Studiu SPOS 2018:

Tranziția către o economie circulară.

De la managementul deșeurilor la o economie verde în
România

Echipa de proiect:
Valentina Elena TÂRȚIU (coord.)
Mihaela ȘTEFĂNESCU
Ana-Maria PETRACHE
Cătălin Răzvan GURĂU
Obiective specifice

I. Analizarea cadrului european și național privind tranziția către o economie circulară;

II. Identificarea principalelor implicații la nivel național (inclusiv asupra mediului, industriei
producătoare de mase plastice și creării de locuri de muncă) ale măsurilor propuse de
Comisia Europeană în mini-pachetul privind economia circulară, în special ale acțiunilor
incluse în Comunicarea privind Strategia europeană pentru materialele plastice;
III. Identificarea unor bune practici la nivel european și național în domeniul aplicării
principiilor economiei circulare;
IV. Evaluarea managementului deșeurilor și a gradului de reciclare a acestora în România
(analiză SWOT);
V. Propunerea unor măsuri și instrumente de eficientizare a utilizării resurselor în România.
VI. Realizarea de recomandări de politică publică privind tranziția către o economie circulară în
România.
Metodologia propusă (I)
Metodologia propusă (II)
 Chestionar SPOS 2018 (IER):Tranziția către o economie
circulară (I)
- Perioada de consultare 17 iulie- 02 octombrie 2018;
- Chestionarul a fost transmis la peste 280 de respondenți;
- S-au obținut 51 de răspunsuri din care: mediul privat (49, 02%), iar mediul public
(50,98%);
- Familiarizați cu conceptul de economie circulară: DA- 76,47%, respectiv NU- 23,53%
Chestionar SPOS 2018 (IER):Tranziția către o economie
circulară (II)
Conceptul de economie circulară poate viza un set de măsuri:

Problemele de aplicare vizavi de economia circulară:

Chestionar SPOS 2018 (IER):Tranziția către o economie
circulară (III)
• Familiarizați cu conceptul de economie verde: DA- 96,08%; NU- 3,92%
• Conceptul de economie verde poate viza un set de măsuri:
Chestionar SPOS 2018 (IER):Tranziția către o economie
circulară (IV)

Cum pot fi aceste concepte aplicabile modelului economic românesc? Prin:

Chestionar SPOS 2018 (IER):Tranziția către o economie
circulară (V)
• Care ar fi conexiunile sau sinergiile care se pot realiza între sectoarele de
activitate astfel încât să crească productivitatea utilizării resurselor?
• Primele 3 sectoare cu cel mai mare potențial de creștere:
Chestionar SPOS 2018 (IER):Tranziția către o economie
circulară (VI)
Creșterea potențialului economiei circulare în România poate fi realizată prin:

Pentru o mai bună recirculare a resurselor la nivelul economiei României, ar fi nevoie de o serie de inițiative:
Chestionar SPOS 2018 (IER):Tranziția către o economie
circulară (VII)

Care sunt fluxurile de deșeuri relevante pentru economia circulară în România?

Ce instrumente pot facilita implementarea economiei circulare și verzi în România?

Chestionar SPOS 2018 (IER):Tranziția către o economie
circulară (VIII)
Este tranziția către economia circulară integrată în strategiile sau planurile de
dezvoltare ale companiei/ instituției în care lucrați?

Cele mai mari obstacole în procesul de tranziție către o economie circulară?

Chestionar SPOS 2018 (IER):Tranziția către o economie
circulară (IX)
Vă interesează și credeți că puteți desfășura, la nivelul localității dumneavoastră,
activități de economie socială pentru gestionarea deșeurilor (activității care să
implice persoanele asistate social sau cu capacitate limitată de a munci din cauza
anumitor forme de handicap)?

V-ar interesa să cunoașteți mai multe informații despre:

Living Lab - “Laborator Interactiv” (I)

Un laborator interactiv (LI), spre deosebire de un laborator tradițional, funcționează într-un context real, punând
părțile interesate (stakeholders) în centru.
Limitele fizice și / sau organizaționale ale unui laborator interactiv sunt definite prin scop și context.
În special, scopul, obiectivele, durata, implicarea actorilor, gradul de participare și limitele sale sunt definite de
participanții înșiși.
Un Laborator Interactiv (LI) poate avea loc pe stradă, într-o organizație sau poate implica un întreg oraș sau
industrie, în funcție de scopul ales.
Laborator Interactiv Economie
Circulară - 21 august 2018
A fost organizat sub forma a 3 subgrupuri și o dezbatere comună:
 Subgrupul 1- managementul deșeurilor în contextul economiei circulare
 Subgrupul 2- tranziția către o economie verde
 Subgrupul 3- sinergii & bune practici sectoriale
 Dezbatere comună – pași către un model de economie circulară aplicabil
României prin considerarea componentelor DPSIR (Forțe motrice-
Presiune- Stare- Impact- Răspuns).
Grupul Economia Circulară

Delimitări conceptuale

Concluzii(I)
Economia Circulară Economia Verde Oportunități Bariere DPSIR
Forțe motrice:
Disponibilitatea /
accesibilitatea resurselor
naturale
Economia Circulară Costuri
Eficiența utilizării este parte a Factorul politic - Schimbări climatice,
resurselor Economiei Verzi Educație lipsa de angajament diversitate, poluare
Grupul Economia Verde
Presiuni: Scăderea
Contribuie la Existența cadrului Lipsa de educație: populației
realizarea european legislativ includerea EC în Megatrenduri Delimitări conceptuale
obiectivelor de la nivelul economiei curricula Securitatea geopolitică / Economia Circulară Economia Verde Oportunități Bariere DPSIR
Energie curată dezvoltare durabilă circulare educațională Conflicte
Contribuie la Necesitatea Forțe motrice:
bunăstarea dezvoltării unui Stare: Productivitatea Economice: Există Economice: lipsa Îmbunătățirea nivelului de
economică, socială sistem de scăzută a resurselor
și la starea de bonificație pentru Implementarea Grad scăzut de reciclare capacitate de fondurilor pentru trai
Productivitatea sănătate a simbioza deficitară a Intensitate energetică reciclare pentru inovare și pentru Nevoia de acces la utilități
resurselor cetățenilor prin: industrială legislației ridicată
Impact: Consum crescut Conștientizare Incluziune socială anumite domenii infrastructură (în zonele rurale)
de resurse Emisii scăzute de
Necesitatea de a Sisteme energetice
se dezvolta necompetitive gaze cu efect de Liniile de acțiune nu Presiuni: Creșterea nevoii
autonom (să nu Acces anevoios pe piețele Colectare separată seră Achiziții verzi sunt bugetate de resurse
-reducerea depindă de Lipsa infrastructurii emergente
Reducerea poluării poluării proiecte) de colectare Nivel scăzut de inovare Stare: Poluarea aerului
Răspunsuri: Taxarea Legislative: acquis- Poluarea solului
resurselor în locul taxării
muncii ul comunitar de Puterea de Productivitatea scăzută a
Achiziții publice verzi Proiectare ecologică transpus cumpărare resurselor
Asistență tehnică
Parteneriat Public-Privat Sociale: crearea de
-combaterea Economie Lipsa de standarde Dezvoltarea unui studiu de locuri de muncă, Legislative: Impact: Creșterea cazurilor
efectelor Circulară=Competit tehnice pentru unele analiză pe tipuri de industrii
schimbărilor ivitate la nivelul subdomenii privind deșeurile inclusiv pe transpunerea de îmbolnăviri
Design de produs climatice firmelor (compost) Inspecții in-situ Productivitatea categorii de legislației europene Utilizarea ineficientă a
Valoarea
economică a Lipsa colaborării resurselor vulnerabiliate în totalitate resurselor
-prosperitate Economiei eficiente între mediul
Răspunsuri:
Durabilitate economică Circulare: privat-academic
Dezvoltare de Implementarea pachetului
Upgradare ecotehnologii -consum resurse SINERGII:
Sprijin pentru
de economie circulară
parteneri pentru Sociale: grad de Includerea în programa
Achiziții publice
Dezasamblare verzi
procese de
-produse inovatoare simbioză industrială
Educație aplicată conștientizare redus universitară a tematicii
Analiza cost- Structurale:
-reducere de beneficiu la nivelul
Adaptare costuri firmelor
identificarea de noi Grad ridicat de
Dezvoltarea de meserii sărăcie a populației
Strategii de închidere instrumente
a ciclurilor (IOT, economice și
Structurale: Lipsa
shared platform, SI) fiscale impunerii aplicării
Dezvoltarea de noi
modele de afaceri
Dezvoltarea legislației către toți
Cadru favorabil pentru durabile (car- învățământului rural actorii
politici sharing)
Educație
Lipsa personalului în
Sistem pentru Inovare administrație
implementarea
Economiei Circulare
Profit pentru firme
Concluzii(II)
Grupul Sinergii

Delimitări conceptuale
Economia Circulară Economia Verde Oportunități Bariere DPSIR

Forțe motrice: Cantități foarte mari

de nămoluri uzate
Lipsa stimulentelor Costuri ridicate ale materiilor prime /
"Nimic nu se pierde" Incluziune socială Cadrul legislativ european economice combustibili

Integrarea sectorului Costuri ridicate asociate

System Thinking Ecodesign informal în colectare valorificării Presiuni: Legislația europeană

Lipsa unei legislații

corespunzătoare pentru
Utilizarea deșeurilor ca crearea de noi piețe pentru Stare: Cantități mari de nămol tratate
resurse Instruirea populației produse inovative necorespunzător

Impact: Biodiversitate
Sisteme de colectare Poluarea apelor
Inovarea="Motorul" EC, EV precară Schimbări climatice (emisii)

Răspunsuri: Preluarea bunelor

Lipsa sinergiilor între
instituții publice, asociații
de profil
practici
Stimulente economice
Implementarea de soluții inovative
(aplicații în agricultură, amenajarea
spațiilor verzi)
Sinergiile economiei circulare:

a) impact asupra apelor și agriculturii;

b) impact asupra solului - deșeuri miniere;
c) impact asupra biodiversității;
d) impact asupra sănătății umane;
e) impact asupra sectorului energiei regenerabile;
f) impact asupra proiectării produselor pentru creșterea gradului de
reciclabilitate vs. creșterea eficienței energetice.
 - evoluția PIB
- industrie – managementul
deșeurilor
- agricultură- compost
- minerit durabil
-necesar de fonduri pentru investiții
- energie verde și schimbări
climatice
- educație
- consumatorii casnici
- tendințele demografice în scădere
- poluarea solului
- emisii de GES
- întârzieri în punerea în aplicare a măsurilor
de trecere la colectarea separată.
-lipsa de instrumente pentru planificarea
strategică și de implementare a soluțiilor
pentru realizarea interoperabilității bazelor de
date la nivelul instituțiilor publice.
- productivitatea scăzută a reutilizării resurselor
naturale, impact mare asupra mediului (extracția sau
importul unor noi resurse, preferință pentru depozitare decât
pentru alte opțiuni)
R
- implementarea eficientă a
legislației, în scopul atingerii
D noilor ținte de reciclare a
deșeurilor
- recomandări de politică pentru
creșterea eficienței utilizării
resurselor (simbioză industrială,
ecotehnologii) și dezvoltarea de
noi modele de afaceri “circulare”
Model și proiecte de cercetare și
dezvoltare
DPSIR -creșterea gradului de conștientizare
a publicului privind economia
circulară
P
I
-pierderea de resurse urmare a
colectării separate reduse a deșeurilor
S municipale
-poluarea solului (depozitare)
- efecte sinergice cu alte sectoare
(agricultura, sănătatea,
biodiversitatea, schimbări climatice)
-scăderea competitivității și pierderea
de locuri de muncă
Inițiative pentru economia circulară
La nivel european au apărut o serie de inițiative, cum ar fi:
• Platforma europeană a părților interesate cu privire la economia circulară
(European Circular Economy Stakeholder Platform) facilitează schimbul de bune
practici între factorii interesați și pune la dispoziția acestora o bază de date ce include
bune practici la nivel european.
• Platforma europeană de colaborare în domeniul clusterelor (European Cluster
Collaboration Platform, ECCP) sprijină colaborarea între clusterele tematice din UE,
precum și inițiativele la nivel internațional.
• Rețeaua europeană a întreprinderilor (Enterprise Europe Network) include
aproximativ 600 de organizații din peste 60 de țări în scopul sprijinirii IMM-urilor
pentru accesul la oportunitățile de finanțare pentru ecoinovare, eficiența energetică și a
resurselor etc.
Nr. Denumire inițiativă Descriere inițiativă
crt

1. Green Growth Knowledge GGKP este o rețea globală de experți internaționali activi
Platform (GGKP) în zona economiei verzi, care se întâlnesc anual la
conferința dedicată acestei platforme fiind în legătură cu
conferința organizată de OCDE.

2. Parteneriatul pentru Acțiune PAGE a fost lansat în 2013 pentru a sprijini țările care
al ONU privind Economia doresc să se implice în direcția implementării unei
Verde (PAGE) abordări verzi a economiei.

3. Green Industry Platform Este o platformă internațională pentru părțile interesate

active în domeniul industriei verzi din întreaga lume. Este
Inițiative pentru
inițiată de UNIDO, UNEP fiind invitate să se implice
guvernele naționale, sectorul privat și ONG-uri. economia verde
4. WIPO Green – The WIPO este o inițiativă a Organizației Mondiale a
Sustainable Technology Proprietății Intelectuale pentru a facilita adoptarea și
Marketplace (WIPO) implementarea tehnologiilor de mediu, în special în țările
în curs de dezvoltare și în economiile emergente. Își
propune să sprijine și să opereze împreună cu
Mecanismului tehnologic din cadrul UNFCCC.

5. Programul "Înverzirea EaP GREEN își propune să sprijine cele șase țări ale
economiilor din vecinătatea Parteneriatului estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus,
estică a Uniunii Europene" Georgia, Moldova și Ucraina) în a face progrese către o
(EaP GREEN) economie verde prin decuplarea creșterii economice de
degradarea mediului și de epuizarea resurselor. În acest
sens, EaP Green este structurat pe trei componente: (1)
instrumente de guvernanță și finanțare pentru producție și
consum durabile și economie verde; (2) evaluarea
strategică de mediu și evaluarea impactului asupra
mediului, care să însoțească punerea în aplicare a
politicilor guvernanței și a instrumentelor de finanțare
menționate anterior; și (3) proiectele demonstrative.

7. SWITCH to Green Facility Este o platformă care facilitează cooperarea pentru a

îmbunătăți progresul internațional către tranziția către o
economie verde.

8. Platforma GreenEcoNet Această inițiativă este finanțată de Comisia Europeană

fiind dezvoltată de către șase organizații europene
partenere din domeniul cercetării. Scopul principal este
acela de a prezenta exemple de IMM-uri care au
implementat modele de afaceri sustenabile.
Contribuția potențială a economiei circulare la promovarea unei
economii verzi

- Strategia Naţională pentru Locuri de Muncă Verzi 2018-2025: sprijinirea creării de

locuri de muncă pentru tranziţia către o economie verde implică finanţare din partea UE.
- Transferul presiunii fiscale de la impozitarea muncii la impozitarea resurselor, achiziţiile
publice verzi şi antreprenoriatul verde.
- reconversia profesională a șomerilor – de exemplu, prin crearea de centre de reconversie
și integrare profesională dupa modelul R.U.S.Z din Austria; acesta a fost implementat încă
din 1998, ca o întreprindere socială de integrare profesională pentru șomerii pe termen
lung. În prezent, R.U.S.Z este cel mai mare centru de integrare profesională și reparații
independente din Austria pentru aparatele electrice și electronice.
- noi specializări și meserii.
Concluzii (I):
Economia circulară este parte componentă a dezvoltării durabile.
Economia circulară aduce în prim plan nevoia de optimizare a consumurilor de resurse
pentru a preveni, a reduce risipa și a se promova reutilizarea.

Bunăstarea populației umane

Reziliența ecosistemelor
Economia
verde
Utilizarea eficientă a resurselor
Economia
circulară
Managementul deșeurilor

Economia verde și economia circulară (adaptare după EEA, 2016)

Concluzii(II):
• Oportunitățile economiei circulare sunt direct asociate atât protecției mediului, cât și
creșterii competitivității, a inovării și a cercetării tehnologice.
• Economia circulară necesită o implicare activă la nivel de politică publică și de
angajamentul politic.
• Autoritățile publice locale au un rol important în proiectarea unui sistem de colectare
eficient, inclusiv la sursă, pentru toate tipurile de deșeuri.
• Studiul propune 32 de recomandări de politică publică, împărțite pe 5 componenete:
 Legislativă;
 Structurală;
 Economică;
 Educațională, de cercetare și comunicare;
 Socială.
• Economia circulară este strâns legată de aspectele de creștere a competitivității.
• Realizarea unui optim al utilizării resurselor implică existența unui sistem electronic
interoperabil de trasabilitate și raportare a datelor având la bază o infrastructură de
colectare eficientă.
Economia circulară- pași viitori
• La nivel european realizarea de strategii și/sau planuri de acțiune pentru economia
circulară se realizează printr-un proces de consultare a tuturor factorilor interesați
fiind coordonat de către autoritatea publică centrală de mediu atât în Olanda cât și în
Spania. În acest sens, au fost create grupuri de lucru interministeriale dedicate
implementării conceptului economiei circulare, respectiv a bioeconomiei circulare.
• Slovacia și-a modificat legislația privind managementul deșeurilor pentru a include
economia circulară și bioeconomia (are în vedere adoptarea noii legi la sfârșitul
anului 2019).
• În 2017 Guvernul italian a publicat document strategic privind economia circulară,
care este însoțit de un “manifest” de sprijin semnat de mai multe companii private.
• În Finlanda a fost adoptat în 2017 planul național pentru economie circulară, care a
fost o forță motrice pentru dezvoltarea planurilor regionale pentru economia circulară
(de ex. Päijät-Häme).
• Franța a adoptat în 2018 o fișă de parcurs privind economia circulară. Acest demers
a stimulat apariția strategiilor la nivel regional/ oraș (de ex. strategia pentru economie
circulară a Parisului).
Sugestii, comentarii și întrebări suplimentare ?

Vă rugăm să nu ezitați să ne contactați:

Valentina Elena TÂRȚIU (coord.)

valentinatartiu@gmail.com

Mihaela ȘTEFĂNESCU
mihaella.stefanescu@gmail.com

Ana-Maria PETRACHE
anamariapetrache@gmail.com

Cătălin Răzvan GURĂU

catalin.gurau@gmail.com

▶ Vă mulțumim pentru atenție!