida tinde sa ocupe o suprafata din ce in ce mai
Indicele de productiviate ideal, IP se determina cu relatia:
mare in sectiunea de curgere. In consecinta viteza de curgere a fazei lichide
scade foarte mult, iar gazele tind sa se strecoare prin lichid, barbotfu:ldu-1, IP= 2nkh
(15)
f'ari'i a-1 aduce la suprafati'i. In aceste conditii sonda inceteazii sa mai produca
ph In(~:)
in eruptie naturali'i.
Acestii situatie poate fi reversibila daca se mic~oreaza diametrul sau cu relatia:
tevilor de extractie care ar conduce la cre~terea sectiunii ocupatii de gaze ~i
mai departe la sci'iderea gradientului static. Q
IP (16)
De asemenea, pentru valori mari ale ratiei gaze-lichid ~i valori mici P,- Pd

ale diametrului tevilor de extractie curbele gradient prezinta o anomalie in

iar indicele de productivitate real, IP, cu relaj:ia:
cazul presiunilor mici(spre suprafata), ca urmare a cre~terii gradientului
frecilrii ~i acceleratiei(fig.lO). Pentru evitarea acestui fenomen se milre~te 2nkh
IP, (17)
diametrul tevilor de extractie.
Din figura 11 se observi'i ca pe masuril ce ratia gaze-lichid cre~te,
ph[s + ln(;:)J
presiunea dinamici'i de fund 3Cade ca urmare a scilderii densit2;ii fluidului
In cazul curgerii omogenc produsul Ji · b se consicie::a constant in
bifazic ~i deci a gradientuh.a static. A.cest fenomen are lac pin~ cfu:ld 1nc;!pe
sa creascii semnificativ gradientul datorita frecilri1or ~i gradientul datoriEi raport cu presiunea(fig.4) ~i· prin urmare, indicele de 'productivitate este
constant in raport cu presiunea.
acceleratiei ca urmare a existentei unui debit foarte mare de g<~Ze.
Presiunea •
l.l I'

0 ~~ ,,, ·~ ~· b i
!
'
' I
1

I I
i :
i
\~\\

C
I ..,\
\~, r\~\112.
- .. .. . .
yOL..::;-m... l "'-·•
;
\ ~'
~ --.
E '~ ~
g 1I \ \.._
iv~
~I \\~ 1/
I"
t
1
-~:
:
;
'

; '-'-. '"'-, ·----- ·~----- .. ----~,

p,., p
I. \'\. ""- ~ ·,
Fig.4. ·va:·iajia Yiscozitii{ii ~ afactoru/ui d2 vob1m cu presiunea.
' '
H f--------~;;;;;;;;,;::===;:
+ P;esiur:~a
dinam!c.a
Eficienta .:urgerii se defin~te ca fiind raportul dintre indicele de
Fig. 1 i. Injiuen{a rafiei gaze-fifei asupra curbelor gradient.
productivitate real ~i indicele de productivitate ideal:

194 19
 E=!P, A~a cum se observa din figura 8, cu cat viscozitatea lichidului cre~te
(18)
IP,
cu atilt ~i presiunea dinamica de fund cre~te, ca unnare a cre~terii

Eficien(a curgerii poate avea atilt vaiori subunitare cat ~i gradientului datorita freciirilor.

supraunitare. In cazul In care eficienta curgerii este egala cu I( E =1), Presiunea

indicele de productivitate ideal este ega! cu indicele de productivitate real. oar---~~~----------------~

Prin urmare, sonda este perfectli din punct de vedere hidrodinamic, iar
stratul nu prezinta zona contaminata in apropierea gaurii de sonda.

"'"'E
I
1.2.4.3. Curbele de comportare a stratului
in cazul curgerii omogene '(3
,(ij
I
I
lmpurttatlle

~
Curbele de comportare ale stratului sau curbele IPR (Inflow ~
Performance Relationships) sunt definite de functia debit=f(presiune) ~i

caracterizeaza curgerea fluidului din strat spre gaura de sonda. Ele sunt
necesare pentru evaluarea capacitafii productive a stratului ~i stau la baza
H1 Preslun~a
dina mica
--?>
optimizarii reghnurilor de functionare ale sonde lor pe baza analizei nodal e.
Debitul unei sonde are urmatoarea expresie generaU\: Fig.9. Injluen;a impuritiitilor asupra curbelor gradient.

Din figura 9 se observa cii presiunea dinamica de fund cre~te o data

Q=IP(p,-pd>zp~ (19)
cc cre~terea impuritatilor. Aces! fe'1•Jmen se produce ca tmnare a cre~.erii
Din rela(ia de mai sus Tezulta ca debitul este proportional cu ::lensita;ii medii a amestecului gaze-lichid, care conduce Ia randul e; Ia
presiunea diferen(iala tJ.p, IP fibd coeficientul de propor;ionalitate. cre§terea gradientului static.
Dacll se reprezinta grafic debitul sondei Q, in funcpe de presiunea Prcsiunea
() p2
dinamica p d, in conditii!e curgerii omogene, se obtine o dreapta de panta

egali\ cu tgo; = !P (fig. 5).

01 ,~, RGL mare §i d:ametrul interior
I \\Y al tevilor de extrat:}le.m!c
\\ ,,
f
Din figura 5 se observa ca:
!
' \ \1 r:wmetrul intenor
\ ~~\.
(i)
E al te\1lor de extraq•e
·;;
tga=-g_- (20)
\~~
r;
11 ·- p
• ' d '"'7i.
\ \<',
in care: Q reprezintii debitul sondei rezultate de Ia etalonare, m 3lzi;

p d- presiunea dinamica de fund corespunzatoare debitu!ui, bar; i \ \

"\."-
-~,~
---'>..-.~~--­
H~ "'2·····---------·---Presiur:ea
p' - presiunea de zacamiint. bar. dlnamici

Fig. 10. lnjluim{a diametmlui fevilor de extracfie

20 asupro curbelor gradient.

193
 H fiind adancimea Ia care se aflll ~iul tevilor de extractie; Debitul maxim a! sondei In conditiile curgerii omogene se determinll
• se reprezintll grafic variatia presiunii In functie de adancime, cu relatia:

rezultand o curbll cain figura 7.

Q""" = fP(p, - Psat ) (21)
p,

Pc

a
If ~
§ "
-~ Pd
.,.
Jil
Cl.
<

Psat
0 Ql Omax
H !_ __________ -------------------------">s:i: Debitul
Fig.5. Curbade compoltare a stratului pentru curgerea omogenii.
Fig.7. Variafia presiunii cu adancimea in cazul ascensiunii
fluidelor bifazice prin fevile de extracfie.
Curba de comportare a stratului se traseazll fie pe baza a doull
Parametrii care influenfeaza curbele gradient etalonllri succesive ale sondei ~i mlisurarea concomitentll a presiunilor
Gradienpi de pr"siune ~i deci ~i curbele gtadient sunt influentati de o dinamice de fund corespunzatoare, fie pe baza unei singure etalonll!.i a
' ~ '·' .

serie de parametrii .dintre care cei mai importanti. sunt: viscozitatea sondei §i mfumrarea presiunii dinamice de fund, respectiv a presiunii de
lichidului(fig.8), procentul de impuritllti(fig.9) care conduce Ia modificarea ziicamant.
densitlltii lichidului, diametrul tevilor de extractie ~i ratia gaze-lichid(fig.l 0
~i fig .II). 1.2.4.4 ldentificarea fenomenelor de
Preslunea contaminare a zonei de strat din
oor---~P~'------------------~ apropierea gaurii de sonda ~i a
depletarii stratului productiv cu ajutorul
curbelor IPR
Contaminarea zonei de strat diri apropierea gllurii de sondll se
"'~
·;:; produce inca din timpul traversarii stratuliii productiv de clltre fluidul de
,!ij
~
VISCOzltatea
llchlclului foraj. Pe parcursul exploatll!.ii sondei in porii rocii se pot depune In anumite
conditii, asfaltene, parafine ~i saruri. Acesti depozite detenninll scllderea

H ~-----------------=P~re~s~lu_n_e_a~~~-~-~~
permeabilitiitii rocii ~i prin urmare scllderea !ndicelui de productivitate ~i In
<llnamicii final a debitului sondei.
Fig.8. lnjluenfa visozitii{ii asupra curbelor gradient.

192 21
 Identificarea fenomenului de contaminare se poate realiza foarte
simplu cu ajutorul curbelor de comportare a stratului trasate pe baza datelor
de Ia etalonarea sondei inregistrate Ia diferite perioade de timp.
..<
Astfel, se efectueaza etalonarea unei sonde Ia timpii t1> t2 ~i t3 ~i se <i "•""!: \ '~ ~·~~.
15
traseaza curbele de comportare a stratului corespunzlitoare (fig.6).
...'11!
Din figura 6 rezulta eli fata de timpul t 1 luat ca martor, curbele de ]
~
comportare pentru timpii tz ~i t3 au suferit modificliri ~i anume:
IP,_ < IP., <I~ ~i Q"""'' < Q"""', < Q...,, rezultand urmatoarele concluzii: ~ 0015~
om[
.1:
\ ~.
~ .
j~:::
-
-(
~·~~ &l
• intre timpul t 1 ~i timpul t2 indicele de productivitate a sclizut, iar \•vi
presiunea statica s-a mentinut constantli, ceea ce inseamna eli
permeabilitatea stratului a sclizut indicand o contaminare a zonei
de strat din imediata vecinatate a gaurii de sonda; Numarul Re bifazic, Reb

• intre timpii t2 ~i t3 presiunea de zaclimant nu s-a modificat, insa Fig.6. Nomograma pentru determinareafactorului de frecare bifazic A..
indicele de productivitate a lnregistrat o cre~tere, ceea ce
inseamnli eli in aceasta perioadli s-a efectuat o operatie de
stimulare la sonda care a avut drept efect refacerea intr-o anumita Determinarea curbei gradient in cazul ascensiunii
masura a permeabilitatii stratului In zona din imediata vecinii.tate fluidelor bifazice prin fevile de extracJie
Pentru determinarea curbelor de variafie a presiunii fluidelor bifazice
gaurii de sonda.
prin tevile de extractie sau a curbelor gradient se utilizeaza una din teoriile
Prin urmare, pentru reducerea efectelor contaminlirii zonei de strat
de ascensiune sau metodele de determinare a gradientului de presiune, In
din apropierea gaurii de sondli este necesar sa se efectueze o operatie de
functie de tipul sondei (verticala sau deviata); metodologia de lucru fiind
stimulare a sondei.
Identificarea fenomenului de depletare a stratului se realizeaza tot pe urmatoarea:

baza etalonlirii sondei Ia diferite perioade de timp(fig.7). • se porne~te de Ia presiunea p 2 din capul de eruptie

A~ a cum se observa din tigura 7, in cazuJ oepletam stratu!UJ ~Vll~iJci'iul.Ju-~~ H ir.l~~rv·&.!~ d.e p~.:::;i~z ~gG.le; :!!d~:e~ ~e

productiv, indicele de productivitate nu se modifica, insa presiunea de presiune pe fiecare interval fiind de exemplu D.p =10 bar sau
zaclimant scade conducand Ia scliderea debitului maxim al sondei. Remediul mai mica;
in cazul depletlirii sondei ar fi aplicarea unei metode de mentinere a • pentru fiecare interval de presiune i considerat, se calculeaza
presiunii de zliclimant(injectie de apa, gaze, etc). Una dintre cele mai adancimea M, pe care se pierde presiunea D.p ;
utilizate metode de mentinere a presiunii de zaclimant este injectia de apa. • adancimile M 1 astfel rezultate se lnsumeaza, in final fiind
Daca deja s-a implementat aceasta metoda, este necesara reevaluarea
necesar sa se lndeplineasca urmatoarea conditie:
parametrilor sondelor de injectie.

L;\ht:?: H
22 191
 s,
e, =-·'fl
'Jf. (26)
Pc
{.

1,8

1,6

'¥ 1,4
1,2
1
0 0,01 O,Q2 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09 0,10
A
Fig.5. Diagrama pemtru determinarea factorului '¥
Psat
in func{ie de produsul A. 0 Q111ax2 Omax3 Omax1
Factorul de frecare A., se determina fie din diagrarna prezentata in
Fig.6. Curbele de comportare ale siratului in condi{iile
figura 6 fie cu ajutorul relatiei (28) a lui Jain in functie de cifra Reynolds contaminarii stratului productiv ;;i stimularii sondei.
bifazic Reb , data de relatia:

4
Reb =0,149·10-z Q,M (27)
d •Jlt/ , J..t?-Ef\ ' Pc1

unde debitul de Iichid, Q1 se introduce in m 3/zi, greutatea unui metru cub de Pc2 ~,

titei mort impreunii cu apa ~i gazele care ii insotesc, M in N/m , diarnetrul

3

interior al tevilor de extractie, d in metrii, iar viscozitatea Iichidului, f.lt in

cP.
Pc3
',
r ',', _
~~ 1'-. '•,,,

','
',,_ .
~ ', l2
1
.fi = 1,14-2. Jg(~ + 21,2..51
d R""·')
(28) . ', >--,,
..::
'' '
~b '-,,

',, __ _
in care e I d =10-3 reprezinta rugozitatea relativii a tevilor.
Viteza medie a arnestecului este data de relatia: Psat / '' .........
',,

0 Omax3 Omax2 Omax1

q, +q• =v,, +v,. (29)
vm A Fig.?. Curbele de comportare ale stratului in condifiile
I
depletarii stratului productiv.

190 23
 l 6
=10 ¢ (23)

Pc1
Din relatia (22) rezulta ca daca ¢" > 4000, atunci s1 ='I', iar daca
Pc2
¢" < 0,1 atunci s1 = 0,02633 .
Pc3
Se mentioneai:a ca diagrama din figura 4 este valabila pentru tevi de
extractie cu diametrele cuprinse intre lin ~i 2 in, precum ~i pentru viscozitati
\ ''
ale lichidului cuprinse in intervalul 0,86 cP - lfO cP.
a3 \ ''
''
\ '
\, tz
\ ''
''
\ '' 1
\ t3 ''
''
''
\ ''' 0,8
Psat I \ ''
0 06i
Omax3 Omax2 Omax1 EI /\jJ
'
Fig.8. Curbele de cornportare ale stratului in condifiile 0,4
depletarii stratului productiv ~ a contarninarii
zonei de strat din irnediata vecinatate a gaurii de sondii.
02~
'
Fenomenele de contarninare §i de depletare a stratului se pot produce 0 1o-3 10-2
10-7 10-6 10-5 10-4
~i simultan. in acest caz curbele de comportare ale stratului inregistrate !a
~
timpii t 1, tz ~i t 3 vor arata cain figura 8.
Din figura 8 rezulta ca cele doua fenomene produse simultan conduc Fig.4. Diagrarna pentru deterrninarea raportului s 1 I 'P .

!a scaderea atat a presiunii de zacamant cat ~i a indicelui de productivitate ~i

implicit a debitu!ui maxim al sondei. Parametrul 'I' se poate obtine fie din figura 5, fie cu ajutorul

urmatoarei relatii:

6,6598 + 8,8173 · In A ] (24)

1.2.5 Testul 2 'f'=l+ex [
p + 3,7693 ·(In AY
+ 0,5359 · (ln A)'

l.In ce conditii are loc curgerea plan-radiala ~i stationara spre gaura

de sonda? 1n care parametrul A este dat de rela!ia:

2.De !a ce ecuatie se plead\ pentru determinarea distributiei presiunii N ·No,JSo

lJ" I (25)
injurul gaurii de sonda ~i care sunt conditiile lalimita? A= N:·t•
3 De Ia ce ecuatie se pleaca pentru determinarea distributiei vitezei
in jurul gaurii de sonda? in final valoarea fractiei de lichid &1, rezulta din relatia evidenta:

24 189
 - 4,895 -1,07705ln N1 - 0,80822(lnNJ'] 4.Care sunt alurile graficelor distribufiei presiunii ~i vitezei In jurul
CN1 = exp (20)
[ - 0,1597(lnN,)'- 0,01019(lnN, )' gaurii de sonda ~i ce semnificatie au acestea?
5. Cum se determina debitul sondei In conditii de zacilrnilnt,
Din relatia (20) rezultil ca dacil N 1 > 0,4 atunci CN1 = 0,0115. iar respectiv In conditii de suprafata?

daca N 1 < 0,002 atunci CN1 = 0,00195. 6. Ce reprezinta indicele de productivitate ~i cum se determina?
7.Ce reprezintil curba de comportare a stratului ~i ce alura are pentru
curgerea omogena?
0,05 8. Cum se pun ill evidenta fenomenul de depletare ~i fenomenul de
contaminare a zonei de strat din imediata vecinatate a gaurii de sonda cu
ajutorul curbelor de comportare a straului?
0,01
CNI

1.2.6 Exercitii 2
'
0,001 ' I. I I I I I!"' I l I , I II" I I I I I !Jll

l.Sa se determine: debitul sondei, distributia presiunii, respectiv a

0,001 0,01 N, 0,010 1
vitezei In jurul gaurii de sonda considerilnd u.rmiltoarele date:
• Presiunea dinarnica pd=IOO bar;
Fig.3 Diagrama pentru calculul produsului CN1 .
• Presiunea st~tica p, =120 bar;

• Presiunea de saturatie p ,., =40 bar;

Apoi se determina produsul adimensional ¢ , cu relatia:
• Grosimea stratului productiv, h = 25 m;

¢ = (~J( p )o.I ( CN1 )

2
(21) • Penneabilitatea absolutil, k= 200 .J0- 15 m ;
No,s1s p N 3
"" 0 d • Viscozitatea !iteiuiui, ,u,=2·10- Pa.s;

iar cu aiutorul relatiei (22) sau diagramei liz/'!' = f(¢) din figura 4 se • Factorul de volum, b, =I ,2;

• Raza sondei, r, =0, 1 m;

determina valoarea raportului liz I'!' .
• Raza conturului de alimentare, r, =lOOm;
e,
-=exp[-3,6372+0,8813·ln¢ • -0,1335·\ln¢
r •)' + • Pentru raza r se considera unnatoarele valori: O,lm; 0,3m;
'f'
0,6m; 0,9m; lm; 3m; 6m; 9m; 10m; 30m; 60m; 90m; lOOm.
+ 0,018534 ·(in¢')' -0,001066 · (!nf )'J (22)

2. De Ia etalonarea sondei a rezultat urmatoarele date:

in care ¢• este dat de relatia:
• Presiunea dinarnica p d =80 bar;

188 25
 • Presiunea statica p, =I 00 bar; • coeficientul de viscozitate, N 1 :
• Presiunea de saturatie p ,.t =50 bar;
• Debitul de liehid Q =65 m 3/zi; Nl = f.Jz Vg I PP 3
(17)

Sa se determi11e:
In relatiile de mai sus:
a. Tipul curgerii;
u 1 reprezinta tensiunea superficiaHi a 1ichidului, N/m;
b. Indicele de productivitate;
p 1 - viscozitatea lichidului, Pa s;
c. Debi~u1 maxim;
d. Sa se traseze curba de comportare a stratului. p 1 - densitatea lichidului, kglm3;

v, 1 - viteza superficialii a lichiduhii, rnls;

3. S-au efectuat doua etalonari ale sondei Ia un timp to, respectiv t1•
v sg - viteza superficialii a gazelor, rnls;
De Ia etalonarea sondei Ia timpul to a rezultat urmatoarele date:
d - diametrul interior altevilor, m.
• Presiunea dinamica p d =85 bar;
Vitezele superficiale v,1 ~i v,g se determinii cu relatiile:
• Presiunea statica p, =105 bar;

• Presiunea de saturatie p sat =50 bar;

v,/
Q1 rb, +baR•] (18)
• 3
Debitul de liehid Q =70 m /zi. 86400A, \. 1+ Ra

De Ia e:r<lor.area sondei Ia timpul t1 a rezultv.t urmatoarele date:

r l
• Presiunea dinamica p d =75 bar; ( RGL-~R.-) Po f z
(19)
• Presiunea statica p, = 100 bar; v,g = Q, 86400 · A1 P To

• Debitul de lichid Q=65 m3/zi.

In care b, , ba reprezintii factorul de volum a! titeiului, respectiv factorul de
Sa se determine:
volum a! apei;
a. Tipul curgerii;
2
A, - aria sectiunii transversale a tevilor, m ;
b. Indicii de productivitate in cazul celor doua etalon!i...-1;
c.Debitele maxime in cazul celor doua etalonari; f - temperatura medie pe sonda, K;
d.Sa se traseze curbele de comportare ale stratului ~i sa se p - presiunea medie pe interval, bar;
3
interpreteze rezultatele. RGL - ratia gaze-lichid, m3N/m ;
3
r,- ratia de solutie, m3N/m ;

z - factorul de abatere a! gazelor;

presiunea p 0 = 1 bar ~i temperatura T0 =273 K.
in functie de valoarea lui N 1 se determinii produsul CN1 , fie cu

relatia (20), fie cu ajutorul diagramei CN1 = j(N1) din figura 3.

26 187
 !J.h = !J.p- Pmg!J.(v!. I 2g) (12)
AQ'- '
Pmg+ 10
,M 5 1.2. 7 Curgerea eterogena plan- radial a !}i
9·10 d pmg
stationara a unui fluid incompresibil
in care: Pm reprezinta densitatea medie a amestecului bifazic, (kg/m3 );
spre gaura de sonda.
2
g- acceleratia gtavitationala, rn!s ; 1.2. 7.1 Determinarea debitului sondei ..
Q,- debitul de licJ:.id, m 3/zi; Curgerea eterogena are Joe atunci ciind presiunea dinamica de fund
M - greutatea unui m 3 de titei mort, impreuna cu apa ~i gazele care 11 ~i presiunea statica sunt mai mici dedit presiunea de saturatie.
insotesc, Nlm\ In cazul curgerii eterogene viscozitatea titeiului ~i factorul de volum
d- diametrul interior a1 tevilor, m; al acestuia variazli toarte mult cu presiunea(fig.4). De asemenea, pentru

vm - viteza amestecului lichid -gaze, rnls; modelarea curgerii prin zacamant a unui amestec eterogen format din titei ~i

gaze, se va considera permeabilitatea efectiva, respectiv permeabilitatea

A - factorul d~ .f'recare.
relativa a fazelor care curg ~i care depinde de saturatie(fig.9).
Densitatea medie a amestecului lichid- gaze Pm, este data de relatia:

Pm = P1 •Iii + Pg(l-ti1) (13)

k,Jk,
~"'
unde: til reprezinta fractia de lichid;
"'1i I
k,lk/ ~
p 1 , pg - densitatea a lichidului, respectiv densitatea medie a gazelor "'~
~
3
Ia presiunea medie, kg/m •

I
Fractia de lichid li 1 , se determina cu ajutorul unei corelatii bazata pe

date experimentale in functie de urmatorii coeficienti adimensionali : ><____~ l .

Saturatla In tite!
• coeficientul de viteza allichidului N 1.:

Pl~ Q rurho!t:~ tfp inpJ•mp(lhilit(I/P, rqlntiw1 I'P.nfn; !if~i rp~£1}Pr;tiv :!fl7P:

dlv = v,Ii.J Pi I gu, \l'"tJ
ft curba k • I k, in fonc{ie de saturafia in {i{ei.
• coeficientulde viteza a! gazelor N gv: Evinger ~i Muskat au determinat urmatoarea relatie peritni calculul .
debitului de titei in condi!ii de suprafata:
V
N gv = v,. P: I ga . )
(15"
Q, 271kh r,k, 1k ap (22)
In rJ r, .I>, b,p,
• coeficientul de diametru, N d :

Nd =dJp,glu (16)

27
186
 Din relatia de mai sus, rezulta ca daca se cunoa~te varia(ia grupului vremea respectivii.(1952) a fost cea realizatii de Poettman ~i Carpenter care
k, I-
- k cu presmnea,
. se poate d etermma
. d eb'1tu1 de (lfel
. . a! sond e1.. nu tinea seama nici de fenomenul de alu.TJecare ~i nici de regimul de curgere
b,J.I.,
determinand in final o corelatie de determinare a factorului de frecare
k, I k bifazic.
Din grupul bJ.I. ' produsul b,J.I., este o func(ie de presiune, insa
I t
Evolu(ia acestor metode de determinare a gradientului de presiune in
permeabilitatea relativa a titeiului, k, I k depinde de satura(ia in (itei. cazul curgerii fluidelor prin (evile de extrac(ie a constat in luarea in
Pentru a exprima ~i permeabilitatea relativa in func(ie de presiune se considerare a fenomenului de alunecarc ~i a regimurilor de curgere care au
procedeaza astfel: loc de-a lungul (evilor de extrac(ie.

• se determina debitul de gaze qg, respectiv de titei, q, Ia o Astfel Hagedorn ~i Brown considerii. fenomenul de alunecare dar nu
iau in considera(ie regimul de curgere, determinand in acest mod corelatiile
anumita presiune p :
pentru determinarea frac(iei de lichid ~i a factorului de frecare bifazic.
Mai tarziu Duns ~i Ros, Orkiszewski, Aziz, Govier ~i Fogarasi
kg . d p . 27rl'h (23)
qg = B J.l. dr considerii. atat fenomenul de alunecare cat ~i regimurile de curgere
g g

deterrninand in acest mod regimul de curgere, frac(ia de lichid, ~i factorul de

k, . dp ·27fl'h (24) frecare bifazic. In plus fata de ace~tia Beggs ~i Brill considerii. cii. (evile pot
q, = b,J.I., dr
avea un anumit unghi de inclinare cuprins intre 0° ~i 90° fa(ii de orizontalii
pentru caml curgerii fluidelor de jos in sus.
unde B g, b, reprezinta factorul de volum a! gaze! or, respectiv factorul de
Se m<:ntioneazii faptul ca nici una dintre aceste metode nu sunt
volum a! titeiului, iar kg ~i k, sunt permeabilitatile efective ale gazelor
general vaiabile, ele avand abateri mai mici sau mai mari in raport cu
respectiv a titeiului. valorile presiunilor miisurate in gaura de sondii.
Considerand ca ratia gaze-titei, RGT provine din gazele dizolvate in
solutie ~i din gazele libere, aceasta se poate exprima sub urmatoarea forma: Metoda Hagedorn- Brown
A. Hagedorn ~i K.Brown au pornit de Ia bilantul energetic a! curgerii
RGT=r +iJL (25)
intre doua repere de pe tevile de extractie, avand presiunile p 1 ~i p 2 , ~i au
' n
ajuns !a urmatoarea relatie pentru ca!culul gradientului de presiu.TJe:
3 3
in care r, reprezinta rafia de solutie, Nm 1m .

~.=-+it Q,'M 2 +- A(v!l2g) (11)

Tinand seama de rela(iile (23) ~i (24) rela(ia (25) devine: Ah Pmg 9·10' 0 ·d 5 ·pmg Pmg D.h

k Din rela(ia (11) rezultii distanta M corespunzatoare caderii de

RGT = r, + _L. !!J.... ..!i (26)
k, J.l. g Bg presiune D.p :

• se deterrnina rapotul kg I k, din relatia (26):

28 185
 unde A• este suprafata ocupata de gaze, A1 este suprafata ocupatii de
lichid, iar A este aria sectiunii tevii de extractie.
• Vitezele medii in situ ale lichidului ~i gazelor care se
determina cu urmatoarele relatii:
Q1 v Q v,
VI =- = __!]_ • v : : : __!_ =-· (1 0)
· A1 e1 ' • A• e.
Aceste viteze sunt vitezele reale ale lichidului ~i gazelor care sunt
mai mari decat vitezele superficiale ale fazelor respective. Proprietatile
fizice ale fluidelor ~i parametrii geometrici ca: di~etrul interior al tevilor
de extractie ~i inclinarea acestora, influenteaza valorile parametrilor de mai
sus.
V.2.3.2 Metoda de determinare a gradientului
de presiune
0 data identificate regimurile de curgere, se pune problema
determinarii gradientului de presiune care reprezinta ':ierderea de presiune,
2
exprimata in bar(Nim ) raportata la 1 m de reava de extractie.
Gradientu! de presiune (d p ldh) are urmatoareie componente:
• gradientul static, (d p ld h Ln, ;
• gradientul datoritafrecarilor, (d p ldh) fr""'';
• gradientul datorita acceleratiei, (d pId h L, .
n., Hoemenea, gradientul de presiune depinde de o serie de parametrii ca:
debitul de lichid, debitul de gaze, diametrul tevilor de extractie, carac-
teristicile fizice ale fluidelor ~i presiunea Ia care are loc curgerea.
Determinarea gradientului de prcsiune reprezinta o problema destul
de dificiHi, care implica o serie de experimente, masuratori de presiune in
tevHe de extractie ~i elaborarea unor metod.e de calcul care sa conducii la
rezultate cat mai apropiate de datele rezultate din masuratori.
De-a lungul timpului au fost elaborate o serie de metode de
determinare a gradientului de presiune. 0 prima metoda larg acceptata la
184
kg
k,=(RGT-r,)· f.J,. B, (27)
Jl, b,
Prin urmare, raportul k • I k, este dependent de presiune deoarece
parametrii r,, f.J 8 p, , B • , b, sunt la randullor dependenti de presiune.
0 data determinat rap01tul k• I k, pentru o anurnita presiune, din
figura 9 se poate determina saturatia in titei ~i mai departe permeabilitatea
relativa pentru titei, respectiv permeabilitatea relativa pentru gaze.
Determinarea debitului de titei a!. unei sonde pe aceasta cale este
destul de dificila, fiind necesara cuno~terea ratiei gaze-titei, care la randul
ei necesita cunoa~terea debitului de titei.
Prin urmare, debitul de titei al unei sonde in conditiile curgerii
eterogene se poate determina cu relatia generala:
Q=IP(p,- Pa) (28)
cu mentiunea ca valoarea indicele de productivitate, IP depinde de
presiune, sprc deosebire de cazul curgerii omoge.1'", cwd acesta era constant
in raport cu presiunea.
Prin urmare, debitul de !itei al sondei nu mai este proportional cu
caderea de presiune (p' - p d), deaorece pe masura ce presiunea dinamica
de fund scade, ies tot mai multe gaze din solutie, viscozitatea titeiului cre~te
determinand sciiderea mobilitatii acestuia, iar permeabiiitatea efectiva
pentm titei scade ca urmare a cre~terii saturatiei in gaze.
1.2.7.2. Curbele de comportare a stratului
in cazul curgerii eterogene
In cazul curgerii eterogene aa fost elaborate o serie de metode pentru
determinarea curbelor de comportare a stratului In diferite conditii. in cele
ce urmeaza se vor prezenta trei metode de determinare a acestor curbe ~i
anume: metoda Vogel, metoda Standing ~i metoda Wiggins,
29
 respectiv de gaze Q, ~i aria sec(iunii transversale a tevii, A
Metoda Vogel
Una dintre cele mai utilizate metode C:e detenninare a curbelor de prin care curge amestecullichid -gaze:

comporta(e a stratului ill cazui curgerii eterogene, este metoda Vogel care
Q, Q, (6)
are Ia baza urmatoarele ipoteze: v,, =-i; v,, =A
• sonda nu prezinta zona contaminata;
;::,·
• impuritatile sunt mici(sub 20%). Pe baza acestor viteze superficiale rezultate In urma experimentelor

In aceste conditii Vogel a determinatI In urma unui· stUdiu statistic s-au realizat diagrame care permit determinarea regimurilor de

efectuat pe 21 de zaciiminte1 o ecuatie de gradul 2 pe baza direia sa se poata curgere mentionate mai sus.
detemlina curba de comportare a stratului, aceasta fiind:
• Viteza amestecului vm este data de suma vitezelor

_g_ = 1 - o2 !'!!_ - os(!'!!_ Y (29)

superficiale ale lichidului ~i gazelor :
Qmax ' Pc ' Pc )
(7)
vm = v!'l +vsg
in care Qm, reprezinta debitul corespunzator presiunii dinamice de r.md
Fractia de Jichid, respectiv frac\ia de gaze de intrarc sunt
nule (pd =0). •
definite ca:
Daca se reprezintii gnfc ecuatia (29), rezulta 0 curbii care poate fi
utilizatii penh-u estimarea , .. oductiv;_tiitii unei >onde tara zona de Q, v,,
r, "' _i1__- =::~,_ : f. ----· (8)
permeabilitate mcclificetii ~~ care produce dintr-un ziiciimant ir, ;egim de J QI+Qg Vm Q,+Q, -~m

gaze dizolvate.
Prin unnPc!'z, su.rna fractiilor de lichid ~i gaze est~ egalii cu unitatea.

p,~
• Viteza de alunecare care reprezintii riiferenta dintre vitezele
medii in situ ale lichidului, respectlv gazelor. Una din

~
caracteristicile curgerii bifazice consta in curgerea simultana

- i!
OJ
<=
a doull. faze de densitati si viscozitati d1.ferite. Astfel, faza mai
pu;in densa ~i viscCJasa tinde sa se deplaseze cu o vitezi\ mai
.,"'
·;;
msre decat r..ealalta fazll. .
'"'
""'
Fractia de lichid, respectiv de g?.ze in situ se determinll. cu
"
relafile:

0 ;0 Q~ax A A (9)
Debitul s =_!,_. s =--'-
/ A ' ' A
Fig.! 0. Curba de comportare a stratului pentru curgerea bifazica.

183
30
 Prin unnare, in cazul ascensiunii fluidelor prin tevile verticale ~i .
Tinand seama de faptul ca in urma etalonarii
..
-
sondei se pot detennina
!nclinate, pe masura ce presiunea, scade, pot apare urmatoarele regimuri de parametrii Q, pd , ~i p,, din relatia (29) rezulta valoarea debitului maxim,
curgere(fig. 2): Qm,. . .In aceste conditii dand diferite valori presiunii dinamice de fund, p d ,
• curgere bule;
rezulta valorile corespunzatoare debitului Q , ceea ce pennite trasarea
• curgere dopuri;
curbei de comportare a stratului(fig.10).
• curgere spuma;
• curgere ceata. Metoda Standing
M.B.Standing a extins relatia lui Vogel-~i in cazul sondelor cu zona
,.--...,.....-,
~ ( T de penneabllitate modificata la care eficienta curgerii, E * 1, obtinand
;:1
':•·'
Curgere cea1;a unnatoarea relatie generalizata:

-Q p )[1,8-0,8
= E( 1-_!!_ " • ,..·.1--d
p )] (30)
·.-., Qm.x ·. Pc .· • Pc
·v·i:
Curgere spuma
Pentru E = 1 relatia (30) devine identica cu relatia (29) a lui Vogel
~i este valabila pentru E 5, 1, 5.

lc··e:,s· ..
. . · · •-..
. Curgere dopuri
1• •' . ' ' • • • • . , : :•

. •f":.·. ..
~-:.'-:~·t·;::);
-o~c~Q
"''A -r-.·• ·o.
' '":'.g \J. '0.
~O!J .. Curgere bule o.1l I !~
~:~:~.·i _l u

o..
--:; O.SI I I I "
.. '' f
Fig.2. Regimurile de curgere de-a 0..
lungui revzior de ex.ruqie.

Pentru modelarea regimurilor de curgere care pot apare in cazul

ascensiunii fluidelor bifazice prin tevile de extractie, in vederea determinarii
o, 11 I I I I I I '= F\ Jl ~ i\: \'I
gradientului de presiune, au fost definiti o serie de parametrii ca:
• viteza superficiala a lichidului v,1 , respectiv a gaze1or, v,g 00 0,2 0,4

care este definita ca fiind raportul dintre debitul de lichid, Q, Qt/Qtr:lax

Fig.ll. Curbele de comportare adimensionale pentru

valori ale eficienfei curgerii cuprinse intre 0,5 $i 1,5.

182 31
 In figura 11 sunt reprezentate curbele de comportare adimensionale Conform relatiilor (l) ~i (2) variatiapre~iunii cu adancimea ill acest
2
ale stratului In functie de presiunea adimensionala ( p d I p,) ~i debitul
caz (fig.1) este reprezentata printr-o dreapta de panta (pig+ A, v Pi ).
2d
adiemnsional ( Q, I Qmax) pentru valori ale eficientei curgerii cuprinse intre
0,5 ~i 1,5 .
0 ~.. !lz
i( 0

Metoda Wiggins ...

Pentru curgerea trifazica(apa, titei, gaze), in conditiile ill care sonda h j\e\ lh
nu prezinta zona contaminata, Wiggins propune tratarea separata a fieciirei H HI
faze ill scopul determiniirii unor ecuatii spccifice fiecarei faze, pe baza L
_L_
cllrora sa se poata trasa curba de comportare a stratului. .Ut
Relatiile propuse de Wiggins pentru determinarea curbelor de
comportare ale stratului ill cazul curgerii trifazice sunt urmatoarele: \
"l" pd
H
• pentru faza titei

2
a. b. c.
__f1_ =1- o,52 Pd - o,4s(P d ) (31)
Q,max P, Pc
Fig. 1. Schemele sonde/or: a. sonda verticala; b. sonde deviata;c. varia{ia
presiunii cu adiincimea in cazu/ ascensiunii lichidului prin {evile de extrac{ie.
• pentru faza apa:

2
V.2.3 Ascensiunea fluidelor bifazice prin
...f.k_=1-o,nPd -o,2s(Pd) (32) tevile
, de extractie
,
Qamax Pc p,
V.2.3.1 Regimurile de curgere
ill care Q. , Q.,., reprezinta debitul de apa, respectiv debitul maxim de apa
Cand presiunea fluidelor in tevile de extractie pe toata lungimea
... , .. ,_t' ..... H....,...,..;s+, ... ...,'O".,;{'~n ..... ;; ...t.; ..... .,.....,....;,..:r. ..-1.,_ hn-.rl .,... - ()
- ....... _ ... ...... ............ .t' ...
~ ~ -~.................. ............-... ...... __ --- ~ ............, ra "' acestora devine mai mtca dec8.t presiunea cie :saLw·il~~c, ;_¢;; gaz~!.:. .:!~:-~ :;.:;!:.:tiz
Pentru determinarea curbei de comportare a stratului cu ajutorul iar curgerea devine eterogena. In acest caz proprietatile fizice ale fl uidelor
metodei Wiggins se determinll mai intai debitele maxime de apa ~i titei pe variazii cu presiunea de-a lungul tevilor de extracfie, iar in urma ie~irii
baza datelor de Ia etalonare. Apoi considerand diferite valori pentru gazelor din solutie, titeiul devine mai vascos modificandu-se astfel factorui
presiunea dinamidi p d, se obtin debitele de titei, debitele de apa ~i debitele de frecare ~i in plus apare ~i fenomenul de alunecare.
totale corespunzatoare, pe baza relatiilor (31) ~i (32). Fenomenul de alunecare se produce datorita diferentei dintre
densitatea gazelor $i densitatea lichidului; gazele fiind mai u~oare, tind sa se
strecoare prin lichid, astfel !neat viteza lor absoluta fata de un reper fix este
mai mare decil.t viteza absoluta a lichidului.
32 181
 in cazul sondelor verticale (fig.! a) presiunea p , In orice punct de 0 data determinata curba de comportare a stratului pentru o anumita
pe tevile de extractie se determina cu relatia: fractie de apii, se poate trasa o familie de curbe de comportare a stratului
pentru diferite valori ale fractiei de apa(fig.l2).
· v 2h ..•·
p = p, + p,gh+A-p, : (1)
2d. 70

iar In cazul sondelor deviate (fig.! b) presiunea p , va fi data de relatia:

til 50+-
I -·--,-,I ~~ri-~- j

v'l
p = p 2 + p 1glcosB + A-p1 (2)
.D
!! 40+--~i!
! !
;
·~~ 3o +--
a i I
2d
i II f, ~ 0,50 -----jI
i

,r ~-
I
Pe baza relatiilor (1) ~i (2) se poate determina presiunea dinamica de II I I
_l [,~0,75 ~
fund pentru sondele verticale ~i sondele deviate cu relatiile:
20 1
I -
-,;; I

v 2H o,
t---+-----1-
1
I i
r,~ o,2s I
7
L
I~ l
Pd = P2 + p,gH + A - p1 (3) - -<--+--- I "'""),..' ---1'
2d
0 20 40 60 80 100 120 140
3
Debitul, m /zi
v 2L (4)
PJ = P2 + p1gLcosB+A-p1
2d Fig.l2. Curbe/e de comportare a straului
pentru diferite va/o;-i alefracfiei de apii.
3
In care: p 1 reprezinta densitatea lichidului, kg/m ;
Daca problema alegerii metodei de trasare a curbelor de componare
h, l- cotele Ia care se afla un punct oarecare pe tevile de extractie, a stratului este rezolvata, se poate face o analiza a datelor rezultate de Ia
m; etalonarea sondei periodic. L8. fel caIn cazul curgerii omogene, se pot pune
H, L - adancimea sondei, respectiv lungimea traiectului deviat a! !n evidenta fenomenele de contaminare a stratului productiv din imediata

sondei, m; apropiere a gaurii de sonda ~i de depletare a stratului productiv cu ajutorul

8- unghiul de deviere in raport cu verticala, grade; curbelor de comportare a stratului determinate pentru curgerea eterogena.
'
u- -.:u.a:t.t1~\:.;-..:;.
1"
. . ~:::2:-:~:
1 • •
~~1 ~e-~.~~!0!"
.
df"o ~"(tr~~tie m;
2
g- acceleratia gravitationaHi, rn!s ;
1.2.8 Testul 3
v- viteza lichidului, rn!s;
A - factorul de frecare.
1. in ce conditii are Joe curgerea eterogena?
2. Care pararnetrii din ecuatia debitului sondei pentru curgerea eterogena
In relatiile de mai sus viteza lichidului se determina c.u rehqia:
variaza cu presiunea?
4Q, (5) 3.Ce metode de determinare a curbei de comportare 1n cazul curgem
v = :mi'
eterogene cunollllteti ~i care sunt conditiile in care acestea se aplica?
4.Ce alura are curba de comportare a stratului !n cazul curgerii eterogene?
iar factorul de frecare A se determina !n functie de regimul de curgere.
180 33
 1.2.9 Exercitii 3
'
1. De Ia etalonarea sondei a rezultat unnatoarele date:
• Presiunea dinarnica p d =40 bar; V.2 Ascensiunea fluidelor prin
• Presiunea statica p, =60 bar; tevile de extractie
• •
• Presiunea de satura!ie P,.t =90 bar;

• Debitul de lichid Q=30 m 3/zi; V .2.1 Principii generate

• Impuritatile i =5%. In functie de presiunea fluidelor in timpul ascensiunii acestora prin
Sa se determine: tevile de extractie curgerea poate sa fie monofazica bifazica (trifazica) sau
a.Tipul curgerii; combinata (monofazica ~i bi sau trifazica). Prin urmare curgerea fluidelor
b.Indicele de productivitate; prin tevile de extractie va fi :
c. Metoda de determinare a curbei de comportare a stratului; • monofazica atunci cand presiunea de-a lungul tevilor de
d.Debitul maxim; extractie este mai mare decllt presiunea de
e.Sa se traseze curba de comportare a stratului. saturatie( p > p sat);

• bi sau trifazica atunci cand presiunea de-a lungul tevilor de

2. De Ia etalonarea sondei Ia timpul to a rezultat urmiitoarele date:
• Presiunea dinamica p d =45 bar;
• Presiunea statica p, =70 bar;
• Presiunea de saturatie p sat =95 bar;
• Debitul de lichid Q=40 m 3/zi;
• Eficienta curgerii, E = 0, 7.
Sa se detennine:
a.Tipul curgerii;
b. Indkele de productivitate;
c. Metoda de determinare a curbei de comportare a stratului;
d.Debitul maxim;
e. Sa se traseze curba de comportare a stratului.
3. De Ia etalonarea sondei Ia timpul to a rezultat urmatoarele date:
• Presiunea dinarnica p d =45 bar;
extractie este mai mica ded'.t presiunea de saturatie
(p < Pwt );
• combinata atunci cil.nd pe o anumita lungime a tevilor de
extractie presiunea este mai mare dedit presiunea de
saturatie( p > p sat), determinand o curgere omogena, iar pe
restul lungimii tevilor de extractie presiunea scade sub
presiunea de saturape( p < p sat), determinand o curgere
• • ... • "' ' • r._ -·! - '!t.
ou:azu;.a ::sC:tu w.acu...Lvu.
V.2.2 Ascensiunea lichidului prin tevile de
extractie
'
In cazul ascensiuuii lichidului prin teviie de extractie atat presiunea
din capul de eruptie p 2 , cat ~i presiunea dinarnica de fund p d, sum mm
mari decat presiunea de saturatie Psat.

34
179
 • Presiunea statica Pc =70 bar;

• Presiunea de saturatie p '"' =95 bar;

V.1 Obiective • Debitul de lichid Q=45 m3/zi;

• Impuritatile i = 50%.
Aceasta unitate de invatare prezintil notiunF cu privire Ia ascensiunea
Sa se determine:
fluidelor prin tevile de extractie verticale, precum ~i modul de realizarea a
a.Tipul curgerii;
analizei nodale in cazul sondelor exploatate prin erup(ie naturala.
b.Indicele de productivitate;
Obiectivele urmarite in cadrul acestei unitati de invatare sunt:
c.Metoda de determinare a curbei de comportare a stratului;
• Identificarea tipurilor de curgere a fluidelor prin tevi;
d.Debitul maxim;
• Determinrea variatiei presiunii !ichidului de-a lungul
e.Sa se traseze curba de comportare a stratului.
tevilor de extractie;
• Determinrea variatiei presiunii fluidelor bifazice de-a
lungul tevilor de extractie; 1.3 Raspunsurile testelor ~i
• Realizarea practica a analizei nodale in general ~i analiza exercitiilor
nodala aplicata in cazul unei sonde in eruptie naturala. '
Prin parcurgerea aceastiiei Unitati de invatare studentul i~i isu~e~te
Raspunsuri/e testului 1
notiunile de bazii privind curgerea fluidelor prin tevile de extractie. De
asemenea, prin intermediul exemplelor de calcul se dore~te aprofundarea l.Presiunea statica sau presiunea pe conturul de alimentare
acestor notiuni ~i perceperea mai buna a fenomeneior specifice curgerii prin reprezintii acea presiune miisuratii sau estimatii Ia media perforaturilor cu

tevile de extractie. sonda in chi sa ( Q = 0), iar presiunea dimtinicii de fund este acea presiune
masurata sau estimatii Ia media perforaturilcr in timp ce sonda produce un
anumit debit Q(cu sonda curgand).
2.Presiunea de saturatie reprezinta presiunea Ia care apar primele
bule de gaze.Aceasta se determina pe baza testelor efectuate in· autoclava
asupra unei probe de fluid prelevate din sonda sau analitic.
3.Ratia gaze-titei reprezinta raportul dintre debitul de gaze ~i debitul
de titei masurate in conditii de suprafata, iar ratia de solutie reprezinta
cantitatea de gaze dizolvate intr-un metru ctib de titei :ncrt aflat in anu;nite
conditii de presiune ~i temperatura.
4.Caderea de presiune strat-sonda reprezinta diferenta dintre
presiunea staticii ~i presiunea dinamicii de fund.

178 35
 5.Curgerea omogena are loc atunci dind preshmea dinamica,
respectiv presiunea statica sunt mai mari dedit presiunea de saturatie.
Curgerea eterogena are loc atunci cand presiunea dinamica ~i presiunea
statica sunt mai mici decat presiunea de saturatie.
V. Ascensiunea fluidelor prin
tevile de extractie §i analiza
Raspunsurile exercifiilor 1
nod ala
l.Presiunea de saturatie = 91,68 bara.
2.Curgerea este combinata.
Cuprins
Raspunsurile testului 2 V .1 Obiective.. .... ... .. ... .. ........ ......... ... ....................................... ..... .... ..... . ... 178
V.2 Ascensiunea fluidelor prin tevile de extractie ..................................... 179
l.Curgerea plan-radiala ~i stationara spre gaura de sonda are Joe in V .2.1 Principii general e................................................................. 179
V.2.2 Ascensiunea lichidului prin tevile de extractie .................... .179
urmatoarele conditii:
V .2.3 Ascensiunea fluidelor bifazice prin tevile de extracfie........ 181
• stratul productiv are grosime constantii; V.2.3.1 Regimuri1e de curgere.............................................. 181
V .2.3.1 Metode de determinare a gradientului de presiune... 184
• stratul productiv este omogen ~i izotrop; V.2.4 Ascensiunea combinatji a lichidului ~i fluidului bifazic prin
• presiunea pe conturul de alimentare este constanL'\ In timp; tevile de extractie ...................... :: ...... :.. :........................................ 195
V.3. Analiza nodala sau corelatia de functionare strat-sonda.................... 197
• sonda este vertical!\; V.3.1 Analiza nodala in cazul unei sonde in eruptie naturala....... 198
• sonda este perfecta din punct de vedere hidrodinamic; V.4 Testul1 ............................................................................................ 200
V.S Exercitiil ......................................................................................... 201
• fluidul este incompresibil; V.6 Raspunsurile testelor ~i exercitiilor................................................. 203
V.7 Lucrarea de verificare .................................................... 207
• curgerea fluidului prin zacamant este omogena.
Rezumat. ................................................................................................ 207
2. Pentru determinarea distribuliei presiunii in jurul gaurii de sonda Bibliografie.V ........................................................................................ 208
se pleaca de la ecuatia generala de curgere plan-radiala ~i stationara
~ ·~ y "-- ~A ,,....J ~~~ _ ... -
spre gaura ae sonaa a unw nu1u
•' 4 O ,. O ·- -- - , '1 O 0

1nC01Hpn:;::~1ou ,::,~u;:,u .111 '-'Vv.&.uvua ...;..

0 o

c1·1·mdnee:
. d P l = 0 . C ond't\11"1 e Ia 1·tm:ta
d ( r-)
-i · -- . - sunt: Ia raza
r dr dr
sondei r, cor::spunde presiunea dina1nica p d, iar !a raza conturului

de alimentare r, corespunde presiunea statica p, .

3. Pentru determinarea distributiei vitezei in jurul gaurii de sonda se

pleaca de la legea lui Darcy: v = !._ · d p unde k este permeabilitatea

;.t dr

36 177
 Prin punerea !:1 productie prin denivelare cu gaze comprimate se absoluta a stratului, p-viscozitatea titeiului. dpldr- derivata presiunii in

realizeaza, ca ~i !a metoda de punere in productie prin denivelare cu piston, raport cu raza r.

evacuarea unui volum de lichid care conduce Ia scurtarea coloanei .de lichid 4.Alurile graficelor distributiei presitmii ~i vitezei In jurul gaurii de

din gaura de sonda ~i deci Ia mic~orarea presiunii acesteia. Prin urmare, se sonda sunt prezentate In figura de mai

pleaca tot de la conditia de pomire pentru a determina volumul de lichid JOS.

care trebuie evacuat. in final se determina ~i presiunea gazelor necesara r:::j:::1\

:> : I
p Din aceasta figura se observll

evacuarii acestui voium de iichid. Se mentioneazii ca aceasta metoda se !m: ~p ca viteza fluidului are cele mai mari
':·:;.!ll :: \
: Q. :
:' valori in apropierea gllurii de sondll
aplica acolo unde exista posibilitatea racordarii la o retea de conducte de : j
'ml
'4>
'c:
gaze.
Pu1'1erea in productie a sondelor prin denivelare cu azot se aplica i;1
'2Lt
:ill:
:a:
: -... -·r:s
i v
-~
:
rc
--+
ceea
nisipului
ce conduce Ia antrenarea
qin strat in gaura de sondll in
general Ia sondele de mare adancime ~i presupune evacuarea lichidului din cazul stratelor slab consolidate.
Raza

tevi!e de extractie piir)a,Ia 50 m deasupra valvei de circulatie laterala cu Efectul acestui fenomen constll In

ajutorul azotului gazosi ,Deoarece azotul se aduce Ia sonda in stare lichida formarea unor caveme in apropierea gaurii · de sondll, care in anumite

este necesar sa se detennine volunml de azot lichid necesar executarii condi!ii pot deveni instabile conduciind Ia prabu~irea acoperi~ului stratului

operatiei, precum ~i presiunea de injectie a azotului gazos prin tevile de ~i in consecintllla deteriorarea coloanei.

extractie. De asemenea, sc observa ell in apropierea gaurii de sondll presiunea

are o scadere intr-un litm mai accentuat. S-a constata: eli sc pierde
aproximativ 113 din de ~:.· . rgia z~dimantului.

Bibliografie S.Debitul sonde! In conditii de ziici\mant se d;:termina pornind de Ia

relatia: Q=v ·A ( v reprezintll viteza
1. Tocan, I.:Extractia petrolului. Pregiitirea sonde/or pentru exploatare ~i •z
fluidului corespunziitoar<' razei r , iar A
punere fn producfie, Editura Tehnica, Bucure§ti, 1998.
~>' ___ ;_~5-?) .:')
-~.
reprezintll aria lateralll a ci1indrului de raza

!---- ... ::--~11

2. Nicolescu, N.: !nterven{ii, repara{ii $i probe de produc(ie Ia sonde,
r ( A= 2:rrh ).
Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucure§ti, 1985. -:-,-f--f'-

j' ;
j : I

, n,.,....,.""'"'"" ,-. ("',..,1,...1.., "1\.,f D. k'vt~·,..,,.tTn

-··u ... -,.v. t;to.;.,,[.,,;
r·,-· ........ c-1 rrr.""orrov nrror•;roto ... ,,.,.J
II :;
: : ! : I
I
Debitul in ccndi!ii de zaciimant:
...~.t' ............. ,~-, ...................J ...., ~·~·~ .• :r· o·-~·-· -·--- ..... -, . --- hi

I
i
i :
I :
I
;
•
' :
k p,- PJ . .!. .2m·h 27!kh(p,- pd)

~-
l,Editura Tehnic~, Bucure~ti, 1993. X
Q=tt. lnr' r r_
I
pn-"-
.,
v
r,
k'~

Debitul In conditii de suprafata:

Q = Znkh(p' - PJ) (sonda . ideala) 27!kh(p, - PJ) (sonda

bpln r, sau Q= [ ('~ il
r, ph s+ln r,)j

reala) In care b reprezintll factorul de volum al titeiului, h -grosimea

37
176
 stratului productiv,m; p-viscozitatea dinamica a lichidului, Pa.s; k-
2
permeabilitatea absoluta, m ; r, -raza sondei, m; r,- raza conturu!ui de

alimentare, m; p d- presiunea dinamica de fund, Pa; p, - presiunea statica,

IV.6 Lucrarea de verificare
Pa, s- factorul skin.
6.Indicele de productivitate aratll cat produce o sondll corespunzlltor 1. Sa se analizeze metodele de punere in productie a sondelor ~i sll

unei presiuni diferentiale ( p, - p d) egala cu I bar, acesta fiind constant in se evidentieze avantajele §i dezavantajele acestora.

cazu! curgerii omogene deoarece produsul Jl· b se considera constant in

raport cu presiunea. Indicele de productivitate ideal se determina cu relatia:

Rezumat
21/kh sau JP = ____.Q.
IP
pbln(::) Pc- Pd Dupa ce sonda a fost foratll §i perforatll, se instaleazii echipamentul
specific punerii in productie a sondei, urmand sa se inceapa procedurile de
Indicele de productivitate real se determina cu relatia de lucru in scopul provocarii afluxului fluidului din strat in gaura de sonda.
21/kh Metodele de punere in productie a unei sonde se bazeaza fie pe
IP,. =
pb[s+ln(::)]. reducerea densitlltii fluidului existent in gaura de sondll, fie pe reducerea
inaltimii coloanei de fluid din gaura de sondll. Prin urmare, punerea in
7 .Curba de comportare a stratului sau curba IPR (Inflow productie a unei sonde se poate realiza prin circulatie, prin denivelare cu
Performance Relationships) este defmita de functia debit= f(presiune) §i p:ston, respectiv cu gaze, respectiv Cl~ azot.
caracterizeazll curgerea fluidului din strat in gaura de sonda, a!ura acesteia Se mentioneazll ca procedurile de lucru §i echipamentele utilizate Ia
pentru curgerea omogena fiind prezentata in figura de mai jos. punerea !n productie a sondelor diferll in functie de adancimea acestora.
Punerea in productie prin circulatie presupune inlocuirea treptatll a
•
p, noroiului din sonda cu un fluid mai U§or care sa permitli pomirea sondei. In
acest caz este necesar sll se determine densitatea fluidului cu care tre buie
ill I u.
~ inlocuit noroiul, precum ~i presiunea maxima Ia agregat §i a numllrului de
~
I
r···---------·-·
·~
~ ,...(] - - , - ---- . ·-- ___ .._•,c.;: ~-&-~.,...,.;_:
0. ag:ft;:gau;;; ll!,;V!;;::iUJ.. t,;;;A\.:1\.!,.t~CUH V.l-'~J.U~.&.~J..

P~t L_
Punerea in productie prin denivelare cu piston presupune evacuarea
-+ din sondli a unui anumit volum de lichid, astfel incat presiunea coloanei de
0 Ci Omro:
Debitul fluid rfunasll in sonda sa devina egala sau mai mare cu presiunea de
S.Identificarea fenomenului de contaminare a zonei de strat din jurul zacamant. Pentru a determina vo!umul de lichid care trebme evacuat din
gllurii de sondli, respectiv de depletare a stratului productiv se poate realiza sonda se pleaca de Ia condijia de pornire (presiunea coloanei de lich.id din
cu ajutorul curbelor de comportare ale stratului trasate pe baza datelor de Ia gaura de sonda sii fie mai mica decat presiunea de zacamant). De asemenea,
etalonarea sondei inregistrate Ia diferite perioade de timp §i comparandu-le este necesar sa se determine numllrul de mar§uri efectuate cu pistonul pentru
cu cele inregistrate Ia un timp t1 luat ca martor. a evacua volumul de lichid determinat anterior.
38
175
 Raspunsurile, exercifiilor 1 p,
t
p.,
Pa [·_.
1. a. Densitatea fluidului cu care trebuie inlocuit noroiul din sonda A.~-, ·..
' ' '·.·.,
3
pentru ca sonda sa porneasca, p, = 810,86 kg/m .
I '<··-~
b. Programul de punere in productie prin circulatie: se circula
noroiul pentru omogenizare; se inlocuie~te noroiul cu apa sarata de densitate
'<t-·.' ',··. .....
··
1100 kg/m 3
;
3
se inlocuie~te apa sarata de densitate 1100 kg/m cu titei de
p$a\
u
.. ·..
I
p.,. ",-----------;___,____:: ·. '
Omaa Omaxa Qmltl(1 0 Qmax3 Q~ OmiiX1
3 Contaminarea zonei de strat
densitate 810,86 kg/m ; se lasa sonda in pauza aviind ventilul de pe bratu! Depletarea stratului productiv
din imediata veciniitate a giiurii de sonda.
stang deschis, iar eel de pe bratul drept inchis §i se urmare§te comportarea
ei. Daca dupa inlocuirea apei cu titei sonda nu porne~te, atw1ci se trece !a in cazul depletarii stratului productiv, indiceie de productivitate nu
efectuarea unor tratamente de stimulare. Daca nici dupa efectuarea se modifidl, insa presiunea de zacamant scade, conducand Ia scaderea
tratamentelor de stimulare sonda nu porne§te, atunci se realizeaza un dop de debitului maxim a! sondei, iar in cazul contaminarii stratului productiv are
ciment in dreptul perforaturilor, se reperforeaza mai sus dupa care se reia loc scaderea indicelui de productivitate conducand, de asemenea Ia scaderea
procedura de punere in productie prin circulatie. debituiui maxim.
c. Presiunea maxima Ia agregat este p= =85,4 bar. Se a!ege un

agregat ACF-350 a carei presiune maxima este 350 bar. N=arul de

Raspunsurile exercifiilor 2
agregate este: 2(unul pentru efectuarea OoJeratiei §i unul de rezerva).
.. ,..u1 sonde1=
1. Dent . _......
~'7 ,4':y !~1 ·./z1..
2. a. Denivelarea care trebuie realizata pentru ca sonda sll poata Distributia presillllii ~i vitezei in jurul gaurii de sonda.
porni este: t:.h = 678,3 m. Tabelul 1. Rezultatele calcu/el'Jr cfectuate pentru determinarea pres;umi $i vitezei
Jin juru{giiurii de sonda.
b. Numarul de mar~uri efectuate cu pistonul pentru realizarea
i Raza, r Preoiunea, p Viteza, v
denivelarii l'!.h este n = 17. L_ ..!:m::___ _ bar n;/~

i 2,89·;~ ~o-4
~

...__ u,t 1 ;oo [

-r-
I

o,3 ~ 103,181 9,6s~·w=s--~

3. a.Denivelarea care trebuie realizata pentru ca sonda sa po:neasca:
M=346,6m.
nl\
. . -I' - - 105.188
- -
I. -4>:?~1n-'
. - _·:.._ _ __,!
0,9 -+----'~6,362 _3_,2~7·_10~~---,
i
b.Presiunea gazelor necesara pentru realizare& denivelfuii llh in ---.~0~ I 106,o'6 7 i 2 8"- lG'' I
I 1, I I ---+---' _::,=2._'_ I

conditiile injectarii gazelor prin tevi ~ste p• = 51,36 bar, respectiv prin ---3,0- '
__.J_____ 109,847 I 9,651·10-'.._ _,:
'
1
6,0
·------1-
! i 11,854 ! 4,8_25 ·1 rr-6 .J •
spa~iul inelar este = 137,58 bar.
r-·
t - ·- - - -

p• 90 I 11"<0?8 '~1·'.!0--6 ;I
I ' - ~ ' OJ
!
1 ._.,h I ... i

10,0 1!3,333 2,895 ·IG___

.,_ _
4. a. Presiunea de injectie prin tubing a azotului gazos: p, =289 bar. 1 30,0 _j_ 116,514 i 9,651·10-7 j
i 60,0·--· I_ 118,521 4,825 ·10-: I'
b.Volumul de azot lichid necesar punerii in productie a sondelor: l 9o,o I 119,695 j; 3,21710'
V.otal (LN2 )= 5389 1. 100,0 -t- 120 . 2,895·10 7 J

174 39
 Rezultatele calculelor prezentate In tabelul 1 se reprezintii grafic In
3. Metoda de punere In producfie prin circulatie presupune inlocuirea
figurile de mai jos.
treptata a noroiului din sonda cu un fluid mai u~or care sa permitii pomirea
1201 ·~ sondei.
116 ····· l .. · · •· . ' .······! 4. Conditia de Ia care se pleaca pentru determinarea densitii!ii
112 . \
il-
Pi ~ J
fluidului cu care trebuie inlocuit noroiul in cazul punerii in producJ:ie prin
-108 ''"i-· ·-~ ... f··-- circulaJ:ie este: p, ~Pi · g · H , unde p, reprezintii presiunea de zacamant;
i i

104· ___ J_ ······-· ____ ,______ __J

i i H- adancimea sondei; Pi -densitatea licbidului cu care trebuie inlocuit
i I
tooL---~--------~----L----
o ~ ~ ~ ro 100 noroiul din sonda; g- acceleratia gravitaJ:ionala.
,,
5. a.
Distribufia presiunii in jurul gaurii de sonda.
6. Punerea In producJ:ie prin denivelare cu piston presupune
3-lo-• r--r---:---:------ evacuarea unui anumit volum de licbid din sonda astfel !neat presiunea
2,4.10-4
coloanei de lichid riimasa in sondii sa devinii egala sau mai mare cu
UH0- 4 presiunea de zaciimant. Pistonarea se poate aplica pana Ia adancimea de
V;
L2-10-. 2000m.
7. Denivelarea fj}z care trebuie realizata pentru ca sonda sa
6-10-,

pomeascii se determina din condiJ:ia de pornire a sondei: p, ~ (H- fj}z)pig

00 20 40 60 80 100
,, unde p, reprezinta presiunea de zaciimant; H- adancimea sondei; pi -

Distributia vitezei fn jurul gaurii de sonda densitatea apei siirate din sonda; g- acceleraJ:ia gravitaJ:ionala.
1. a. Tipul curgerii: omogenli; 8. Punerea in producJ:ie prin denivelare cu gaze comprimate
b. Inicele de productivitate IP= 3,25 m3/zi bar; presupune injectarea gazelor comprimate prin spafiul inelar Ia o anumitii
c. Debitul maxim Qmax= 162,5 m3/zi. presiune In scopul evacuarii din sonda a unui volum V de licbid, astfel !neat
d. Curba de comportare a stratului: presiunea coloanei de !ichid ramasa In sonda dupii scurgerea gazelor, sa fie
~g?l~ <011 moi mir.fi rlecat presiunea de zaciimant si sa permitii pomirea
100~ sondei.

.: ·~·
9. Punerea 1n producJ:ie prin denivelare cu azot presupune injectarea
I prin revile de extractie (in timp ce valva de circulatie laterala este deschisa)
!
a unui volum de azot gazos calculat, pana Ia adancimea de circa 50m
60
deasupra valvei de circulatie laterala pentru a evita patrunderea azotului
,l
jQ 0 ----~T--~T--!t2<2o,---l,6,6oJ
40 80 >>ao gazes in spaJ:iul inelar. Dupa aceea se incbide valva de circulatie lateralii ~i
Q;
se descbide sonda pe duza fixa sau reglabila, se evacueazii azotul gazos Ia
Curba de comportare a stratului co~, urmand sa se monitorizeze comportarea sondei.
40
173
 • adancimea de fixare a valvei de circulatie laterala Hv = 3700 m; 3. a.Tipul curgerii: omogena
b. Indicii de productivitate In cazul celor doua etalonari:
• diametrul interior al coloanei de exploatare, D, = 0,127 m; 3
IPt=3,5 m /zi bar; IP2=2,6 m3/zi bar.
• diametrul exterior al tevilor de extractie, d. = 2 7 I 8 in (0,073m);
c.Debitele maxime In cazul celor dou!l etalon!lri:
• diametrul interior al tevilor de extractie, d, = 2,5 in (0,0635m); Qmaxl = 192,5 m3/zi; Qmax2 = 130 m3/zi

• densitatea apei sarate, Pa = 1100 kglm3 ; d.Curbele de comportare a stratului

Sa se determine: 120,.----,---,---;---.,.--~
I
a. Presiunea de injectie prin tubing a azotului gazos; 106 .. Ti ..

tI .
b. Volumul de azot lichid necesar punerii in productie a
p1J 92 ~.c,,:_-~·
sonde!or.
-2 ·, ~'
P j 78 -· -·~-······:_.::,. :-·-·- ---!--
. • l .
-1
64 -- ~t
IV.5 Raspunsurile testului !

jOL----~----~----~----~--~
'i exercitiilor 0 40 80 120 160 200
Q1;,Q2;

Raspunsurile testului 1 Curbele de comportare a stratului

1. Punerea in productie a sondelor reprezinta operatia prin care se
reduce presiunea coloanei de fluid din gaura de sonda, astfel incat sil se
creeze o ciidere de presiune strat- sondii suficient de mare pentru a provoca
afluxul fluidului din strat in gaura de sonda.
Din figura de mai sus se observa eli atilt indicele de productivitate,
cat ~i presiunea static!\ au scazut, ceea ce evidentiaza atilt fenomenul de
contaminare in jurul gaurii de sonda cat ~i fenomenul de depletare a stratului
productiv. Se recomanda stimularea sondei pentru indep!lrtarea fenomenului
de contaminare, cat ~i initierea unui proces de menpnere a presiunii de

2. Metodele uzuale de pomire a sondelor sunt: punerea in productie zacamant(injectie de apa, de gaze etc).

prin circulatie, punerea in productie prin denivelare cu piston sau prin

pistonare, punerea in productie prin denivelare cu gaze comprimate ~i Raspunsurile testului 3
punerea In productte prm deniveiare cu azo1.
l.Curgerea eterogenii are Joe atunci cand presiunea dinamicii de fund
Pentru sondele de mica ~i medie adancime se folosesc primele trei
~i presiunea staticll sunt mai mici dedit presiunea de saturatie.
metode de punere in productie (prin circulatie, prin pistonare ~i prin
2.Parametrii din ecuatia debitului sondei pentru curgerea eterogena
denivelare cu gaze comprimate), iar pentru sondele de mare adancime se
care variazii cu presiunea sunt: permeabilitatea relativii a titeiuluik,,
folosesc de obicei metodele de punere in productie prin circulatie §i prin
viscozitatea titeiului,u,, factorul de volum a! titeiuluib,.
denivelare cu azot. Se mentioneaza ca procedura de lucru de Ia punerea in
productie prin circulatie a sondelor de mare adancime difera de cea
corespunzi'itoare sondelor de mica ~i medie adancime.
41

172
 J.Metodele de determinare a curbei de comportare a stratului in • diametrul interior al tevilor de extractie, d; = 2,5in
cazul curgerii eterogene sunt:
(0,0635rn);
• metoda Vogel:
• densitatea apei sarate, p a = 1100 kg/m 3;
o sonda nu prezinta zona contaminata;
o impuritatile sunt mici(sub 20%).
• adancimea de scufundare a pistonului in lichid, h, = 150 m .

Sa se determine:
• metoda Standing:
a. Denivelarea care trebuie realizatii pentru ca sonda sa
o sonda prezinta zona contaminata(eficienta curgerii
poata porni;
E ~ 1,5);
b. Numiirul de mar~uri efectuate cu pistonul pentru
o impuritiitile sunt mici(sub 20%).
realizarea denivelarii determinate la punctul a.
• metoda Wiggins
o sonda nu prezinta zona contaminatii;
3. La o sonda Ia care se aplica punerea in productie prin denivelare
o sonda produce cu impuri tati
cu gaze se cunosc urmatoarele date:

• adancimea sondei, H =2200 m;

4.Curba de comportare a
stratului in cazul curgerii • diametrul interior a! coloanei de exploatare, D; = 0,127 m;

eterogene are alura une1 • diarnetrul exterior al tevilor de extracti:e, d' = 2 7 /8 in

parabole, avand !n vedere ca ~ (0 073m
•
·;::
' '
·-
.\;
=2,5 m
indiferent de metoda utilizata, • diarr.etrul interior a1 tevilor de extmqie, d,
ecuatia care stii ia b~za acestei (0,0635m);
curbe este de gradul 2. • densitarea apei sarate, Pa = 1100 kg/m 3;
0 Qu~
0 Dehitu:

• presiunea de ziiciimant, p, =200 bar.

Sa se determine:
a. Denivelarea care trebuie realizata per,1ru ca sor.da sa
Rasounsurile
. exercttfilor
'
3 pcmeasca;
b. Presiunea gazelor necesarli pei!tm realizarea deniveUirii
1, a. Curgcrea este eterogena
de Ia punctul a. in conditiile ir1jecti:'ii gazelor prin teYi,
b. L'ldicele de productivitate, IP= 1,5 m 3/zi bar;
respectiv prin spaJiul inelar.
c. Metod2 de determinare a curbei de comportare a stratului:
metoda Vogel;
' / La o sonda la care se aplica punerea in productie prin denivelare
d. Debitul maxim, Q,nax= 58,69 m 3/zi;
cu azot se cunosc urmatoarele daie:
e. Curba de comportare a stratului:
• adancimea de fixare a packerului permanent H, =4200 m;

42 171
 Tabelul2. Varia{ia presiunii
yo --~H~-~~00 000-0~-~ ' ~ -··

Presiunea, Debitul,
bar m 3/zi 4S•·-
IV.4 Exercitii 1 0 58,69
'
1. La o sonda !a care se aplica punerea in productie prin circulatie
10 55,43
Po
JJI
20 49,56 _J 241
se cunosc urmatoarele date:
I 30 41,08
• adancimea sondei, H = 2200 m; d· - - --~--- --- ------- ·-+·~ --·-·
40 30,00
• diametml interior a! coloanei de exploatare, D, = 0,127 m;
50 16,30
00 12 14 36 4S 60
• diametml exterior a! tevilor de extractie, d, = 2 7 I 8 in 60 0,00 Q;

(0,073m); Curba de comportare a stratului- metoda Vogel.

• diametrul interior a! tevilor de extrac(ie, d, = 2,5 in 2. a. Tipul curgerii: eterogena;

b. Indicele de productivitate, IP=. 1,6 m3/zi bar;
(0,0635m);
c. Metoda de determinare a curbei de comportare a stratului:
• densitatea noroiului, Pn = 1275 kg/m3 ;
Standing;
• viscozitatea noroiului, fin = 30 ·10- 3
Pa.s;
d.Debitul maxim, Qmax=100 m 3/zi;
• presiunea de zacamant, p' = 175 bar; e.Curba de comportare a stratu1ui.

• debitul de pompare a! noroiului, q n = 0,5 m 3/min. Tabelul 3. Varia{ia presiunii

1 aeozrutw-meroaa i)Ianamg.
SOr----T----~----~----r----;
Sa se detennine: Presiunea, Debitul,
bar m3/zi '
a. Densitatea fluidului cu care trebuie inlocuit noroiul din !
0 86,8 ''1"
sondii pentm ca sonda sa pomeascii;
10 79,2 I
b. Programul de punere in productie; 48 i -. i-
20 70,0 Ii
Pdi
c. Presiunea maxima !a agregat ~i numiiml de agregate ·----+ -----------· -}-· ... ----
30 59,2 -32
necesare punerii in productie. !

:r , . ~i
40 46,8
----

50 32,8
2. La o sondii !a care se aplica punerea in productie prin denivelare
1
60 17,2
cu piston se cunosc urmatoarele date:
0 ~ • 00 w ~
70 0,0 Qj
• adancimea sondei, H = 2300 m; Curba de comportare a stratului- metoda Standing.
• diametrul interior al coloanei de exploatare, D, = 0,127 m;

• diametrul exterior a! tevilor de extractie, d, = 2 7 I 8 in 3.a.Tipul curgerii: eterogenii

b. Indicele de productivitate, IP= 1,8 m 3/zi.bar
(0,073m);
c. Metoda de determinare a curbei de comportare a stratului: Wiggins

43
170
d.Debitu1 maxim, Qmax= 101,534 m 3/zi; V(LN 2 ) = v.(GN2 )·1,5443 (19)
e. Curba de comportarea a stratu1ui:
- ..,.......
Tab
~-- ..' ..... • . . . Y' "'...........
.,...r~ u v• ........... H......... .. . . . ........ '. "66H""''
~.., volumul total de azot 1ichid
Presiunea, Debitul de titei, Debitu1 de apa, Debitu11ichid,
bar m3/zi m 3/zi m 3/zi V",,1(LN,)= V(LN,)+ 10%V(LN2 )+ 200/ (20)

0 48,14 53,39 101,53

unde 10% din volumul de azot Jichid se considera pentru compensarea
10 44,09 47,59 91,68 pierderilor, iar 200 I sunt necesari pentru racirea pompei triplex.
20 39,10 41,18 80,29

30 33,17 34,16 67,34

IV.3 Testul1
40 26,29 26,54 52,83
1. Ce reprezintii punerea in producpe a sondelor?
50 18,47 18,30 36,77 2. Ce metode de punere in productie a sondelor cunoa~tep?

60 9,70 9,45 19,16 3. Ce presupune metoda de punere in productie prin circulatie?

70
so~--~----~----~--~-----,
.70.
Ml-~--r-------t·--------+-
48 •·-·~--~---~-·----•-•
4. Care este conditia de Ia care se plead!. pentru determinarea
0,00 0,00 0,00
densitatii fluidului cu care trebuie in!ocuit noroiul in cazul
punerii in productie prin circulatie?
5. Care din urmatoarele relatii de calcul pentru determinarea
. ' lI
: I presiunii maxirne Ia agregat este corectii:
--------t-··------- · Hv 2
a. p_=(p.-pJgH+A--P.
';-~-~---~'-l-,••-~••w--~~------~-·--
I I 2.d,

P~,1 I; I
I
I
'
II
.
Hv 2
b. Pnmx = p,gH + A--p,
-32 -------+--------l------ ---1-------i---·
!
2d;
l
l
'
! . !
l

! '
, Hv 2

. .'r ·1 rr:t ·
!
l ; ! \
\.i, l-'max ="" ---- Pt
2d,

·1 6. Ce presupune punerea in productie prin denivelare cu piston ~i

0 24 4& 72 96 120 piina Ia ce adiincime se aplica?
.o. Qj .101.534. 7. Din ce conditie se determina denivelarea M care trebuie
realizata pentru ca sonda sa pomeasca?
Curba de comportare a stratului- metoda Wiggins.
8. In ce constii punerea in productie prin denivelare cu gaze

comprimate?
9. In ce consta punerea in productie prin denivelare cu azot?

44 169
 • se determina presiunea de pomp are Ia capul de eruptie, p,

din diagrama din figura 10.

1.4 Lucrarea de verificare
• se calculeaza presiunea ~i temperatura medie ale coloanei de
azot din sonda; 1. Sii se demonstreze cum se determina distributia presiunii ~i
vitezei in jurul giiurii de sondi\, precum ~i ecuatia de d~erminare
p, + PJ (16) a debitului sondei in cazul curgerii omogene plan-radiale ~i
Pm
2
stationare a unui fluid incompresibil spre gaura de sondii.
2. Curbele de comportare a stratului pentru curgerea omogena ,
t, + t f (17)
Tm = + 273,15 respectiv eterogena ~i modul de utilizare a acestora pentru
2
identificarea fenomenelor de contaminare a zonei de strat din
unde t, este temperatura azotului gazos Ia ie~irea din converter ( t, = imediata vecinatate a sondei ~i de depletare a stratului.

25-30°C), iar t 1 este temperatura de fund a sondei.

OY fVV
I
'VV ,;lVV
til
'"+VV
I
;.;vv
1
vv-..-
JJ '"
)f
Rezumat
E
m Stabilirea tipurilor de curgere prin mediul poros se realizeazii
Q)
_!; comparand presiunea dinamica de fund, respectiv presiunea staticii cu :
0
c \
em presiunea de saturatie sau prin compararea ratiei de solutie, r, cu ratia gaze-
~ 3000 ----· -···-4-
~
• titei, RGT. Tipurile de curgere care se pot identifica sunt: curgerea
4000 F~~r+
--1-~-

• omogenii, curgerea eterogena ~i curgerea combinatii. 0 data cu aceste tipuri

sooo' ' ,t '' , , , ., , , de curgere se definesc parametrii ca: presiunea dinamica de fund, presiunea .
100 200 J:X) 400 500 600 700
staticii, presiunea diferentiala, presiuea de saturatie, ratia gaze-titei ~i ratia , -.
Presiunea din sonda, bar
de solutie. Pentru presiunea de saturatie se prezintii relatia lui Standing.
p;~ 10. Diagrama pentnt determinarea presiunii Tn r-nntinn~rP ~P nrP.?inHi f"nnrl1tii1P 't"n f"<;tt"P .o.:tt'P ln,.
--- --·------------ -- r--~------ --- ----- ---- ---
------~----
f'llf'(JP.f'P.<;t
--·-~;;~---:--
nrnno,:on'S
------o----·
de injecfie [a suprafafiia azotului gazos.
plan-radiala ~i stationara a unui fluid incompresibil spre gaura de sonda,
determinarea distributiei presiunii ~i vitezei in jurul giiurii de sonda,
se determina volurnul de azot gazos necesar punem in
• determinarea debitului sondei, indice!ui de productivitate, eticientei curgerii
productie a sondei:
~i a curbe!or de comportare a stratului sau a curbelor IPR.

V,(GN,)= pJJ:.!i (18)

@ Tm Po
45
volurnul de azot lichid (LN2):

168
 De asemenea, se prezinta modul in care se pot pune in evidenta
Dupa pomparea azotului gazos in tevile de extractie, se opre~te
fenomenele de contaminare a zonei de strat din apropierea gaurii de sonda ~i
converterul ~i se inchide ventilul de pe bratul capului de eruptie, se inchide
de depletare a stratului productiv cu ajutorul curbelor IPR.
valva de circulatie laterala, se deschide sonda pe duza fixa sau reglabila Ia
0 alta problema care se abordeaza in cadrul acestei unitati de
co~ul de gaze ~i se urmare~te comportarea acesteia.
invatare, este curgerea eterogena plan-radiala ~i stationara a unui fluid
incompresibil spre gaura de sonda. $i in acest caz se prezinta modul de
determinare a debitului sondei ~i a curbelor IPR. Pentru trasarea curbelor Calculul volumului de azot lichid necesar
IPR s-au prezentat metodele Vogel, Standing ~i Wiggins. Pentru determinarea volumului de azot lichid se considera schema
La fel ca 1n cazul curgerii omogene, se pot pune in evidenta din figura 9, iar algoritmul de ca1cul se prezinta mai jos:
fenomenele de contarninare a stratuiui productiv din imediata apropiere a
gaurii de sonda ~i de depletare a stratului productiv cu ajutorul curbelor IPR
Ir L===-----,:::J
I GN,
l=:=:r-------------4 Apa
determinate pentru curgerea eterogena Ia diferite intervale de timp.

D;

Bibliografie I
de
1. Cretu,I.: Hidraulica generala ~i subteranii, Editura Didactica ~~
H d;
Pedagogica, 1983.
50
2. Marcu, M.:Extrac{ia petrolului. Aplicafii numerice fn erupfia naturalii ~i _ I Valva de circulalie
1-E laterala
erupfia artificialii, Editura Universitatii Petrol- Gaze din Ploie~ti, 2005.
3. Minescu, F.: Fizico-chimia ziiciimintelor de hidrocarburi, vol.l, Editura
Universitatii Petrol- Gaze din Ploie~ti, 1994.
4. Popescu, C., Co1oja, M.P.: Extrac(ia fifeiului #gaze/or asociate, vol. 1,
Editura Tehnica, Bucure~ti, 1993.
·-------·
f:-:-:-:-:-:-:-]
·-------·
t---------------1
:>. 5toicescu, lv.i..: ,...,.. _,--
1""1tUt UUHl,;U
f•- ~ '~ ... ---~-~Y.
.>UU~t,;;l '-'ll'-' ,._, ,';,fd:A;; :[;.'::":.!::::, UA;+., ... .,
.... ....... ~-·--
:-:-:-:-:-:-:-:
Universitatii Petrol- Gaze din Ploie~ti, 2007. Fig.9 Schema sondei cu packer
Ia care se aplicii punerea in producfie cu azot.

• se calculeaza volumul V, , a1 fluidu1ui care trebuie dislocuit din

tevile de extractie cu azot gazos, pima Ia 50 m deasupra valvei
de circulatie laterala;
• se calculeaza presiunea hidrostatica p 1 , exercitata de fluidul

din spatiul inelar Ia adancimea de 50 m deasupra valvei;

46
167
 Cisterna izoterrmi
LN, Converterul
N
~ stratelor productive ~i
1\ ,._.__ Vaporizatorul
Serpetina de TncaiZire
LN,
GN,
a azotului lichid LN2
Pompa Pompa
centrifuga triplex
Fig.8 Schema hidraulicii genera/a a unei instalafii
de pompare ~i vaporizare a azotului lichid.
Pentru realizarea operatiei de denivelare cuazofse executa mai lntai
o serie de operatii pregatitoare ca:
• se calculeazll presiunea de pompare necesara Ia capul de
erupfie ~i volumul de azot lichid necesar perttru operatie;
• se monteaza instalatia de pompare a azotuhii pe po'litie
monteazlllegaturile Ia cisterna ~i Ia sonda ~i Ia co~ul de gaze;
• se deschide valva de circu!atie lateralii;
• se inlocuie~te fluidul din sonda cu apa;
• se pune converterul in functiune;
• se probeaza linia de injectie a azotului gazos In sonda, Ia
presiunea maxima de lucru.
in continuare se pompeaza In tevile de extracfie volumul de azot
gazos calculat, pana Ia adancimea de circa 50m deasupra valvei de circulatie
laterala ~i se masoara Ia haba volumul de apa ie~it din coloana. Este necesar
sa se evite patrunderea azotului gazos in spatiul inelar deoarece bulele de
azot migreaza Ia suprafata cu o viteza 300-500 m!h, iar prin destindere
determina presiuni suplimentare In coloana ~i in capul coloanei.
II. Deschiderea, travetsa'rea
completarea sondei in
dreptul acestora
Cuprins
II.l Dbiective ........................................................................................... 48
II.2 Deschiderea ~i traversarea stratelor productive ................................. 49
II.2.1 Deschiderea ~i traversarea stratelor productive cu presiuni
mari. ................................................................................................. 49
II.2.2 Deschiderea ~i traversarea stratelor productive cu presiuni
mici ......................................................................... :......................... 51
II.2.3 Prevenirea contaminarii stratului productiv........................... 55
II.2.4 Testul 1............................................................................. 56
II.3. Completarea sondei In dreptul stratului productiv.......................... 56
II.3.1 Cazul stratelor bine consolidate... ;............ ;; ............................ 56
~i se 11.3 .2 Caz11l stratelor slab consolidate.............................................. 58
II.3.3 Testul2 ................................................................................... 60
II.4. Prevenirea ~i combaterea viiturilor de nisip .................................... 61
II.4.1. Metode deinvestigare ~i previziune a viiturilor de nisip ...... 62
II.4.2 Metode de prevenire a viiturilor de nisip ............................... 63
II.4.2.1 Metode mecanice.................................................... 64
II.4.2.2 Metode chimice....................................................... 81
II.4.3 Testul 3 ........ .............. .............. ..... ............... .... .... .. .. .... ...... .. 84
US Raspunsurile testelor ........................................................................ 85
11.6 Lucrarea de verificare ..................................................... 100
Rezumat. ................................................................................................ ·1 00
Bibliografie II .......................... ;.; ........................................................... 101
166 47
 11.1 Obiective IV.2.4 Punerea in productie prin denivelare
cu azot
Obiectivele urmiirite in cadrul acestei unitiiti de invatare sunt:
Punerea in productie a sondelor prin denivelare cu azot se poate
• pre:ientarea fenomenelor specifice Ia deschiderea ~i traversarea
aplica atilt in cazul sondelor cu adl\ncirni medii, ptesiuni scazute ~i aflux
stratelor productive in cazul stratelor cu presiuni mari, respectiv
redus cat ~i in cazul sondelor de mare adl\ncime.
cu presiuni mici;
Echipamentul utilizat Ia punerea in productie cu azot se compune
• stabilirea masurilor care trebuie luate in cazul traversarii stratelor
din:
productive pentru prevenirea contaminarii acestora, precum ~i
• cisterna izoterma ,
pentru evitarea eruptiilor libere necontrolate;
• converterul;
• prezentarea schemelor de completare a sondei in dreptul stratului
• co~ul de evacuare a azotului gazos din sonda;
productiv atat in cazul stratelor bine consolidate, precum ~i In
• habe;
cazul celor slab consolidate;
• capul de eruptie;
• prezentarea avantajelor, respectiv dezavantajelor schemelor de
• tevile de extractie.
completare a sondei in dreptul stratului productiv;
Cisterna izoterma(fig.8) este un recipient criogenic izolat terrnic care
• analiza producerii viiturilor de nisip - cauze, consecinte, metode
are o capacitate cuprinsa intre 100001-20000 I azot lichid. Presiunea in
de investigare ~i previziune a viiturilor de nisip;
interiorul cisternei este in medie de 2 bar, iar temperatura azotului lichid de
• prezentarea metodelor de prevenire a viiturilor de nisip ~i a
-195°C. De asemenea, cisterna este prevazutii cu o serpentina de vaporizare,
procedurilor de realizare a acestora;
(pentru presurizarea ei cu azot gazos) ~i cu aparatura de masura ~i control.
• dimensionarea filtrelor, a granulatiei pietri~ului pentru
Cisterna se monteaza pe un camion pentru a fi autonoma.
impachetare ~i alegerea fluidului de transport a! pietri~ului
Converterul de azot(fig.8) este un echipament complex care
Notiunile prezentate in cadrul acestei unitati de invatare sunt
efectueaza pomparea ~i vaporizarea azotului lichid Ia mare presiune, cu
_ ·'- _, ___ . _ __ , __ : -~---~-· ,.. ......... ..,.,.. ::-.... +.,.1.,....,..,. .f.,..,....,.l'TIAn..,.l"" l"_"::tt'P o;:an~r lo;:a
llt;l,;Ci:S""l V l:)l.UUI;i!.UUU,U. J:-'lt,;.lJ.W. "- U 1"4"""'...,. ....... t ...... '"'O- ... ---~--------- ----- ·-r ---
debit reglabil. Parametrii de lucru ai converterului sunt:
deschiderea ~i traversarea stratului productiv, precum ~i in cazul viiturilor de
• presiunea maxima 700 bar;
nisip. De asemenea, prezentarea mai multor tipuri de completare a sondei in
• temperatura azotului in stare gazoasa Ia ie~irea din converter
dreptul stratului productiv, inclusiv a celor folosite pentru prevenirea
10-500 C;
viiturilor de nisip, a avantajelor ~i dezavantajelor acestora, da posibilitatea
• debitul de pompare este reglabil intre 283 ~i 2550 Nm%;
studentului sa aleaga solutia corecta in cazul unei situatii reale.
Pompa centrifuga alimenteaza pompa triplex cu azot lichid din
cisterna. In continuare, pompa triplex refuleaza Ia presiune mare azotul
lichid in vaporizator. In vaporizator azotul lichid trece in stare gazoasa ~i
ajunge in sonda !a presiunea cerutii de operatia de punere in productie.
48 165
 • se determina presiunea de injectic a gazelor prin spa(iul

inelar, P,:
11.2 Deschiderea ~i traversarea
P, = p 1gh, (14) stratelor productive
unde h, reprezinta diferenta dintre nivelul lichidului din tevi ~i nivelul Deschiderea §i traversarea strate1or productive cuprind totalitatea
operatiilor efectuate din momentullnceperii traversarii stratului productiv §i
lichidului din spatiul inelar ill timpul injectiei gaze lor( fig. 7), aceasta fiind
pana ill momentul punerli ill productie a sondei.
propoqionala cu presiunea de injectie a gazelor.
Este important de mentionat ca de calitatea acestor operatii depind
foarte mult corectitudinea informatiilor colectate In timpul forajului prlvind
Po stratul productiv (ill cazul unei sonde de explorare), precum §i
h. I I I I t.h
D;
productivitatea sondei (In cazul unei sonde de exploatare).
D; Din punctul de vedere a! presiunii Ia care se gasesc fluidele ill porli

d. rocii, stratele productive pot fi impaqite In doua categorli extreme:

d.
HI l!fil!fi.l:ff!l d; H d; • strate cu presiuni marl, eruptive;
'
• strate cu presiuni mici, depletate.

11.2.1. Deschiderea stratelor productive cu

presiuni mari

In cazul deschiderli stratelor cu presiuni marl se impune mentinerea

unei contrapresiunii suficiente pe strat ill timpul forajului ill scopul evitarli
a. b;
unei eruptii Iibere necontrolate. Se mentioneaza ca o erup(ie Iibera
Fig.7. Fazele operafiei de punere in produc{ie prin denivelare cu gaze comprimate:
a. faza injectiirii gaze/or, b. faza fin/11. riecontrolata trece mai lntai prln fazele de manifestare eruptiva §i de eruptie
Iibera.
Din figura 7 se observa ca volumele spatiilor neocupate de lichid sunt egale.
0 manifestare eruptiva are Joe atunci cand din sonda iese noroi de
Prin urrnare, se poate scrie ca: foraj care poate fi contaminat cu gaze. Aceasta se poate recunoa§te dupa
urmatoarele semne:
tr hg (D' -d')=tr(D'
e1 .
-d'e +d~\.,.
P' 1 1
1
• scaderea densitatii noroiului, ca urmare a contaminarii
4 4
acestuia cu fluidele provenite din strat;
de uncle rezultii lnaltimea h, : .• cre§terea debitului de noroi ie§it din sonda fa(ii de eel intrat
In sondli;
_ DJ -d; +dJ h (15)
hg - 2 2 D. 49
D 1 -d,

164
 • scaderea presiunii la pompeie de noroi. Prin urmare, gazele injectate in sonda !mping lichidul din spatiul
Dad! semnele manifestarii eruptive sunt necunoscute sau ignorate, inelar in tevi!e de extractie ~i mai departe la suprafata. Pe masura ce lichidul
aceasta se poate tnmsforma in eruptie Iibera care presupune ie~irea din este evacuat din sonda, presiunea pe strat scade continuu permitand !a un
gaura de sonda a fiuidclor provenite din strat. Daca din anumitc motive, moment dat pornirea sondei.
sonda nu poate fi !nchisa cu ajutorul instalatiei de prevenire, atunci eruptia
Iibera se poate transfonna in eruptie Iibera necontrolata. r
Efectele unei eruptii libere necontrolate sunt: ~I
c.

• pierderi umane;
~
·-
Q)
'0

• pierderea instalatiei totala sau paqiala; :;

c.
(l Po
~r.....-$~bf;lj.....l'*'~:="'+"'-""".
..
• degradarea zacamantului;
picrderi importante de titei §ilsau gaze;
~

Tevile
de extractie
Gaze

Conducta de amestec
Spre pare

• formarea de cratere Ia diferite distar1te de gaura de sonda;

• formarea unor caverne in strat;
• poluarea mediului inconjurator.
Dintre cauzele eruptiilor libere necontrolate se mentioneaza:
• neasigurarea unei ::ontrapresiuni necesare (in jur de 5-10 bari)
asupra stratului productiv. Aceasta se poate prod\lc<: fie ca
urmare a scliderii densitlitii fluidului de foraj, fie din cauza
sciiderii inaltimii coloanei de fluid de foraj din gaura de sonda
ca urmare a urmatoarelor situatii ~i anume:
o pierderi de circulatie, ca urmare a interceptiirii unei
formatiuni fracturate sau ca urmare a fracturiirii
fonnatiei productive din cauza unei contrapresiuni
excesive pe strat;
o extragerea garniturii de foraj neinsotita de umplerea
gaurii de sondli cu fluid de for~i;
o sciiderea densitatii noroiului de foraj, ca urmare a
contaminiirii acestuia cu fluidele din strat;
o efectul de piston care are Joe atunci cand garnitura de
foraj este extrasa cu viteza mare prin noroiul de foraj
cu viscozitate mare sau cand se extrage sapa de foraj
man~onatli.
Haba Coloana
__.---- de exploatare
Fig.6. Schema echipamentului utilizat la punerw
in producfie prin denivelare cu gaze comprimate.
Dadi presiunea gazelor disponibile este mai mica dedit presiunea
coloanei de lichid din sondli, atunci se injecteazii gaze prin spatiul inelar Ia o
anumitli presiune pentru a evacua o parte din vo!umul de lichid din sondli.
Dupa aceea se scurg gazele, obtinandu-se o coloana de lichid mai micli, ceea
ce tavonzeaza porn1rea sonciei.
In acest caz pentru determinarea presiunii gazelor injectate i..11
coloanli 1n scopul evaculirii unui volum de lichid V se procedeazii astfel:
• se determina denivelarea M care irebuie realizatli pentru
ca sonda sli porneasdi (d!n condi(ia de pornire, relatia11):
t.,h'?:.H- Pc (13)
p,g

50 163
 Viteza de ridicare a pistonului din lichid trebuie sa fie destul de mica • necunoa§terea sau ignorarea semnelor manifestarilor
pana Ia ie~irea acestuia din lichid pentru a nu crea depresiuni excesive pe eruptive;
strat. Dupa aceea, viteza cre~te pe masura ce pistonul este extras Ia suprafata • nefunctionarea sau functionarea defectuoasa a instalatiei de
~i scade -din nou cand pistonul se apropie de suprafatiJ. pentru a evita lovirea prevenire a eruptiilor sau incompatibilitatea acesteia cu
racordului pistonului de burlanul de pistonare. presiunile din sondii;
Dupa un numar n de mar~uri efectuate cu pistonul, presmnea • necunoa§terea modului de actionare a instalatiei de prevenire
coloanei de lichid ramasa in sondii se apropie de presiunea de ziicamant, iar a eruptiilor sau manevrarea gre~itii a acesteia de calre
sonda ar trebui sii inceapii sa pomeasca. Semnele de pomire a sondei sunt: personalul operativ.
cre~terea nivelului de lichid in sondii de Ia un mar~ Ia altul, flambarea Din analiza cauzelor ~i efectelor eruptiilor libere necontrolate se
cablului !a extragerea pistonului din sonda, extragerea lichidului gazeificat impU!1]Uarea urmatoareJor masuri:
Ia suprafata. • asigurarea unei contrapresiuni suficiente pe strat tara a colmata
excesiv stratul productiv, mentinand o diferentiJ. de presiune strat-
sondii de circa 5-l 0 bari;
IV.2.3 Punerea in productie prin denivelare
cu gaze comprimate • evitarea scaderii inaltimii coloanei de noroi de foraj prin umplerea
gaurii de sondii cu noroi in timpul extragerii garniturii de foraj,
Punerea in productie prin denivelare cu gaze comprimate se aplica
monitorizarea debitului de noroi de foraj Ia intrarea §i ie~irea din
acolo unde existii posibilitatea racordarii Ia o retea de conducte de gaze.
sondii in vederea detectil..":ii unei eventuale pierderi de circulatie;
Echipamentul folosit Ia punerea in productie prin denivelare cu gaze
• monitorizarea densitatii noroiului de foraj in vederea detectarii
comprimate este format din(fig. 6):
unei eventuale contaminari a acestuia;
• cajml de eruptie;
• evitarea formarii efectului de piston prin extragerea cu viteza
• linia de gaze racordatii Ia spatiul inelar a! sondei;
mica a garniturii de foraj impreuna cu sapa care poate fi
• haba; man§onata;
• tevile de extractie. • alegerea unei instalatii de prevenire corespunzatoare §i testarea
Aceastii metoda presupune injectarea gazelor comprimate pnn acesteia;
spatiul inelar Ia o anumitii presiune, in scopul evacuiirii din sondii a unui
• instruirea periodica a personalului operativ.
volum V de lichid. Ca urmare, presiunea coloanei de lichid ramasa in sonda
devine egala sau mai mica dedit presiunea de zacamant ~i permite pomirea
11.2.2 Deschiderea stratelor productive cu
sondei.
presiuni mici
Dacii presiunea gazelor disponibile este mai mare dedit presiunea
coloanei de lichid din sonda, atunci pomirea sondei se face prin simpla Deschiderea stratelor productive depletate sau cu presiuni mici nu
injectare a gazelor prin spatiul inelar. pune probleme deosebite in ceea ce prive~te controlul sondei, insii aceste
strate pot fi afectate destul de mult de invazia noroiului de foraj in strat.

162 51
 Cu toate ca riscul de pierdere a controlului sondei este mic ~i In acest n=-
v (9)
caz se mentine conditia ca presiunea coloanei de noroi de foraj sa fie mai
v;
mare dedit presiunea stratului productiv. In anumite cazuri, pentru
Volumul total de lichid, V care trebuie extras din sonda se detennina
prevenirea contaminarii stratului productiv, acesta se traverseaza prin foraj
cu relatia:
Ia echilibru (presiunea noroiului de foraj este egala cu presiunea stratului
productiv) sau chiar Ia subechilibru(presiunea noroiului de foraj este mai ;r(D d +d2 2 2

mica decitt presiunea stratului).

v =---'-~!---'-/';.h
- )
(10)
4
Noroiul de foraj este un sistem dispers format dintr-o fazii lichida
care formeaza mediul de dispersie ~i o faza solidi\ care constiuie faza in care !';h reprezinta denivelarea care trebuie realizatil pentru ca sonda sa

dispersa. Tinand seama ca lntre strat ~i gaura de sonda existii o diferentil de pomeasca, aceasta determinandu-se din conditia de pornire:

presiune, rezultil ell In timpul traversilrii stratului productiv fluiduJ· de foraj

p, ~ (H- /';.h )p,g (11)
tinde sa patrunda in stratul productiv pe diferite distante, in functie de
caracteristicile acestuia, permeabilitatea §i porozitatea mediului poros ~i

caderea de presiune strat-sondil. /';h~H-~ (12)

p,g
Prin urmare, particulele solide din noroiul de foraj patrund in strat
pana unde inti\lnesc pori de dimensiuni mai mici decal ele, unde se opresc 3
unde p 1 reprezintil densitatea apei silrate, kgim .

blocand curegerea. 0 parte din particule!e solide se depun chiar pe peretele

gaurii de sondil formand o turt.A de cohutare, pe cand celelalte particule
Cablul
solide se depun In porii rocii Ia o anumitli distanta falii de peretele gaurii de r
sondil. Efectul patrunderii particulelor solide in strat este de reducere a
l[-p
permeabilitiltii absolute a mediului poros.
Filtratul din fluidul de foraj patrunde pe o distantil mult mai mare In
hs Ah
1!4--o;
• I
i
I
strat decat particulele solide. Acesta poate invada stratul productiv atilt in
timpul traversdrii prin foraj a acestuia cat §i ulterior din cauza unei turte de
Pistonlli !::::1=~=-
~- -- :-:
·-- --
- de. :===~F==-=- d.d·
-- ------
·--
H :--:_:_:_ -~- --
=~= d; H
:-:-: -::
·:-:- :- -:-:·
·-- ---·
I
'-- - -
~;;~~~ 1~~;~; ~~~~~~~i
colmatare de calitate slaba care in timpul diferitelor manevre se poate
:-:-1.:-!::::;
-- -------
.-.-- --
----~
desprinde de pe peretele gaurii de sonda. Pentru un control bun a! filtrarii ·--
--
--- --- ..---.-
-- ·-- --- --
noroiul de foraj in strat, este necesar ca acesta sii aibe un filtrat redus ~i sa Coloana de -4:_::_ :; :::: :=:=:
·-- :=:=~·
---- =:-----
--
exploatare -f~-:- :-t:-:·-. .---- -_,___--_
·-- ---
-- --------
--
permitil realizarea unei turte de colmatare subtire, rezistentil §i t -- --- -.-. ·-----
~---
- -··----------_-_.._-
impermeabila. j._:~t-~=-~=~{j~==:
r.--------- _-_1
.: r-:-:-:-:-:-:-J: ~
: :~:-:-:-:-:-:-:-..::
Piitrunderea filtratului din noroiul de foraj in strat, conduce Ia .-E:=::_::_::_:j- . -t:=:=:=:=:=:=:j-
aparitia unor fenomene ca: umflarea ~i migrarea argilelor, formarea a. b.
emulsiilor cu fluidele din strat, blocarea cu apa a porilor rocii din jurul Fig.S. Fazele operafiei de punere in producfie prin pistonare:
a. faza inifialii, b. faza finlii.
52

161
produce ruperea cablului. Acesta este prevazut Ia exterior cu
articulat pentru montarea liniilor de ancoraj ale ansamblului.
Burlanul de pistonat este piesa tubulara formatii din mai multe
tronsoane previizute cu legaturi rapide !a capete, fiecare tronson avfmd
' - : ~---.,.
lungimea de 2,25 m. Lungimea totala a burlanului de pistonat depinde de
. . ',_:( i:
lungimea ansamblului format din piston, prajina ,€lrea ~i racord.
Dispozitivul capcana permite retinerea. pistonuiui in cazul In care
ruperea cablului s-ar produce deasupra racordului ca urmare a lovirii re-
petate a racordului de cutia de etan~are Ia extragerea pistonului.
Dispozitivul de suspendare permite sustinerea fuisruublului dis-
.
pozitivelor de deasupra sa pe bratul lateral, f'ara a mai fi necesara
acestora pe podul sondei. Aceastll situatie se poate intalni atunci cand
dispozitivele de deasupnidispozitivului de suspendare se demonteazll pentru
verificarea sau schimbarea pistonului.
Prevenitorul de eruptie pe cablu poate fi actionat atat hidraulic cat
manual. Acesta permite inchiderea rapida pe cabin! atunci cand s-ar produce
o manifestare eruptiva.
Piesa de legatura cu capul de eruptie permite montajul ansambldui
de pistonat deasupra ventilului de pistonat a! capului de eruptie.
Panoul de contrcl irupreuna cu liniile hidraulice permite actionarea
pe cale hidraulica a dispozitivelor din ansamblul de pistonat. Acesta este
montat pe o sanie transportabila in apropierea sondei.
hritial sonda este plina cu apa sllrata(fig.S), iar pistonul se coboara
sub nivelul de lichid I 00-200 m dupa care se extrage Ia suprafata aducand
un volum de lichid V, :
.v, = trd2
_,_ h
4 '
unde h, este adancimea de scufundare a pistonului in lichid(150m·200m).
Numl\rul de mar~uri n, efectuate cu pistonul pentru pomirea sondei
se determina pe baza·vo!Uiilului de lichid actus Ia un mar~, V1
total de lichid, V care trebuie extras din sonda:
u11 suport gaurii de sonda, scaderea permeabilitatiilor efective pentru titei, respectiv
gaze, cre~terea saturatiei in apa.
Umjlarea §i migrarea argilelor
Stratul productiv are o compozitie mineralogica eterogena care
include ~i argi!ele ce se pot gllsi sub diferite forme ca: intercalatii subtiri in
cazul unui complex de strate, aglomerllri de particule lenticuiare sau
particule dispersate in masa rocii (in cazul stratelor slab consolidate). Aceste
argile sunt de mai multe tipuri ca smectite, ilite, caolinite etc.
Smectitele in special, in contact cu apa filtratll din noroiul de foraj i~i
a~ezarea mllresc in mod ireversibil volumul de 8-10 ori. Cele care sunt sub forma de
intercalatii subtiri, prin marirea volumului conduc Ia mic~orarea diametrului
gaurii de sondll, man~onarea sau chiar prinderea sapei.
De asemenea, argilele dispersate in masa rocii, prin mllrirea
~i volumului, reduc sau chiar obtureaza sectiunile porilor in care s-au depus.
Deoarece argilele absorb apa, Ia suprafata granulelor de nisip din stratul
p~oductiv se formeaza un strat de mJ!ecule de apa care conduc Ia scaderea
permeabiiitlltii efective pentru titei sau gaze.
Ilitele ~i caolinitele nu-~i mllresc foarte mult volumul in contact cu
apa filtratii din fluidul de fora.j, insa, datorita schimbllrii bru~te a salinitatii
ele pot fi u~or dezintegrate in particule cu dimensiuni foarte · mici. Aceste
particule migreaza prin mediul poros pauli cand intalnesc pori de dimensiuni
mai mici decil.t ale lor, conducand Ia infundarea acestor pori.
Pentru prevenirea umflllrii argilelor este necesar sa se foloseasca
fluide de foraj pe baza de calciu, potasiu, polimeri cationici, produse
petroliere etc, iar pentru prevenirea dezintegrllrii argilelor este necesar sa se
injecteze apa cu acei~i salinitate cu cea a apei de zacllrnant.
(8)
Blocarea cu apii a porilor rocii din jurul giiurii de sondii
Rocile care formeaza stratul productiv pot fi udate preferential de
~i volumul
titei san de apa. In cazul in care roca este udatll preferential de titei, apa se
deplaseazll prin porii rocii sub forma de particule sferice. La un moment dat
160 53
pa.rticula de apa mtalne~te un par cu dimensiuni mai mici decf1t ea sau o
In cazul efectuilrii operatiei de pistonare Ia sondele de mare
~trangulare a porului respectiv. Pentru ca particula de apa sa treaca de acea
adancime echipamentul montat deasupra capului de eruptie este format
zona cu dimensiuni mai mici decat ea, este necesara o anumita presiune
dintr-un ansamblu de dispozitive (fi.g.4) ~i anume: cutia de etan~are,
diferentiala(relatia 1) pentru a deforma particula de apa ~i pentru a o
dispozitivul de siguranfii cu fncrJdere automata, burlanul de pistonat,
Impinge mai departe.
dispozitivul capcana, dispozitivul de suspendare, prevenitorul de eruptie pe
cablu, piesa de legatura cu ventilul de pistonat al capului de eruptie. Toate
t;p = 2ry cos e(_!_ __!__) (1) aceste dispozitive sunt actionate hidraulic de Ia un panou de control montat
rz rJ
pe o sanie transportabila In apropierea gliurii de sonda.
unde rl reprezinta tensiunea interfacia!li apiHitei, N/m;

Cutia de elanflue
e- unghiul de contact;

r 2 , r1 - raza particulei de apa, respectiv a zonei ~trangulate a porului, m Di!pozitivul de siguran111

cu inchidere automatA

Burlanulde pistonat

Oispozitivulcapceni
\
\
~ Dispozitivuld~!uspendere
\
Fig.l. Blocarea unui par cu apii. ' linia de ancoraj
Problema In cazul stratelor cu presiuni mici este eli nu exista Prevennorul
de eruplie pe ceblu
suficienta energie pentru a expulza apa din porii rocii, aceasta putand sa
blocheze porii respectivi, reducand astfel permeabilitatea. Un remediu in
acest caz ar fi injectia de substante tensioactive care au ca efect reducerea Ventilul de pistonat al
capuluideeruplie
tensiunii inLerf(;lv~il~~ ilp~-tit;;i ~: ~e:i ~ p!~~h~!!i! d1ferentiale strat~sonda. Uniile
hidraulice
I

Formarea emulsiilor cujluidele din strat Fig.4. Schema echipamentului de szprafafi'i montat deasupra capului de erupfie
utilizat Ia operafia de pistonare a sonde/or de mare adancime.
Apa filtrata din noroiul de foraj amestecata cu titeiul din strat poate
forma emulsii cu viscozitate mai mare decat a titeiului determinand scliderea Cutia de etan~are este actionata hidraulic ~i asigurli fnchiderea etan~ii
mobilitatii titeiului. Tipul ~i caracteristicile emulsiilor sunt determinate de pe cablu a intregului ansamblu.
compozitia apei ~i atiteiului ~ide natura contaminajilor. Dispozitivul de sigurantli cu inchidere automata permite lntrruperea
Pentru lndeplirtarea efectului emulsiilor se injecteaza in stratul comunicajiei cu gaura de sondii, previne erupJia sondei, atunci cand s-ar
productiv dezemulsionanti.

54
159
 _.- Geamblacul
Scaderea permeabilitafilor efective pentru fifei,
respectiv gaze
lnstalatia de ridicat
Ca urrnare a patrunderii apei filtrate din fluidul de foraj ~i deci a
Cab\ul
cre~terii saturatiei In apil,perrneabilitatile efective pentru titei, respectiv gaze
scad.
Burlanul
/epistonat
In timpul exploatiirii sondei din anurnite conditii ~i datorita unor

~
reaqii chimice dintre sistemul roca-fluide din strat ~i fluidele folosite Ia
stimularea sondei se pot depune In porii rocii produ§ii de reactie inso!ubili.
~
=c. I I De asemenea, In anurnite conditii de presiune §i temperatura In porii rocii se
§
pot depune diferite saruri, asfaltene §i eventual parafine care conduc Ia
/i1l J .. ...
<--
I 1
~ ~
Conducta
deamestec
J Spre pare
sciiderea perrneabilitii!ii zonei de strat din imediata vecinatate a gaurii de
sonda.
--- revile de extractie

Coloana de exploatare

Pistonu!
11.2.3. Prevenirea contaminarii stratului
productiv

Pentn.: prevenirea contaminiirii forrnatiei productive este necesar sa

Fig.2. Schema echipamentului utilizat Ia punerea in produc;ie prin pistonare.
se ia unnatoarc:le masuri:
• folosirea unui fluid de foraj ·'capabil sa forrneze' o tutta de colmatare
sub(ire, imperrneabila §i rezistentii pe peretele gaurii de sondii ~i care
sa aibe 0 filtrare redusa;
Unia de ancoraj • folosirea unor fluide de foraj pe baza de apa care sa contina diferiti

Burlanulde
compu§i pentru inhibitarea argilelor;
. plstonat
\ • utilizarea fluidelor cu densitate mica;
I
Racordullateral
pentru scurgeree
presiunii
\
Plese de legituri
cu caput de erup~e
\
•

•
utilizarea fluidelor de foraj tratate cu aditivi pentru reducerea
filtratului;
utilizarea fluidelor de foraj pe bazade produse petroliere;
Ventilul de pistonat al ' • miirirea vitezei de foraj a stratului productiv pentru a reduce cat mai
capului de erupUe

\ mult timpul de contact cu fluidul de foraj;

\ • · ap!icarea metodelor de foraj Ia echilibru sau Ia subechilibru.

Fig.3. Schema echipamentului de suprafafii montat deasupra capului de erupfie

utilizat la operafia de pistonare a sonde/or de mica §i medie adancime.

158 55

11.2.4. Testul1
l.Ce se lntelege prin deschiderea ~i traversarea stratelor productive?
2.Care sunt fazele de dinaintea unei eruptii libere necontrolate?
3.Care sunt semnele unei manifestiiri eruptive?
4.Care sunt cauzele unei eruptii Iibere necontrolate?
S.Care sunt efectele unei eruptii libere necontrolate?
6.Care sunt masurile care se iau pentru prevenirea erup(iilor libere
necontrolate?
7.Care sunt fenomenele care se produc In strat ca urmare a
patrunderii filtratului din fluidul de foraj In strat?
S.Care sunt masurile care se iau pentru prevenirea contaminarii
stratului productiv?
11.3.Completarea sondei in dreptul
stratului productiv
Completarea sondei sau echiparea sondei in dreptul stratului
productiv depinde de gradul de consolidare a strate1or.
Din acest punct de vedere pot exista douii cazuri extreme ~i a:mme:
• strate bine consolidate;
-
...
.. 4-,.+,.. ,.,1,.,1... ,......._ .... ,..,...1~.-1.-:o+o
l,)uu.,..;:.. .;. ...... ._. .,......,_. ...u ................. ~...-.
11.3.1 Cazul stratelor bine consolidate
Stratele bine consolidate sunt formate in general din gresii sau
calcare. in acest caz gaura de sonda se foreaza, tubeaza ~i cimenteaza pftnii
in acoperi~ul stratului productiv, dupii care se traverseazii stratul productiv,
in final gaura de sondii liisftndu-se liber1i(fig.2).
56
• Se lnlocuie~te treptat fluidul din tevile de extracpe cu un fluid de
densitate mai mica, lnchiziind valva de circulatie laterala dupa
fiecare treapta, scurgiind presiunea diferentiala ~i raciind 0 pauza
de 12-24 h pentru observarea modului de comportare a sondei.
• Daca sonda nu pome~te dupa lnlocuirea integrala a fluidului din
tevi cu apa se trece Ia denivelarea cu piston sau cu azot. Daca
nici ~a sonda nu pome~te, se trece Ia efectuarea unei operatii de
stimulare.
• Daca nici in urma stimularii. sonda. nu pome~te, se inlocuie~te
fluidul din sonda cu fluid de foraj care are densitatea egala cu a
fluidului de foraj cu care s-a forat sonda, dupa care se Ianseaza
un dop in packeru1 permanent. De asemenea, pentru siguranta se
poate fixa deasupra packerului un dop de coloana peste care se
face un dop de ciment.
• Se reperforeaza mai sus, reluiindu-se procedura de punere In
produc(ic prin circulatie.
IV.2.2 Punerea in productie prin denivelare
cu piston
Punerea in productie prin denivelare cu piston presupune evacuarea
unui anumit volum de lichid din sonda, ·astfel !neat presiunea coloanei de
fluid riimasll in sonda sa devina egala sau mai mare cu presiunea de
zaciimant. Aceasta metoda este utilizata atunci cftnd sondele nu pomesc Ia
inlocuirea noroiului cu apa sarata sau cu titei ~i unde nu sunt conditii pentru
punerea in productie prin denivelare cu gaze comprimate. De asemenea,
pistonarea se poate aplica pftna Ia adiincimea de 2000 m.
Echipamentul folosit Ia punerea in productie prin denivelare cu
piston(fig.2) este format din: capul de eruptie, haba, troliul, instalatia de
ridicare, cablul, burlanul de pistonat, cutia de etan§are, prevenitorul de
eruptie pe cablu(pentru sonde cu adftncirni mai mari de 2000m), pistonul ~i
garnitura de tevi de extractie ..
157
 de tevi se retrage astfel indit locatorul G sa se afle la 1 m Pentru a preveni migragrea particulelor fine de roca antrenate de
deasupra pakerului. fluidele care curg din strat in gaura de sondli, este necesar sa se instaleze
• Se executa proba de etan~eitate a niplurilor in packer, inchiziind un filtru impachetat cu pietri~ in dreptul stratului productiv. In acest scop
prevenitorul U pe tevi ~i cresciind presiunea in spatiul inelar piina se liirge~te mai intiii gaura de sondli cu ajutorul unei sape liirgitor.
Ia 100-150 bar. Daca in urma probei, rezulta ca niplurile
etan~eazii in packer, se scurge presiunea, se retrag niplurile lnel de ciment I nel de ciment

deasupra · pllckerului, se monteaza bucata de teava lustruita ~i

Coloana Coloana
agatatorul.
Packer cu mufa
• Se coboara garnitura de tevi astfel !neat locatorul G sa se afle lncrucisata

deasupra packerului Ia aproximativ I m, dupa care se repeta

proba de. ~tan~are a niplurilor in packer.
• Se monteazii in agatator un dop sau o supapa de contrapresiune
pentru a inchide sonda pe tevi in timpul demontarii
prevenitorului U cu inchidere pe total.
• Se demonteazii prevenitorul U, iar in locul sau, peste
Fig.2. Scheme de completare a sondei in dreptul stratului productiv
prevenitorul cu inchidere pe tevi, Cameron LD, se monteaza pentru strafe bine consolidate a. Completare tip gaurii liberii; b. Gaurii Iibera
liirgita urmatii de introducerea unuifiltru impachetat cu pietri~.
sistemul boneta- agatator pentru sustinerea ~i etan~area tevilor de
extractie, iar peste acesta se monteazii capul de eruptie. Avantajele unor astfel de completari sunt:
• Se extrage dopul sau supapa de contrapresiune din agatator, dupa
• se eliminli cheltuielile privind tubarea, cimentarea ~i
care se executa proba de presiune in coloana ~i in tevi pentru
perforarea sondei;
verificarea etan~eitiitii packerului.
• dacli se traverseazli in intregime stratul productiv, sonda
• Deasupra ventilului de pistonat a! capului de eruptie se monteaza
astfel foratii este perfectli din punct de vedere hidrodimanic;
instal alia de operat cu siirma, dupa care se executa pro ba de
• sonda produce prin peretele ei natural, in acest fel restrictiile
presiune a capului de eruptie.
1> ~.nrgere •nnt mini me(doar in cazul existentei unei zone
• Se deschid ventilul principal ~i eel de pe bratul cu duza reglabila
contaminate in jurul giiurii de sondii);
ale capului de eruptie.
• permite introducerea unui filtru in dreptul stratului productiv.
Dupii finalizarea operatiilor pregiititoare se trece Ia operatia propriu-
Dezavantajele completarii tip gaurii Iibera sunt:
zisii de punere in productie prin circulatie care are urmatoarele etape:
• nu permite exploatarea simultanii §i separatli a mai multor
• Se deschide valva de circulatie lateralii cu ajutorul dipozitivului
strate in conditiile existentei unui complex de strate;
D2 introdus prin tevile de extractie cu ajutorul instalatiei de
• nu permite stimularea separata a stratelor;
opera! cu siirma.
• in cazul liirgirii gliurii de sondii in vederea introducerii unui
filtru, timpul de forare ~i timpul de contact a! fluidului de
!56 57
 foraj cu stratul productiv cresc conducand Ia o contaminare
mai accentuata a zonei de strat din jurul gaurii de sondi\;
• nu exista nici un ecran protector in calea migrarii apei ~i/sau
gazelor.
11.3.2 Cazul stratelor slab consolidate
in cazul stratelor slab consolidate(formate din nisipuri), spre
deosebire de stratele bine consolidate, este necesar sa se consolideze gaura
de sonda cu ajutorul coloanei de exploatare care ulterior se cimenteaza ~i se
perforeaza in dreptul stratului productiv.
Prin urmare, se foreaza, se tubeaza ~i se cimenteaza pana in
acoperi~ul stratului productiv, dupa care se traverseaza prin foraj stratul
pmductiv. in continuare se tubeaza, se cimenteaza ~i se perforeaza coloana
de exploatare in dreptul stratului productiv(fig.3 b.).
Coloana de exploatare poate fi intregita pana Ia suprafata sau poate fi
sub fc>rma unui liner sau coloane pierdute fixata Ia partea inferioara a
coloanei intermediare.
De asemenea, uneori in dreptul stratului productiv se introduce odata
cu coloana de expioatare un liner ~lituit de Ia suprafata. Ulterior coloana de
deasupra linerului se cimenteaza utilizand o umbrela de cimentare penrru a
proteja spatiul dintre peretele gaurii de sonda ~i 1inerul ~lituit(fig.3.a.).
Pentru prevenirea viiturilor de nisip se introduce in coloana · de
exn1oatare. in drentu1 stratului productiv, un filtru impachetatat cu
pietri~(fig.3 c.).
Avantajele tipului de completare cu coloana de exploatare tubata,
cimentata ~i perforata sunt:
• consolidare buna a gaurii de sonda;
• coloana tubata ~i cimentata in dreptul stratului productiv
constiuie un ecran in calea migriirii apei ~i sau gazelor;
• permite introducerea unui filtru impachetat cu pietri~;
58
Comparand presiunea maxima Ia agregat calculata cu presiunea
nominala a unui agregat, se poate determina numarul necesar de agregate.
De asemenea, in afara numarului de agregate rezultate, trebuie considerat
inca unul de rezerva.
Daca dupa inlocuirea apei cu titei sonda nu porne~te, atunci se trece
Ia efectuarea unor tratamente de stimulare. Daca nici dupa efectuarea trata-
mentelor de stimulare sonda nu porne~te, atunci se realizeaza un dop de
ciment in dreptul perforaturilor, se reperforeaza mai sus, dupa care se reia
procedura de punere in productie prin cir.culatie.
Punerea in producfie prin circulafie a ~ondelor de mare addncirne
Dupa perforarea coloanei de exploatare, la gura sondei ramane
acela~i echipament format din doua prevenitoare de eruptie montate unul
deasupra celuilat. Prevenitoru1 inferior este cu inchidere pe tevi(Cameron
LD), iar eel superior este cu inchidere pe total(Cameron U).
lnainte de punerea in productie a sondei prin circulatie se fac o serie
de operatii pregatitoare dupa cun: urmeaza:
• Se introduce curatatorul extensibil de coloana pentru cunitarea
depunerilor ~i se circula fluidul din sonda pentru omogenizare.
• Se introduce packerul permanent ~i se fixeazil. deasupra
perforaturilor Ia aproximativ 1Om.
• Se introduce garnitura de tevi impreunii cu toate dispozitivele
care constituie echipamentul de adancime a! sondei (nipluri,
valve, etc (vezi figura 12a de Ia paragraful III.3.2)) pana Ia
aproximativ Im deasupra packerului.
• Se inlocuie~te :!:1uidul de perforare cu fluidul de packer care se
circula, dupa care se coboara tevile pana cand locatorul G se
a~eazii pe packer.
• Se verifica fixarea packerului prin Hisarea pe acesta a unei parti
din greutatea garniturii de tevi (3000-5000 daN). Daca packerul
nu alunecii, inseamna cii este bine fixat in coloana, iar garnitura
155
 • permite exploatarea selectiva ~i separata a unui complex de
presiunea maxima care poate apare 'in timpul acestei operatii. In timpul
inlocuirii noroiului cu apa, presiunea maxima Ia agregat se inregistreaza strate;

atunci cand apa a ajuns Ia ~iul tevilor de extractie. Prin urmare, presiunea • permite efectuarea tratamentelor de stimulare selective.

maxima Ia agregat, p max se determina cu relatia:

Hv 2 lnelul de ciment lnelul de ciment

Pmox =(P. - Pa )gH +A d. Pn (3)
2
'

unde A reprezinta coeficientul ·de rezistenta hidraulicll care se determinll 'in

functie de regimul de curgere .. In acest scop, este necesar sa se calcilleze mai
intai nurnarul Reynolds cu telatia:

Re= p.vd, (4)

f.ln

3
Pn , Pa • densitatea noroiului, respectiv densitatea apei, kg/m ; a. b.

f.l. • viscozitatea noroiului, Pa.s;

d 1 • diametrul interior a! tevi!o; de extractie, m; lnelu1 de ciment

v. viteza noroiului, m/s; se determina cu relatia:

Coloana

Filtr\JJ impachetat cu
v=~ (5)
pletrl~

7rd-' Pietri=l
'
3
unde q este debitul de pompare, m Is.
Daca Re >2JOO, regimul de curgere este turbulent, iar J. se

ciettlnlinU ~.;u rdu~~C1~

• 0.3164 (6)
A=---
Re0.25

c.
Daca Re < 2300, regimul de curgere este laminar, iar J. se determina

cu relatia: Fig. 3. Scheme de completare pentru stratele bine consolidate:

a. cu liner ~liJuit, b. eli coloanii tubatii cimentatii ~ perforalii,
c. cu fi/tru impachetat cu pietri~in coloanii.
A= 64 (7)
Re

59
154
 Dezavantaje tipului de completare prezentat in figurile 3b ~i 3c sunt: Inainte de realizarea operatiei de punere in productie se circula
• cresc cheltuielile cu tubarea, cimentarea, perforarea sondei in fluidul din sonda pentru curatirea eventualelor depuneri, precurn ~i pentru
dreptul stratului productiv ~i introducerea filtrului impachetat omogenizarea acestuia.
cu pietri~; In tirnpul operapei de punere in productie, daci'i In sonda se afla

• sonda este imperfecta dupa modul de deschidere, aria de fluidul de foraj cu densitatea mai mica de 1300 kg/m3 atunci acesta se va
curgere a fluidelor din strat in gaura de sondii fiind inlocui direct cu apa siirata, iar. apa siirata se va inlocui cu titei, daca este
restrictionata; cazul, pentru a provoca afluxul fluidului din strat in gaura de sonda.

• in cazul perforarii coloanei cu gloante, exista posibilitatea ca Daca fluidul de foraj din sonda are densitatea mai mare de 1300

nu toate gloantele sa strapunga peretele coloanei ~i inelul de kg/m 3, atunci lnlocuirea acestuia cu apa siirata se va face treptat prin diluare,

ciment sau sa nu se detoneze arnestecul exploziv din cauza piina se va ajunge Ia apa curatii; dupa care apa se va inlocui cu titei dacii este

unor defectiuni de constructie. cazul.

Completarea cu liner ~lituit de Ia suprafata prezinta avantajul ca Pentru a determina densitatea fluidului cu care trebuie lnlocuit

dimensiunile ~i distributia ~liturilor sunt riguros controlate asigurand o noroiul, se define~te conditia de pornire:

suprafata de curgere optima.

P, ?.pt ·g ·H (1)
Pe de alta parte, insa prezenta acestui liner irnpiedica exploatarea
selectiva a unui complex de strate, precurn ~i efectuarea tratarnentelor de
Din aceastii conditie rezulta :
stimulare selective, iar izolarea apei ~i gazelor este dificil de realizat.

P1 S p, (2)
gH
11.3.3. Testul 2
unde p, reprezinta presiunea de zaciirnant, Pa;
l.De ce depinde modul de completare a sondei in dreptul stratului
productiv? H- adancimea sondei, m;
3
2.Care sunt metodele de completare a giiurii de sondii In dreptul p 1 -densitatea fluidului cu care trebuie inlocuit noroiul, kg/m ;

2
stratului productiv pentru strate neconsolidate? g- acceleratia gravitationala g = 9,81 rnls •

3.Care sunt metodele de completare a gaurii de sonda in dreptul
stratului productiv pentru strate consolidate?
4.Care sunt avantajele ~i dezavantajele metodelor de completare a
sondei in dreptul stratului productiv in cazul stratelor slab consolidate?
S.Care sunt avantajele ~i dezavantajele metodelor de completare a
sondei in dreptul stratului productiv in cazul st:ratelor bine consolidate?
Chiar dacil. din calcul rezulta ca densitatea fluidului cu care trebuie
inlocuit noroiul corespunde unui titei, nu se va inlocui niciodata noroiul din
sonda direct cu titei, din unnatoare!e motive: noroiul de foraj s-ar arnesteca
cu tifeiul degradandu-1, ar necesita presiuni de pompare mari !a s·uprafata ~i
s-ar crea o cadere de presiune mare in sonda, care ar putea conduce Ia pro-
vocarea viiturilor de nisip in cazul stratelor slab consolidate.
Pentru determinarea numiirului de agregate necesar executarii
operatiei de punere in productie prin circulatie, este necesar sa se determine

60 153
folosesc de obicei metodele de punere in productie prin circulatie, prin
pistonare ~i prin denivelare cu azot.
Se mentioneaza eli procedurile de lucru ~i echipamentele utilizate la
punerea in productie a sondelor de . mare adiincime difera de cele 11.4 Prevenirea viiturilor de nisip
corespunzatoare sondelor de mica ~i medie adiincime.
Viiturile de nisip se produc in cazul stratelor slab consolidate
formate din nisipuri. Aceste nisipuri se pot incadra in urmatoarele categorii:
IV.2.1 Punerea in productie prin circulatie
• nisipuri curgatoare sau quick sands caraterizate printr-o
Operatia de punere in productie prin circulatie presupune inlocuirea cimentare slaba intre granule sau chiar absenta acesteia,
treptata a noroiului din sondii cu un fluid mai u~or care sa permitii pomirea carotajul in acest caz fiind foarte dificil;
sondei. • nisipuri paqial consolidate care au un grad oarecare de
conso!idare, dar prezinta risen! dezagregarii u~oare ~i rapide
Punerea fn producfie prin circula{ie a sonde/or de micii ~i medie a peretelui gaurii de sonda ~i a carotelor prelevate;
adancime • nisipuri friabile care prezinta consolidare relativ buna ~i care
Echipamentul de suprafatii ~i de adiincime(fig. I) utilizat in cadrul sunt difiqil de identificat.
acestei operatii este format din: capul de eruptie; haba(habe) ~i legaturile Viiturile de nisip au urmatoarele cauze:
acestora cu cap11l de eruptie; agregat(agregate) ~i legaturile acestora Ia capul • exploatarea foqatli a sondelor, prin marirea debitului, care
de eruptie ~i tev ile de extractie. conduce Ia obtinerea unei proci11Ctii sporite de nisip din cama
vitezei mari a fluidelor din apropierea gaurii de sonda; pe de

tI
~~
Agregatele
alta parte, dacii debitul de lichid a! sondei are valori moderate
se poate reduce sau chiar stopa productia de nisip;

~ I • aplicarea unor tratamente de stimulare neadecvate, care

8 L I I ~ ( ~ Spre pare
utilizeaza compu~i ce dizolva liantul dintre granulele rocii ~i

care accentueaza viita:i.le de nisip;

__-· Tevi de extractie
~ Conducta de amestec
~---1~-----.-,. ..............,..ol ......,. ("l<)h. ,...n-nr;:onlirl~tp
ll.l'-'J.J.J.J.U,j.V"'" ;;;,._.._....,~..,._....,._ ..,.__ •• -~------------,
t':::lrP.
- -- -
n~te:rmina
- -- - -
cresterea
,

Haba Coloana de exploatare

productiei de nisip;
• viscozitatea fluidelor din strat, care cu d\t este mai mare, cu
atat determina o antrenare mai accentuata a nisipului din strat
in gaura de sonda;
Fig.! Schema echipamentului utilizat Ia punerea • cre~terea saturatiei in apii, care conduce Ia alterarea
in producfie prin circula{ie.
cimentului de legatura dintre granulele de nisip, conduciind
mai departe la reducerea coeziunii dintre acestea;

152
61
 • oprirea sondelor pentru efectuarea unor operatii de interventii
~i repomirea ulterioarii a acestora conduce Ia declan~area

unei viituri de nisip.

IV.2.Principii generale
Consecintele viiturilor de nisip sunt:
• formarea dopurilor de nisip In dreptul perforaturilor care Dupa forarea ~i perforarea unei sonde, echipamentul specific acestor
determina o scadere foarte mare a debitului produs de sonda; operatii este indepiirtat, urmand sa se instaleze echipamentul corespunzii.tor
• patrunderea nisipului In gaura de sonda, in echipamentele de punerii in productie a sondei. Pentru ca toate aceste operatii sa fie realizate
fund ~i de suprafatiJ. duce Ia deteriorarea acestora prin in deplina securitate, trebuie ca sonda sa fie mentinuta plina cu fluid de
eroziune; foraj. Dupa finalizarea instalii.rii echipamentului de punere in productie, este
• probleme legate de separarea nisipului Ia suprafata ~i de necesar sa se asigure conditiile care permit sondei sa produca, adica se

depozitarea In conditii ecologice ale acestuia; aplica procedurile de punere In productie a sondei.

• formarea unor caveme in zona de strat din jurul gaurii de Punerea in productie a unei sonde reprezinta operatia prin care se

sonda care In anumite conditii pot deveni instabile antrenand reduce presiunea coloanei de fluid din gaura de sonda, astfel !neat sa se

prabu§irea acoperi§ului stratului productiv ~i deteriorarea realizeze o diferentii de presiune intre strat ~i gaura de sonda suficienta

coloanei de exploatare; pentru a provoaca afluxul fluidului din strat in gaura de sonda. Diminuarea

• efectuarea m~.suratorilor In gaura de sonda este dificila sau presiunii coloanei de fluid din gaura de sonda se poate face fie prin scaderea

chiar imposil:i::1. densitatii fluidului, fie pnn reducerea iniiltimii coloanei de '",uid din gaura de
sondii.
Prin urmare, metodele azuale de punere in productie a sondelor se
11.4.1 Metode de investigare §i de previziune
pot clasifica astfei:
a viiturilor de nisip
• punerea in produqie prin reducerea densitatii fluiduiui din
Metodele de investigare §i previziune a viiturilor de nisip sunt: sondll:
testarea sondelor, carotajul initial a! stratului productiv, efectuarea unor o punerea in productie prin circu latie;
.J:_ --.-C:: ';L
_: ··-·--Y..:-~- -·~·~'··+:.,.~ :-........:... ;r;+~L ... - ......... ~~A""- ·-··- __ .,.,.,. -:..., ....,..,,...,l,"tf.a T'tot"1n r""rlnrPrP~ )·;,~lf1 0_"111 ~-0loanei de fluid
~;.~..u;&.C).&."'L.&.J. I,..U..I.J..lUiJ.J. ..... u. ... > V.O.Ut-L"'"- .u..o.L_p..._.._ ......... ~.o.J.v.L .;)v..o..o....._._..
- .... i.-...
f-'H.li._.~..., 1~·...,.... --r-- r----
-~-----~-~--- ··- --

din gaura de sonda sau prin denivelare:

Testarea sonde/or o P'merea in productie prin denivelare cu piston sau pnn

Testarea pedo(jica a sondelor cu masurarea cantitatii de nisip ptstonBre,

produsa poate pune !n evidenta o viiturii de nisip in evolutie §i poate o punerea In productie prin denivelare cu gaze comprimate;

determina o decizie de amplasare in gaura de sonda a unui filiru pentru 0 punerea in produqie prin denjvelare cu azot.

reducerea, eventual stoparea productiei de nisip. Pentru sondele de mica ~i medie adancime se folosesc primele trei
metode de punere in productie (prin circulatie, prin pistonare ~i prin
denjvelare cu gaze comptimate), iar pentru sondele de mare adfincime se

62 !51

IV .1 Obiective
in cadrul acestei unitilti de invatare s~; prezinta metodele de punere in
productie a sondelor care urmeaza sa fie exploatate prin eruptie naturala.
Obiectivele urmii.rite in cadrul acestei unitilti de invatare sunt:
• Defmirea notiunii de punere in productie a sondelor;
• Prezentarea metodelor de punere in productie a sondelor;
• Prezentarea schemelor de echipare ale sondelor in timpul
punerii in produqie a sondelor prin diferite metode;
densitate §i carotaj sonic. Acestea permit indentificarea zonelor curate ~i
• Prezentarea algoritmilor de calcul pentru determinarea,
determinarea caracteristicilor mecanice evolutive.
densitiltii fluidului care trebuie sa inlocuiasca noroiul din
sonda, a numarului de agregate necesare punerii in
productie prin circulatie, a numilrului de mar§uri
efectuate cu pistonul in cazul pistonilrii, a presiunii
gazelor injectate prin spatiul inelar in cazul punerii in
productie prin denivelare cu gaze, a vo lumului de azot
lichid necesar pentru punerea in productie cu azot.
Aceastil unitate de invatare permite studentului sa-§i insu§easca
notiunile de bazli cu privire Ia punerea in productie a sondelor. De
asemenea, prin intermedin! exemplelor de calcul se dorqte aprofundarea
acestor notiuni §i detalierea unor aspecte ale metodelor de punere in
produqie.
Carotajul initial a! stratului productiv
Pe baza analizei carotelor prelevate din stratul productiv se poate
stabili tipul nisipului din strat. Analizele carotelor se fac vizual §i cu raze X
pentru determinarea cantitatii de ciment dintre granule. Se studiaza probele
prelevate din carote pentru a observa pozitia cimentului in raport cu
granulele de nisip. De asemenea, se efectueazil testele de drenaj ale fluidelor
~i analiza granulometrica.
Efectuarea unor diagrafii
Cele mai utilizate diagrafii sunt cele cu raze gamma, loguri de
Urmarirea evolutiei impuritafilor so/ide
Aceasta se poate realiza prin:
• observatie directli in timpul pwjlirii separatorelor, pnn
prelevarea de probe de fund etc;
• prelevarea de probe de flui:d de Ia capul de eruptie in vederea
analizlirii continutului in solide raportat Ia un volum de
referinta;
• utilizarea unui dispozitiv de colectare permanenta montat pe
conducta de amestec prevlizut cu o alarma in cazul inregistrlirii
unor cantitilti mari de nisip;
• urmimrea evolutlel procentUlUl <1e apa.

11.4.2 Metode de prevenire a viiturilor

de nisip

Metodele de prevenire a viiturilor de nisip se impart in mai multe

categorii dupll cum urmeaza: metode mecanice care folosesc dispozitive
mecanice de prevenire a viiturilor de nisip(filtre); metode chimice care
folosesc solutii chimice de consolidare a nisipului din strat in imediata
!50
63
veciniltate a gilurii de sonda ~i metode speci&!e care se refera Ia pertorarea
orientatil a gaurii de sonda, etc.
Pentru alegerea unei metode de prevenire a viiiurilor de nisip este
necesar sil se tina searna de unniitorii tactori: IV. Punerea in productie"
• tipul nisipului;
a sondelor
• grosimea stratului producti v;
• pararnetrii sondelor de pe stmctura respectiva care au produs sau
nu nisip; Cuprins
• debitul preconizat a fi extras;
IV.! Obiective ........................................................................................ l50
• diarnetrul coloa.'lei de exploatare;
IV .2 Principii generale ........................................................................... 151
• viscozitatea fluidelor produse; IV.2.1 Punerea In producfie prin circulatie .................................... 152
IV.2.2 Plmerea !n productie prin denivelare cu piston .................. 157
• sensibilitatea stratului productiv J.a apa; IV .2.3 Punerea In productie prin denivelare cu gaze comprimate.. 162
• penneabilitatea stratului productiv. IV.2.4 Punerea in productie prin denivelarc cu azot.. .................... 165
IV.3 Testul1 .......................................................................................... 169
"' 1...................................................................................... '70
IV .4 Exerctrn 1.
11.4.2.1. Metode mecanice ··v
1 . 5 R 'I 1 . . . "!
aspu.tJ.sun e testu Ul ~~ <Oxercttn or ............................................ 1. '72
IV.6 Lucrarea de verificare .................................................. 175
Metodele mecanice de prevenire ~i combarere a viiturilor de nisi9
Rczumnt.. .......................................................................................... 175
sunt , de m&i utilizate, ele aviind o E.erie de avantaje dintre care sc B\c1iografie.rv .......................................................................... . •••• l
~'"
i \.,;

rnen:,i:Jneaz8:
• controlul eficient ai nisipului pe durata mare de timp, tiltrde
2.vand o rezistenta nuirc lr.L tirnp;
• pot fi aplicate ~i L'l cazu! ziicamintelor In care au fost initiate

u.nele procese de recuperare termicii, nefiind influen(ate de

valoarea temperaturii de adimcime;
• m1 c-nnrh_1~ },1 rnie5or;:~r(';~ pP-rm~ahi11t3.}ii din jurul gauri_j rle son dB..
Metodele mecanice de prevenire §i combatere a viiturilor de nisip sum:
• introducerea In dreptul stratuiu.i productiv a unui filtru;
• introducerea un\Ji filt..'ll urmat de lmpachetarea acestuia cu pietri$.

Introducerea unuifiltru in dreptul stratului productiv

Filtrele su.nt dispozitive mecanice utilizate pentru prevenirea
piitrunderii nisipului din strat h gaura de sonda. Din pu.nct de vedere

64 149
 Rezumat constructiv filtrele sunt de mai multe tipuri, dintre acestea se mentioneaza
urmatoarele:
In cadrul completiirii sau echipiirii sondelor se prezinta echipamentul • Filtrele cu fante sau orificii(fig.4);
de suprafata ~i de adancime necesar extractiei fluidelor produse de strat prin • Filtrele cu infii§urare din siirma(fig.6);
eruptie naturala. Aceasta completare a sondelor difera in functie de
• Filtrele cu inele randalinate;
ad:lncimea acestora. Prin urmare, in prima parte se prezinta echipamentul
• Filtrele cu inveli§ metalic perforat §i straturi de tesatura
sondelor expioatate prin erup[ie naturala care au adiincime mica, respectiv
metalica(fig.7);
medie. In a doua parte se prezinta echipamentul sondelor de mare ad:lncime.
• Filtrele expandabile(fig.S).
Pentru intelegerea mai buna a modului de utilizare ~i de
dimensionare a acestor echipamente se prezinta calcu!u! de fixare a! unui
packer mecanic cu armare prin compresiune ~i calculul deformatiilor tevilor
de extractie in vederea dimensioniirii niplurilor de etan~are cu deplasare
Iibera in packer.

Bibliografie Ill
a. b. c.

1. Nicolescu, N.: Intervenfii, reparafl'i §i probe de produc{ie Ia Fig. 4. Fi/tre: a. cu orificii; b. cufantedispuse longitudinal,
c. cu [ante dispuse transversal.
sonde, Editura Didactica ~i Pedagogicii, Bucure~ti, 1985.
2. Popescu, C., Coloja, M.P.: Extracfia fiieiului ~i gazelor asociate,
vol. I, Editura Tehnica, Bucure~ti, 1993. '
''
3. Tocan, I.:Extracfia petrolului. Pregiitirea sonde/or pentru
exploatare ~i punere fn produc{ie, Editura Tehnica, Bucure§ti,
,.
,:.,\,

1998.
'·:·
A. *** Cotq!ngnl P(l('lu•r Systemx Baker Hughes. 2011.
5. ***Catalogul Wire!ine and Perforating Services, Halliburton,
2011.
Fig. 5. Secfiune printr-unflltru cufante.
... ,;I'

Filtrele cu fante sau orificii sunt fabricate din burlane care ulterior
sunt §lituite(filtrele cu fante) sau perforate(filtrele cu orificii). Fantele sunt
dispuse transversal sau longitudinal av:lnd o deschidere sub un unghi de 6°
spre interiorul filtrului pentru a preveni blocarea acestuia cu nisip (fig.5).

148 65
Aceste fante sau §lituri se pot realiza prin mai mulie procedee ca: frezare cu Valva de siguranta se monteaza Ia circa 50-100 m §i are rolul de a
freze ci!indrice, taiere cu flacara oxiacetilenica sau eroziune anodo- inchide sonda in caz de accident Ia suprafata. Este menfinutil in pozitie
mecanica. Numarul acestora pe metru liniar este In jur de 150-250, iar deschisa de o anurnita valoare a presiunii din linia hidraulica. Dacli din
llitimea unci fante se deterrnina in fi.mctie de granulatia nisipului din strat. diferite motive acesta presiune scade sub o anumita valoare, valva se
Filtrele cu fante sau orificii au o serie de avantaje dintre care se in chide.
mentioneaza:sunt ieftine, U§or de procurat, robuste, nu se infunda U§Or din
cauza profilului fantelor sau orificiilor §i au o suprafata relativ mare de
trecere. Exercitii 2
'
Pe de alta parte au o serie de dezavantaje dupa cum urrneza: nu retin
1. Deforrnatiile tevilor de extractie surit:
particulele fine de nisip, deschiderile filtrului se pot eroda in cazul sondelor
• deforrnatia deterrninata de efectul de piston ul = 0,253 m;
care produc cu debite mari §i sunt supuse coroziunii.
• deforrnatia deterrninatli de flambarea tevilor de extractie
Filtrele cu inele randalinate constau din filtre cu orificii sau §lituri
U 2
=0,039 min conditiile in care tevile sunt flambate pe o distanta
pe exteriorul careia se introduc ni§te inele metalice care au realizate pe
fetele de contact o serie de canale foarte fine nurnite randaline. Acest tip de de 88,89m;
• deforrnatia deterrninata de efectul de. balonare alfevilor de extractic
filtre au acelea§i avantaje §i dezavantaje ca §i filtrele cu orificii sau §lituri,
cu mentiunea eli spre deosebire de acestea au o capacitate mai mare de AL, =0,714 m;

retinere a nisipuiui fin, suprafata Iibera de trecere mai mare §i prezintii ciii • deforrnatia determinatii de efectul de temperatura U 4 = 0,913 m;

de comunicatie riguros controlate. • deforrnatia totala a tevilor de extractie U = I ,92 m;

Filtrele cu infiif!~rare din sfirmii sunt construite din filtre cu orificii • lungimea niplelorin packer L. =3,8m.
pe exteriorul careia se sudeaza ni§te distantiere(vergele metalice) peste care
se executa infli§urarea din sanna. lnfli§urarea poate fi simpHi sau
multiplii(tripla). 111.5 Lucrarea de verificare
De asemenea, unele dintre aceste tipuri de filtre nu au teava de bazii
ro _. .., • ~·-· ,_ __ t _ _t __ ,___1. "- ('o! ____ ·---· J:,~ _:":'·---~ /£:._ .C1~)
I. Sa se rea!izeze o comparatie intre modul de completare a! unci
pt:flUHtla lil I1Wfidi Ul::ilC1l1~H:;l~lV 1)UUllLV UI:IUl.lUo)lLU-iCUI;;a UHJ. ,;:,ru.t.ua. \..U.S• vu.}
sonde de mica, respectiv de medic adfulcime cu eel a! unei sonde
Avantajele acestor filtre sunt:
de mare adfulcime exploatatli prin eruptie naturalli.
• pot fi confectionate din otel inox ceca ce le confera rezistenta Ia
2. Sa se analizeze foqele care actioneazli asupra tevilor de extractie
coroztune;
in timpul unci operatii de injectie sub presiune, precum §i
• permit refinerea particulelor fine de nisip;
deforrnatiile provocate de acestea. Sa se arate cum se tine seama
• profilul trapezoidal a! sannei perrnite autocuratirea filtrului;
de aceste forte, respectiv de deforrnatii Ia fixarea unui packer,
• prezinta sectiune de trece mare.
respectiv Ia deterrninarea lungimii niplelor in packer.

66 147
monteaza un manometru de fund ~i de asemenea permite o filtrare a
Dezavantajele filtrelor cu infli~urare din sfuma sunt:
fluidelor produse de strat.
• in cazul in care distanta dintre spirele de sfuma nu este bine
Packerul de tip permanent are rolul de etan~are a spatiului inelar.
aleasa, poate pe1mite trecerea nisipului prin filtru sau chiar
5. Niplurile de etan~are in packer fac h:gatura dintre gamitura de tevi
infundarea filtrului;
~i interiorul packerului ~i asigura etan~area.in packer. Acestea pot fi de doua
• pot fi deteriorate atunci cand se introduc In sonde cu unghi mare
tipuri ~i anume: a.nipluri cu deplasare Iibera in packer; b.nipluri fixe in
de deviere sau orizontale.
packer.
Locatorul G este amplasat la partea superioara a niplurilor de Teava de baza
oerforatl! Distantiere
etan~are In packer ~i permite verificarea fixiirii packerului in coloana. Dupa
Distantiere
aceasta operatie, locatorul G se retrage Ia circa 2m deasupra packerului.
6. Valva de circulatie laterala permite comunicatia tevi- spatiul inelar infa~urare
din sarma
atunci cand este cazul (in timpul omorarii sondei, punerii in productie, etc). infa~urare
din sarma
Aceasta poate fi lnchisa, respectiv deschisa cu ajutorul dispozitivului D2 sau
PSI introdus prin tevile de extractie cu ajutorul instalatiei de operat cu
sfuma.
"-;-._
Niplul selectiv F superior permite fixarea in interiorul sau, cu
ajutorul locatorului, a unor duze de fund, dopuri sau valve cu sens unic.
Dopurile se instaleaza atunci cand se evitii omorarea sondei in cazul
efectuiirii unor operatii de reparatii minore la instalatia de suprafata. Valva
Fig. 6. Ji'iltre cu infa~rare simplii din sarma;,f4c;. feav(l 'ae baza; b. fiirii
cu sens unic se utilizeaza atunci cand se face o operatic de stimulare sau de ';~J ;, {eavti de bazti. \':',; • ,
spiilare a sondei pentru a preveni o eventuala manifestare a sondei pe tevi.
Valva cu sens unic permite curgerea numai de sus in jos. In momentul in Filtrele c~ inveli~ metalic perforat ~ straturi de fesaturii metalicii §i
"d '

care se schimbii sensu! de curgere valva se inchide. jiltrele expandlibtl~ , au mai multe 'vWante constructive depinzand de
..~0_1"·~~:- .,' ·.. _·:·/:-: .' :1:.::_:: -. ·;

Niplul selectiv F se monteaza Ia adancimi de peste 2000m pentru ca compania care l~if~Bti:ca. ·. · · X · . · · · ·• •·
~;~~ ~_,f~·· .... - - - - _·- s .-:<-;:;_ :~~;_2
operatia de pistonare sa se execute in bune conditii. .Filtrul "'BU ~- m.'\i~ii~ riietalih :(ierfO'tiu: -~1 lrnplb~~"i.u1a J.J.J.~~il.l~~~
7. Niplurile de rezistenta sunt ni~te tuburi cu pereti gro~i care microporoasa((fig.7) este constituit dintr-o teava de baza perforatii, straturi
flancheaza niplul F superior. Montarea lor a fost necesara pentru evitarea de tesatura metalica microporoasli ~i pe deasupra are o manta perforatli.
spargerii frecvente a tevilor de extractie in aceste zone ca urmare a fixiirii in Filtrul expandabil este constituit din teava de baza, un mediu de
niplul selectiv F a diferitelor dispozitive de control a curgerii. Acestea pot filtrare ~i o manta perforata de protectie(fig.8). Acest tip de filtru dupa ce se
genera o rni~care turbulentii a fluidelor care pot fi abrazive , ~i corozive introduce in gaura de sondii, se expandeaza cu ajutorul unui con de
conducand Ia spargerea tevilor de extractie. expansiune solid, filtrul fiind lipit de peretele gliurii de sonda In aces! mod
se elimina impachetarea filtrului cu pietri~.

146
67
 alte mijloace dedit cimentarile obi~nuite, care de cele mai multe ori nu
Teava de baza
perforate reu~esc din cauza presiunilor ~i temperaturilor mari.

Tesatura metalica
2. Echipamentul de suprafata a! sondelor de mare adfmcime este
microporoasa
diferit In func;:ie de operatiile care se executa Ia sonda. Prin urmare:
• In timpul manevrelor tevilor de extractie se utilizeazli: prevenitorul
de eruptie tip Cameron LD ~i prevenitorul de eruptie dublu etajat

Manta tip Cameron U.

perforate
• In timpul probelor de·· productie se utilizeazli: prevenitorul de
eruptie tip Cameron LD, boneta HB pentru sustinerea ~i etan~area

tevilor de extractie prin intermediul agiitiitorului pentru tevi lnfiletat

In boneta, mosorul de legatura lntre boneta ~i capul de eruptie ~i

capul de eruptie propriu-zis.

• In timpul exploatiirii sondei se utilizeaza: dispozitivul pentru
Fig. 7. Filtru cu fmpletiturd microporoasii $i manta peiforatii.
suspendarea ~i etan~area tevilor de extractie tip F, agatatorul de
tevi, boneta HB, mosorul ~i capul de eruptie. Sistemul format din
agal{ltorul de tevi, boneta HB ~i prevenitorul de eruptie Cameron
LD sau dispozitivul pentru suspendarea ~i etan~area tevilor de
extractie tip F, suspendll ~i etan~eazii tevile de extractie In gaura de
sondll. La partea inferioara a aglltatorului de tevi se lnfileteazii
bucata de teavll de extractie polizatli Ia exterior care permite
manevrarea garniturii de tevi sub presiune, in timp ce bacurile
prevenitorului Cameron LD sau ale dispozitivului de suspendare a
tevilor de extractie tip F sunt lnchise.
., • -,..r~
-.. ..... 1..
. . "-J.P,.. orol.,.
1 ..... ,..,.._
...........
_.,.~ .. .... t.;'l, ...r "R
.. , t1n npnnitP fiY::trP:::t f",n- aiutorul
--...---------------
~-, "' unui locator. a
Fig.S. Filtrul expandabil. unm manometru de fund in scopul cercetllrii sondei in timp ce sonda
Filtrele expandabile ~i filtrele cu lnveli~ metalic perforat ~i straturi
produce. Astfel, se poate determina valorile presiunii dinarnice de fund in
de tesaturll metalicll au fost construite pentru a putea fi utilizate in special In
conditiile variatiei debitului de lichid extras.
sondele orizontale sau cu drenuri multiple. Ele sunt mult mai robuste dedlt
Niplul selectiv F inferior permite fixarea in interiorul sllu, cu ajutorul
filtrele cu inta~urare din sfumli. locatorului, a unei duze de fund pentru prevenirea criohidratilor, respectiv a
De asemenea, sunt rezistente Ia coroziune, permit retinerea unei
unui manometru de fund in vederea cercetiirii sondei Ia inchidere.
game largi de granule de nisip ~i au In plus o perrneabilitate mult mai mare 4. Teava perforatii montatli intre niplul R ~i niplul F permite pll-
decat celelalte tipuri de filtre. Ca dezavantaje, se mentioneaza faptul ca
trunderea fluidului prin tevile de extractie atunci cfmd in niplul R se

68 145
 9. Rolul ~iului tevilor de extractie este de a proteja capatul inferior al sunt scumpe, iar timpul de instalare este mai mare declit In cazul celorlalte
garniturii de tevi constituind In acela~i timp §i un ghidaj In timpul tipuri de filtre, ca urmare a operatiei de largire a filtrului dupa introducerea
introducerii acesteia In sonda. De asemenea, retine sculele scapate sa In gaura de sonda.
accidental In sonda, lnsa permite trecerea prin el a manometrului de
fund ~i a altor aparate introduse In sonda pentru prelevarea probelor. Efectul introducerii unui filtru in dreptul stratului
productiv.
Exercitii 1 Dupa introducerea filtrului In gaura de sonda ~i punerea In productie
'
a sondei se observa ca o perioada de timp sonda produce cu o cantitate
~1,768·10 N
5
l.a. F; F, ~3,933·10'N; F 3 ~4,722·10 4 N;
oarecare de nisip, care are o tendinta descrescatoare pe masura ce sonda
4 5
4
F. ~4,648·10 N; Fb ~8,081·10 N; F, ~3,985·10 N; G~4,608·10 N. 4

produce Ia un debit constant. Aceasta situatie este determinata de fenomenul

b. G, =1,692·!0 5 N; GIG, ~2,72 de podire a nisipului m'spatele filtrului.

c. Pentru p," ~ 0 bar rezultil G, ~4,608 ·10 5 N; pentru pc., 2 =50 bar rezulta Tinand seama de profilul vitezei fluidelor din jurul gaurii de
sonda(fig.9), rezulta ca granu1ele de nisip din aceasti\ zona sunt antrenate In
G, =3,908·10 N;pentru p"' =90bar;rezultil G3 ~3,348·10 5 N.
5

gaura de sonda de catre fluidele produse de strat. Granulele de nisip mai

d.Deoarece greutatea G este mai mare dedit G, chiar In conditiile cre~terii
mici deciit deschiderile filtrului vor patrunde in sonda, iar cele cu
presiunii in coloana Ia suprafaii!, se impune luarea urmiltoarelor masuri: diniensiuni mai mari decil.t deschiderile filtrului se vor opri In spatele
montarea unei ancore hidraulice deasupra packerului Posi-Test sau utilizarea acestuia, proptindu-se unele In altele.
unui packer de tip G cu armare prin tractiune In locul,packerului Posi-Test
care este armat prin compresiune. Nislp podit In
spateie fiitrului

Raspunsurile testului 2

1. Obiectivele completilrii sondelor de mare adiincime sunt: sa

.. ---- . . . . .
4o:)i,0U11;'
-~·-"-·-1 '"""·--- ...........,.-+
UJ.l I..IVU.UVJ. }I'-'1J.U.'».o.~.I.J.~
,..1 ......... Ao.; ;-.., +;.....,.""nl .....,.'l...,,.,,.,..Plnr nrnho:::olnr
..... "- .::>v.o..~. ..... .,. .. .u..o. ...........t' ... ~ .-.. .. ---·--'-~-, r-~-----
rlp
--

productie ~i .exploatarii sondei; sa protejeze coloana de exploatare de

·~L
actilmea c.orozivii ~i abraziva a, fluidelor produse de strat precum ~i a celor
Raza
utilizate Ia stimularea sondei; sa protejeze coloana de exploatare fata de
"
presiunile ridicate ce s-ar putea dezvolta In timpul punerii In productie a Fig. 9. Efectul introducerii unuifiltru in dreptul stratului productiv. ,,

sondei, precum ~i In timpul exploatilrii acesteia; sa reduca Ia minim num!irul

de manevre cu garnitura de tevi de extractie ~i a operatiilor de omorare a Se observa ca viteza fluide1or din strat scade cu cre~terea distantei
. - ..
sondei care pot conduce Ia colmatarea stratului productiv; sa permita fata de gaura de sond!i, syea ce are drept rezultat o antrenare mai redusa a

izolarea stratelor investigate in vederea retrageriila iln orizont superior prin nisipului din aceasta zona a stratului spre gaura de sond!i. '""
.'X'· . - ;.,, ··j';,;;

144 69
 Prin unnare, granulele de nisip se aranjeaza In spatele filtrului In
functie de dirnensiunea lor, realizand astfel un filtru natural secundar care
retine granulele fme de nisip. Daca debitul sondei se modifidi, sonda lncepe
sa produca cu nisip ca unnare a alterarii podirii initiale a nisipului.
Daca noul debit se va mentine constant, atunci in spatele filtrului se
va produce din nou fenomenul de podire a nisipului in spatele filtrului.
lmpachetarea filtrelor cu piefri.J
Impachetarea filtrelor cu pietri~ presupune ca dupa ce filtrul a fost
introdus iri dreptul stratului productiv, sa se injecteze de Ia suprafata un
amestec format din fluidul de transport ~i pietri§ul cu granulatie aleasa in
functie de granulatia nisipului din strat. Acest amestec poate fi dus in spatele
filtrului fie prin circulatie directii sau indirectii, fie cu aj utorul unm
dispozitiv (mufii lncruci~ata) asigurand impachetarea acestuia.
In cele ce urmeazii se va descrie operatia de impachetare a unui filtru
fie In gaurii Iibera, fie in coloana folosind packerul cu rriufii fncruci~ata.
a. lmpachetarea filtrelor cu pietri~ in gaura Iibera
Pentru fmpachetarea filtrelor cu pietri~ in gaura Iibera este necesar sa
se execute unnatoarele operatii pregatitoare:
• se large~te gaura de sonda cu o sapli largitor;
completarea sondelor submarine care au o constructie speciala ~i sunt
telecomandate sau actionate cu ajutorul robotilor submarini.
5. Duza din capul de eruptie permite reglarea debitului de titei ~i de gaze
al sondei, iar ruckschlagul permite trecerea f1uidelor numai lntr-un
singur sens ~i anume spre coloana sondei, montandu-se pe una dintre
ie§irile tubing head-ului.
6. Rolurile tevilor de extractie: sustin echipamentul de adanc'ime specific
sistemului de exploatare; asigura ascensiunea fluidelor din strat pauli
Ia suprafata; protejeaza coloana de exploatare impotriva actiunii
corozive ~i abrazive a fluidelor in mi~care; protejeaza coloana de
actiunea presiunilor mari realizate In timpul unor operatii de injectie
sub presiune( atunci cand se folose~ete ~i packerul ).
7. Tevile de extractie sunt de mai multe tipuri dupa modul de imbinare:
Leu mufe det~abile (Coupled Joint) care pot fi: a.(evi de extractie cu
capete nelngro~ate (Non-upset tubing) ~i b. tevi de extractie cu capete
lngro~ate (External-upset tubing). Cele cu capete lngro~ate au o
sectiune utilli In dreptul filetului cu 30-60% mai mare decilt cele cu
capetele neangro~ate ~i deci ele pot suporta sarcini mari, utilizandu-se
astfel Ia sondele cu adancirni ~i presiuni mari; 2. cu mufe din corp
(Integral Joint)- folosite Ia sondele de mare adancirne- au imbinari
speciale de tip Vam SLU II, Hydrill seria 533, Omega care permit o

• se preparli amestecul format din fluid de transport §i pietri§; etan~are mult mai buna dedit in cazul tevilor de extractie cu mufe

• se introduce in gaura de sonda ansamblul format In principal det~abile.

.c • .
o. v~t::1wu"' uu-1 ~iu'" .;~ ~V.i.~.L~.:;.t~~~3Z~ ~e...'!!e ~~!!"2.~!ie ~l..t...!!!: ~i T-
... ......,, 1- ., - .1' --

din: tevile de extractie, packerul cu mufii incruci~ata ~i filtrul. de H-40

Dupa introducerea echipamentului mentionat in gaura de sonda, se 55 pentru condipi normale ~~ adancirni medii ; C-75 ~i C-95- pentru

incepe injectarea prin tevi a unui amestec format din fluidul de transport ~i mediu salin corosiv cu continut de H2S §i C02 ~i adancimi medii ~i

pietri~ul cu granulatie aleasa In functie de granulatia nisipului din strat. Prin mari; P-1 05- petru mediu normal ~i adancirni foarte mari. Cifra care

intermediul mufei lncruci§ate acest amestec se dirijeaza in spatele filtrului, unneaza dupa litera din sirnbol reprezintii rezistenta minima Ia

unde se depune pietri~ul. Fluidul de transport iese prin deschiderile filtrului, curgere, a, miisuratii In 103 pounds/in2. Diametre!e exterioare uzuale

ajunge in spa(iul inelar, dirijat fiind de mufa incruci~atii a packerului, mai ale tevilor de extracpe in Romania sunt: 2 3/8 in, 2 7/8 in; 3 l/2 in.
departe fiind recuperat Ia suprafa¢(fig.l 0). Lungirnile tevilor de extractie variazli lntre 6,10 m-9,75 m.

70 143
 Amestecul - fluid
de transport 11i pietri11
coloana de exploatare impotriva actiunii corozive ~i abrazive a
Fluid de transport
fluidelor in mi~care; protejeaza
. coloana
. ' ;
de actiunea presiunilor
.': ~;

mar1 realizate in timpul .. unei qperatii de injectie sub Tevi de extractie

presiune(atunci cfind se folose~ete ~i packerul ).
• Packend este dispo.:;:itivul care ar,e rolul de a izola spatiul inelar, Packer cu mufa incruci11ata
inrerupand astfel comunicatia dintreJevi ~i coloana de exploatare.
2. Packerele se folosesc Ia: testareastratelor
_.,,
___
cu ajutorul probatoarelor de
strat; exploatarea simultana ~i separata a mai multor strate; injectia de
abur; exploatarea sondelor prin gaz-lift; executarea unor operatii de
injecpe sub presiune in strat etc.
3. Foqele care actioneaza asupra unui packer sunt: foqele de presiune
care acponeaza direct pe packer (deasupra ~i sub packer) ~i pe
sectiunea plina a tevilor de extractie; forta de compresiune G, care Gaura de sonda largita

trebuie lasatil pe packer dupa fixarea acestuia pentru asigurarea

etan~eitiltii(rezulta din greutatea tevilor cu care s-a introdus packerul
Fig.l 0. lmpachetarea unui filtru cu pietri~ in gaura Iibera.
in sonda); foqa de umflare rezultatil din variatia presiunii din
interiorul tevilor de extracpe, aceasta fiind diminuatil de presiunea din
b. lmpachetarea jiltrelor cu pietri~ in coloanii
exteriorul acestora; foqa de buclare sau de flambaj in spirala; foqa
lnainte de operatia propriu-zisa de impachetare a filtrului cu pietri~
datoritil variatiei de temperatura din cauza diferentei de temperatura
in coloana, se fac o serie de operatii pregatitoare dintre care se mentioneaza:
intre fluidul introdus in sonda ~i fluidele din sonda.
• curaprea coloanei de exploatare cu ajutorul rotovertului;
4. Tipurile de capete de eruptie: a.tip CEA pentru sondele de pe uscat,
• controlul starii tehnice a coloanei ~i perforaturilor;
sunt capete de eruptie asamblate cu un singur brat (CEA 1)-folosite Ia
• ~ablonarea coloanei de exploatare;
sondele care nu prezintil pericol in exploatare ~i Ia care opririle
• stabilirea talpii ferme;
~e~e~eiT!" !'""tn' diverse lucrari de suprafata nu pun probleme in
• eventual spa!area zonei din spatele perforaturilor cu ajutorul
functionarea sondelor, sau cu doua brate (CEA 2) -folosite la sondele
cu dificultati in exploatare, Ia care pentru siguranta sau pentru unui dispozitiv Baker(fig. II);

omorarea sondei sunt necesare doua cai de dirijare a productiei ~i Ia • prepararea amestecului format din fluiduL de transport ~i

sondele de mare adfincime; b. tip CEM, capete de erutJlie monobloc, pietri~ul;

cu un singur brat, cu un singur ro binet pe linia principal a (CEM 11) • introducerea in gaura de sonda a echipame\rtului de adfincime·,'

sau cu doua robinete pe linia principala (CEM 12) pentru sondele de format din tevile de extractie, packerul cu mura incruci~ata ~i .

pe platformele marine;· c.capete de eruptie submarine folosite pentru filtrul.

.-.;.

142 71
 Se mentioneazli ell in inainte de operafia de acidizare sonda este
plina cu fluid de packer, iar in timpul acidizllriiprin fevi se injecteazli acid,
iar in spafiul inelar se aflll fluid de packer.
De asemenea, inainte de operatie, nu se face presiune !a suprafafl[
nici in coloana ~i nici in fevi. in timpul operafiei presiunea in coloanll !a
suprafafl[,este p" = 70 bar, iar presiunea in tevi este p. = 300 bar.

Lungimea niplurilor de et~are in packer se considerll ca fiind

dublul deformatiei totale a tevilor de extractie L. = 2L .

111.4 Raspunsurile testelor §i

exerciti ilor
'
\I Raspunsurile testului 1
a. b. c. d.
1. Echipamentul de suprafatli ~i de adancime a! sondelor de mica ~i

Fig. 11. Spdlarea zonei din spate/e coloanei fn dreptul intervalului perforat.
a. introducera dispozitivului, b. splilarea zonei din spatele
peiforaturilor, c, efectuarea circu/a{iei inverse, d. extragerea aparatu/ui.
in figura 11 se prezintli fazele operatiei de spiilare a zonei din spatele
perforaturilor.
Spre deosebire de impachetarea filtrelor in gaurii Iibera, in cazul
impachetllrii filtrelor in coloana se injecteazll simultan prin tevi amestecul
format din fluidul de transport ~i pietri~, iar prin spatiul inelar fluidul de
transport. in acest mod se duce pietri§ul atat in spatele filtrului cat ~i prin
perforaturi in spatele coloanei(fig.12).
in cazul stratelor depletate unde nu se poate duce pietri§ul in spatele
fi1trului prin circulatie, se duce mai intai acesta cu lingura in dreptul
stratului productiv. Dupa aceea se introduce prin in~urubare un fi1tru
prevllzut Ia exterior cu o nervura elicoidala pentru a facilita introducerea
acestuia in masa de pietri§(fig.13).
medie adancime are urmlltoarele componente:
• Capul de eruptie ~i dispozitivul de suspendare a tevilor de
extractie(tubing head) au urmatoarele roluri: etan~eazli spatiul
inelar !a suprafafl[; sustine garnitura de tevi de extractie; dirijeazli
~i controleazli curgerea fluidelor prin tevile de extractie, respectiv
prin spatiul inelar; regleazii parametrii de productie ai sondei; per-
mite omorfu'ea sondei; permite inchiderea sondei; permite efec-
tuarea tratamentelor de stimulare a sondei; permite efectuarea lu-
crllrilor de interventii in gaura de sonda; permite mltsurarea
presiunii ~i temperaturii !a gura sondei. Tubing head-ul se mon-
teazii pe fl~a coloanei de exploatare, iar deasupra acestuia se
monteazli capul de eruptie.
• Tevile de extractie sau tubingul sunt utilizate Ia toate sisteme1e de
exploatare a sondelor. Ele indeplinesc urmiitoarele roluri: sustin
echipamentul de fund specific sistemului de exploatare; asigurii
ascensiunea fluidelor din strat pauli Ia suprafatii; protejeazll

72 141
 3. Care sunt rolurile niplului de tip R ~i a niplului de tip F inferior Amestecul - fluid
din componenta echipamentului sondelor de mare adancime? de transport §i pietri§
Fluid de transport
4. Care sunt rolurile tevii perforate ~i packerului permanent din
componen"ta echipamentului sondelor de mare adfulcime?
5. · Ce roluri au niplurile de etan~are in packer ~i locatorul G din
1 Coloana de exploatare

Tevi de extractie

componenta echipamentului sondelor de mare adancime?

Packer cu mufa
6. Ce roluri au valva de circulatie laterala ~i niplul selectiv F rncruci§ata
Filtrul
superior din componenta echipamentului sondelor de mare
adancime?
7. Ce ro!uri au nip!urile de rezistenta ~i valva de siguranta din
componenta echipamentului sondelor de mare adancime?

111.3.5 Exercitii
, 2
Fig. 12. impachetarea unuifiltru cu pietrifin co/oanii.
l.La o sonda de mare adancime se efectueaza o operatie de
acidizare. Sll se determine deformatiile tevilor de extractie ~i lungimea
niplurilor de etan~are in packer, in conditiile urmatoarelor date
caracteristice:
• adiincimea de fixare a packerului permanent, H P = 3500 m; Coloana de exploatare

a diametrul interior al coloanei de exploatare, D 1 = 0,127 m; Tevile de extrac\ie

• dian1etrul exterior a! tevilor de extractie, de= 27 /8in (0,073m);

• diametrul interior a! tevilor de extractie, d 1 = 2,5 in (0,0635m); Packer

• greutatea pe unitatea de lungime a tevilor, q1 =94,8 N/m; Filtrul

• diametrul interior al packerului, d P = 2,68 in (0.06lS2 m);

• presiunea Ia agregat, p" =300 bar;

• presiunea in coloana la suprafatll, p" = 70 bar;
• densitatea fluidului de packer, p• = 1400 kg/m3 ;
• densitatea solutiei acide, Pa = 1075 kg/m3;
• diferenta de temperatura dintre · fluidele aflate in sonda 1a
Fig.13. fmpachetarea filtrului cu pietrif in cazul unui strat depletat.
momentul initial ~i solutia acida din timpul operatiei, M = 21 °C.

140
73
 Fluidul de transport 11- coeficientullui Poisson (f.l = 0,3);
Fluidul de transport folosit Ia lmpachetarea filtrelor cu pietri§ poate
r5- ciiderea de presiune pe unitatea de lungime datoritii curgerii
fi titei gelificat, apii dulce, apll ,sllratll in care se adaugii diferi\i aditivi
fluidului prin tevile de extractie; r5 este pozitiv ciind curgerea este
(polimeri ca hidroxietilcelulozll, gumll de Xanthan sau de guar) pentru
descendentii §i r5 = 0 ciind nu existll curgere (cazul eel mai defavorabil),
mllrirea portantei. De asemenea, pFtru protejarea formaj:iunii productive se
Palm;
mai adaugllln apll clorura de potasiu (KCI) sau clorura de amoniu(NH4 Cl).
R - raportul dintre diametrul exterior §i diametrul interior altevilor.
Ratiafluid de transport pietri§ trebuie sa fie relativ mica, pentru cii in
caz contrar pot avea Joe unele fenomene care pot conduce Ia sciiderea
productivitllj:ii sondei, precum §i Ia un control ineficient al nisipului. Dintre 4. Variafia lungimii fevilor de extracfie sub efectul temperaturii

aceste fenomene se menj:ioneazll: V ariatia de temperatura de-a lungul tevilor de extractie poate

• Modificarea granulaj:iei pietri§ului determinatll de curgerea conduce Ia alungirea lor (cand se injecteazii prin (evi un fluid mai cald dec at

turbulentll de-a lungul tevilor de extractie ce conduce Ia fluidele din sondll) sau Ia scurtarea lor(cand se injecteazii prin (evi un fluid
ciocnirea granulelor de pietri§ §i frecarea cu peretii tevilor de mai rece deciit fluidele din sondll). Deformatia (evilor de extractie, M 4

extractie modificandu-le dimensiunile. Prin urmare, pietri§ul cauzatll de variaj:ia temperaturii este data de relatia:
din impachetare va fi mai fin decat eel proiectat, conducand
!a o eficientll mai scllzutll a controlului nisipului. M4 =a LAtm (33)

• Transportul pietri§ului pe distante mari fatll de gaura de

sondll §i amestecarea acestuia cu nisipul din formatie,
. precum §i formarea unor zone de canalizare preferenj:ialll a
fluidului de transport.
in care a reprezintll coeficientul de dilatare termicll al otelului, (a= 1,242
10-5 rn!m0 C), iar Ll.tm este variatia temperaturii medii a gamiturii de tevi de
extractie, miisuratii in °C.

Prin urmare, fluidele de transport trebuie sll aibe o viscozitate V aria(ia totalii a lungimii (evil or de extractie, I:!.L ciind asupra

cuprinsll intre 200-1000 cP, concentratia de pietri§ sa fie In jur de 1300- acestora actioneaza toate for(ele mentionate mai sus este:
1800 kg/m3 fluid de transport, iar debitul de injectie de 80-160 Vmin.
I:!.L =I:!.L1 + M2 + M3 + I:!.L4 (34)

Dimensionarea filtrelor
Prin urmare, lungimea niplurile de etan§are cu deplasare Iibera in
Dimensionarea deschiderilor filtrelor, adica lllpmea fantelor, I,
packer trebuie sa fie eel putin egalii cu I:!.L .
diametrul orificiilor, d sau distanta dintre spirele din sarmll se realizeazll pe
baza unor relatii empirice §i a testelor de rej:inere a nisipului.
In literatura americanll deschiderile "filtrului sunt exprimate intr-o 111.3.4 Testul 2
unitate de masura numitllgauge (I gauge=lin/1000= 0,0254mm).
1. Care sun! obiectivele completllrii sondelor de mare adancime?
Conform relaj:iei lui Coberley- Rogers laj:imea fantei se determina cu
relaj:ia: 2. Din ce se compune echipamentul de suprafatii al sondelor de
mare adancime §i care sunt rolurile componentelor acestuia?
74

139
 Prin urmare: l= 2d 90 saul =d 90 (2)

r 2 F?b iar diametrul orificiu1ui cu relatia:

M~ (28)
8Elqrg
d=3d,•. (3)
2
M-; r (F. -Lqrg)' (29)
8Elqrg unde d 90 reprezintii diametrul efectiv a! fraqiei care impreunli cu

fractiile de dimensiuni mai mici reprezintli 90% din greutatea totalli a probei
Tinand seama de relatia (27) rezultli:
de nisip din strat care se cite~te de pe curba granulometricli( fig.14).

r2F•2 Lqrg(2 Lqrg )] (30)

M2 11
8Elqrg F• ·
100

~..
~
"" 90
3. Variafia lungimii fevilor de extrac{ie cauzatii de efectul de ~m
"S ao
I
balonare E I
Q" 70
Balonarea sau umflarea tevilor de extractie apare ca urmare a unei ""'~
Q

60
presiuni medii in tevile de extractie mai mare deciit cea din coloanli ~i
E

150
0 I
conduce Ia scurtarea acestora cu L1L3, care este data de relatia: m 40
~

~ 30
I ! i

JiL [ l i !
/),L3 = - !:J.p 1m d, - !:J.p em d' J (31) 20
/
2tE

M 3 mai poate fi calculat ~i cu relaJ:ia:

10

0
1-=
0.01
I
0.1
_/
.J
dso
.....
doo
Diametrul ochiurilorsitelor, mm

!!.p~c
2 ) 1+ 2ji t5 2
g(!!.p" -R 2p 2
2pt:J.p, -R !:J.p, L(32) Fig.14.Curba granulometricii
AT
/J.JJ3 Ji
=-·
E R2 - 1 L + E R2 - 1

Aceste relatii de calcul nu tin seama de coeficientul de

in care: !:J.prm este diferenta dintre presiunea medie din interiorul tevilor de
neuniformitate a! nisipului ~i prin urmare nu dau rezultate satisracatoare.
extractie in timpul operatiei ~i presiunea medie initiala din tevi, N/m
2
;
Rezultate mai bune dau relatiile de calcul stabilite in functie de coeficientul
!:J.p em- diferenta' dintre presiunea medie din interiorul coloanei in
de neuniformitate a! nisipului (relatiile Gillespi §.a, Schwartz, Ballard §i
timpul operatiei ~i presiunea medie initiala din coloana, N/m2;
Beare).
Ap/t, t:J.p1c - variatia densitatii lichidului dLn. tevi respectiv, din
In urma acestor concluzii multi operatori nu utilizeaza aceste relatii
coloana, kg!m3;
de estimare a deschiderilor filtrelor, preferand sa fadi teste de retentie a
t- grosimea peretelui tevilor de extractie, m;
nisipului.

138 75
 Granulafia pietri§ului q1, - greutatea lichidului din coloana dislocuit de tevile p!ine cu
in ceea ce prive~te alegerea granulatiei pietri~ului pentru
lichid pe unitatea de lungime(tine seama de efectul de plutire a! tevilor pline
impachetare, in literatura de specialitate se prezinta o serie de criterii.
cu lichid in lichidul din coloana), N/m.
Astfel conform experimentelor efectuate de Saucier, ratia pietri~­
Daca punctul neutru este situat in interiorul garniturii de tevi de
nisip, R P• este data de relatia:
extractie, scurtarea datorita flambajului in spiralil M 2 este data de relatia lui
Lubinski:
dp
Rpn = (5 ... 6)=- (4)
d, r' F'b
M, (25)
8Elqr
unde dP , d, reprezinta diametrul mediu a! pietri~ului, respectiv diametrul

mediu al nisipului citite de pe curba granulometrica. in care: r este jocul radial dintre diametrul interior a! coloanei ~i diametrul

Schwartz a propus alte criterii de alegere a ratiei pietri~-nisip in exterior a! tevilor de extractie,m;

functie de coeficientul de neuniformitate a! nisipului din strat, C, : I- momentul de inertie axial al tevilor de extracpe, m 4 ;

• pentru C, < 5 nisip uniform:

J:!!-fd 4 -d 4 ) (26)
64~ e '

Rpn =6dp90 (5)

d,,, d;. d, -diametrul interior, respectiv exterior a! tevilor de extractie,m.

• pentru C, e (5, I 0) nisip neuniform : in cazul in care t:.p 'P = t:.p cp sau t:.p cp > t:.p 'P atunci garnitura de tevi
nu flambeaza, iar M 2 =0 .
R pn =6dp60 (6)
- Atunci dind punctul neutru se afla deasupra capatului superior a!
d,.,
garniturii tevilor de extractie, intreaga garnitura este flambata, iar M 2 este
• pentru C, > 10 nisip foarte neuniform: dat de relatia:

R =6 d p3o (7) ' "

Mz=Mz-Mz (27)
~.. d n30

in care: Mz' reprezinta deformatia(scurtarea) totala a unei garnituri de

unde coeficientul de neuniformitate a! nisipului, C, se determina cu relatia:
lungime egala sau mai mare decat distanta pana Ia punctul neutru, l. sub

cu = d,.,
-- (8) actiunea fortei de flambaj Fb .
d,,,
" deformatia(scurtarea) gamiturii de tevi de lungime l, - L
Mz-
iar diametrele d n40 'd n60 'd n30 ~i d n90 se citesc de pe curba granulometrica. generata de o foqa F~ =Fb - Lqrg.

76 137
 in funcrie de semnul fortei de flambaj, garnitura de revi de extractie
Comportarea filtrelor impachetate cu pietri~
va flamba( daca F. este pozitiva) sau nu va flamba(rfunane dreapta daca
Comportarea filtrelor cu pietri~ s-a studiat atat pe modele de
F• este negativa sau zero). Distanta pe care garnitura de tevi flambeaza laborator cat ~i in ~antier conducand Ia urmatoarele concluzii:
depinde de mllrimea fortei de flambaj ~i de jocul radial dintre }evi ~i spa}iul • Cre~terea sau descre~terea accentuatll a debitului sondei, precum
inelar. Se mentioneazll ca garnitura de tevi de extractie poate flamba numai ~i a presiunii dinamice de fund determina o cre~tere temporara a
pe o anumitli distan}ii, l, (Ia partea inferioarli) sau pe toaHi lungimea ei. cantitatii de nisip produsa de sonda. Daca debitul ~i presiunea

Se define~te punctul neutru(fig.19) ca fiind punctul sub care dinamica de fund se menrin constante1 atunci se observa o sclldere

gamitura de }evi este flambatli(buclata), iar deasupra acestuia este a cantitatii de nisip produs. Cantitatea de nisip produsa de sonda
in conditiile variatiei debitului ~i presiunii depinde de valoarea
neflambata(dreapta).
ratiei pietri~- nisip.
Prin urmare, s-a constatat eli pentru o ra}ie pietri~ - nisip cu
valori cuprinse intre 5 ~i 6 cantitatea de nis.ip produsa de sonda
in conditiile variariei debitului ~i presiunii dinamice de fund este
mult mai mica decat in cazul alegerii unei ratii pietri~-nisip mai
mari decat 6. Aceasta se explica prin oprirea nisipului ca urmare
a geometriei spa}iilor dintre granulele de pietri~.
• in urma studiului deteriorllrii permeabilitatii pietri~ului in timp in
func}ie de valoarea ra}iei pietri~-nisip s-a observat eli
permeabilitatea pietri~ului se mentine constanta in timp pentru
Fig19. Garnitura de fevijlambata. valori de pauli Ia 6 ale ra}iei pietri§-nisip, dupa care aceasta scade
brusc pentru valori mai mari de 6 ale rariei pietri~-nisip ca
Lungimea zonei flambate, z. este data de rela}ia: urmare a contaminllrii impachetllrii cu nisip (fig. 15).

. F, {")')'\
t n ---- ~..---,

qTg
kp,ikp;
unde g este acceleratia gravitational a, iar greutatea pe unitatea de lungime

q r este data de relatia :

q, = q, +q,, -q,, (24) Ii

OL-------~--------------~
0 6 12
in care: q, este greutatea }evilor pe unitatea de lungime, N/m; Rpn
Fig. IS. Varia{ia permeabilitafii pietri~lui in timp
q 11 - greutatea lichidului din }evi pe unitatea de lungime, N/m; in func{ie de ra{ia pietri~-nisip.
136 77
 • Saucier a elaborat un model de laborator pentru studiul (19)
FP = (AP -A, )p,P -(AP -A, )p,P
variatiei permeabilitapi pietri~ului in functie de valorile rapei
pietr~-nisip(fig.l6). in urma acestui studiu s-a observat ca: in care: Ap este aria interioara a packerului,m2 ;
o Pentru ratiile pietri~-nisip mici valoarea, A1, Ae - aria interioara, respectiv exterioara a tevilor de extractie,m2 ;
permeabilitapi pietri~ului cre~te atingand un maxim Relatia (19) este valabila pentru ambele situatii din figura 18.
· la R P'; = 6. De asemenea, controlulul nisipului este Deformatia tevilor de extractie, M 1 sub actiunea rezultantei fortelor ·

eficient ca urmare a podirilor eficiente. de presiune Fp, se determinii pe baza legii lui Hooke ~i este datil de relatia:
o . In cazul ratiilor pietri~-nisip cuprinse intre 6 ~i 10 se
observa o scadere a permeabilitatii · pietri~ului M, =/a [(AP -A,)ptp -.(AP -A.)p,J (20)
I
deaorece granulele de nisip patrund in impachetare
printre granulele de pietri~ bloc5.nd caile de curgere. in care: L este lungimea garniturii de tevi de extractie;
o Pentru ratiile pietri~-nisip mai mari deciit 10 s-a a1 - aria secpunii metalice a tevilor de extractie,m2;
observat ca nisipul patrunde in impachetare .printre E- modulul de elasticitate a! otelului din care sunt fabricate tevile de
2
granulele de pietri~. Din cauza spapilor din ce in ce extractie, N/m
mai mari dintre granulele de pietri~, nisipul se Daca presiunea in tevile de extractie ~i in coloana la nivelul
deplaseaza din ce in ce mai u~or prin impachetare packerului a variat cu D.p 'P ~i D.p'P, relapa (20) devine:
conducand !a cre~terea permeabilitatii acesteia, insa
tara a asigura un control a! nisipului din strat. M, = E~a [(AP -AJD.ptp -(AP -A,~p,Pj (21)
I

Controlul nisipului Fara controlul nisipului

Se presupune ca presiunea din tevi este egalii cu presiunea din
coloana inainte de aplicarea variatiei de presiune.
kptlkn

~ I 2. Varia{ia lungimii {evilor de extrac{ie sub acfiunea for{ei de

jlambaj fn spirald
Forta de flambaj se manifesta ca o forta de compresiune aplicatii !a
capatul inferior a! tevilor de extractie atunci cand presiunea din tevi p 'P este

o·0 6 10 12
mai mare deciit presiunea din colo ana p cp • De asemenea, daca presiunea in

Rpn tevi ~i coloanii !a nivelul packerului a variat cu D.p'P, respectiv cu t..p,P,

Fig.l6. Variafia permeabilitt'ifii pietri~lui in timp
in funcfie de rafia pietrirnisip(curba lui Saucier). forta de flambaj este data de relatia:

Fb =AP(D.ptp -D.p,P) (22)

78 135
 • Forta de f!ambaj conduce la buclarea In spiraHi a poqiunii
inferioare a garniturii de tevi, aceasta aparand atunci cand
presiunea din interiorul tevilor de e:)l:tractie este mai marc
dedit cea din exteriorul ace.stora. Efectul de f!ambaj este
diminuat dacii jocul radial dintre tevi ~i spatiul inelar este
mic. Prin urmare, aceasta forta conduce numai la scurtarea
garniturii de tevi.
• Forta de umflare generata de diferenta de presiune medie
dintre interiorul tevilor ~i exteriorul acestora are ca efect
scurtarea garniturii de tevi atunci cand presiunea medie din
interiorul tevilor''de extractie este mai mare deciit presiunea
medie din spatiul inelar.
• Forta datorita diferentei de temperatura este generata de
variatia temperaturii garniturii de tevi ca urmare a injectarii
In sonda a unor fluide mai crude sau mai reci dedit f!uidele
din gaura de sonda. Aceasta forta are ca efect fie alungirea
tevilor In cazul injectarii unor fluide mai calde prin tevile de
extracfie, fie scurtarea tevilor de extrac(ie atunci cand se
injecteaza fluide mai reci.
Deformatiile determinate de aceste forte se calculeaza cu ajutorul
legii lui Hooke cu exceptia deformatiei generata de forta de f!ambaj care se
determina cu relatia lui Lubinski.
• S-a studiat caderea de presiune prin In perforaturi In
urmatoarele situatii: l.filtru impachetat cu pietri§ pre-
compacta! In spatele coloanei; 2.filtru lmpachetat cu pietri§
fllra precompactare In spatele coloanei, dar cu perforaturile
pline cu pietri~; 3.filtru lmpachetat cu pietri~ f'ara pre-
comapactare in spatele coloimei, iar perforaturile pline cu
nisip din strat. In urrna acestui studiu a rezultat ca, a~a cum
se observa §i din figura 17, caderea de presiune prin
perforaturi cu valoarea cea mai mica se inregistreaza in cazul
filtrului impachetat cu pietri§ cu precompactare in spatele
coloanei. De asemenea, s-a comparat caderea de presiune
prin impachetare in cazul filtrului impachetat In gaura Iibera
cu cea corespunzatoare cazului filtrului impachetat In co-
loana cu precompactare in spatele coloanei §i s-a observat ca
in primul caz, cllde~ea de presiune prin impachetare este mult
mai mica, spre deosebire de eel de-al doilea caz unde
prezenta perforaturilor induce o cre~tere importanta a caderii
de presiune.
·C
.a
~

/y
.g ~
In continuare se considera o completare uniforma in care tevile de ~~
c.c l1 P3
- "'
·- 0
extractie si coloana au diametrul constant. De asemenea, se considera o .,c.
~ c:
opera(ie de injec#e sub presiune in strat ~i se determina deforma(iile tevilor ::> ·-
·cn: c
w•-
C.~
de extrac(ie. Q)
'C
0
Q)

"'g. ll. P2
1. Variafia lungimii fevilor de extrac(ie sub acfiunea forfelor de
~ ~
presiune
'C l1 P1
'"'
(.)
ll. P1·
A§a cum se observa din figura 18 presiunile la nivelul packerului in
Q
(evi, respectiv in coloana sunt pip, respectiv Pep. Foqele de presiune
Debitul de lichid
ilustrate In figura 18 au rezultanta data de relatia:
Fig.\7. Variafia debitului de lichid fnjuncfie de ciiderea de presiune fn
perforaturi, respectiv fn fmpachetare.

134 79
I'
 atunci cand se face o operatic de stimulare sau de spiHare a
• in urma · studiului efectului curgerii bifazice asupra
sondei pentru a preveni o eventuaHi manifestare a sondei pe tevi.
comportiirii filtrelor impachetate cu pietri~(fig.19) s-a
Valva cu sens unic permite curgerea numai de sus in jos. in
observat cii odatii cu aparitia curgerii bifazice ~i atingerea
momentul in care se schimba sensu! de curgere valva se inchide.
unui . debit critic de lichid, permeabilitatea in perforaturi
Niplul selectiv F se monteazii Ia adancimi de peste 2000m pentru
scade puternic ca urmare a antr~l\.l(rii nisipu1ui din formatie.
ca operatia de pistonare sa se execute in bune conditii.
9. Niplurile de rezistenta sunt ni~te tuburi cu pereti gro~i care
:c::::J.I:;
.!a" Tnceputuh:urgerii bifazice
flancheaza niplul F superior. Montarea lor a fost necesara pentru - Q)
Ill
~ ·-Q.
0 :::J
evitarea spargerii frecvente a tevilor de extractie in aceste zone 'ai •Ill()
Q.
din cauza fixiirii in niplul selectiv F a difcritelor dispozitive de 11l"5
Q)-
-c.
Ill
;.:!: E
control a curgerii. Aceste dispozitive genereaza o mi~care :::J
:0
turbulentii a fluidelor care impreuna cu actiunea abraziva ~i

coroziva a acestora conduc Ia spargerea tevilor de extractie.

.ji!<:...· 'Ys'~-
'
10. Valva de sigurantii(fig.l7) se monteaza Ia circa 50-100m ~i are
rolul de a inchide sonda in caz de accident Ia suprafatii. Debitul de lichid

Fig.19.Efectul curgerii bifazice...

Linia hidraulici'i
;';i_
11.4.2.2 Metode chimice
Metodele chimice presupun injectarea in str~t a uri6i" solutii de
Presiuuea din linia hidraulica
este scursa pentru lnchiderea valvei consolidare pe bazii de rii~ini sau mase plastice cJ;e·'i{adeti.Ha· granu1e!e de

Mansonul de control nisip din formatie §i sa formeze 0 retea poros permeabila.

Arcul Rii~inile utilizate trebuie sa posede urmatoarele pr~prletatf
. . ' . . -- '-. ·:;'·t -. ,, :
Clap eta
• sa nu reacponeze cu fluidele din zacamant sau cele U:tilizate
;f(['
Ia stimularea sondei;
- • .. • -- _. - 1 - _, _____ ~~ _.l_,...:,._,,
• sa albe propnetatl puter!lll;t; uv WU"\.ii,(:U\,1 Y" uu..,;,L.,.u........ .;,
• sa nu reactioneze cu produ~ii de reactie din · timpul
; .. ·
Desc.his~ inchi sa polimeriziirii;

Fig.l7. Valva de sigurmrfii. • sii aibe o reducere mica de volum in timpul intiiririL
R~ina imbracii granulele de nisip din strat ~i consolide'~a'IegMuri!e
Din punct de vedere constructiv valva de sigurantii poate fi
dintre ele formfuld ~ retea rezistentii poros- permeabilii pe o an~mitll distanta
cu bila sau cu clapetii. Aceasta este mentinuta in pozitie deschisii de
de Ia peretele giiurii de sonda care impiedicii migrarea nisipului din strat
o anumitii valoare a presiunii din linia hidraulicii. Dacii din diferite
spre gaura de sondii.

132
81
 deschiderea valvei in vederea omorarii sondei, se ridica prin
bacurile inchise ale prevenitorului teava polizata Ia exteriror §i o
data cu ea intreg ansamblul de sub packer care se ridica deasupra
acestuia. 1n acest caz circulatia se realizeaza Ia nivelul niplului R.
Daca sertarul valvei se blocheaza in pozitia deschis, atunci se
lanseaza, cu ajutorul instalatiei de operat cu sfuma, un man§on
care se amplaseaza in interiorul valvei, in dreptul orificiilor
deschise ale acesteia.

Degajarea cu profil de niplu

Sistemul de etan~are

Fig.20. Re{eaua poros permeabilii realizatii in urma consolidiirii cu rii~ni.

Inelul difuzor termoplastic
0 solutie de consolidare are urmatoarele componente:

• ra§ina sintetica;

• !ntaritorul;
'h·
• solventul(benzen);
Orificiile
• aditivi .
Solventul folosit este benzenul §i are rolul de a dilua ra§ina. Aditivii
Pozi\iile man~onului glisant
(agentii de intarire, catalizatorii, etc.) se folosesc pentru reglarea timpului de
reactie, umectarea pietri~ului, stabilizarea argilelor, marirea rezisentei retelei
:8~£~!i~:.te, ~'.'2.(:~~~!"e?. ?.p~! i!!~e!"~titi~1~ etr:- _
Rll§ina sintetica poate fi activata intern sau extern. 1n cazul rll§inii
activate intern intaritorul se adauga in masa rii§inii de Ia suprafata iniante de a. b.
a fi injectata in sonda, iar in cazul ra~inii activate extern intaritorul se Fig. 16. Valva de circulafie latera/a in pozifiile:a. inchisii; b deschisii.

injecteaza in sondii dupa ce ra§ina a fost introdusa in strat.

8. Niplul selectiv F superior permite fixarea in interiorul sau, cu
Atunci cand ra§ina este activata intern se pot realiza doua procedee
ajutorul locatorului, a unor dispozitive ca: duze de fund sau
de consolidare:
dopuri sau valve cu sens unic. Dopurile se instaleaza atunci cand
• se injecteaza in stratul productiv un amestec format din
se evita omorarea sondei in cazul efectullrii unor reparatii minore
pietri§, ra§ina §i intaritor;
Ia instalatia de suprafata. Valvele cu sens unic se utilizeaza
82 131
 Niplurile cu deplasare libera in packer au lungimea mai mare • se injecteaza in stratul productiv un amestec format din
dedit lungimea packerului pentru a realiza etan~area in packer ~i in ra~ina ~i intaritor.
conditiile deformarii tevilor de extractie in timpul unei operatii de Cfllld ra~ina este activata extern se pot realiza de asemeanea doua
injectie sub presiune in strat. Ele sunt constituite din mai multe procedee de consolidare:
sectiuni de o anumita lungime, prevazute !a exterior cu gamituri de • se inj ecteaza in stratul productiv un amestec format din
etan~are. La acest tip de nipluri este necesara schimbarea garniturilor pietri~ ~i ra~ina, dupa care se injecteaza ~i intaritorul;
de e~are dupa o anumita perioada de timp, deoarece acestea se • se injecteaza in stratul productiv ra~ina, dupa care se
uzeaza ca urmare a frecarii lor in interiorul packerului in timpul injecteaza ~i intaritorul.
operatiilor de injectie sub presiune in strat. De asemenea, ra~inile pot fi de tip epoxidk, respectiv furanic,
Niplurile fixe in packer elimina dezavantajui inlocuirii respectiv fenolic. in Romania sunt folosite ra~inile de tip epoxidic
frecvente a gamiturilor de cauciuc, ele fiind prevazute !a partea ALOREX- A ~i DlNOX-0,40. Deosebirea dintre cele dona tipuri de r~ini

superioarii. cu un sistem de bacuri elastice filetate care se pot ancora este ca r~ina DlNOX-0,40 polimerizeaza in mediul de hidrocarburi, iar
in filetul packerului printr-o simpla apasare. ra~ina ALOREX-A polimerizeaza atat in mediu de hidrocarburi cat ~i in
Daca se utilizeaza niplurile fixe in packer, este necesar sa se mediu apos.
monteze in garnitura de tevi un dispozitiv telescopic numit in Romania se aplica urmatoarea metoda de consolidare:
receptacol. Acesta se monteaza !a o anumita distanta deasupra • se injecteaza in strat mai intai o cantitate de nisip de 'cuart - ;.

packerului ~i are rolul de a prelua deformatiile garniturii de tevi. pana aproape de compactarea formatiei productive;
i-•'
6. Locatorul G este amplasat !a partea superioara a nipluriloi de • se injecteaza in strat un amestec format din nisip de cuart,
etan~are in packer ~i permite verificarea fixarii packerului in r~ina ~i intaritor.
coloana. Dupa aceasta operatie, locatorul G se retrage !a circa 2 Metoda de consolidare cu ajutorul ra~inilor se aplica in cazul unor
m deasupra packerului. intervale deschise de maxim 8 m, deoarece pe,ptru intervale mai mari nu se
7. Valva de circulatie laterala(fig.16) permite comunicatia tevi-
pot realiza man~oane permeabile, rezistente ~i de grosime Constanta.
.•
spatiul inelar atunci cfllld este cazul (in timpul omorani sondei,
Dupa realizarea consolidilrii, se lasa sonda in pauza pentru intarirea
r~''lPrii In !'roductie, etc). Ea se compune dintr-un corp tubular
.~.u.,. . . . . . ., . . . . . !-' ..... ...,......._"" "'""' ..............
~·>: .... :~:: ...1 •• -X ..-..-.-"' ...,_.,_
~ ..r- -- ... ___ - -- r- ---- ·---
,..,..,...n.,...lo.-.,...)S +..,1.....,9
~-
C'nnrt.,..;
......................
f"11 tPu1lo::. f'lp
~--~- --- ,--:- · -- - --- -
Pvtr~f'tlP n~t"'-~ <::P

prevazut !a capete cu mum ~i cep de legaturli. cu tevile de

gase~te un dop de pietri~ consolidat in coloana~· se frezeaza, iar sonda va fi
extractie, iar in zona mediana cu orificii. in interioml corpului
pusa in productie cu un debit restrictiv cuurmilrirea impuritli.tilor solide.
tubular se deplaseaza pe o anumitil distanta(2 Y. in) un sertar care
Dupii scilderea procentului de impuritati solide sub 0,2% se poate
poate inchide san deschide orificiile corpului tubular. Acest
trece !a marirea debitului sondei.
sertar este manevrat cu ajutorul unui dispozitiv numit D2 sau PSI
care se introduce prin tevile de extractie impreunli. cu o geala ~i o
tijli. grea folosind instalatia de operat cu sarma. in cazul blocilrii
sertarului valvei in pozitia inchis, atunci cand se dore~te

130 83
11.4.3. Testul 3 5. Niplurile de etan~are In packer realizeaza etan~area In packer ~i
asigurii in acel~i timp legiitura dintre garnitura de tevi ~i
1. Ce categorii de nisipuri cuno~teti?
interiorul packerului. Acestea pot fi de douii tipuri ~i anume:
2. Care sunt cauzele viiturilor de nisip?
a. Nipluri cu deplasare liberii in packer(fig. 15);
3. Care sunt consecintele viiturilor de nisip?
b. Nipluri fixe In packer;
4. Care sunt metodele de investigare ~i previziune a viiturilor de
Filetul pentru cuplarea
nisip?
dispozitivului de Jansare
5. Care sunt factorii de care se tine seama pentru alegerea unei
metode de prevenire a viiturilor de nisip? Bacurile superioare

6. Ce tipuri de filtre cunoa~teti ~i care sunt avantajele ~~ Conusul superior

dezavantajele fieciirui tip?
Gamitura de etail~are
7. Care este efectul introducerii unui filtru in gaura de sondii?
8. Care este echipamentul folosit in cazul impachetiirii filtrelor cu Conusul inferior
pietri~ ~i ce rol are fiecare componentii? Bacurile inferioare
9. Cum se realizeaza impachetarea filtrelor cu pietri~ in gaurii
Iibera?
10. Cum se realizeazii impachetarea filtrelor cu pietri~ in coloanii?
Fig. 14.Packerul permanent.
11. Cum se dimensioneaza filtrele ~i ce fluid de transport se
folose~te?

12. Cum variaza permeabilitatea pietri~ului in timp in fimctie de ratia

pietri~- nisip?

13. Cum variazii permeabilitatea pietri~ului in timp in functie de ratia

Locatorul G
pietri~- nisip ~i observatiile fiicute de Saucier?
14. Cum variazii ciiderea de presiune in perforaturi cu debitul de
lichid ~i ce concluzii se desprind?
15. Cum variaza permeabilitatea perforaturii in fimctie de debit Gamiturile
de etan~are
pentru cazul filtrelor impachetate In coloanii cu precompactare in
spatele coloanei, respectiv fiira precompactare?
16. Care este efectul curgerii bifazice asupra comportiirii filtrelor
impachetate cu pietri~? Gamiturile
17. Ce presupun metodeie chimice de combatere a viiturilor de de etan~are

nisip?
18. Care sunt procedeele de consolidare cu rii~ini? Fig. 15. Niplul cu deplasare Iibera in packer.
84 129
 A~a cum se observii din figura 12, echipamentul de adancime este 11.5 Raspunsurile testelor
format din unn1itoarele componente:
1. Niplul neselectiv sau cu prag de tip R(fig.13 a). in acest niplu se
Raspunsurile testului 1
pot fixa cu ajutorul unui locator un manometru de fund in scopul
cercetarii sondei in timp ce sonda produce, pl.ltandu-se determina 1. Prin deschiderea ~i traversarea stratelor productive se intelege totalitatea
valorile presiunii dinamice de fund in conditiile variatiei operatiilor efectuate din momentul in care sapa a piitruns pentru prima
debitului de lichid extras. oarii in stratul productiv §i p3..'11i in momentul puncrii in productic a
2. Niplul selectiv F inferior(fig.l3 b) permitefixarea in interiorul sondei.
s1iu, cu ajutorul locatorului, a unei duze de fund pentru pre- 2. Fazele de dinaintea unei eruptii libere necontrolate sunt: manifestarea
venirea criohidratilor sau a unui manometru de fund in vederea eruptiva ~i eruptia Iibera.
cercetarii sondei Ia inchidere. 3. Semnele unei manifestiiri eruptive sunt: l.sciiderea densitiitii noroiului
ca um1are a contan1iniirii acestuia cu fluidele provenite din strat;
2.cre~terea debitului de noroi Ia ie~irea din sonda fata de eel de !a
Filetul pentru conectarea
intrarea in sonda; 3.sc1idereapresiunii Ia pompele de noroi.
cu tevile de extracpe
4. Cauzele unei eruptii libere necontrolate:
Loc~ pentru a~ajarea

cliche(ilor locatorului • neasigurarea unei contrapresiuni necesare (in jur de 5-l 0 bari)
asupra stratului productiv. Aceasta se poate produce ca urmare a
urm1itoarelor fenomene §i anume:
o pierderi de circulatie ca urmare a interceptiirii unei
Prag formatiuni fracturate sau ca urmare a fracturarii
/ formatiei productive din cauza unei contrapresiuni

a. b. excesive pe strat;
Fig. 13Nip/urile:a. neselectiv R; b. se/!!ctiv F. o extragerea garniturii de foraj neinsotita de umplerea
g1iurii de sondii cu fluid de foraj;
3. Teava perforata montata intre niplul R ~~ rup!ut f permne o scaderea densitiitii noroiului de foraj, ca urmare a
patrunderea lichidului prin tevile de extractie atunci cand in contaminiirii acestuia cu fluidele din strat;
niplul R se monteaz1i un manometru de fund. De asemenea, o efectul de piston care are Joe atunci cand garnitura de
aceasta realizeazii o fi!trare afluidelor produse de strat. foraj este extrasa cu viteza mare prin noroiul de foraj
4. Packerul este de tip permanent, el avand rolul de etan~are a cu viscozitate mare sau cand se extrage sapa de foraj
spatiului inelar(fig.14). man§onata.

128 85
 Linie hidrau!icii
• necuno~terea sau ignorarea semnelor manifestarilor ----~ de control

eruptive;
Uniahidreuticl

Valva
Gemltura
acurt6 de tevi
II ,I 0 ~~x:~;""'"\' Valva de
des~urant,~ circulape lateral!
• nefuncponarea sau functionarea defectuoasa a instalatiei de Gainitura
lungi!idetevi

prevenire a eruptiilor sau incompatibilitatea acesteia cu -Ntplulselectlv

presiunile din sonda; . Teavaeupete\lgro$i

Niplul cu prag-----++-0

• necuno~terea modului de actionare a instalatiei de prevenire

Valva de eircula\ie
a eruptiilor sau manevrarea gre~ita a acesteia de catre late rail
Colo~r;na
personalul operativ. Coloana
de expJoatare
dee~eploatart
Locatorul_tipG ~·--Valvade
5. Efectele unei eruppi libere necontrolate sunt: l.pierderi umane; circulatie lateral!

2.pierderea instalatiei totalli sau parfiala;3.degradarea zacamantului; Pt.ckerpermanent 1\.M Packer

~
Niplul tel&etiv tip F Nlplulselectiv
4.pierderi importante de titei ~i/sau gaze; 5.formarea unor cratere Ia - Teave parforat.!i
---- reava perform! - Niplul cu preg
Niplulneselectivtip R
diferite distante de gaura de sonda; 6.formarea unor caveme 'in
.::::=-
strat;7.poluarea mediului 'inconjurator.
6. .Masurile care se iau pentru prevenirea eruptiilor libere b.
I;
-~~-
~·· a. l
necontrolate: l.asigurarea unei contrapresiuni suficiente pe strat f'ara a II -Hi~ Liniahidreuticidec~trol

colmata excesiv stratul productiv, mentinand o diferenta de presiune i

~
~f- ===1
_ ·
Valva de slguran\6

Niplulselectiv
i
J.'
:t Nipluride rezisten1J;~f'
strat-sondli de circa 5-l 0 bari; 2.evitarea scaderii inaltimii coloanei de
,,.j. Valva de c;ircu!atle laterali

noroi de foraj prin umplerea gaurii de sonda cu noroi in timpul extragerii

garniturii de foraj; 3. monitorizarea debitului de noroi de foraj Ia intrarea
fJ,.·· .- :;._:;·
., b
liT!}.
Teviledeextrectie

Pacl.-er
Valva de circulatie l+rali

i -"
'1'
1

~i ie~irea din sondli in vederea detectarii unei eventuale pierderi de -~-~3: -t: ·:' !'_\
circulatie; 4.monitorizarea densitatii noroiului de foraj in vederea
detectarii unei eventuale contaminari a acestuia; 5.evitarea formarii
efectului de piston prin extragerea cu viteza mica a garniturii de foraj
lmpreuna cu sapa care poate fi man~onata; 6.alegerea unei instalapi de
prevenire ·corespunzatoare ~i 'testarea acesteia; 7.instruirea periodica a 'X~ Packer

personalului operativ.
"1---t---- Niplul s;electiv
~ Niplulci.lprag

7. Fenomenele care se produc in strat ca urmare a patrunderii filtratului din Perforaturile

fluidul de foraj 'in strat sunt:

Coloane de exploatare
• Umjlarea # migrarea argile/or: Argilele(smectitele) care se
c.
gasesc sub diferite forme (intercalatii, aglomeriiri de particule
lenticulare sau dispersate) in componenta stratului productiv, Fig.l2 Variantele echipamentului de adancime pentru:
a.exploatarea unui singur strat b.exploatarea simultanii §i separatii a doua strafe
in contact cu apa filtrata din noroiul de foraj i~i maresc ('in c.exploatarea simultanti a trei strate.

127
86
 o prevenitorul de eruptie tip .Cameron LD c1,1, actionare
manuala ~i prevazut cu doua ie~iri laterale;
o prevenitorul de eruptie dublu etajat tip Cameron U.
• In timpul probelor de productie:
o prevenitorul de erupfie tip Cameron LD
o sistemul format din boneta HB ~i agataJorul de tevi
(lnfiletat In boneta) pentru sustinerea ~i etan~area
tevilor de extractie;
o mosorul de legatura intre boneta ~i capul de eruptie
o capul de eruptie.
• In timpul exploatarii sondei:.
o dispozitivul pentru suspendarea ~i etan~area tevilor de
extractietip F;
o agatatorul de tevi ~i boneta HB;
o mosorul;
o capul de eruptie.
Sistemul format din agatatorul de tevi, boneta HB ~i prevenitorul de
eruptie Cameron LD sau dispozitivul pentru suspendarea ~i etan~area tevilor
de extractie tip F, suspenda ~i etan~eazll. tevile de extractie In gaura de
sondll.. La partea inferioaril. a agatatorului de tevi se lnfileteazll. bucata de
teava de extractie polizatil. Ia exterior. Aceasta permite manevrarea garniturii
de tevi sub presiune In timp ce bacurile prevenitorului Cameron LD sau ale
dispozitivului de suspendare a tevilor de extractie tip F sunt inchise.
111.3.2. Echipamentul de adancime
Echipamentul de adancime al sondelor de mare adancime este
furmat dintr-o serie de componente care trebuie sa asigure indeplinirea
obiectivelor prezentate Ia paragraful III.3. De asemenea, acest echiparnent
poate fi adaptat pentru exploatarea unui singur strat(tig.l2a) sau exploatarea
separata ~i/sau simultanll. a unui complex de strate(fig.12 b,c ).
126
mod ireversibil) volumul de 8-10 ori conducand Ia
mic~orarea diarnetrului gil.urii de sonda, man~onarea sau chiar
prinderea sapei, reducerea sau obturarea sectiunilor pori lor in
care s-au depus, determinand scil.derea permeabilitatii. Din
cauza absoqiei apei de catre argile, granulele de nisip sunt
inconjurate de un strat de molecule de apa ceea ce determinll.
scaderea permeabilitatii etective pentru titei sau gaze. Ilitele
~i caolinitele se dezintegreazll. ca urmare a schimbarii
salinitatii ~i migreaza prin mediul poros, blocand porii cu
dimensiuni mai mici decat ale lor.
• Blocarea cu apii a porilor rocii din jurul giiurii de sondii- atunci
cand roca este udata prefemtial de titei, apa se deplaseaza prin
porii rocii sub forma de particule sferice care pot bloca porii de
dimensiuni mai mici deat ele. Pentru ca particulele de apa sa
treaca de aceste restrictii este necesara deformarea ~i impingerea
lor sub actiunea unei presiuni diferenfiale care depinde de
tensiunea interfacialll. apa- titei ~i cosinusul unghilllui de' contact.
Situatia se poate remedia daca se rnic~oreaza tensiunea
interfacialil. cu ajutorul substantelor tensioac~ive.
• Formarea emulsiilor cu fluide din strat- Apa filtrata din noroiul
de foraj arnestecata cu titeiul din strat poate forma emulsii cu
viscozitate mai mare dedit a titeiului determinand scaderea
mobilitatii titeiului. Pentru lndepartarea efectului emulsiilor se
injecteaza fn stratul productiv dezemulsionanti.
• Sciiderea permeabilitii{ilor efective pentru fifei, respectiv gaze -
Ca urmare a patrul).derii apei filtrate din fluidul de foraj ~i deci a
'
cre~terii saturatiei: In apii, permeabilitatiie efective pentru !itei,
respectiv gaze scad.
8. Masurile care se iau pentru prevenirea contaminarii stratului productiv
sunt: l.folosirea unui noroi de foraj capabil sa formeze 0 turta de
colmatare subtire, impermeabila ~i rezistenta pe peretele giiurii de sonda
~i care sa aibe o filtrare redusa; 2.utilizarea fluidelor cu densitate mica;
87
 3. utilizarea fluidelor de foraj tratate cu aditivi pentru reducerea filtratului
~i inhibitarea argilelor; 4.milrirea vitezei de foraj a stratului productiv
pentru a reduce cat mai mult timpul de contact cu fluidul de foraj;
4.aplicarea metodelor de foraj Ia echilibru sau Ia subechilibru.
Raspunsurile testului 2
l.Modul de completare a sondei in dreptul stratului productiv
depinde de gradul de consolidare a stratelor.
2.Metodele de completare a gaurii de sonda in dreptul stratului
productiv pentru stratele neconsolidate sunt: l.tubarea coloanei de
exploatare intregita pana Ia suprafata urmata de cimentarea
acesteia; 2.tubarea, cimentare ~i perforarea unui liner sau coloane pierdute in
dreptul stratului productiv; acesta agatandu-se in coloana intermediara;
3 .introducerea in dreptul stratului productiv a unui
4.introducerea in coloana de exploatare a unui filtru urmata de impachetarea
acestuia cu pietri~.
lnelul de o;:lment
Colo.an&
Liner 9lituit
a. cu liner ~iJuit,
c. cu filtru impachetat cu pietri~ in co/oana.
3.Metodele de completare a gaurii de sonda in dreptul stratului
productiv pentru strate consolidate sunt: l.Gaura de sonda Iibera
111.3 Completarea sondelor
de mare adancime exploatate
prin eruptie naturala
Sondele de mare .idanci;ne sunt considerate cele ce au o adancime
mai mare de 3500 m. Fluide!e produse de aceste sonde au presiuni ~i
temperaturi mari necesitand o completare deosebitli fata de sondele de
adancime medie. Completarea acestor sonde trebuie sa indeplineasca
urmatoarele obiective:
• sa asigure un control permanent a! sondei in timpul manevrelor,
probelor de productie ~i exploatlirii sondei;
~i perforarea • sa protejeze coloana de exploatare de acpunea coroziva ~i
abraziva a fluidelor produse de strat precum $i a celor utilizate Ia
stimularea sondei;
liner ~lituit;
• sa protejeze coloana de exploatare fa¢ de presiunile ridicate ce s-
ar putea dezvolta in timpul punerii in productie a sondei, precum
~i in timpul exploatarii acesteia;
Fnelul de clment
• sa reduca Ia minim numfuul de manevre cu garnitura de tevi de
Coloal"'•
extractie $i a operatiilor de omorare a sondei' care pot conduce Ia
colmatarea stratului productiv;
• sa permita izolarea stratelor investigate in vederea retragerii Ia un
orizont superior prin alte mijloace decat cimentilrile obi~nuite,
care de cele mai multe ori nu reu$esc din caliza presiunilor ~i
temperaturiior mari.
111.3.1 Echipamentul de suprafata
in cazul sondelor de mare adancime, unde presiunile din sonda sunt
mari $i pot avea loc eruptii necontrolate, este necesar sa se utilizeze o serie
de echipamente dupa cum urmeaza:
• in timpul manevrelor tevilor de extractie:
125
88
 tevi constituind in acela~i timp ~i un ghidaj Ia introducerea acesteia in (gaura de sondA lasatii netubatii); 2. Gaura de sonda netubata,

sonda(fig.ll ). largitii cu sapa ll\rgitor urmatii de introducerea unui filtru ~i

De asemenea, retine sculele scapate accidental in sonda, insa permite : '-.-> impachetarea acestuia cu pietri~.pentru a preveni migragrea

trecerea prin el a manometrului de fund ~i a altor aparate introduse in sonda particulelor fine de roca antrenate de fluidele care curg din strat

pentru prelevarea probelor. in gaura de sonda.

lnel de ciment lnel de ciment

,!!·

. ·......
Colo ana

Packer cu mufa
lncruclsata
~--,

'-;~c .._

a. Completare tip gaura Iibera; b. Gaura Iibera /iirgita urmatii de introducerea

unui ji/tru impachetat cu pielri$.
Fig. II ~iul fevilor de extrac{ie.

·r-~·· 4.Avantajele ~i dezavantajele metodelor de completare a sondei in

_._,._ dreptul stratului productiv in cazul stratelor slab consolidate sunt:

111.2.4 Testul1 Avantaje: l.buna consolidare a gaurii de sonda; 2.colaana tubata §i

cimentatii in dreptul stratului productiv constiuie un ecran in calea migrlirii
1. Care este echipamentul de adancime ~i de suprafata a! sondelor
apei §i sau gazelor; 3.permite stimularea selectiva; 4.permite introducerea
de mica ~i medie adimcime ~i ce rol are fiecare componenta?
. , unui filtru impachetat cu pietri~; S.permite exploatarea selectiva ~i separatii
2. Cand sunt folosite packerele? a mai multor strate; 6.permite efectuarea tratamentelor de stimulare
3. Care sunt foqele care actioneaza asupra unui packer?
selective. Completarea cu liner ~lituit de Ia suprafata prezintii ava.'ltajul ca
4. Ce tipuri de capete de eruptie cunoa~teti'?
dimensiunile ~i distribu!ia ~liturilor sunt riguros controlate asigurfu:id o
5. Ce roluri au duzs din capul de eruptie ~i rucks~hlagul?
suprafata de curgere optima.
6. Care sunt rolurile tevilor de extractie?
Dezavantaje: l.cresc cheltuielile cu tubarea, cimentarea ~i perforarea
7. Ciite tipuri. de tt:vi de extractie cunoa~teti?
sondei )n dreptul stratului productiv; 2.sonda este imperfecta dupa modul de
8. Care sunt dimensiunile uzuale ale tevilor de extractie ~i o(elurile
deschidere, aria de curgere a fluidelor din strat in gaura de sonda f'iind .
din care se fabr;ca acestea?
restrictionatii; 3 .in cazul perforlirii coloanei cu gloante, existll posibilitafea
9. Care este rolul ~iului tevilor de extractie?
ca nu toate gloantele sa strapunga peretele coloanei ~i inelul de ciment sau

124 89
din cauza unei defectiuni de constructie sa nu se detoneze amestecul Otelurile din care sunt confectionate tevile de extracpe slffit: H-40; J-
exploziv. 55; C-75; C-95; P-105.
Prezenta linerului ~li\Uit impiedica exploatarea selectiva a unui Cifra care urmeazi!i dupa litera din simbol reprezinta rezistenta
complex de strate, precum ~i efectuarea tratamentelor de stimulare selective, minima Ia curgere, l7, miisuratii in 103 pounds/in2•
iar izolarea apei ~i gazelor este dificil de realizat.
5. Avantajele ~i dezavantajele metodelor de completare a sondei in De exemplu pentru otelul H-40, rezistenta Ia curgere este:
5 2
dreptul stratuiui productiv in cazul stratelor bine consolidate sunt: l7, = 40 ·10 3 psi= 40000 · 0,0703 ·10 5 = 2812 ·10 N/m •

Avantaje: l.se elimina cheltuielile privind tubarea, cimentarea ~~

perforarea sondei; 2.daca se traverseaza in intregime stratul productiv, sonda In functie de conditiile de lucru, tevile sunt fabricate din urmatoarele
astfel forata este perfecti!i din punct de vcdere hidrodimanic; 3.sonda oteluri:
produce prin peretele ei natural, in aces! fel restrictiile Ia curgere sunt • H-40 ~i J-55 - pentru condi\ii normale §i adancimi medii;

minime(doar in cazul existentei unci zone contaminate in jurul gaurii de • C-75 §i C-95 - pentru mediu salin corosiv cu continut de H2S
sonda); 4.permite introducerea unui filtru in dreptul stratului productiv. ~i C02 ~i adancimi medii §i mari;

Dezavantaje: l.nu permite exploatarea simultana ~i separata a mai
multor strate in conditiile existentei unui complex de strate; 2.nu permite
stimularea separata a stratelor; 3.in cazullllrgirii gaurii de sonda, in vederea
introducerii unui filtru, timpul de forare precum ~i timpul de contact a!
fluidului de foraj cu stratul productiv cresc, conducand la o contaminare mai
accentuata a zonei de strat din jurul gaurii de sonda; 4.nu exista nici un
ecran protector in calea migrllrii apei ~i!sau gazelor.
• P-1 05 - petru mediu normal ~i adancimi foarte mari.
Valorile diametrelor exterioare ~i interioare ale tevilor de extractie
sunt prezentate in tabelul 1.
Se mentioneaza ca pentru diametrul i!lterior al tevilor de extractie s-
an prezentat valorile medii, acesta depinzand de grosimea de perete.
Tabelul I. Diametrele tevilor de extrac{ie.

1 d,,in 11.05 ! 1,315 1,660 I 1,900 rI 2,063

1 1
; 2 3/8 2 7/8 3 1/2 4 I 4 112
I
~;.in I
I

Raspunsurile testului 3 1 0,5 0,815 2 1/2 3 31/21 ~

I
'--
\..
1. Nisipurile din strat se pot incadra in urmatoarele categorii: l.nisipuri
,..... . . • . . . . ..l~-·~~---1-

curgatoare sau quick sands caraterizate printr-o cimentare slabii intre l evtle oe mametru mic rienurniu:;; .. c.;vu~ ""u UJ.o:uu.o;..w...-...L·:;

"macaroane" cele mai utilizate

granule sau chiar absenta acsteia, carotajul in aces! caz fiind foarte
dificil; 2.nisipuri partial consolidate care au un grad oarecare de In Romania tevile cele mai utilizate sunt cele cu diametrele
consolidare, dar prezinta riscul dezagregllrii u~oare ~i rapide a exterioare de 2 3/8 in, 2 7/8 in ~i 3 Yz in.
peretelui gaurii de sondi!i §i a carotelor prelevate; 3 .nisipuri friabile Lungimile tevilor de extractie variaza intre 6,10 m-9, 75 m.
care prezinta consolidare relativ buna ~i care sunt dificil de Sabotul sau ~iul tevilor de extractie se monteaza !a partea inferioara
identificat. a garniturii de tevi de extractie. El protejeaza capatul inferior al garniturii de

90 123
 De asemenea, tevile cu capetele ingro~ate au filetul rotunjit tip API
2. Cauzele producerii viiturilor de nisip sunt: l.exploatarea foqata a
cu unghiul flancurilor de 60° ~i mufe exterioare separate, ca ~i tevile cu '. . - .
sondelor • prin marirea debitului Ia o sonda ce exploateazii un strat
capete neil.ngro~ate.
slab consolidat se obtine. o productie sporitii de nisip datoritii vitezei
• Tevile de extractie cu mufe din corp (integral joint):
mari a fluidelor din apropierea gauril de so~da; pe de alta parte, dacil.
~i
'·. ., ;'I,: .
Ele sunt folosite la sondele de mare adancime au imbirulri speciale
debitul de lichid al sondei are valori moderate, se poate reduce sau
de tip Vam .SLIJ II, Hydrill seria 533, Omega etc.(fig.lO) care permit o
·-
-- .
.~
~- chiar ~topa productia de nisip; 2.aplicarea unor tratamente de
etan~are mult mai bunii decat in cazul tevilor de extractie cu mufe exterioare
stimulare neadecvate • tratamentele de stimulare care utilizeazii
separate.
compu~i ce dizolva liantul dintre granulele rocii accentueaza viiturile
Filetul acetor imbiniiri este trapezoidal cu diferite unghiuri de
de nisip; 3.inclinarea stratelor • in cazul stratelor slab consolidate
inclinare a flancurilor. In cazul imbiniirilor de tip VAM SLJj ii etan~iirile
inclinate s-a constatat o cre~tere a productiei de nisip; 4.viscozitatea
exteme ~i cele interne actioneazii independent unele fatii de altele pentru a
fluidelor • cu cat este mai mare viscozitatea fluidelor din strat cu atat
realiza et~area fatii de presiunea fluidului din coloanii, respectiv fatii de
antrenarea granulelor din strat in gaura de sondii este mai accentuata;
presiunea fluidului din interiorul tevilor de extractie. De asemenea, se
S.cre~terea saturatiei in apa care conduce Ia alterarea cimentului
asigurii etan~area fatii de gaze.
dintre granulele de nisip, conducil.nd mai departe Ia reducerea
VamSLIJII
coeziunii dintre acestea; 6.oprirea sondelor pentru efectuarea unor
operatii de interventii ~i repomirea ulterioarii a acestora conduce Ia
t'.eclan~arez unei viituri de nisip.
3. Consecintele viiturilor de nisip sunt: l.formarea dopurilor de nisip in
dreptul perforaturilor care dete1minii o scadere foarte mare a debitului
."' produs de sondii; 2.piitrunderea nisipului In gaura de sonda, in
Hydrill seria 533'
echipamentele de fund ~i de suprafata duce Ia deteriorarea acestora
prin eroziune; 3 .probleme legate de separarea nisipului la suprafatii ~i
de depozitarea in conditii ecologice ale acestuia; 4.formzrea uno:-
ca·veme •t..·I zcna ae
, strat u!n
~· . . gnunt
JUnH x .. de sondx(;, care •1n anurn1'te
Omega conditii pot deveni instabile antrenfuld prabu~irea acoperi~ului
stratului productiv ~i deteriorarea coloanei de exploatare; 5.efcctuarea
masuratorilor ln gaura de soada este d1ficila sau chiar imposibi1a.
4. Metodele de investigare ~i previziune a viiturilcr de nisip
sunt: l.testarea periodidi a sonde! or cu masurarea cantitatii de nisip
produsa; 2.carotajul initial ai stratului productiv ~i analiza vizuala sau
cu raze X a carotelor pentru: determinarea cantitatii de ciment dintre
Fig.lO revile de extrac{ie cu capete cu mufe din corp~ imbiniiri Speciale. granulele de nisip ~i pozitiei cimentului in raport cu granulele de
122
91
 nisip; efectuarea testelor de drenaj ale fluidelor ~i analizei 60
granulometrice; 3.efectuarea unor diagrafii cu raze ganuna, loguri de ; '~'

densitate ~i carotaj sonic pentru indentificarea zonelor curate ~i

determinarea caracteristicilor mecanice evolutive; 4.urmarirea

Mufa deta~ab,ilii .
evolupei impuritlltilor solide care se poate realiza prin: observatie
directa in timpul purjllrii. separatorelor, prin prelevarea de probe de
fund, etc; prelevarea de probe de fluid de !a caput de eruptie;
utilizarea unui dispozitiv de colectare permanentll montat pe conducta
de amestec prevllzut cu o alarmll in cazul inregistrllrii unor cantitll\i -·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·
marl de nisip; urmllrirea evolutiei procentului de apa. Tevile de extracpe
cu capete ne!lngro~ate
S. Factorii de care se pne seama pentru alegerea unei metode de
prevenire a viiturilor de nisip sunt: tipul nisipului, grosimea stratului Fig.8. Tevile de extracfie cu capete neangro~te
imbinate prin mufe deta~bile.
productiv, parametrii sondelor de pe structura respectiva care au
produs sau nu nisip, debitul preconizat a fi extras, diametrul coloanei
Acestea all filetul rotunjit tip API cu unghiul flancurilor de 60° ~i
de exploatare, viscozitatea fluidelor produse, sensibilitatea stratului
mufe exterioare separate(fig.8) ~i se folosesc Ia sonde cu adilncime mica.
productiv !a apa ~i permeabilitatea stratului productiv.
o Tevile . de extractie cu. capete in~o~ate (External-upset
_t:• ;>r'' ~ .. ,,- .- -'¥'
6. Tipuri de filtre ;;i avantajele ~i dezavantajele fiecllrui tip de filtru:
0

tul~ingy '·¥<'
· ' Mufa deta~abilii ,,,
• filtrele cu fmte sau orificii:
• Avantaje: sunt ieftine, u~or de procurat, robuste, nu se ~.·. A
·tt-~r- -~ A
·ff: \\ ~
infunda u~or din cauza profilului fantelor sau orificiilor, -tr:-:.:--

au o suprafa(a de trecere relativ mare.

• Dezavantaje: nu retin particulele fine de nisip,
deschiderile filtrului se pot eroda in cazul sondelor care
produc cu debite marl ~i sunt supuse coroziunii. Tevile de extractie
cu capete lngro~ate
• filtrele cu inele randalinate:
• Avantaje: sunt ieftine, u~or de procurat, robuste, nu se Fig.9 '{evile de extrac{ie cu capete ingro~te
imbinate prin mufe deta~/>ile.
infunda u~or din cauza profilului fantelor sau
orificiilor, au o suprafata de trecere mai mare dedit In
Acesr tip de tevi(fig.9) au secthmea utila in dreptul filetului cu 30-
cazul filtrelor cu fame sau orificii, au capacitate de
60% mai mare decat cele cu capetele nefmgro~ate. Din acest motiv ele pot
retinere a nisipului fm ~i prezinta cai de comunicatie
suporta sarcini mult mai mari decat cele cu capete neangro~ate, utilizlL'1du-
riguros controlate.
se astfella sonde cu adilncirni ~i presiuni marl.

92
121
 Duza fixa. se monteazli in capul de eruptie intr-un locru;; numit
• Dezavantaje: deschiderile filtrului se pot eroda in cazul
portduza, fiind construitil. dintr-un corp de otel masiv rezistent Ia abraziune "\<j,'-;1"-

sondelor care produc cu debite mari ~i sunt supuse

sau din materiale mineralo-ceramice .de mare duritate. Duza reglabila(fig.7)
coroziunii.
permite obtinerea unor sectiuni diferite de trecere a fluidului prin
• filtrele cu inffujurare din sarma:
manevrarea tijei 1, care schimba pozitia acului 2,fatiJ. de scaunul3.
• Avantaje: pot fi confectionate din otel inox, ceea
,..;
ce le
Crucea capului de eruptie impreu,na cu ventilele de pe brate permit __

confera rezistentiJ. !a coroziune, permit retinerea

dirijarea fluidelor pe un brat sau pe celalalt. '[~ .
particu!elor fine de nisip, .profilul trapezoidal a!
Ventilul principal permite. inchiderea sondei. El poate fi dublat in _._,:.
sarmei permite autocurntirea filtrului ~i prezinta
cazul sonde!or care produc cu nisip sau in cazul sondelor de mare adancime.
sectiune de trece mare .
.Ventilul de pistonat se ,deschide..atun~:;i cand se efectueaza punerea in
• Dezavantaje: in cazul in care distanta dintre spirele de
producfk a sonde lor prin pistonare salJ.,cand. este necesar sa se introduca in
sarma nu este bine aleasa, poate permite trecerea
sonda diferite aparate de masura ~i control cu ajutorul instalatiei de operat
nisipului prin filtru sau chiar infundarea filtrului ~i
cu sarma ..
pot fi deteriorate atunci cand se introduc in sonde cu
Manometrul montat Ia partea superioara a capului de eruptie masoara
unghi mare de deviere sau orizontale.
presiunea in tevi Ia suprafatiJ..
• filtrele cu inveli~ metalic perforat ~i straturi de tesatura metalica:
• Avantaje: sunt rezistente Ia coroziune, permit
111.2.3 Tevile de extractie
' ' retinerea unei game largi de granule de nisip, prezintil
sectiune de trece mare, au permeabilitate mare, sunt
.
Tevile de extractie sau tubingul' sunt
- ..
utilizate
. .
Ia toate sistemele de
extractie. Ele indeplinesc urmatoarele functii: mai robuste dedit cele cu i~urare din sfuma ~i se

• sustin echipamentul de adancime specific sistemului de extractie; pot folosi Ia sondele deviate ~i multidren.
'
• asigura ascensiunea fluidelor din strat pana Ia sup.rafata; • Dezavantaje: sunt scumpe.

• protejeaza coloana de. exploatare impotriva actiunii corozive ~i • filtrele expandabile:

abrazive a f!uidelor !n mi~o.are:- ~-- • Avantaje:sunt rezistente Ia coroziune, permit retinerea

unei game iargi de granuie d.~ rJ.aip, prezint2. sec~iune de
• protej~aza coloana de' a:cpune~ ·pi-esiunilor mari realiiate in
. , ._);.Y -
: timpul unei ·operatii de, injectic: ,sub presiune(atunci cand se trece mare, au permeabilitate mare, sunt mai robuste

. folose~ete ~ipackerul). ·•"• . ·j decat cele ·cu infa~urare din sfum1l, se pot folosi Ia
sondele deviate ~i multidren ~i nu necesita impachetare
Din punct de. vedere al imbi,niirilor ~i al constructiei, tevile de
extractie sunt de tnai multe tip,uri: cu pietri~.

• Tevile de extrac::tie cu mUfe detru;;abile (Coupled Joint): • Dezavantaj e: necesita timp de instalare mai mare dedit in

o tevile de extractie cu capete neingro~ate (Non-upset · '' ' '· 'cazul celor!alte tipuri de. filtre Cl!.. urmare a operatiei de
'largire :a filtrelor dupa.introduce~e.a Iorin gaura de sonda
tubing);
· ~i sunt scumpe. "li..!!!

120
93
7. Efectul introducerii unui filtru in gaura de sonda: Tinilnd seama de
faptul ca viteza fluidelor in jurul gaurii de sonda are valorile cele mai
mari, rezulta ca granulele de nisip din aceasta zona sunt antrenate in
gaura de sonda de catre fluidele produse de strat. Granulele de nisip
mai mici dedt descbideqle filtrului vor piitrunde in sonda, iar cele cu
dimensiuni mai mari dedlt deschiderile filtrului se vor opri in spatele
· acestuia; proptindu-se unele 1n altele. Prin urmare, granulele de nisip
se aranjeaza in spatele filtrului in functie de dimensiunea lor,
realizilnd astfel un fi!tru natural secundar care retine granulele fine de
nisip. Dacli debitul sondei se modificii, sonda incepe sa producii cu
,nisip ca urmare a alteriirii podirii initiale a nisipului. Dacii noul debit
se va mentine constant, atunci in spatele filtrului se va produce din
nou fenomenlll de podire a nisipului in spatele filtrului.
8. Echipamentul de adilncime folosit in cazul impachetlirii filtrelor cu
pietri~ ~i rolul fiecarei componente:
• tevile de extractie permit curgerea amestecului fluid de
transport-pietri~ injectat in sonda;
• packerul cu mufli incruci~atli permite etan~area spatiului
inelar dintre tevi ~i coloana de exploatare, iar prin
intermediul mufei incruci~ate amestecul format din fluidul de
transport ~i pietri~ se dirijeaza in spatele filtrului uncle se
depune pietri~ul. Tot prin interrnediul mufei incruci~ate
dirijeaza fluidul de transport care iese prin deschiderile
filtrului, ajunge in spatiul inelar; mai departe fiind recuperat
Ia suprafata.
• Filtrul este folosit pentru a preveni migrarea nisipului din
strat in gaura de sonda.
9. Impachetarea filtrelor cu pietri~ in gaura Iibera: Dupii introducerea
echipamentului de adilncime in gaura de sondll se incepe injectarea
prin tevi a unui amestec format dintr-un fluid de transport ?i pietri§ cu
granulatie aleasa functie de granulatia nisipului din strat. Prin
intermediul mufei 1ncruci§ate acest amestec se dirijeaza in spatele
Capetele de erupfie monobloc prezintli avantajul ca sunt mai u~oare
decat cele asamblate §i eliminll numarul mare de etan§iiri metalice dintre
robinete ~i corpul capului de erupfie. Aceste etan§iiri pot sa cedeze in cazul
unor defectiuni de montaj sau sub efectul presiunii fluidelor care curg prin
ele sau sub actiunea unor agenti puternic corozivi.
Dezavantajele capetelor de eruptie monobloc constau in faptul ca
sunt mai greoaie pentru transport ~i montaj, neputilndu-se demonta in parp
componente §i nu permit inlocuirea unor parp defecte.
In cazul exploatlirii simultane §i separate a doua strate cu doull
rilnduri de tevi de extractie se folose~te un cap de eruptie dual care asigurll
sustinerea §i etan~area celor doua garnituri de tevi §i dirijarea separatli a
fluidelor extrase. Dispozitivul de suspendare a tevilor de extractie este astfel
construit, meat cele doua garnituri de tevi sll poata fi introduse independent
una de alta.
Componentele principale ale capului de eruptie propriu-zis sunt:
portduzele, crucea capului de eruptie, ventilele principale, ventilele de pe
brate, ventilul de pistonat ~i manometru!.
Portduzele servesc Ia montarea duzelor pentru reglarea debitului de
titei §i de gaze a! sondei. Duzele pot fi fixe sau reglabile(fig.7).
se
.. ; ) ~
Fig. 7.Duzii reglabilii. I- tijii; 2-ac; 3-scau'!,
94 119
 Capetele de eruptie tip CEA l(fig.6b) sunt construite pentru presiuni
filtrului unde se depune pietri~ul, iar fluidul de transport iese prin
de 140 bar, 210bar ~i 350 bar ~i se folosesc la sondele care nu prezinta
deschiderile filtrului, ajtinge'l'ri spatiul inelar, dirijat. fiind de mufa
pericol in exploatare, iar opririle necesare pentru diverse lucrari de suprafata
incruci~ata a packerului;· mai departe fiind recuperat la suprafata,,
nu pun probleme in functionarea sondelor.
AmestecuJ- fluid
Capetele de eruptie tip CEA 2(fig.6a) se constrtiiesc, pentru presiuni _.....-de transport !JI pletrl'
" .
Fluid de transport
de 210bar, 350 bar, 700bar ~i 1050 bar. Acestea se.'folo~esc" Ia sondele cu
-,.;!C

dificultati in exploatare, htcare pentru siguran¢ sunt necesare doua clli de

dirijare a productiei sau eventual de omorare a sondei ~i la sondele de mare
adancime. De asemenea, se construiesc cu doua ventile prirtcipale ~i cu unul
.~ i:

sau doua verttjle pe brate. ,, : ~'

10. Impachetarea filtrelor cu pietri~ in coloana: Se injecteaza simultan

prin tevi amestecul fluid de transport-pietri~ ~i prin spatiul inelar fluid
de transport pentru a duce pietri~ul atat in spatele filtrului caqi prin
perforaturi in spatele coloanei.
Amestecul - fluid
de transport ~i pielrl'
Fluid de transport
Co\oana de exploatare
Tevl de extractie
a.
l.Manometrul pemtru ml!surarea presiunii
din coloan~;
2.Ventilill pentru scurgerea presiunii din coloan~;
3. Leg~turadintre flan~~ ~i ventil;
4. Fl~a; ··
5. Ventilele pe ie~.irHe tubing head-ului;
6.Dispozitivul de sus\inere a tevilor de extrac\ie;
7.Mosor;
8. Ventilele principale;
9. Crucea capului de eruppe;
IO.Porduze;
13 11. Dimensionarea filtrelor: Dimensionarea deschiderilor filtrelor,
ll.Capacul capului de eruptiqi ventilul
de pistonat; (latimea fantelor, diametrul orificiilor sau distanta intre spirele din
12.Manometrul pemtru ml!surarea presiunii
din \evile de extracpe; sarma) se realizeazli pe baza unor relatii empirice ~i a testelor de
13. Bastonul.
retinere a nisipului. Conform relatiei lui Coberley-Rogers latimea
b.
Fig.6. Capete de erup(ie asamblate: a. cu doua bra{e; b. cu un bra{ ,t cu basion. fantei se de termini! cu relatia: l = 2d 90 sau l =d 90 , iar diametrul

orificiilor, d cu relatia: d =3d 90 , unde d 90 reprezinta diametrul

118
95
 ,-(; i c! i,
efectiv a! fractiei care impreuna cu fractiile de dimensiuni mai mici
reprezinta 90%, din
,, greutatea totala a probei de nisip din strat
' __ '
~i care
se cite~te de pe curba granulometrica. Aceste relatii de calcul nu tin
seama de coeficientutde neuniformitate a! nisipului ~i prin urmate nu
dau rezultate sa:tlstac~toare. Rezul~te mai bune dau relatiile de calcul
stabilite in functie de coeficientul de neuniformitate a! nisipului.
Fluidul de transport fo1osit !a impachetaiea filtrelor cu pietri~ poate """"
fi titei gelificat, apa dulce, apa sfu"ata in care se adauga diferiti aditivi
pentru marirea portantei. De asemenea, pentru protejarea formatiunii
productive se mai adauga in apa clorura de potasiu sau clorura de
amoniu.
12. Permeabilitatea pietri~ului se mentine constant!\ in timp pentru valori
de pana !a 6 ale ratiei pietri~-nisip, dupa care pentru valori mai mari
S!atla d~ Incllidere
de 6 ale ratiei pietri~-nisip aceasta scade brusc din cauza contaminfu"ii aooodoilnco:z
.se ruseutl
impachetarii cu nisip.

Fig.5. Capul de erupfie echipat /!Jf,sisteme de securitate

# monitorizare aprot/Ucjiei sondei.
k,.Jk,
Capetele de eruptie se construiesc penW~presi!:llli de lucru de:
140bat, 210bat, 350bar, 700bat ~i 1050 bat.
Din punct de vedere constructiv capetele de eruptie sunt de mai
0
~0-----.~6---~-.~12~.----~ multe tipuri in functie de locul de amplasare; ,
• · capetele ·de. eruptie pentru sondele de pe uscat, tip CEA, sunt
13. Variatia permeabilitatii pietri~ului in timp in functie de ratia pietri~-
asamblate, au un singur brat (CEA 1) sau doua brate (CEA 2) ~i
• • 1 .l
-
ms1p oeternlifui\:4 u~ sauc1er
.. s~ preZL.'1ta
._ . " ' .1.."1. ngura
-'!!!' ,. rl__e ma1..JOS.
-~•
}JVl. sxGi. o.u.v....
-:1a... .a. s911
........ .,n b~~tnn·
......... .........,...,..._.._,
t;
Controlul nisipulul FArA controlul nisipului
• capetele de eruptie pentru sondele de pe platformele marine, tip
CEM, sunt monobloc au un singur brat, au un singur ventil pe
kpt /k, linia principala (CEM 11) sau doua ventile pe linia princip~a

(CEM12); :;·;-;~kc .. \

• capetele de eruptie subm~ille folosite pe~trti ~ompletatea son-

delor submarine au o constructie speciala ~i sunt telecomandate
sau actionate cu ajutorul robotilor submatini.
0 .
0 6 10 12
Rpn

96
117
 Ie~irea din stiinga este previizutii in cap!it cu o flan~ii oarbii care se
' I. ! '" ; . • Concluziile studiului elaboarat de Saucier cu privire Ia variatia
indepiirteaza atunci cand este necesarii r1,1cor,~area t111\!i ,!}gregl,lt,}f ,locul permeabilitatii pietri~ului in functie de valorile ratiei pietr~ -
acesteia pentru pomparea fluidelor in scopul ,_pornitii sau omorarii nisip sunt: 1. Pentru ratii pietri~ - nisip mici valoarea
.' -·- '' "' .

sondei(fig.4a). permeabilitatii pietri~ului cre~te atingil.nd unmaxirn Ia R pn =6 .

"
Dispozitivele pentru suspendarea tevilor de extractie sunt de mai
De asemenea, controlulul nisipului este eficient ca urmare a
multe tipuri ~i se fabrici\ pentru o gamii ffillre _.,de presiuni de lucru ( 140-
~
podirilor eficiente. 2. In cazuL-r~ttiilor pietri~-nisip cuprinse intre
1050 bar). ~~~
~ - ;~~1~)1:'_ 6 ~i 10 se observi\ o scadere ~ ~ermeabilitiitii pietri~ului
In dispozitivul de sustinere a! tevilofe~ extractie se afla montat
• -' :.; ,·-~:;t-: deaorece granulele de nisip patrund in impachetare printre
agatiitorul de tubing (tubing hanger) care poatt'a~ea 4lferite f~;fule.
granulele de pietri~ blociind ciiile· de curgere. 3,Pentru utii
In figura 4 se prezinta doua tipuri de ~~*ii>rlbltirnul'fiind denumit
. ·:-~ Y-:',- .--'i't- pietri~-nisip mai mari deciit 10: s-a observat eli nisipuLpiitrunde
in ~antier ~i piatra.
)_' ,:·_:_~; in impachetare printre granulele de; pietri~ .. Din cauza. spatiilor
Agatatoarele sunt prevllzute in intel;ior, Ia capete, cu filete. Filetul
din ce in ce mai mari dintre granulele de pietri~; nisipul se
inferior serve~te Ia in~urubarea ultimei bucltr -de teava de extractie, iar eel
deplaseazi\ din ce in ce mai u~or prin impachetare:conduciind Ia
superior serve~te Ia in~urubarea suveiului saubuc~tii de teava de manevdl in
cre~terea permeabilitiitii acesteia, insii tara a asigura un control
scopul extragerii garniturii de tevi.
a! nisipului din strat.
Atunci cand nu este in~urubat suveiul,jjJetul superior a! pietrei este
·14. Variatia ciiderii de presiune in perforaturi cu debitul de lichid S-a
protejat de un protector pentru a nu se deteriora in tirnpul introducerii in
studiat ci\derea de presiune prin in perforaturi in urmi\toarele
tevile de extractie a diferitelor scule ~i dispozitive(pistoane, curatitoare de
situatii: I. filtru impachetat cu pietri~ precompactat in spatele
parafma, aparatura de masura ~i control etc.).
coloanei, 2. filtru impachetat cu pietri~ tara precompactare in spatele
Capul de eruptie propriu-zis este colg1;~ dintr-un ansamblu de
coloanei, dar cu perforaturile pline cu pietri~, 3.filtru impachetat cu
armiituri ~i robinete care se monteazii deasupra dispozitivului de sustinere a
pietri~ f'ari\ precompactare in spatele coloanei , iar perforaturile pline
tevilor de extractie; mosorul fiind piesa de legiitura dintre cele douii
cu nisip din strat. In urma acestui studiu a rezultat cii valoarea cea
dispozitive(fig.6a). De asemenea, capul de eruptie se construie~te din otel de
mai mica a ciiderii de presiune prin perforaturi se inregisreazii in
calitate superioa:a, fUnd necesar sa suporte presiunea existent! in sonda ~i sa
cazui :filtruh:n l!npa.chetat cu. pi~tri9 c~ precc!i!pactare !'n spate!e
reziste Ia actiunea coroziva a apei siirate care insote~te"titeiufsau Ia actiunea
coloanei. De asemenea, s-a comparat ciiderea de presiune prin
abraziva a nisipului antrenat din strat. ·l l-
r_,.,,_ ·. "
impachetare in cazul filtrului impachetat in gaura Iibera(! ') cu cea
Capetele de eruptie pot fi actionate m~al '$au de Jij:.fdistanta prin
-~~~+:>:_'· ·-:-.·-~s<_- _· corespunziitoare cazului filtrului impachetat in coloana cu
intermediul unor ventile previizute cu dispozit!g¢}!,le actii:irtllie hidraulice,
'!r~~\'i;f;____ -~:_-;c;_·_r,_ ': precompactare in spatele coloanei ~i s- a observat ca in primul caz
pneumatice ~i indicatoare de pozitie electrice. De asemelle'a, capetele de
caderea de presiune prin impachetare este mult mai mica, spre
eruptie modeme sunt echipate cu sisteme de securitate care intra in actiune
deosebire de eel de-al doilea caz unde prezenta perforaturilor induce
~i comanda inchiderea sondei in cazul unor accidente la suprafatii (ca de
,_. . 1-.1\,
o cre~tere importanti\ a caderii de presiune.
exemplu incendii) (fig.5).

116 97
 Atunci ciind se omoarii sonda prin circu!atie, folosirea acestui ventil
.,
~
este obligatorie, deoarece impiedica intoarcerea fluidului introdus sub
h
Cl..fi llPJt-...,- l
presiune prin spatiul inelar dupa oprirea pompllrii sau in alte cazuri
.s.a
·-
!e
.s
10

it>
accidentale (spargerea conductei prin care se face pomparea etc.).

~i ""'I•
1 II
r'
~~· !~:.j: ~§~ I Ventilul

Q
Detll!uf de llchid

15. Vari$ penneabilitatii in perforaturi in functie de debitul de lichid

pentru cazul filtrelor impachetate in coloanii cu precompactare in
spatele coloanei,. respectiv tara precompactare se prezinta in figurile
~

de mai jos. in cazul in care s-a realizat precompactarea in spatele

coloanei, permeabilitatetea perforaturii scade u~or dupii care, dacii se
reduce debitul, are loc cbiar o cre~tere a acesteia ca urmare a curiitirii
anterioare a canalelor de curgere. in cazul in care nu s-a realizat a.

precompactarea in spatele coloanei, s-a observat ca atunci ciind cre~te

debitul, permeabilitatea in perforaturii scade u~or piinii ciind se atinge
un debit critic. Daca se cr~te debitul peste debitul critic,
permeabilitatea in perforatura scade brusc ~i ireversibil indiferent L---- Man~onul de etan~are

daca se scade dupa aceea debitul. "-----Elementul metalic de etanjare

- - - S i s t e m u l de blocare

H
I\
-Corpul ag~Jlitorului

li
~
b.
Piatra

a.
Debitul de l!chld

a. Fiirii precompactare in spatele coloanei

H ~
I' De!)ltul de llchld
c.
Fig.4. a.Dispozitivul de susfinere alfevilor de extrac{ie; b. agdfdtorul; c.piatra.
b. cu precompactare in spatele coloanei

98
115
 16. Efectul curgerii bifazice asupra comportlirii filtrelor impachetate cu
pietri~ se prezinta in figura de mai jos. S-a observat di odatii cu
111.2.2 Capete de eruptie
d~ lichid
aparitia curgerii bif¢c.e._,§i at!!lgerea un!A deRit critic
: ~~ ·- ·-: -

Capetele de eruptie reprezintii echipamentul de suprafata a! sondelor permeabilitatea in perforaturi scade puternic ca urmare a antrenlirii
in eruptie naturala, respectiv in eruptie artificiala. Uneori in definirea nisipului din formatie.
capului de eruptie se include ~i dispozitivul de sustinere a! garniturii de tevi =cl
., __
.a., lnceputul curgerii blfazice

-
de extractie.
~
~c.

.ga
Ansamblul format din capul de eruppe propriu-zis ~i dispozitivul de 1L~
.,_
$c.
sustinere a garniturii de tevi de extracpe indepline~te urmatoarele functii: J2 E
= ::J
• e~eaza spatiul inelar !a suprafata; ~
E
• - sustine garnitura de tevi de extractie; ~

• dirijeaza ~i controleaza curgerea fluidelor prin tevile de extractie,

Debitul de lichid
respectiv prin spatiul inelar;
• regleaza parametrii de productie ai sondei; 17. Metodele chimice de combatere a viiturilor de nisip presupun
• permite omor§rea sondei; injectarea in strat a unei solutii de consolidare pe baza de ra~ini sau
• permite inchiderea sondei; mase plastice care sa adere !a granulele de nisip din foimatie ~i sa

• permite efectuarea tratamentelor de stimulare a sondei; formeze o retea poros permeabiUi.

• permite efectuarea lucrarilor de interventii in gaura de sonda; 18. Procedeele de consolidare cu r~ini sunt in functie de tipul r~inii.
Astfel pentru r~ini activate intern procedeele sunt urmatoarele: l.se
• perrnite masurarea presiunii ~i temperaturii !a gura sondei.
Dispozitivul de suspendare a garniturii de tevi de extractie sau injecteaza in stratul productiv un amestec format din pietri~, r~inii ~i

tubing head-ul sau oala de etan~are se monteaza pe fl~a coloanei de intliritor; 2.se injecteaza in stratul productiv un amestec format din

exploatare. Prin intermediul sau se suspenda garnitura de tevi de extractie ~i r~inii ~i intaritor.

se etan~eaza spatiu!ui inelar dintre aceasta ~i coloana de exploatare. Cand nl~ina este activatii extern se pot realiza de asemeanea doua

De asemenea, dispozitivul de suspendare a garniturii de tevi de procedee de consolidare: 1. se injecteaza in stratul productiv un

extractie este prevazut cu doua ie~iri laterale ~ezate !a 180° una fata de alta, amestec format din pietri~ ~i ra~ina dupa care se in,jecteaza ~i

prevlizute cu ventile, manometru, etc. intiiritorul; 2. se injecteazii in stratul productiv r~ina dupa care se

Astfel, pe una dintre ie~iri, in afara de venti!e, mai este montat un injecteaza ~i intaritorul.
manometru care perrnite m!isurarea presiunii din coloana(fig.4a).
Pe cealaltii ie~ire se mai monteaza ~i un ventil cu sens unic sau
ruckschlag care permite trecerea fluidelor numai intr-un singur sens spre
coloana sondei.

114
99

11.6 Lucrarea de verificare
1. Sii se realizeze o comparatie intre deschiderea stratelor cu
presiuni mari ~i deschiderea stratelor cu presiuni mici.
2. Sii se compare modul de completare a sondelor in dreptul
stratelor productive pentru strate bine consolidate cu eel
corespunziltor stratelor slab consolidate.
3. Sil se evidenfieze problemele cauzate de viiturile de nisip ~i sa se
realizeze o analiza critica a metodelor de prevenire a viiturilor de
lllS!p.
Rezumat
Deschiderea ~i traversarea stratelor productive cuprind totalitatea
operatiilor efectuate .din momentul inceperii traversilrii stratului productiv ~i
panil in momentul punerii in productie a sondei. Aceste operatii se executil
in functie de presiunea Ia care se gasesc fluidele in porii rocii.
Prin urmare, in cazul stratelor cu presiuni mari se impune asigurarea
unei contrapresiuni(S-1 0 bar) suficiente pe strat atat in timpul forajului cat ~i
in timpul oricarei operapi care se efectueaza in sonda (de exemplu
manevrarea materialului tubular), in scopul prevenirii manifestiirilor
eruptive, eruptiilor libere ~i eruptiilor libere necontrolate. De asemenea, este
necesar sa se cunoascii semnele manifestiirilor eruptive, precum ~i masurile
care se iau pentru a se preveni eruptiile libere necontrolate. In cazul stratelor
depletate se mentine acei~i conditie de asigurare a unei contrapresiuni
asupra stratului, de~i acestea nu prezintii rise major de eruptie Iibera
necontrolatii. Problema care se pune in acest caz este de a preveni
contaminarea exageratii a zonei de strat din vecinatatea gaurii de sonda, ca
urmare a patrunderii filtratului din fluidul de foraj. In acest sens se prezintii
100
• se utilizeaza o ancorii hidraulicii montatii deasupra packerului
armat prin compresiune;
• se utilizeazii un pack~r cu arn:lar~ prin tractiune:
111.2.2.2 Exercitii 1
1. La o sondii se executil o operatie de acidizare. Pentru izolarea
spatiului inelar se utilizeaza un packer de tip Posi-Test, armat
prin compresiune. De asemenea, se cunosc urmiltoarele date:
• adancimea de fixare a packerului, H P = 2500 m;
• diametrul interior al coloanei de exploatare,D; = 0,127m;
• diametrul exterior a! tevilor de extracpe, d, =0,073m;
• diametrul interior a! tevilor de extractie, d; =0,0635m;
• presi unea Ia agregat, p a = 200 bar;
• presiunea in coloanilla suprafatii, p" = 0 bar;
• densitatea titeiului, p, = 850 kg/m3;
• densitatea solutiei acide, Pa = 1075 kg/m3 ;
• diferenta de temperatura intre fluidele din sondii ~i solutia
acida 11t = l5°C;
• foqa necesara comprimilrii garniturilor de cauciuc,
~ =30000N.
Se cere:
a. Sa se determine foqele care actioneaza asupra packerului.
b. Sa se determine greutatea tevilor in lichid ~i sa se compare cu
greutatea G care trebuie lasatii pe packer.
c. .Sa se studieze influenta presiunii din coloanil asupra
greutiitii G considerand urmatoarele valori ale presiunii din
coloana Ia suprafata p "' = 0 bar; p " 2 =50 bar; p "' = 90
bar.
d. In conditiile in care greutatea G este rriai mare ·&cat
greutatea tevilor in lichid, ce milsuri se recomandii?
113
 E -mod~J~ll~i Young, E=2,1·10 11 N/m2 ; fenomenele care apar Ia nivelul stratului in timpul invadlirii acestuia de catre
At - diferenta de temperatura intre. fluidul introdus in sonda ~i fluidul de foraj ~i masurile care se pot lua pentru a preveni contarninarea
fluidele din sonda, °C. stratului productiv.
In continuare se prezinta metodele de completare a sondei Ia nivelul
Rezultanta forfelor stratului productiv in functie de gradul de consolidare a rocii din care este
Rezultanta foqelor care actioneaza asupra packerului, R este data de constituit stratul productiv. Tot aici se prezinta avantajele ~i dezavantajele
suma foqelor mentionate mai sus tillftnd seama de sernn~l fieclirei forte. acestora. In cazul stratelor slab consolidate trebuie sa se tina seama in
completarea sondei de viiturile de nisip care au o serie de efecte negative
R=F., -F2 -F3 -F.-Fb-F,+G (16)
asupra integritatii gaurii de sonda, productivitatii acesteia, precum ~i asupra

Pentru ca packerul sll etan~eze in timpul operatiei respective este echipamcntului din sonda ~i de Ia suprafata. Pentru aceasta, in ultima parte a

necesar ca rezultanta foqelor care actioneaza asupra pakerului sa fie mai unitatii de invatare se trateazli despre tipurile de nisip, cauzele ~i efectele

mare sau eel putin egala cu forta de comprimare a garniturilor de cauciuc ale viiturilor de nisip, precum ~i desprc metodele de prevenire a acestora

packerului, ( R :?: Fe). Pornind de Ia aceastii conditie. se determina forta de

compresiune G care trebuie lllsata pe packer astfel meat acesta sa etan~eze

.-;',:. Bibliografie II
pe coloanii in timpul operatiei.
Prin urmare,
!
forta de compresiune
--
G' se determinll
. .
cu relatia: I. Macovei, N.: Deschiderea stratelor productive, Editura Universitatii
Petrol- Gaze din Ploie~ti, 2008.
G:?:Fc -F.. +F2 +F3 +F. +Fb +F, (17)
2. Minescu, F.: Fizico-chimia ziiciimintelor de hidrocarburi, vol.l,
Editura Universitatii Petrol- Gaze din Ploie~ti, 1994.
Atunci cand forta de compresiune G , este mai mare decat greutatea
~; .' 3. Nicolescu, N.: Interventii, reparatii ~i probe de productie Ia sonde,
tevilor in lichid G,, atunci insearnnii ell in timpul operatiei suma forte lor care
Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1985.
tind sa traga de packer in sus este mai mare dedit suma foqelor care apasii
4. Popescu, C., Coloja, M.P.: Extrac{ia fi{eiului ~i gaze/or asociate,
pe packer, iar packerul nu et~ea2:ll pe co Joana in timpul operatiei.
vol. 1,Editura Tehnicii, Bucure~ti, 1993.
Greutatea revilor in liehid' este datil de relatia: ·..
' Tac.:~n., I.:EY!.racfia petro!uhd PregiJtirea sondelor pentru
exploatare ~i punere in producfie, Editura Tehnica, Bucure~ti, 1998.
G,,; a,H pPog(1- ;:) (18)

3
unde Po reprezintll densitatea otelului, Po = 7850 kg/m :

In acestll situatie seyqr.lua urmatoarele masuri:

• se leaga un agregat Ia coloanll ~i se face presiune in spatiul
inelar ( in cazul coloilnelor relativ noi aflate in stare buna);

112
101
 Ptmo, Ptmi- presiunea medie in tevi in tlillpul operatiei, respectiv
presiunea medie in tevi inainte de operatie, Pa;
p <mo , p <mi- presiunea medie in spajiul inelar in timpul operatiei,
respectiv presiunea medie in spajiul inelar inainte de operatie, Pa.

4. For{a de buclare sau de jlambaj in spiralii.

Foqa de buclare sau de flambaj in spira!a se determina cu ajutorul.
relatiei:

Fb = AP(i'.ptp -i'.p,p) (12)

unde AP este aria packerului, AP =: d;, m 2; .

i'.p'P- variatia presiunii in tevi Ia nivelul packerului, Pa

i'.p'P- variatia presiunii in coloana Ia nivelul packerului, Pa.

i'.p'P = Ptpo- Ptpi ~Po+ PogHP- p,gHP =pa +gHp(Po- ,0,')(13)

i'.p,p = P<po- P,pi = P" + p,gHP- p,gHP =p" (14)

p tpo , p <po- presiunea in tevi, respectiv presiunea in coloana !a nivelul

packerului, in timpul operatiei, Pa;

p tpP p 'P'- presiunea in jevi, respectiv presiunea in coloana Ia nivelul

packerului, inainte de operape, Pa.

5. Forfa datoritii variafiei de temperatura, F,

F orta care apare in tevi din cauza diferentei de temperatura intre
fluidul introdus in sondli si
~
fluidele din sonda se determina cu relatia:
• ' ·'' .- '. >

F, = aEa,llt (15)

unde a reprezi.ntli coeficit;ntul de dilatare, respectiv contractie specific,

'.• ;) ', -·i _l <{>
5 0
a =1,242·10- m/m C ;

111
 Efortul radial este dat de relil.tia:

C1'
' = pd;l (6)
-·
2t/ Ill. Completarea sonclelori·
iar efortullongitudinal de relatia: exploatate prin eruptie
. F
natura Ia
CT 1 = JICT, = -" (7)
a,

Prin urmare, foqa de umflare pentru un element de teava de extractie este:

Cuprins

III.1 Obiective .................................................................. 104

F.= 11 a,pd, (8)
. 2t III.2 Completarea soll.delor de mica ~i medie adancime exploatate prin
eruptie naturala ................................................................. 105
III.2.1 Packere................................................................................ 106
Atunci cand intreaga garnitura de tevi de extractie este supusa atat Ia II1.2.2.1 Calculul fixarii packeretor .................................. 107
'
presiune interioara cat ~i 1a presiune exterioari\, rezulta urmatoarea relatie de III.2.2.2 Exercitii ! ............................................................. 113
III.2.2 Capete de e111ptie ................................................................. 114
calcul pentru foqa de umflare: III.2.3 Tevi de extracpe .................................................................. 120
III.2.4.Testul 1.... ;.'.·..... :;;,;).:..~; ....................... ~:; ................................ 124
F.= J1 a,(t,ptmdi- /)p_~md.}
III.3 Completarea sondelor de mare adancime exp1oatate prin eruptie
(9) naturala ................................................................................................... 125
2t
III.3.1 Echipamentul de:suprafata................................................... 125
III.3.2 Echipamentul d~,!idancime,, ............,................................... 126
unde J1 reprezinta coeficientul Poisson, 11 = 0,3 ; III.3.3 Dete~ea deformapilor tevilor'de extractie ~i stabilirea
lungimii niplelorin packer.............................................................. 133
. .. p 1'me a tevl'1or, a, = 4
. sectmnu
a,- ana 7r(d2, - d2) 2
1 , m ;
III.3.4 Testu1.2 ................................................................................ 139
111.3.5 Exercitii 2 ...................................·::.: ...................................... 140
III.4 Raspunsurilor testelor ~i exercipilor .............................................. 141
.
t- grosunea de perete a tevl'1or, t. d, -d ' , m; III.5 Lucrarea de verificare .................................................................... 147
2 Rezumat ......................................................................... 148
/)p"" - variapa presiunii medii din tevile de extractie, Pa; Bibliografie III........................................................................................ 148

/:;p,m- variatia presiuniitnedii din spapul iJtelar, Pa;

PJ'+P. +p.gHP •jO+O+p,gHP

f¥Jrm =P... - Ptmi 2 2 (10)
=p. +-2-
gHP (p • -p, )

P" +Pes+ p,gf!P 0+0+ p,gHP = p"(ll)

/;J.pcm = Pcmo- Pcmi 2

110 103
 g- acceleratia gravitationalli, m/s2 ; · · :

H P - adancimea de fixare a packerului, m.

111.1 Obiective. Si
j.' ~,t
-: ••

" .. ' -
.
·-c
~
·:.-•
" "". '~- "'::·- "
-·-· ~ " _-:·
-~
- '
. 2. Forfa de compresiune G
- -
In cadrul acestei unitliti de inv1itaie se' preznit1i
'\. '
completarea sau
. '
Aceastli foqa trebuie s1i actioneze pe packer pentru fixarea §i
echiparea sondelor exploatate prin eruptie natural1i. Spre deosebire de
etan§area acestuia pe coloan1i. Pentru realizarea acestei forte de compresiune
unitatea de invatare anterioara care prezenta completarea sondelor in dreptul
se las1i pe packer o parte din greutatea garniturii de tevi cu care s-a introdus
stratului productiv independent1i de sistemul de extractie al fluidelor,
acesta in sond1i.
aceast1i unitate de inv1itare prezint1i echipamentul din gaura de sond1i necesar
,-,·.
extractiei fluidelor produse de strat in cazul in care energia acestora este
3. For{a de umjlare F.
suficient de mare astfel !neat acestea sii ajung1i Ia suprafat1i numai pe baza
''~T-;i:,;..-;~~ ..<:: .J!<: L ,- .. .- : ' .
acestei energii. Echipamentul din gaura de sondii se modific1i pe m1isur1i ce Foqa de urnflare rezultli din variatia presiunii din interiorul tevilor
sistemul de extracpe se schimb1i pe parcursul exploat1irii z1ic1imfu\.tului. de extractie. Aceastli presiune tinde pe de o parte s1i m1ireasc1i diametrul

Obiectivele urmarite in cadrul acestei unit1iti de inv1itare sunt: tevilor de extractie, iar pe de alt~ parte sa le flambeze in spiiilii. Acestei

• Prezentarea schemelor de completare a sondelor presiuni i se opune presiunea din spatiul inelar care in general nu este

exploatate prin eruptie natural1i in functie. de adancimea suficient de mare pentru a contracara aceste deformatii. Prln urmare,
·. --,1 •••
gamitura de tevi deformat1i tinde s1i se scurt~ze tr1igilnd in sus de packer.
.~,

acestora;
• Prezentarea unor detalii in ceea ce prive§te echipamentul Pentru determinarea foqei de umflare se consider1i un element de

utilizat in. cadrul compieilirii

. sondei in eruptie n!!tural1i,
teav1i de extractie de lungime l (fig.3). in interiorul acestui element
modul de functionare al acestuia, precum §i calculele actioneazii presiunea interiora p . Ca urmare, in elementul de teava apare un

efectuate in vederea fixarii, respectiv dimension1irii efort radial u, §i un efort longitudinal u 1 •

acestora.
in urma parcugerii acestei unitlip de inv1ifare, studentul intelege care
sunt principiile de baz1i in cazul complet1irii sondelor exploatate prin eruptie
naturalii, modul de functionare al echipamentelor folosite §i conditiile in
care acestea sunt utilizate. De asemenea, prin prezentarea algoritmilor de I

calcul in ceea ce prive~te fixarea packerelor ~i dimensionarea niplurilor de

u, u,
etan§are in packer se aduc detalii suplimentare asupra comportiirii
echipamentelor in diferite situatii reale care pot apare pe parcursul
t dl t
exploat1irii sondei.

Fig.3. Schematizarea unui element de tubing

supus preiiunii interioare.
'

104 109
 4. Inainte de operatia de acidizare sonda este plina cu titei, iar in
tirnpul operapei, in spapul inelar se afla titei, iar prin tevile de
extractie se injecteaza acid.
111.2 Completarea sondelor.de mica
ii medie adancime exploatate
Foqele care acponeazaasupra pacbrului sunt:
1. Forfe/e de presiune~,F2 §i F3 (fig.2)
prin eruptie. naturala
Porta F. actioneaza in spatiul inelar deasupra:packerului, forta F2 Completarea sau echiparea sondelor de mica §i medie adancime,

actioneaza sub packer, iar forta F3 acpon:eaza asupra secpunii pline a exploatate prin eruptie naturall'l, se prezinta in figura L Conform schemei
prezentate in figura 1' echipamentul unei sonde exploatate prin eruptie
tevilor. Aceste forte se determina cu ajutorul'urmatmrrelor relatii de calcul:
naturala se compune din: capul de eruppe, garnitura de fevi de extractie §i

F; = p cp (D2 ~d2)tr· l..-

(1)
packerul.
e 4
J -·

F2 =P1p(~2,. -d2)tr
e 4
(2) M
Capul
·de eruptie [XJ+t><J
F, #'P~p (J.;• .:. d~• )tr'4 (3)
'-~
-;t Gamitura de tevi
(4) de extractie
Pep= P.,. -f P;gHP
Coloana
de exploatare
Ptp =Pa +p.gHP (5)

unde p cp reprezinta presiunea in coloana Ia nivelul packerului, Pa;

pip- presiunea in tubing Ia nivelul packerului, Pa;

p"' - presiunea in coloana Ia suprafatll, Pa;

p a - presiunea Ia agregat, Pa;

D 1 - diametrul interior a! coloanei de exploatare, m; Packer

Perforaturi
d. - diametrul exterior a! tevilor
.
de extractie, m;
'

d 1 - diametrul interior a! tevilor de extractie, m; ;-;-::::;. .';-~

L_____J"
Pa- densitatea acidului, kglm3;
3
p,- densitatea titeiului, kg/m ; Fig. I. Echipamentul unei sonde de midi# medie adiincime
in eruptie natura/a.

108 105
 Packerele pennanente, o data introduse in gaura de sondli, nu mai
pot fi indeplirtate dedit prin frezare. Packerele recuperabile se introduc in
111.2.1 Packere~ '·' , gaura de sonda ori de cate ori este necesar.
·- i_,-~

Packerele sunt dispozitive care' au rolul de a izola spatiul inelar,

111.2.1.1 Calculul fixirii packerelor
inrerupand astfel comunicati~ dintre teV:i ~i 'spa~ul inelar. Ele pot fi
Se considera un packer mecanic recuperabil de tip POSI-TEST cu
introduse in sondli cu tevile de extracpe, cu cablul de perforare sau cu
armare prin compresiune folosit la o operape de• acidizare. Calculul care
garnitura de foraj.
trebuie efectuaLin• vederea fixllrii acestui packer constll in determinarea
Packerele se folosesc Ia o serie de operatii ca:
foqei de compresiune .necesarli armllrii ~i etan~llrii packerului pe coloana.
• testarea stratelor cu ajutorul probatorelor de strat;
Pentru aceasta este necesar sa se determine fortele care actioneaza asupra
• exploatarea simultana ~i separata a mai multor strate;
packerului, precum ~i rezultanta acestora care trebuie sa fie mai mare decat
• injectia de abur;
forta de comprimare a garniturilor de cauciuc ale packerului.
• exploatarea sondelor prin gaz-lift; G Pa Pes
---..------~~~~~~~~~~
• executarea unor operatii de injectie sub presiune in strat.
Packerele se clasifica dupa mai multe criterii dintre care se
d.
menponeaza: Ti!eifTi!ei
Hp d,
• dupa modul de actionare: r====:=:=:=:i TileVAci<!
o packere mecanice; ___..r-::::::::::::
D, - t:E=:-:-:-:-:- ~:i:::~::::i : Tevilede extraqie
o packere hidraulice; F1
Coloana de exploata~e
o packere electrice; Packer
o packere termice;
• dupa locul de fixare: F2 ::J;:: PI!> ~
o packere de coloana; FJ
o packere de formatie;
• dupa modul de utilizare: Fig.2. Schema unui packer fzxat in qoloana.
o packere recuperabile;
o packere permanente; Ipoteze:
• dupa numllrul garniturilor de tevi din sonda: 1. Se coilsiderll ca sens pozitivsenstil foqei gravitationale.
o packere simple care et~eaza numai pe o garnitura 2. Diametrul interior ~i diametrul exterior ale tevilor de extractie
de tevi; sunt egale cu diam.etrul; .interior ~i diametrul exterior ale tevii
o packere duale care etan~eaza pe doua garnituri de packerului.
'
tevi. 3. Se considerli elise efectueaza o operape de acidizare.

106
107