B.

Cosmin-Gabriel
C. Mihai-Andrei
B.Cristian-Nicusor
 Clasificarea dupa diverse criterii a
plantelor medicinale si aromatice

Clasificarea plantelor medicinale dupa:

1. Criterii botanice;
2. Mediul de viata;
3. Afectiunile tratate;
4. Durata de viata;
5. Compozitia chimica;
6. Talia plantelor;
7. Modul de preparare;
8. Organul vegetativ utilizat;
9. Perioada recoltarii;
1. Criterii botanice
Această clasificare urmăreşte criteriul strict legat de
înşuşirile morfologice şi de tipul florii. Astfel plantele se
clasifică şi se grupează pe ordine, genuri, familii şi specii.

Gen.
Ord. Asterales Fam. Asteraceae Calendula

Callendula officinalis
Galbenele
 2.Mediul de viata
Plantele medicinale si aromatice se intalnesc in biosfera atat cultivate cat si
spontane, acestea din urma fiind regasite in diferite habitate:

a) Stancarii si pajisti alpine;

Afinul - Vaccinium myrtillus Arnica - Arnica montana

b) Pajisti si fanete umede din zona de munte si de deal;

Papadie – Taraxacum officinale Brandusa de toamna – Galium verum

c) Paduri

Mierea ursului – Pulmonaria molissima Pedicuta – Lycopodium clavatum

d) Coaste, rupturi de panta

Catina - Hippophaë rhamnoides

e) Pajisti uscate, insorite

Coada soricelului - Achillea millefolium

e) Margini de drumuri si cai ferate, terenuri neingrijite, buruienisuri

Maces – Rosa canina

f) Buruieni in cultura

Coada calului – Equisetum arvense

in cultura de Allium cepa
g) Locuri ingrasate, gunoisti

Locuri ingrasate ->

Continut ridicat de azot ->
Urzica este planta azotofila

Urzica – Urtica dioica

3.Afectiunile tratate
a)Plante Medicinale şi Aromatice recomandate
în bolile aparatului cardio-vascular
 Angina pectorala (forma de manifestare a bolii cardiace ischemice,
caracterizata prin crize de durere pectorala (in spatele sternului), care apar la efort sau la
emotii, dureaza cateva minute si dispar la incetarea cauzelor sau la administrarea
nitroglicerinei sub limba.) se amelioreaza cu o planta medicinala prezenta in flora
Romaniei.

Păducelul (Crataegus monogyna) este un

arbust (2 - 6 m) din familia Rosaceae, are
florile albe și fructele roșii ce au un miros
caracteristic și un gust amărui. Din ele se
obțin extracte care sunt folosite în primul
rând, la ameliorarea tulburărilor legate de
problemele cardiace cu substrat nervos.
 Hipertensiunea arterială (HTA), cunoscută de asemenea sub numele de tensiune
arterială crescută sau hipertensiune, este o boala cronica caracterizată prin valori
crescute ale presiunii arteriale. Valoarea ridicată face ca inima să pompeze într-un ritm
mai accelerat față de ritmul normal pentru a propulsa sângele în vasele sangvine.

Ceaiul de anghinare este produs din

leguma cu acelasi nume. Este un ceai
foarte sanatos, cu o cantitate mare de
vitamine si minerale. Nu contine
cofeina, are un gust dulce si o aroma
placuta.

Anghinare - Cynara Scolymus

b) Plante Medicinale recomandate în
ameliorarea bolilor aparatului
digestiv

Piramida alimentatiei
responsabile pentru prevenirea
afectiunilor digestive
 1.Afectiunile hepato-biliare: sunt cauzate de perturbarea cel putin a uneia dintre
numerosele functii hepatice. Pentru ca functia hepatica sa fie perturbata, mai mult de trei
sferturi din tesutul hepatic trebuie sa fie afectate.
Cauzele afectiunilor hepato-biliare sunt multiple: inflamatii celulare (hepatite),
colestaza (obstruarea secretiei biliare), acumularea de colesterol si trigliceride la nivel
hepatic (colestaza), abuzul de alcool, lezarea tesutului hepatic de catre substante minerale,
toxice, medicamente.
Tratare: se folosesc specii precum: Arctium, Chelidonium, Hipericum, Achilea,
Cichorium,etc.;

Chelidonium
majus

Sunatoare – Hipericum perforatum

2. Boli ale segmentului gastro-intestinal (anorexie, antivomitive, calmante, hiper sau
hipoaciditate, enterocolite, meteorism, etc.), se recomandă Genţiana (ghinţura), Mentha,
Artemisia, Calendula, Foeniculum. etc.;

Genţiana Mentha Foeniculum

c)Plante Medicinale recomandate în afecţiuni ale aparatului respirator
 pentru tuse: Verbascum, Althea, Malva, Tusilago, Tilia, Plantago;

expectorante :Primula officinalis, Hyssopus, Eryngium;

pentru bronşită : Foeniculum, Pimpinelaanisum, Saponaria,

Carum, Origanum, Marubium (unguraşul);

pentru astm bronşic : Timus vulgulgaris, Hyssopus, Leunurus,

Valeriana, Tusilago etc.;

gripă, guturai: Soncus, Tilia, Primula, Fraxinus, Salix, Rosa;

laringite, traheite: Althea, Verbascum, Papaver, Pulmonaria,

Cetraria islandica (Lichen de piatră).
Tussilago farfara
Primula officinalis
Saponaria officinalis
Hyssopus officinalis
 4. Durata de viata
1. Plante medicinale anuale - specii care parcurg întregul ciclu de vegetaţie într-un singur
an (Tagetes patula, Calendula officinalis, Papaver somniferum etc).
2. Plante medicinale bienale - specii care îşi desfăşoară ciclul de vegetaţie pe parcursul a doi ani
(Carum carvi, Salvia sclarea ş.a.).
3. Plante medicinale vivace (perene) - speciile care au ciclul de viaţă multianual.

Papaver somniferum Carum carvi Rosa sp.

5. Compozitia chimica
1.Plante medicinale ce conţin uleiuri volatile (uleiuri esențiale)

Conceptul privind definirea uleiurilor volatile a evoluat mult. Pot fi definite

ca fiind “compuşi aromatici volatili a căror compoziţie chimică este formată dintr-o
mulţime de amestecuri de hidrocarburi aromatice, alifatice, aldehide, alcooli, acizi
organici, esteri precum şi alţi compuşi similari hidrocarburilor şi care aparţin clasei
terpenoidelor“. Au miros aromatic caracteristic și majoritatea sunt solubile în alcool
etilic. Pata pe care o prezintă o picătură de ulei esențial pe o hârtie dispare rapid.
 2. Plante medicinale ce conţin alcaloizi (compuşi organici complecşi,
caracterizaţi prin prezenţa azotului în molecula lor şi reacţie alcalină, cu formare de săruri).
Au o acțiune puternică asupra organismului uman chiar în doze mici. Alcaloizii se formează,
de regulă, în părţile subterane ale plantei, de unde migrează în celelalte organe în timpul
perioadei de vegetaţie. la mac și rostopască, alcaloizii se găsesc în sucul lăptos. În funcţie de
aminoacidul precursor, alcaloizii se clasifică în:
- Alcaloizi derivaţi din glicolol;
- Alcaloizi derivaţi din triptofan;
- Alcaloizi derivaţi din fenilalanina;
- Alcaloizi derivaţi de la lizină – ornitină;
- Alcaloizi prin intermediul acetil - coenzimei A.
Se întâlnesc mai frecvent la familiile: Ranunculaceae,
Papaveraceae și Solanaceae.
 3. Plante medicinale ce conţin principii amare. Principiile amare sunt
compuşi vegetali (cu structură glicozidică, alcaloidică etc.), ternari cu gust amar (chiar și la diluții
mari) care determină mărirea secreţiei gastrice. Dozarea principiilor amare se face prin metoda
organoleptică. Se întâlnesc mai ales la familiile Gentianaceae și Asteraceae.
4. Plante medicinale care conţin glucide (hidraţi de carbon, heterozide sau
glicozide) (Lemnul dulce). Glucidele sunt compuşi organici naturali rezultaţi direct în procesul de
fotosinteză. Glucidele se împart în oze şi ozide.
5. Plante medicinale care conţin flavonoide. Flavonoidele sunt pigmenţi
galbeni identificaţi la specii din familia Compositae sub formă de flavone (Matricaria
chamomilla, Achillea milefolium, Calendula officinalis)

3. 4. 5.
 6. Plante medicinale care conţin
antocianozide. Antocianozidele sunt pigmenţi
hidrosolubili aflaţi în sucul celular care conferă florilor,
fructelor şi frunzelor toamna, culoarea roşie, violetă,
albastră .

7. Plante medicinale care conţin taninuri.

Taninurile sunt compuşi naturali neazotaţi cu structură
polifenolică. Plante care conţin antracenozide.
Antracenozidele sunt compuşi naturali ai antracenului
având proprietăţi purgative. Identificarea lor se
realizează prin cromatografie în strat subţire.

Floarea paiului – Albăstrele

(Centaurea cyanus)
 6.Talia plantelor
a) Plante erbacee b)Subarbusti c)Arbusti

Bellis perennis (părăluțe, Afinul - Vaccinium Rosa sp.

bănuței) myrtillus
 d)Arbori

Tillia sp. Gingko biloba

 7.Modul de preparare
a) Ceaiuri b)Tincturi
c)Pilule d) Siropuri
 8.Organul vegetativ utilizat
1. Plante medicinale de la care se utilizează rădăcina, bulbii sau tuberii (Angelica archangelica,
Valeriana officinalis, Iris germanica, Gentiana lutea ş.a.).
2. Plante medicinale de la care se utilizează tulpina şi coaja (Rhamnus frangula, Querqus robur
ş.a.).
3. Plante medicinale de la care se utilizează herba (tulpina + frunzele) (Mentha piperita, Melissa
officinalis, Satureja hortensis ş.a.).
4. Plante medicinale de la care se utilizează frunzele şi foliolele (Mentha piperita, Salvia
officinalis, Plantago lanceolata, Digitalis sp., Atropa belladona ş.a.).
5. Plante medicinale de la care se folosesc inflorescenţele, florile sau petalele
(Lavandula angustifolia, Salvia sclarea, Althaea rosea, Calendula officinalis, Matricaria
chamomilla etc.).
6. Plante medicinale de la care se utilizează fructele şi seminţele (Carum carvi, Coriandrum
sativum, Papaver sp., Hyosciamus niger, Sinapis sp., Ricinus communis etc.).
7. Plante medicinale de la care se utilizează sucul celular şi seva (Aloe sp., Betula sp. etc.).
Bulbi de iris Stejar( Quercus sp.)
Menta Lavanda
Mac Aloe vera
 9.Perioada recoltarii
1. Plante medicinale care se recoltează în perioada repausului vegetativ:
(Atropa belladona, Inula helenium ş.a.); din categoria speciilor bienale rădăcinile se recoltează
în toamna anului I de vegetaţie (Angelica archangelica, Pimpinella anisum excepţie face specia
Colchicum autumnale (la care rădăcinile tuberizate se recoltează vara când frunzele încep să se
veştejească), şi Aconitum nepellus (la care tuberculii se recoltează în perioada înfloritului).
Speciile aparţinând acestei grupe sunt considerate având în vedere utilizarea rădăcinii.
2. Plante medicinale care se recoltează vara, în perioada de vegetaţie:
Această grupă cuprinde specii anuale sau perene care se recoltează pentru flori, organele florale
sau herba (Ocimum basilicum, Majorana hortensis, Tagetes patula, Calendula officinalis etc.).
 Bibliografie
1. Cultura plantelor medicinale si aromatice – curs ID, Prof. Dr. Teodor ROBU
2. wikipedia.org
3. Google images
4. http://ortodoxiesaumoarte.wordpress.com/
5.Scribd.com
6. http:// medplanet.dbioro.eu
Sfarsit