Sanda Practica

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL
REPUBLICII MOLDOVA
IP CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE
CATEDRA: CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ ECONOMICĂ
RAPORT PRIVIND PRACTICA

CE ANTICIPEAZĂ PROBELE DE ABSOLVIRE
în cadrul
entității „ARAMA R” SRL
Elaborat:
Sanda OLARU,
Grupa CON 1704G
Conducător:
Revilia CIORNÎI,
Magistru în economie,
grad didactic superior
Chișinău, 2021
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………………………………………………………………..
CAPITOLUL I. Caracteristica generală a structurii organizatorice a entității …………………
CAPITOLUL II. Contabilitatea imobilizărilor necorporale……………………………………
CAPITOLUL III. Contabilitatea imobilizărilor corporale …………...……………………….
CAPITOLUL IV. Contabilitatea activelor circulante …………...……………………………
CAPITOLUL V. Contabilitatea capitalului propriu ....…………...…………………………
CAPITOLUL VI. Contabilitatea datoriilor …………...……………………………………..
CAPITOLUL VII. Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor …………...……………………
CAPITOLUL VIII. Contabilitatea managerială ……………….…………...…………………
CAPITOLUL IX. Perfectarea situațiilor financiare ……………….…………...…………….
CAPITOLUL X. Analiza programului de producție și comercializare ………………………
CAPITOLUL XI. Analiza factorilor de producție și eficienței utilizării acestora ……………
CAPITOLUL XII. Analiza costurilor de producție și a cheltuielilor ……………………..…
CAPITOLUL XIII. Analiza profitului (pierderii) și rentabilității ……………………………
CAPITOLUL XIV. Analiza situației patrimoniale și financiare ……………….……………
Concluzii generale și recomandări ……………………………………………………………...
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………….
ANEXE …………………………………………………………………………………….
INTRODUCERE
Contabilitatea este știința și arta stăpânirii afacerilor, se ocupă cu: măsurarea, evaluarea,
cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a
rezultatelor obținute din activitatea persoanelor fizice și juridice.
Tema prezentului raport este actuală, întrucât unitatea economică este un factor
important în cadrul dezvoltării economiei țării prin prin modul de organizare a activităţii de
producere a anumitor bunuri şi servicii, prin managementul şi gestiunea economică specifică,
prin unitatea sa financiară, contabilitatea fiind una din cele mai importante verigi în lanţul de
activităţi a oricărei firme. Prin urmare contabilitatea joacă un rol foarte important în cadrul unei
organizații, deaorece ea urmărește realizarea corectă a circuitului economic din cadrul unei
întreprinderi.
Scopul lucrării constă în analiza aspectelor teoretice și practice aferente contabilității,
examinarea documentelor primare și centralizatoare, analiza programului de producție și
comercializare, mijloacelor fixe, resurselor materiale, veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor
obținute, precum și identificarea căilor de soluționare a carențelor constatate la
entitatea ,ARAMA R” SRL.
Obiectul investigat este întreprinderea ,,ARAMA R” SRL.
Subiectul cercetării este abordarea metodologică și practică contabilității elementelor
patrimoniale și analiza economică și financiară a acestora.
Metodologia cercetării. În elaborarea lucrării au fost utilizate următoarele metode de
cercetare: studiu monografic, observarea și identificarea, raționamentul contabil, dubla
înregistrare, compararea și gruparea, analiza economico-financiară.
Bazele informaționale pe care le-am utilizat la scrierea acestui raport sunt sursele
legislative (Standardele Naționale de Contabilitate), sursele interne de la întreprindere
(documentele primare), informațiile financiare.
Structura lucrării. Prezenta lucrare cuprinde următoarele compartimente: introducere,
paisprezece capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie și anexe.
În introducere este argumentat scopul și importanța lucrării, sunt expuse obiectivele
propuse pentru atingerea scopurilor, informații despre obiectul investigat și este prezentată o
analiză succintă a situației economico-financiare a entității ,,ARAMA R” SRL
Capitolul I ,,Caracteristica generală a structurii organizatorice a entității”cuprinde date
referitoare la organizarea contabilității în cadrul entității SRL ,,ARAMA R”. Aici am inclus date
despre caracteristica generală a structurii organizatorice a entității, despre rolul contabilității în
entitate, sistemele de organizare a contabilității și despre politicile contabile în cadrul entității.
Capitolul II ,,Contabilitatea imobilizărilor necorporale” descrie caracteristica
imobilizărilor necorporale prezente la entitate, precum și analizează contabilitatea operațiunilor
și perfectarea documentară aferente operațiunilor cu imobilizările necorporale. De asemenea,
este analizat modul de calcul a amortizării imobilizărilor necorporale.
În capitolul III ,,Contabilitatea imobilizărilor corporale” este analizat contabilitatea
operațiunilor și perfectarea documentară la procurarea, instalarea, montarea, realizarea și
lichidarea mijloacelor fixe. Sunt prezentate metodele de calcul a amortizării mijloacelor fixe și
reflectarea acestora în bilanț.
Capitolul IV ,,Contabilitatea activelor circulante” prezintă componența și clasificarea
activelor circulante, constatarea și evaluarea acestora, metodele de evidență a obiectelor de mică
valoare și scurtă durată, producției în curs de execuție, produselor, mărfurilor, creanțelor
comerciale, creanțelor privind decontările cu bugetul, cu personalul, evidența mijloacelor bănești
în casierie și la conturi curente, precum și evidența transferurilor bănești în expediție.
Capitolul V ,,Contabilitatea capitalului propriu” analizează structura capitalului propriu la
entitate și reflectă contabilitatea capitalului social, neînregistrat, nevărsat, retras, rezervelor și a
profitului nerepartizat (pierderi neacoperite).
Capitolul VI ,,Contabilitatea datoriilor” prezintă contabilitatea datoriilor financiare,
comerciale, a decontărilor privind asigurările și cu bugetul.
Capitolul VII ,,Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor” reflectă componența,
caracteristica și constatarea veniturilor, evidența veniturilor pe tipuri de activități, determinarea
rezultatului financiar, componența, caracteristica și constatarea cheltuielilor și evidența acestora
pe tipuri de activități.
Capitolul VIII ,,Contabilitatea managerială” prezintă componența și clasificarea costurilor
entității, metodele de evaluare și evidență a stocurilor, metodele de calcul a costurilor de
producție pe comenzi și faze, metodele moderne de evidență a costurilor și de calculație a
costului de producție.
Capitolul IX ,,Întocmirea situațiilor financiare” prezintă caracteristica și componența
Situațiilor financiare, lucrările premergătoare necesare pentru perfectarea acestora, modul de
perfectare a Bilanțului, a Situației de profit și pierdere, a Situației modificărilor capitalului
propriu și a Situației fluxurilor de numerar.
Capitolul X „ Analiza programului de producție și comercializare”
Capitoul X. „Analiza factorilor de producție și eficienței utilizării acestora”
Capitolul XII „Analiza costurilor de producție și a cheltuielilor”
Capitolul XIII „Analiza profitului (pierderii) și rentabilității”
Capitolul XIV „Analiza situației patrimoniale și financiare”
În concluzii generale și recomandări sunt generalizate informațiile din lucrare și sunt
propuse măsuri pentru redresarea acestora.
Bibilografia prezintă sursele informaționale utilizate în prezenta lucrare.
Anexele argumentează ideile și formulele contabile expuse în lucrare.
CAPITOLUL I. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII ÎN CADRUL
ENTITĂȚII
Obiectul сеrсеtării îl constituie materialul axat ре datele societății cu răsрundеrе limitată
,,ARAMA R" (în continuare SRL ,,ARAMA R"). Inițial, cu numele de ”Service Arama” , cu
forma organizatorico-juridică de Întreprindere Individuală, aceasta a fost fondată în anul 1995,
la data de 09 august (anexa 1). Mai târziu, peste 18 ani, în anul 2013, la data de 13 septembrie,
Î.I. ”Service Arama” s-a transformat în SRL ,,ARAMA R", conform Deciziei privind
înregistrarea persoanei juridice in rezultatul reorganizării prin transformare (anexa 2). Sediul
entității se аflă în orașul Chișinău, аdrеsа juridiсă se аflă în municipiul Chișinău, strada Calea
Orheiului 107 , ap.(of.) 31.
În baza Certificatului de înregistrare a subiectului impunerii cu TVA din 19.06.2003
(anexa 3), entitatea este înregistrată ca plătitor de TVA cu numărul de înregistrare 0604545.
Potrivit Extrasului din registrul de stat al persoanelor juridice (anexa 4) și statutului
(anexa 5) entitatea poate desfășura următоаrеlе genuri de activități:
- Intermedieri pentru vînzarea unui asortiment larg de mărfuri;
- Producția mobilierului pentru bucătărie;
- Producția de mobilier;
- Producția altor tipuri de mobilier;
- Comerțul cu amănuntul al mobile și echipamentelor de uz casnic;
- Extragerea substanțelor minerale utile și (sau) îmbutelierea apelor minerale și natural potabile.
În prezent S.R.L ,,ARAMA R’’ produce mobilă de corp și mobilă moale pentru casă și
oficiu, înnoind și perfecționând în mod continuu propriul asortiment, compania propune
consumatorilor mobilă pentru antreu, bucătărie, dormitor, salon-sufragerie, mese pentru
calculator, măsuţe pentru reviste, mese coafeză-toaletă, comode, noptiere, raft pentru TV,
dulapuri, dulapuri cupe (cu uși glisante), o varietate de mobilă moale din stofe, piele naturală sau
piele artificială. De asemenea, organizația se ocupă de producerea echipamentului comercial și
de birou la comandă (galantar, vitrine, tejghea, mese pentru oficiu, dulapuri pentru birou).
Pentru clienți sunt concepute servicii adiționale, precum: livrarea, montarea, vizita
designerului direct la domiciliu. Printre altele, la procurarea mobilei, sunt propuse diverse
variante de plată: cash, operații fără numerar, virament bancar, credit, eșalonarea plății.
Capitalul social al entitătii potrivit Extrasului din Registrul de stat al реrsоаnеlог juridice
constituie 2720997 lei, prin aportul fondatorului societății în mărimе de l00 %, fondatorul și
administrator fiind Arama Igor.
V
ă
â
v
P
M
h
T
g
I
z
u
p
ț
Ș
c
f
e
ș
l-
b
C
o
a
r
t
s
in
m
d
A
Structura organizatorică reprezintă ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice
(direcții, compartimente) și relațiile acestora orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite ale
întreprinderii. Structura organizatorică a firmei ”ARAMA R” SRL este redată în figura 1.1
Sursa : elaborat de autor

Figura 1.1. Organigrama entității ,,ARAMA R” SRL
Contabilitatea la ”ARAMA R” SRL se ține conform:

 Legii contabilității Nr. 113 din 27.04.2007;
 Standardelor Naționale de Contabilitate aprobate de Ministerul Finanțelor al Republicii
Moldova;
 Planului de conturi contabile al activității economico-financiare a întreprinderilor;
 Altor acte legislative și normative, cu modificările și completările ulterioare.
Responsabilitatea pentru organizarea și ținerea contabilității la ,,ARAMA R” SRL o
poartă conducătorul entității ,,ARAMA R” SRL.
Pentru înregistrarea în contabilitate a informației economico-financiare se utilizează atât
documente tipizate întocmite în format electronic, cât și documente elaborate de societate, astfel
eficientizând și sporind volumul de lucru al personalului. Evidența contabilă în cadrul entității se
ține în conformitate cu normele în vigoare, înregistrările fiind efectuate pe baza documentelor
justificative, respectându-se principiile și normele contabilității.
Contabilul-șef asigură controlul și reflectarea în conturile contabile a tuturor operațiunilor
economice efectuate, prezentarea informației operative și întocmirea rapoartelor financiare în
termenele stabilite, poartă răspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizare
a contabilității.
v
B
f
g
tP
u
d
ș
s
D
r
F
a
p
c
e
n
r
ă
ilz
procurare;

b
o
m
ICAPITOLUL II. CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR
NECORPORALE
2.1. Clasificarea, recunoașterea și evaluarea imobilizărilor necorporale
Imobilizările necorporale reprezintă imobilizările nemonetare care nu îmbracă o formă

materială, identificabile şi controlabile de entitate, fiind deţinute pentru a fi utilizate pe o
perioadă mai mare de un an în activitatea operațională sau neoperațională a întreprinderii sau
sunt destinate transmiterii în folosinţă persoanelor fizice şi juridice.

Imobilizările necorporale se împart în:
imobilizări necorporale – active necorporale care nu necesită costuri de transport,
încărcare/descărcare și punere în funcțiune; costul de intrare al acestora coincide cu costul de
imobilizări necorporale în curs de execuție – imobilizări necorporale procurate sau

aflate în proces de creare și pregătire pentru utilizare după destinație; acestea nu se supun
amortizării.
Componența imobilizărilor necorporale este reprezentată în următoarea figură:
Sursa: elaborat de autor
Figura 2.1. Clasificarea imobilizărilor necorporale

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea imobilizărilor necorporale
transmise în exploatare este destinat contul 112 „Imobilizări necorporale”. Este un cont de
activ în debitul căruia se reflectă valoarea imobilizărilor necorporale procurate de la terţi şi create
de întreprindere la cost de intrare, iar în credit se reflectă valoarea contabilă a imobilizărilor
debitor. Evidenţa analitică a imobilizărilor necorporale se ţine pe tipurile acestora.
P
tă
ie
necorporale ieşite şi casarea amortizării calculate la ieşirea acestora. Soldul acestui cont este
Recunoașterea este un proces de includere în bilanț sau în situația de profit și pierdere a

elementului postului care corespunde definiției de imobilizare necorporală, și corespunde
criteriilor de recunoaștere reflectate în figura 2.2.
La
recunoașterii
Figura 2.2. Criteriile de recunoaștere a imobilizărilor necorporale
2.2. Contabilitatea intrării imobilizărilor necorporale
„ARAMA R” SRL evaluarea inițială a activelor nemateriale la momentul

acestora este efectuată în conformitate cu SNC „Imobilizări Corporale și
Necorporale”. Imobilizările necorporale se evaluează la cost de intrare.
Costul de intrare reprezintă costul de procurare sau creare a obiectului de evidență și
costurile direct atribuibile pentru a-l aduce în locul și starea necesară pentru a-l utilize după
destinație.
Costul de intrare cuprinde:
 prețul de procurare;
 taxele vamale;
 impozitele și taxele nerecuperabile cu scăderea tuturor rabaturilor, sconturilor
comerciale la procurare
p
o
r
O
z
b
m
f
d
n
s
u
c
a
țlș
 costuri direct atribuibile obiectului pentru a-l aduce în locul amplasării şi în starea
necesară pentru folosire după destinaţie.
Entitatea ”ARAMA” SRL dispune la sfârșitul anului 2020 de imobilizări necorporale în
valoare de 29208 lei, conform Bilanțului contabil al entității (anexa 7 ). Entitatea are în gestiunea
sa programa informatică 1C, care a intrat în cadrul entității prin procurare de la furnizor.
 Reflectarea procurării programei informatice 1C.Contabilitate 8.4 Întreprindere ce
necesită instalare (anexa 10 ):
Debit contul 111 ,,Imobilizări necorporale în curs de execuție” 10500 lei
Credit contul 521 ,,Datorii comerciale curente”,
subcontul 5211 ,,Datorii comerciale în țară” 10500 lei
 Reflectarea sumei TVA aferentă programei informatice procurate (anexa 10):
Debit contul 534 ,,Datorii față de buget”,
subcontul 5344 ,,Datorii privind taxa pe valoare adăugată” 2100 lei
subcontul 5211 ,,Datorii comerciale în țară 2100 lei
 Reflectarea punerii în funcțiune a programei informatice (anexa 11):
Debit contul 112 ,,Imobilizări necorporale în exploatare”,
subcontul 1123 ,,Programe informatice” 10500 lei
Credit contul 111 ,,Imobilizări necorporale în curs de execuție” 10500 lei
De asemenea, pot fi și alte căi de intrare a imobilizărilor necorporale în cadrul entităților,
pe care le-am reflectat prin exemplul convențional 2.1:
 Reflectarea plusurilor de imoblizări necorporale în urma inventarierii:
Debit contul 112 ,,Imobilizări necorporale în explotare” 1000 lei
Credit 612 ,,Alte venituri din activitatea operațională”,
subcontul 6124 ,,Venituri din plusurile de active imobilizate și circulante constatate la
inventariere” 1000 lei
 Reflectarea intrării imobilizărilor necorporale create de entitate:
Credit contul 111 ,,Imobilizări necorporale în curs de execuție” 12000 lei
 Reflectarea intrării imobilizărilor necorporale la schimb:
subcontul 5211 ,,Datorii comerciale în țară 5000 lei
2.3. Contabilitatea amortizării imobilizărilor necorporale

c
p
ț
u
ă
r
n
i
l
a
d
o
t
e
M
Amortizarea reprezintă repartizarea sistematică a valorii imobilizărilor necorporale pe
parcursul duratei de exploatare a activului
Amortizarea imobilizărilor reprezintă repartizarea sistematică a valorii amortizabile a
unei imobilizări pe perioade de gestiune ale duratei de utilizare.
Evidența amortizării activelor nemateriale se ține la contul de pasiv 113 „Amortizarea
imobilizărilor necorporale”, iar calculul amortizării activelor nemateriale se face în funcţie de
destinaţia utilizării acestora de exemplul amortizarea programelor informatice se include în 713
„Cheltueli administrative”, iar a mărcilor în 712 „Cheltuieli de distribuire„.Contul 113 este un
cont de pasiv, în creditul acestui cont se reflectă calcularea amortizării imobilizărilor necorporale
iar în debit – casarea sumei de amortizare.
Amortizarea se calculează începând cu prima zi a lunii care urmează după luna
transmiterii în utilizare. Respectiv, calcularea amortizării obiectului încetează începînd cu prima
zi a lunii care urmează după luna expirării duratei de utilizare şi/sau ieşirii obiectului.
Calculul amortizării obiectului încetează:
1. la data expirării duratei de utilizare sau ieșirii obiectului;
2. începând cu prima zi a lunii după luna expirării duratei de utilizare sau ieșirea obiectului.
Paragraful 22 al SNC ,,Imobilizări necorporale și corporale” prevede următoarele metode
de calculare a amortizării imobilizărilor necorporale:
Sursa: elaborat de autor în baza SNC ,,Imobilizări necorporale și corporale”

Figura 2.3. Metodele de calcul a amortizării imobilizărilor
Conform politicilor contabile ale entității (anexa 9), în calitate de metodă de calcul a
amortizării imobilizărilor necorporale se utilizează metoda liniară.Metoda liniară prevede
repartizarea uniformă a valorii amortizabile pe parcursul duratei de utilizare a obiectului. Suma
amortizării pentru fiecare perioadă de gestiune se calculează ca raport dintre valoarea
amortizabilă a obiectului şi numărul perioadelor (anilor, lunilor, zilelor) în cadrul duratei de
utilizare a obiectului. Norma amortizării este constantă pe toată durata de utilizare şi se
calculează ca raportul dintre 100% şi durata de utilizare (în ani, luni, zile). După expirarea
duratei de utilizare valoarea contabilă a obiectului este egală cu valoarea reziduală.
Durata de utilizare a unei imobilizări necorporale se stabileşte în funcţie de: durata
preconizată de utilizare, eventuala învechire morală (necorespunderea cerinţelor noi faţă de astfel
de imobilizări), dependenţa duratei de utilizare de valabilitatea dreptului juridic (în cazul
imobilizărilor necorporale procurate de la licenţiar durata de utilizare o constituie termenul
contractului de licenţă), termenul de valabilitate a titlului de protecţie respectiv.
La entitatea ”ARAMA R” SRL, amortizarea imobilizărilor necorporale se calculează lunar,
utilizând metoda liniară.
Calculul amortizării programului informatic 1C se va efectua în tabelul 2.1.
Tabelul 2.1
Calculul amortizării programului 1C prin metoda liniară
Perioada Costul de Amotizarea anuală Amortizarea Valoarea
intrare acumulată contabilă
1 10500 1312,50 1312,50 9187,50
2 10500 1312,50 2625 7875
3 10500 1312,50 3937,50 6562,50
4 10500 1312,50 5250 5250
5 10500 1312,50 6562,50 3937,50
6 10500 1312,50 7875 2625
7 10500 1312,50 11812,50 1312,50
8 10500 1312,50 10500 0
În contabilitate amortizarea programului informatic se va reflecta în următoarea formulă
contabilă:
Amortizarea lunară = Amortizarea anuală / 12 = 1312,50 / 12 = 109,37
 Reflectarea calculului amortizării lunare a programei informatice 1C, utilizată de către
serviciul contabil (anexa 12):
Debit contul 713 ,,Cheltuieli administrative”,
subcontul 7132 ,,Cheltuieli privind amortizarea, întreținerea și reparația activelor
imobilizare cu destinație administrativă” 109,37 lei
Credit contul 113 ,,Amortizarea imobilizărilor necorporale”,
subcontul 1133 ,,Amortizarea programelor informatice” 109,37 lei
2.4. Contabilitatea ieșirii imobilizărilor necorporale

Ieşirea imobilizărilor necorporale poate avea loc în cazul:
 cedării/cesiunii dreptului exclusiv de utilizare a imobilizării unui licențiat, fără a
păstra titlul de proprietate;
 în cazul rezilierii contractului de către licențiar
 expirării duratei de utilizare,
 modernizării unei imobilizări necorporale cu înregistrarea titlului de protecţie a
unei imobilizări noi şi casării celei învechite.
 lipsuri de imobilizări necorporale în urma inventarierii
 transmitere cu titlu gratuit
În cazul ieşirii imobilizării, entitatea înregistrează decontarea amortizării obiectului
respectiv şi pierderile din depreciere contabilizate pe un cont separat (dacă acestea există)
concomitent cu diminuarea valorii obiectului.
În cazul lichidării sau înstrăinării imobilizărilor pînă la expirarea duratei de utilizare,
valoarea neamortizată este casată ca majorare a cheltuielilor curente concomitent cu diminuarea
valorii imobilizărilor.
Entitatea ”ARAMA R” SRL nu a înregistrat nici o ieșire a imobilizărilor necorporale, de
aceea, voi utiliza un exemplu convențional pentru a reflecta formulele contabile la ieșirea
programului contabil 1C după 3 ani de utilizare.
 Reflectarea decontării sumei amortizării acumulate (anexa 12):
Debit contul 113 ,,Amortizarea imobilizărilor necorporale”,
subcontul 1133 ,,Amortizarea programelor informatice” 3990 lei
Credit contul 112 ,,Imobilizări necorporale în explotare”,
 Reflectarea valorii contabile a programei ieșite (anexa 13):
Debit contul 721 ,,Cheltuieli cu active imobilizate”,
subcontul 7211 ,,Valoarea contabilă și cheltuielile aferente imobilizărilor necorporale
ieșite” 6510 lei
Credit contul 112 ,,Imobilizări necorporale în explotare”,
Procesul-verbal de casare a activelor nemateriale (formular nr. AN-2) (anexa 13) se
utilizează pentru a cosemna casarea imobilizărilor necorporale ale întreprinderii în cazurile
expirării duratei de exploatare utilă, termenului de valabilitate etc. Acesta se întocmește într-un
singur exemplar de către comisia creată la întreprindere prin ordinul conducătorului. După
perfectare, Procesul-verbal se aprobă de către conducătorul întreprinderii, iar apoi se prezintă
serviciului contabil.
I
r
ă
ilz
b
o
m
îd
p
T
x
f
c
j
M
a
n
u
s
e
R
ț
CAPITOLUL III. CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE
2.1. Clasificarea, recunoașterea și evaluarea imobilizărilor corporale
Conform SNC ,,Imobilizări necorporale și Corporale”,imobilizările corporale sunt

imobilizări sub formă de mijloace fixe, terenuri, imobilizări corporale în curs de execuție și
resurse minerale. De asemenea, imobilizările corporale denumite și imobilizări materiale sau
active fixe tangibile reprezintă bunurile materiale de folosință îndelungată în activitatea unei
întreprinderi.
Imobilizările corporale include următoarele elemente prezentate în figura 3.1
Sursa: elaborat de autor în baza SNC ,,Imobilizări necorporale și corporale”

Figura 3.1. Clasificarea imobilizărilor corporale
 Imobilizări corporale în curs de execuţie – imobilizări corporale procurate sau aflate în

procesul de creare şi de pregătire pentru utilizare după destinaţie, pînă la transmiterea lor
în exploatare.
 Terenuri – imobilizări corporale sub formă de teritorii funciare (de pămînt) deţinute de

entitate cu drept de proprietate sau primite în arendă financiară (leasing financiar) pentru
a fi folosite în activitatea entităţii. Terenurile cuprind: terenuri fără construcţii, terenuri cu
construcţii, terenuri cu zăcăminte;
 Mijloace fixe – imobilizări corporale transmise în exploatare, valoarea unitară a cărora

depăşeşte plafonul valoric prevăzut de legislaţia fiscală sau pragul de semnificaţie stabilit
de entitate în politicile contabile. Mijloacele fixe includ: clădiri, construcţii speciale,
maşini şi utilaje, instalaţii de transmisie, mijloace de transport, instrumente, inventar,
costuri capitale privind ameliorarea terenurilor, alte mijloace fixe (investiţii capitale
pentru mijloace fixe primite în leasing operaţional, fonduri de bibliotecă etc.), mijloace
fixe primite în leasing financiar;
 Resurse minerale – imobilizări corporale sub forma de costuri capitalizate ale lucrărilor
de explorare (pregătire spre extracţie), pentru care este demonstrată fezabilitatea tehnică
şi viabilitatea comercială.
Analizând fișa contului 121 Imobilizări corporale în curs de execuție (anexa 14), bilanțul
contabil (anexa 7 ) și 123 Mijloace fixe pentru anul 2020 (anexa 15), am identificat în
componența imobilizărilor corporale la „ARAMA” SRL următoarele elemente:
 Utilaj destinat instalării (contul 121 ,,Imobilizări corporale în curs de
execuţie”,subcontul 1212 ,,Utilaj destinat instalării”);
 Clădiri (contul 123 ,,Mijloace fixe’’, subcontul 1231 ,,Clădiri”);
 Mașini și utilaje (contul 123 ,,Mijloace fixe’’, subcontul 1233 ,,Mașini, utilaje și instalații
tehnice”);
 Mijloace de transport (contul 123 ,,Mijloace fixe”, subcontul 1234 ,,Mijloace de
transport”);
 Terenuri (contul 122 „Terenuri”, subcontul 1223 „ Terenuri cu construcţii”) ;
 Alte mijloace fixe (contul 123 ,,Mijloace fixe”, subcontul 1239 ,,Alte mijloace fixe”).
Costurile direct atribuibile imobilizărilor corporale cuprind: costurile de transport,
încărcare, descărcare, de pregătire a locului de instalare, de instalare şi montaj, de testare şi
inspecţie a funcţionalităţii obiectului, de pregătire a terenului pentru folosire după destinaţie
(nivelarea, curăţarea, demolarea construcţiilor vechi, costul drenajului etc.), de achitare a
onorariilor profesionale (cuvenite arhitecţilor şi inginerilor etc.), costurile îndatorării capitalizate
conform SNC "Costurile îndatorării".
.3.2. Contabilitatea imobilizărilor corporale în curs de execuție
Imobilizările corporale în curs de execuţie sunt imobilizări corporale procurate sau aflate

în procesul de creare şi de pregătire pentru utilizare după destinaţie, pînă la transmiterea lor în
exploatare.
Contul 121 ,,Imobilizări corporale în curs de execuţie” este un cont de activ. În debitul
acestui cont se reflectă suma cheltuielilor lucrărilor de construcţie şi montaj aferente creării
mijloacelor fixe, inclusiv valoarea utilajului care necesită montaj, a utilajului şi a altor obiecte
care nu necesită montaj până la punerea acestora în funcţiune, iar în credit – valoarea de intrare a
mijloacelor fixe puse în funcţiune, investiţiile capitale ulterioare aferente majorării valorii
obiectelor respective, precum şi cheltuielile privind edificarea construcţiilor speciale, prevăzute
în lista de titluri şi a dispozitivelor provizorii. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă
cheltuielile acumulate privind crearea activelor materiale în curs de execuţie cu total cumulativ la
finele perioadei de gestiune, valoarea utilajului care necesită montaj, precum şi a utilajului şi
altor obiecte care nu necesită montaj până la punerea acestora în funcţiune.
La darea în exploatare a imobilizărilor corporale în curs de execuție se întocmește
următoarea formulă :
 Reflectarea punerii în funcțiune a mașinii pentru aplicarea benzilor AKRON 1440-A
(anexa 16):
Debit contul 123 ,,Mijloace fixe”,
subcontul 1233 ,,Maşini, utilaje şi instalaţii tehnice” 1181341,58 lei
Credit contul 121 ,,Imobilizări corporale în curs de execuţie”,
subcontul 1212 ,,Utilaj destinat instalării” 1181341,58 lei
3.3. Contabilitatea mijloacelor fixe
Organizarea evidenţei intrării mijloacelor fixe este condiţionată de sursa de procurare

(primire) a acestora. În unităţile economice intrarea mijloacelor fixe are loc în urma:
 procurării contra plată de la persoane fizice şi juridice în baza facturilor fiscale ;
 creării nemijlocit de către entitate;
 primirii sub formă de subvenții sau cu titlu gratuit;
 primirii de la fondatori sub formă de aport la capitalul social al entității;
 schimbului cu alte active;
 înregistrării plusurilor de mijloace fixe stabilite în urma inventarierii;
 transferării din proprietatea investițională și din activele curente;
 altor operațiuni (investiţiilor capitale, majorarea (ajustarea) valorii de intrare a
mijloacelor fixe intrate în anii precedenți, primirii în leasing financiar, etc.).
Contul 123 ,,Mijloace fixe” este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi
mişcarea mijloacelor fixe aflate în patrimonial entității, arendate pe termen lung sau procurate în
leasing.
Contul 123 ,,Mijloace fixe” este un cont de activ. În debitul acestui cont se reflectă
valoarea de intrare a obiectelor de mijloace fixe puse în funcţiune, procurate sau construite,
valoarea corectată a mijloacelor fixe ca rezultat al investiţiilor capitale ulterioare şi valoarea
reevaluată după reevaluare, iar în credit – valoarea mijloacelor fixe ieşite, casarea sumei
amortizării obiectelor, calculată pe durata de funcţionare efectivă şi valoarea bunurilor materiale
utilizabile obţinute. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă valoarea mijloacelor fixe
existente la finele perioadei de gestiune.
În trimestrul 4 al anului 2020 a fost procurat un mijloc fix, reflectându-se în contabilitate
următoarele formule contabile:
 Reflectarea procurării mijlocului fix conform facturii fiscale din 28.03.2020 (anexa 17):
Debit contul 123 ,,Mijloace fixe”,
subcontul 1233 ,,Maşini, utilaje şi instalaţii tehnice” 22595,61 lei
subcontul 5211 ,,Datorii comerciale în țară” 22595,61 lei
 Reflectarea TVA aferent procurării mijlocului fix, conform facturii fiscale (anexa 17):
subcontul 5344 ,,Datorii privind taxa pe valoare adăugată” 4519,14 lei
Pentru generalizarea evidenţei sintetice a amortizării mijloacelor fixe este prevăzut contul
de evidenţă 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”. În creditul acestui cont se înregistrează calculul
amortizării mijlocului fix. În debitul contului 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”se înregistrează
decontarea amortizării acumulate. Soldul acestui cont este creditor și reflectă amortizarea
acumulată a mijlocului fix.
1) Metoda liniară prevede repartizarea uniformă a valorii amortizabile pe parcursul duratei
de utilizare a obiectului. Norma amortizării este constantă pe toată durata de utilizare şi se
calculează ca raportul dintre 100% şi durata de utilizare (în ani, luni, zile). După expirarea
duratei de utilizare valoarea contabilă a obiectului este egală cu valoarea reziduală.
2) Metoda unităților de producţie prevede calcularea mărimii amortizării în funcţie de
volumul de produse fabricate (servicii prestate), fără a ţine cont de durata de utilizare a
obiectului.
3) Metoda de diminuare a soldului se bazează pe aplicarea unei rate (norme) fixe a
amortizării care poate fi majorată nu mai mult decît de două ori în comparaţie cu norma
prevăzută la aplicarea metodei liniare.
Calcularea amortizării în baza metodei de diminuare a soldului se efectuează astfel:
 pentru prima perioadă de gestiune norma majorată a amortizării se aplică față de costul de
intrare al obiectului;
 pentru următoarele perioade (cu excepția ultimei) norma majorată a amortizării se aplică
față de valoarea contabilă a obiectului la finele fiecărei perioade precedente;
 pentru ultima perioadă de gestiune suma amortizării se determină ca diferența dintre
valoarea contabilă a obiectului la finele perioadei precedente și valoarea sa reziduală.
Calculul amortizării mijlocului fix procurat îm anul 2020 se va efectua în tabelul 2.1.
Tabelul 3.1
Calculul amortizării mijlocului fix prin metoda liniară
Perioada Costul de Amotizarea anuală Amortizarea Valoarea
intrare acumulată contabilă
1 70000 7000 7000 63000
2 70000 7000 14000 56000
3 70000 7000 21000 49000
4 70000 7000 28000 42000
5 70000 7000 35000 35000
6 70000 7000 42000 28000
7 70000 7000 49000 21000
8 70000 7000 56000 14000
9 70000 7000 63000 7000
10 70000 7000 70000 0
Amortizarea lunară = Amortizarea anuală / 12 = 7000 / 12 = 583,33 lei
Formulele contabile aferente calculului amortizării lunare a mijloacelor fixe posedate de
entitate sunt:
 Reflectarea calculului amortizării lunare a clădirilor (anexa 18):
Debit contul 713 ,, Cheltuieli administrative”,
imobilizare cu destinație administrativă” 230861,84 lei
Credit contul 124 ,,Amortizarea mijloacelor fixe”,
subcontul 1241 ,,Amortizarea clădirilor” 230861,84 lei
 Reflectarea calculului amortizării a mașinii pentru aplicarea benzilor AKRON 1440-A
utilizată la ambalarea mărfurilor (anexa 18)
Debit contul 712 ,,Cheltuieli de distribuire”
Subcontul 7122 „ Cheltuieli privind amortizarea, întreţinerea şi reparaţia activelor
imobilizate cu destinaţie comercială” 3041,76 lei
subcontul 1243 ,,Amortizarea mașinilor, utilajelor și instalațiilor tehnice” 3041,76 leii
R
d
î
,
o
n
u
r
a
b
m
h
s
–
ă
l
t
c
i
ț
r
a
p
e
 Reflectarea calculului amortizării lunare a utilajului utilizat în activitatea de producție
(anexa 18):
Debit contul 821 ,,Costuri indirecte de producție”
Debit contul 821 ,,Costuri indirecte de producție”

subcontul 1241 ,,Amortizarea clădirilor”
3.4. Contabilitatea reparației mijloacelor fixe

709036,09 lei
subcontul 1243 ,,Amortizarea mașinilor, utilajelor și instalațiilor tehnice” 709036,09 lei

 Reflectarea calculului amortizării clădirii în care se află secția de producție (anexa 18):
833834,68 lei
833834,68 lei
Pentru întreţinerea mijloacelor fixe în stare de lucru, dacă este necesar şi convenabil din
punct de vedere economic, întreprinderile efectuează reparaţia acestor mijloace.După
complexitatea şi volumul lucrărilor distingem două tipuri de reparație (figura 3.2):
Figura 3.2. Tipurile de reparație a mijloacelor fixe
Reparația poate fie efectuată prin două metode: în regie proprie și în antrepriză.
Dacă reparaţia se efectuează în antrepriză (de întreprinderi specializate), întreprinderea
beneficiară nu ţine contabilitatea cheltuielilor. Aceasta o face întreprinderea executoare. Relaţiile
privind efectuarea lucrărilor de reparaţie se bazează pe contractul încheiat între părţi. Predarea
lucrărilor executate se face prin întocmirea unui proces-verbal de primire-predare a lucrărilor cu
indicarea preţului contractual, negociat anterior la întocmirea contractului.
Însă dacă are loc reparaţia mijloacelor fixe care conduce la mărirea termenului de
exploatare şi respectiv la obţinerea unui avantaj economic suplimentar (faţă de volumul calculat
la punerea obiectului în funcţiune), cheltuielile de reparaţie se capitalizează, adică se includ în
valoarea obiectului respectiv.
La entitatea ”ARAMA” SRL nu a fost efectuată reparația mijloacelor fixe, de acea, voi
utiliza următorul exemplu convențional 3.1 pentru a reflecta formulele contabile la reparația
unui mijloc fix din secția administrativă:
 Reflectarea cheltuielilor de reparație a calculatorului :
imobilizate cu destinație administrativă” 4420 lei
Credit contul 211 ,,Materiale”,
subcontul 2111 ,,Materii prime și materiale de bază” 700 lei
Credit contul 531 ,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii”,
subcontul 5311 ,,Datorii salariale” 3000 lei
Credit contul 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și medicale”,
subcontul 5331 ,,Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat” 720 lei
Contabilitatea operațiunilor privind ieșirea imobilizărilor corporale este condiționată de
motivul ieșirii acestora.
La ieșirea unui mijloc fix ca urmare a expirării durate de funcționare utilă se va perfecta
următoarele formule contabile (exemplu convențional 3.2 ):
 Reflectarea decontării sumei amortizării acumulate a utilajului (anexa 18):
Debit contul 124 ,,Amortizarea mijloacelor fixe”,
Credit contul 123 ,,Mijloace fixe”,
subcontul 1231 ,,Mașini, utilaje și instalații tehnice” 709036,09 lei
 Reflecarea fierului uzat obținut în urma casării mijlocului fix (anexa 19):
Debit contul 211 ,,Materiale”,
subcontul 2112 ,,Materiale auxiliare” 800 lei
Credit contul123 ,,Mijloace fixe”,
subcontul 123 ,,Mașini, utilaje și instalații tehnice” 800 lei
La ieșirea mijloacelor fixe se întocmește Procesul-verbal de casare a mijloacelor fixe
(anexa 19). Acesta se utilizează pentru a consemna casarea mijloacelor fixe (cu excepția
mijloacelor de transport auto) ale întreprinderii în cazurile expirării duratei de funcționare utilă,
deteriorării depline, precum și în cazurile expirării duratei de exploatare utilă, precum și în alte
cazuri. Procesul-verbal se întocmește în două exemplare de către comisia creată la întreprindere
prin ordinul conducătorului. După perfectare, procesul verbal se aprobă de către conducătorul
entității sau de altă persoană împuternicită. Primul exemplar se prezintă serviciului contabil. Al
doilea exemplar se înmânează gestionarului.
P
a
M
e
tiv
țA
c
u
d
o
r
ș
m
p
lg
b
D
S
V
O
în
f
ă
s
x
CAPITOLUL IV. CONTABILITATEA ACTIVELOR CIRCULANTE
4.1. Componența, clasificarea și recunoașterea stocurilor
Stocurile au o influență deosebită asupra sistemului logistic al entității, deoarece ele
asigură continuitatea desfășurării procesului de producție și, ca urmare, satisfacerea cerințelor
clienților. Stocurile sunt active circulante care sunt:
destinate vânzării în cadrul activității economice ordinare,
înregistrate ca producție în curs de execuție
destinate consumului de materie primă ce urmează a fi utilizată în procesul de producție
sau în ale secții ale entității.
Stocurile include următoarele componente, pe care le-am redat în figura 4.1.
Figura 3.2. Componența stocurilor de mărfuri și materiale
La entitatea ”ARAMA R” SRL, conform Bilanțului contabil (anexa 7 ), am atestat

următoarele elemente din componența stocurilor:
 Materiale (rd. 140) – 9160962 lei;
 OMVSD (rd. 160) – 748446 lei;
 Producția în curs de execuție și produse (rd. 170) – 2341792 lei;
 Mărfuri (rd.180) – 15585549 lei.
Recunoașterea stocurilor ca active circulante se realizează în cazul respectării
următoarelor condiții:
 Sunt controlate de entitate (se află în proprietatea acesteia),
 Există probabilitatea de a obține un avantaj economic înrezultatul utilizăriia cestora,
 Sunt destinate utilizării într-un ciclu normal de producție/prestare de servicii sau vor fi
vândute în termen de până la un an
 costul de intrare poate fi determinat în mod credibil.
Stocurile recunoscute inițial se evaluează la cost de intrare, în dependență de sursa de
proveniență: achiziționate, fabricate, înregistrate ca aport la capitalul social, intrate cu titlu
gratuit, obținute din ieșirea activelor imobilizate, înregistrate ca deșeuri recuperabile etc.
Stocurile ieșite se evaluează la valoarea contabilă, care se determină prin aplicarea uneia
din metodele de evaluare curentă:
 metoda costului mediu ponderat
 metoda FIFO
 metoda identificării specifice (determinarea costurilor individuale elementelor de
stocuri).
4.2. Contabilitatea materialelor și a OMVSD
Costurile de intrare a stocurilor achiziţionate cuprinde valoarea de cumpărare şi costurile
direct atribuibile intrării (de exemplu, costurile de transportare-aprovizionare, asigurare pe
durata transportării, încărcare, descărcare, comisioane intermediarilor, impozitele şi taxele
nerecuperabile, taxele vamale şi alte costuri suportate pentru aducerea stocurilor în forma şi în
locul utilizării după destinaţie cum ar fi: prelucrarea, sortarea, împachetarea). Intrarea stocurilor
achiziţionate se contabilizează ca majorare concomitentă a stocurilor şi datoriilor, diminuare a
creanţelor, costurilor activităţilor auxiliare etc. Reducerile comerciale, rabaturile şi alte elemente
similare sînt deduse la determinarea costului de intrare a stocurilor achiziţionate.
La entitatea ,,ARAMA” SRL au fost procurate materiale de la furmizori, întocmindu-se
 Reflectarea procurării materialelor de la "AVN- Dragoș" SRL, conform faturii fiscale
seria IV nr. 9007209 din 17.11.2020 (anexa 20):
subcontul 2111 ,, Materii prime şi materiale de bază” 6568,32 lei
 Reflectarea sumei TVA aferentă materialelor procurate (anexa 20):
 Reflectarea procurării combustibilului, conform faturii fiscale seria AAJ nr. 8853711 din
31.10.2020 (anexa 21):
subcontul 2114 ,,Combustibil” 15706,78 lei
 Reflectarea sumei TVA aferentă combustibilului procurat (anexa 21):
 Reflectarea procurării materialelor de la "Numina" SRL, conform Registrului de
procurări (anexa 22):
De asemenea, materialele pot intra în entitate și în urma inventarierii, sau în urma lichidării
unor mijloace fixe înregistrându-se următoarea formulă contabilă (exemplu convențional 4.1):
 Reflectarea plusurilor de valori materiale constatate în urma inventarierii:
Debit contul211 ,,Materiale”,
subcontul 2119 ,,Alte materiale” 250 lei
Credit contul 612 ,,Alte venituri din activitatea operațională”,
subcontul 6124 ,,Venituri din plusurile de active imobilizate și circulante constatate la
inventariere” 250 lei
 Reflectarea materialelor obținute în urma casării utilajului (exemplu convențional 4.2):
subcontul 2112 ,,Materiale auxiliare” 300 lei
Credit contul123 ,,Mijloace fixe”,
subcontul 123 ,,Mașini, utilaje și instalații tehnice” 300 lei
Operațiunile aferente ieșirii valorilor materiale prezente la entitatea analizată sunt:
 Reflectarea utilizării materialelor de bază în procesul de producție (anexa 23):
Debit contul 811 ,,Activitatea de bază” 1287629,63 lei
Credit contul 211,,Materiale”,
subcontul 2111 ,,Materii prime şi materiale de bază” 1287629,63 lei
 Reflectarea consumului de combustibil de către automobilul administratorului în timpul
deplasării acestuia (anexa 24):
Debit contul 713 ,,Cheltuieli administrative” 2522,05 lei
Subcontul 7138 „Alte cheltuieli administrative”
Credit contul 211,,Materiale”,
subcontul 2114 ,,Combustibil” 2522,05 lei
Obiectele de mică valoare şi scurtă durată - bunuri valoarea unitară a cărora nu
depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie sau pragul de semnificaţie prevăzut în politicile contabile,
indiferent de durata de serviciu sau cu o durată de serviciu nu mai mare de un an, indiferent de
valoarea unitară (de exemplu, instrumente şi dispozitive cu destinaţie generală şi specială, utilaj
de schimb, ambalaj tehnologic, inventar de producţie, îmbrăcăminte şi încălţăminte specială,
dispozitive de protecţie, lenjerie, construcţii şi dispozitive provizorii, inventar sportiv şi turistic şi
alte obiecte similare).
 Reflectarea procurării uneltelor, conform registrului de procurări (anexa 22):
Debit contul 213 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată”,
subcontul 2131 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată în stoc” 3210 lei
 Reflectarea sumei TVA aferentă uneltelor procurate (anexa 22):
subcontul 5344 ,,Datorii privind taxa pe valoare adăugată” 642 lei
Pentru darea în exploatare a OMVSD se utilizează următoarele particularități:
 dacă costul de intrare a OMVSD nu depășește 1/6 din limita prevăzută de legislație, tunci
OMVSD se transmit în exploatare în sumă totală;
 pentru activele cu costul de intrare mai mare de 1/6 din limita prevăzută la transmiterea în
exploatare se va calcula uzura OMVSD.
Pentru darea în exploatare a rechizitelor de birou procurate la entitatea ”ARAMA R” SRL
s-au înregistrat următoarele formule contabile:
 Reflectarea dării în exploatare a Adaptorului, utilizat în secția de producere, care nu
depășește limita prevăzută de legislație (anexa 25):
Debit contul 821 ,, Costuri indirecte de producție”, 625 lei
Credit contul 213 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată”,
subcontul 2131 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată în stoc” 625 lei
 Reflectarea dării în exploatare a Ciocanului orient 0,3 kg, utilizat în secția de producere,
care nu depășește limita prevăzută de legislație (anexa 25):
Debit contul 821 ,, Costuri indirecte de producție” 209,37 lei
subcontul 2131 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată în stoc” 209,37 lei
Pentru darea în exploatare a OMVD ce depășesc limita stabilită de legislație, la entitatea
analizată se întocmește următoarele formule contabile:
 Reflectarea dării în exploatare a echipamentelor de protecție (anexa 26):
Debit contul 213 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată”,
subcontul 2132 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată în exploatare” 112460,45 lei
subcontul 2131 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată în stoc” 112460,45 lei
 Reflectarea calculului uzurii OMVSD (anexa 27):
Debit contul 821 ,,Costuri indirecte de producție” 47657,21 lei
Credit contul 214 ,,Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată”,
subcontul 2141 ,,Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată” 47657,21 lei
 Reflectarea calculului uzurii echipamentelor de protecție la scoaterea din uz (anexa 27):
4.3. Contabilitatea produselor și a mărfurilor
Producţia în curs de execuţie - bunuri care nu au trecut toate stadiile de prelucrare

prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor tehnice şi recepţiei sau
necompletate în întregime, precum şi costurile aferente serviciilor şi lucrărilor în curs de
execuţie.
Formulele contabile aferente producției în curs de execuție:
 Reflectarea producției în curs de execuție la începutul perioadei de gestiune (exemplu
convențional 4.3):
Debit contul 811 ,,Activitatea de bază” 2500 lei
Credit contul 215 ,,Producția în curs de execuție”,
subcontul 2151 ,,Produse în curs de execuție” 2500 lei
 Reflectarea producției în curs de execuție la sfârșitul perioadei de gestiune (exemplu
convențional 4.4):
Debit contul 215 ,,Producția în curs de execuție”,
subcontul 2151 ,,Produse în curs de execuție” 4200 lei
Credit contul 811 ,,Activitatea de bază” 4200 lei
În baza analizei conturilor 216 (anexa 28), constatăm că la entitatea ,,ARAMA R” SRL, la
sfârșitul trimestrului IV al anului 2020, volumul producției efective este de 2516752,15 lei.
Costul de intrare a stocurilor fabricate (de exemplu, a produselor finite şi
semifabricatelor) coincide cu costul efectiv al acestora care include:
1) costul materiilor prime şi materialelor utilizate nemijlocit în procesul de producţie;
2) costurile cu personalul încadrat nemijlocit în procesul de producţie, contribuţiile de
asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală ale angajatorului;
3) costurile indirecte de producţie care se contabilizează în modul stabilit în pct.28-31 din
prezentul standard;
4) costurile îndatorării capitalizate conform SNC "Costurile îndatorării".
Pentru a reflecta producția finită obținută din activitatea de bază, înregistrăm următoarea
formulă contabilă:
 Reflectarea producției finite obținute în anul 2020, trimestrul IV (anexa 28):
Debit contul 216 ,,Produse”,
subcontul 2161 ,,Produse finite” 2516752,15 lei
Credit contul 811 ,,Activitatea de bază” 2516752,15 lei
La vânzarea produselor finite către cumpărători se vor înregistra următoarele formule
contabile:
 Reflectarea vânzării vopselii, conform facturii fiscale seria AAH nr. 9685267 din
31.10.2020 (anexa 29):
Debit contul 221 ,,Creanțe comerciale”,
subcontul 2211 ,,Creanțe comerciale din țară” 1797,95 lei
Credit contul 611 ,,Venituri din vânzări”,
subcontul 6111 ,,Venituri din vânzarea produselor” 1797,95 lei
 Reflectarea TVA din vânzarea produselor:
Credit contul 534 ,,Datorii față de buget”,
 Reflectarea valorii contabile a produselor vândute (anexa 30):
Debit contul 711 ,,Costul vânzărilor”,
subcontul 7111 ,,Valoarea contabilă a produselor vândute” 985,25 lei
Credit contul 216 ,,Produse”,
În unele cazuri produsele sunt transportate cumpărătorilor cu transportul entității
”ARAMA R” SRL, iar alteori cu transportul propriu al clienților. În primul caz este necesar de
întocmit foaia de parcurs. Foaia de раrсurs pentru autocamioane DAA 12988624 (аnеха 31) este
întocmită реntru luna octombrie 2020 реntru vehiculul de mаrса Меrсеdes Sprinter destinat
pentru trаnsроrtаrеа рrоdusеlоr fabricate de mobile si a marfurilor pe teritoriul RM .
Mărfurile - bunuri procurate de entitate în vederea revînzării sau produse transmise spre
vînzare magazinelor proprii. În categoria mărfurilor, de asemenea, se includ clădirile, terenurile
şi alte bunuri imobiliare deţinute pentru vînzare.
Conform bilanțului contabil (anexa 7), observăm că entitatea ,,ARAMA R” SRL are în stoc
mărfuri în valoare de 15585549 lei.
 Reflectarea vânzării mărfurilor entității ”Calzemio” SRL, conform registrului de vânzări
(anexa 32 ):
subcontul 6112 ,,Venituri din vânzarea mărfurilor” 40065,52 lei
 Reflectarea TVA din vânzarea mărfurilor (anexa 32):
4.4. Contabilitatea creanțelor
În conformitate cu S.N.C. "Creanțe și investiții financiare", creanțele reprezintă drepturi

ale entității ce decurg din tranzacții sau evenimente trecute și din stingerea cărora se așteaptă
intrări (majorări) de resurse care încorporează beneficii economice. Cu orice client al
întreprinderii se încheie un contract comercial în care se indică obiectul contractului, suma
contractului, termenul de scadenţă, adresele juridice ale părţilor participante la încheierea
contractului şi alte condiţii suplimentare.
La recunoaşterea iniţială, creanţele se evaluează la valoarea nominală, inclusiv impozitele
şi taxele calculate în conformitate cu legislaţia în vigoare (de exemplu, taxa pe valoarea
adăugată, accize, alte impozite şi taxe).
Creanţele comerciale cuprind creanţele privind bunurile vîndute, serviciile prestate şi
lucrările executate
La entitatea “ARAMA R” SRL au fost înregistrate următoarele creanțe comerciale în urma
vânzării produselor , reflectate prin formulele contabile de mai jos:
 Reflectarea vânzării produselor (anexa 32):
 Reflectarea TVA aferentă vânzării (anexa 32) :
Pentru evidența avansurilor acordate se utilizează contul de activ 224 ,,Avansuri acordate
curente”. În debitul acestui cont se înregistrează acordarea unui avans, în creditul contului se
reflectă decontarea avansului achitat. Soldul inițial și final este debitor și ne arată valoarea
avasurilor acordate persoanelor juridice.
 Reflectarea stingerii avansului acordat anterior cu datoria (anexa 33 ):
Debit contul 521 ,,Datorii comerciale curente”,
Credit contul 224 ,,Avansuri acordate curente”,
subcontul 2243 ,,Avansuri acordate pentru stocuri” 28662,13 lei
Creanţele bugetului includ: impozitele şi taxele achitate în avans/rate, sumele plătite în plus
la buget, diferenţa dintre suma TVA trecută în cont şi calculată, suma TVA aferentă avansurilor
primite, impozitele indirecte spre restituire, alte creanţe ale bugetului în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
Creanţele personalului cuprind: avansurile acordate în contul salariului, sumele acordate
titularilor de avans, creanţele privind recuperarea prejudiciului material, alte creanţe ale
personalului.
Formulele contabile înregistrate la acordarea unui avans administratorului Arama Igor:
 Reflectarea acordării unui avans titularului pentru cheltuieli de deplasare (anexa 34):
Debit contul 226 ,,Creanțe ale personalului”,
subcontul 2261 ,,Creanțe ale titularului de avans” 3800 lei
Credit contul 241 ,,Casa”,
subcontul 241 ,,Casa în monedă națională” 3800 lei
 Reflectarea justificării cheltuielilor privind cazarea (anexa 35):
subcontul 7137 ,,Cheltuieli privind delegarea personalului administrativ” 2200 lei
Credit contul 226 ,,Creanțe ale personalului”,
 Reflectarea cheltuielilor privind diurna (anexa 35):
 Reflectarea cheltuielilor privind transportul (anexa 35):
4.5. Contabilitatea numerarului
Mijloace băneşti - disponibilităţi băneşti în casierie, depozite, conturi de decontare,

valutare şi în alte conturi la bănci.
Pentru păstrarea numerarului, precum şi pentru efectuarea decontărilor în numerar la
întreprindere, este destinată casieria. Contabilitatea disponibilităţilor băneşti din casieriea
întreprinderii se organizează în conformitate cu “Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă
în economia naţională a Republicii Moldova”.
,,ARAMA R" SRL cod fiscal 1003600038197 deține соnturi curente în mоnеdă națională
în banca соmегсiаlă BC “ MOLDOVA-AGROINDBANK’’ SA fil. M. Costin cod IBAN-
MD63AG000000022511912320 .
Generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea numerarului nelegat şi legat în
casierie în monedă naţională şi valută străină este destinat contul 241 “Casa”. Acesta este un cont
de activ. În debit se înregistrează încasările de numerar, iar în credit – ieşirile de numerar în baza
documentelor justificative întocmite. Soldul contului este debitor şi reprezintă numerarul existent
în casieria entităţii la finele perioadei de gestiune.
Pentru suma primită în casierie se perfectează dispoziţia de încasare.Acest document se
completează în toate cazurile, indiferent de sursa de provenire a numerarului. Plătitorilor li se
înmânează ca confirmare o chitanţă care se detaşează de la dispoziţia de încasare. La ridicarea
numerarului din casierie se perfectează dispoziţia de plată, în care se indică cui şi în ce scop este
eliberat numerarul, suma şi data eliberării. Documentul este semnat de conducător, contabilul-şef
şi casier, iar beneficiarul prin semnătura sa confirmă faptul primirii numerarului. Dispoziţiile de
plată şi de încasare se înregistrează într-un registru special de înregistrare a dispoziţiilor de
încasare şi dispoziţiilor de plată. După aceasta ele se transmit casierului spre executare (dar
nicidecum plătitorului sau beneficiarului).
La entitatea „ARAMA R” SRL au avut loc următoarele fapte economice aferente fluxului
de numerar, înregistrându-se următoarele formule contabile:
 Reflectarea încasării numerarului în urma stingerii creanței cumpărătorului (anexa 36):
Debit contul 241 ,,Casa”,
subcontul 2411 ,,Casa în monedă națională” 55253,25 lei
Credit contul 221 ,,Creanțe comerciale”,
subcontul 2211 ,,Creanțe comerciale în țară” 55253,25 lei
 Reflectarea ahitării datoriei față de furnizori (anexa 37):
Debit contul 521 ,,Datorii comerciale”,
Credit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională”,
subcontul 2421 ,,Numerar la conturi nelegat” 13950 lei
 Reflectarea depunerii banilor în cont curent, prin intermediul delegatului Postolachi
Clavdia, perfectându-se ordinul de încasare nr. 85130 din 25.11.2020 (anexa 38):
Debit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională”,
subcontul 2411 ,,Casa în monedă națională” 101750 lei
Evidenţa analitică a mijloacelor băneşti la contul curent în valută naţională se ţine pe bănci
comerciale la care au fost deschise conturile curente. Pentru evidenţa sintetică este destinat
contul de activ 242„Conturi curente în monedă naţională”. În debitul contului 242 se reflectă
intrarea mijloacelor băneşti, în creditul 242 – plăţile. Soldul contului este debitor şi reprezintă
suma mijloacelor băneşti la finele perioadei de gestiune şi se înregistrează în capitolul II a
bilanţului contabil.
Formulele contabile aferente intrării și ieșirii de mijloace bănești de la conturile curente ale
entității ,,ARAMA R” SRL sunt următoarele:
 Reflectarea achitării datoriei față de furnizor de la contul curent (anexa 39):
 Reflectarea încasării creanței cumpărătorului la contul curent (anexa 40):
Debit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională”,
Credit contul 221 ,,Creanțe comerciale”,
subcontul 2211 ,,Crențe comerciale din țară” 50000 lei
 Reflectarea achitării datoriei pentru serviciile de curățare (anexa 40):
Debit contul 544 ,,Alte datorii curente”,
subcontul 5443 ,, Alte datorii calculate curente” 2320,50 lei
subcontul 2421 ,,Numerar la conturi nelegat” 2320,50 lei
Pentru că entitatea importă și exportă marfă din străinătate, ea utilizează conturile

curente în valută străină pentru efectuarea diverselor operațiuni în acest sens.
Evidența sintetică a tranzacțiilor externe efectuate prin intermediul contului valutar este
efectuată cu ajutorul contului de activ 243 Conturi curente în valută străină. În debitul contului
respectiv se înregistrează încasarea numerarului în contul curent în valută străină, iar în credit –
utilizarea numerarului în valută străină din contul curent în valută străină. Soldul este debitor,
reprezentând suma numerarului în cont la finele perioadei de gestiune.
 Reflectarea achităriei datoriei față de furnizorul străin (anexei 41):
Debit contul 521 „Datorii comerciale”,
subcontul 5212 „Datorii comerciale în străinătate” 121373,41 lei
Debit contul 243 „Conturi curente în valută străină”,
subcontul 2431 „Numerar la conturi în țară” 121373,41 lei
CAPITOLUL V. CONTABILITATEA CAPITALULUI PROPRIU
5.1. Contabilitatea capitalului social
Conform SNC ,,Capital propriu și Datorii” capitalul propriu reprezintă mărimea rămasă
în activele entităţii după scăderea datoriilor.
Capitalul propriu include capitalul social, capitalul suplimentar, capitalul neînregistrat,
capitalul nevărsat, capitalul retras, rezervele, profitul nerepartizat (pierderea neacoperită), alte
elemente ale capitalului propriu.
Capitalul social reprezintă valoarea totală a părţilor sociale ale proprietarilor
entităţii.Constituirea capitalului social se contabilizează în mărimea indicată în actele de
constituire ale entităţii şi/sau în alte documente prevăzute de legislaţie.
Conform Extrasului din registrul de stat al persoanelor juridice (anexa 4), capitalul social a
fost în valoare de 2720997 lei, înregistrându-se următoarea formulă contabilă:
 Reflectarea constituirii capitalului social în mărime de 2720997 lei (anexa 4):
Debit contul 313 ,,Capital nevărsat”, 2720997 lei
subcontul 3131 ,,Capital nevărsat privind părțile sociale neachitate de proprietari”
Credit contul 311 ,,Capital social” 2720997 lei
La înregistrarea entității se va înregistra următoarea formulă contabilă:
 Reflectarea primirii aporturilor bănești ale fondatorilor la capitalul social (anexa 4):
Debit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională”, 2720997 lei
subcontul 2421 ,,Numerar la conturi nelegat
Credit contul313 ,,Capital nevărsat”, 2720997 lei
subcontul 3131 ,,Capital nevărsat privind părțile sociale neachitate de proprietari”
Reducerea capitalului social se contabilizează ca diminuare a acestuia concomitent cu:
 diminuarea capitalului nevărsat, dacă proprietarii nu au depus integral aporturile
subscrise în termenele stabilite de legislaţia în vigoare;
 diminuarea pierderilor anilor precedenţi ale entităţii la acoperirea acestora;
 diminuarea capitalului retras la anularea părţilor sociale achiziţionate, răscumpărate sau
dobîndite anterior;
5.2. Contabilitatea rezervelor
Rezervele sunt alocări de mijloace pentru acoperirea anumitor cheltuieli neprevăzute.

Acestea includ: capital de rezervă, rezerve statutare și alte rezerve.Rezervele se constituie pe
seama profitului sau altor surse prevăzute de legislaţie şi se utilizează în baza deciziei organului
de conducere împuternicit al entităţii.
A
d
i
p
C
u
a
s
R
v
z
r
e
t
l
ă
Constituirea rezervelor se înregistrează ca diminuare a profitului sau altor surse permise de
legislaţie şi majorare a rezervelor. Utilizarea rezervelor se contabilizează ca diminuare a
rezervelor şi majorare a elementelor capitalului propriu sau datoriilor entităţii.
Clasificarea rezervelor este reprezentată în figura 5.1.
Sursa:elaborat de autor
Figura 5.1. Clasificarea rezervelor
Examinând Situațiile modificărilor capitalului propriu (anexa 6), observăm că entitatea

,,FOSEGAMIV” SRL nu are rezerve.
Pentru a reflecta formarea rezervelor, voi utiliza exemplul convențional nr. 5.1:
 Reflectarea majorării rezervelor statutare pe seama profitului anului precedent:
Debit contul 322 ,,Rezerve statutare”
Credit contul 332 ,,Profit nerepartizat al anilor precedenți”
 Reflectarea majorării altor rezerve pe seama capitalului social:
Debit contul 323 „Alte rezerve”
Credit contul 311 „Capital social”
5.3. Contabilitatea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite)

5000 lei
5000 lei
8500 lei
Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) include: profitul net (pierderea netă) al

8500 lei
perioadei de gestiune, profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi, profitul

utilizat al perioadei de gestiune, corecţiile rezultatelor anilor precedenţi
Rezultatul financiar aferent perioadei de gestiune – reprezintă profitul net sau pierderea
netă obținută în anul de gestiune curent ca urmare a desfășurării activității economice.
Rezultatul financiar se determină ca diferență dintre venituri și cheltuieli, iar în
contabilitate se calculează prin deschiderea contului 351 ,,Rezultat financiar total”.
Pentru determinarea profitului perioadei de gestiune până la impozitare, la entitatea
analizată se vor înregistra următoarele operațiuni economice:
 Reflectarea decontării veniturilor acumulate la finele anului (anexa 42):
Debit contul 611 ,,Venituri din vânzări” 26712831,11 lei
Debit contul 612 „Alte venituri din activitatea operațională” 2125700,29 lei
Debit contul 622 ,,Venituri financiare” 4652919,25 lei
Credit contul 351 ,,Rezultat financiar total” 33491450,65 lei
 Reflectarea decontării cheltuielilor acumulate la finele anului (anexa 42):
Debit contul 351 ,,Rezultat financiar total” 31350215,48 lei
Credit contul 711 ,,Costul vânzărilor” 19542327,21 lei
Credit contul 712 „Cheltuieli de distribuire” 86358,78 lei
Credit contul 713 ,,Cheltuieli administrative” 2937570,94 lei
Credit contul 714 ,,Alte cheltuieli din activitatea operațională” 3156048,97 lei
Credit contul 721 ,,Cheltuieli cu active imobilizate” 5627909,58 lei
Din aceste operațiuni rezultă că profitul perioadei de gestiune până la impozitare este
pozitiv, așadar este necesar calculul impozitului pe venit :
Rezultatul Financiar Total = 33491450,65 - 31350215,48 = 1828958 lei (profit);
Impozitul pe venit = 1828958 *12% = 219475 lei;
Profitul net = 1828958 – 219475 = 1609483 lei;
 Reflectarea calcului Impozitului pe venit
Debit contul 731 „Cheltuieli privind impozitul pe venit” 219475 lei
Credit contul 534 „Datorii față de buget”,
subcontul 5341 „ Datorii privind impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător şi
profesională” 219475 lei
 Reflectarea decontării cheltuielilor privind impozitul pe venit (anexa 42):
Debit contul 351 ,,Rezultat financiar total” 219475 lei
Credit contul 731 ,, Cheltuieli privind impozitul pe venit” 219475 lei
 Reflectarea profitului net obținute (anexa 6):
Debit contul 333 ,,Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” 1609483 lei
Credit contul 351 ,,Rezultat financiar total” 1609483 lei
Datorită faptului că profitul poate fi utilizat pe perioada anului, în evidența contabilă
utilizarea profitului se înregistrează la contul de activ 334 ,,Profit utilizat al perioadei de
gestiune”.
În debitul acestui cont se va înregistra suma profitului utilizat, iar în creditul acestui cont –
decontarea profitului utilizat.
CAPITOLUL VI. CONTABILITATEA DATORIILOR
6.1. Contabilitatea datoriilor comerciale
Datorii comerciale– reprezintă datoriile care apar în urma operaţiilor comerciale ale
întreprinderii. Acestea includ datorii faţă de furnizori şi antreprenori privind materiile prime,
mărfurile, imobilizările primite, precum şi pentru prestările de servicii, valoarea cărora nu este
achitată încă.
Datoriile comerciale includ datoriile faţă de:
1) furnizori privind bunurile şi serviciile procurate;
2) cumpărători privind avansurile primite în contul livrării ulterioare
de bunuri şi servicii etc.
Datoriile comerciale se contabilizează pe măsura procurării bunurilor şi primirii serviciilor

procurate ca majorare concomitentă a valorii activelor, costurilor/cheltuielilor şi a datoriilor
curente.
Evidența analitică a datoriilor comerciale se ține pe fiecare furnizor, antreprenor, pe
termene de apariție și achitare a datoriilor.
Pentru evidența sintetică a datoriilor comerciale este destinat contul de pasiv 521 ,,Datorii
comerciale curente”.
Exemple de operațiuni contabile la contul de pasiv 521 ,,Datorii comerciale curente”sunt
următoarele:
 Reflectarea procurării materialelor de la furnizor (anexa 43):
 Reflectarea achitării datoriei față de furnizor (anexa 44):
Credit contul 242,,Conturi curente în monedă națională”,
Pentru evidența avansurilor primite se utilizează contul de pasiv 523 ,,Avansuri primite
curente”. În debitul acestui cont se înregistrează decontarea avansului primit, în credit – primirea
unui avans. Soldul inițial și final este creditor și ne arată valoarea avansurilor primite de către
entitatea într-o anumită perioadă de gestiune.
6.2. Contabilitatea datoriilor față de personal

Decontările cu personalul au drept scop „recunoașterea inițială sub formă de cheltuieli a
drepturilor de personal cuvenite angajaților, înregistrarea sumelor rezultate din calculul
contribuțiilor, impozitului și altor obligații datorate de entitate și de angajat, respectiv, calculul
salariului net și înregistrarea plății acestuia”.
Datoriile față de personal reprezintă obligațiile entității față de salariat pentru munca
prestată, precum și recompensele garantate de și alte plăți suplimentare. Acestea se împart în:
 Datorii salariale
 Datorii privind alte operațiuni
În cazul angajării personalului la lucru, la ,,ARAMA R” SRL se depune o cerere de
angajare.Cererea de angajare reprezintă solicitarea trimisă de către un candidat unui reprezentant
al companiei în care acesta dorește să își înceapă activitatea. În cererea de angajare este necesar
să fie menționate următoarele detalii: experiența profesională legată de postul vizat, referințele,
punctele forte ale candidatului. Odată cu angajarea la entitatea dată, fiecărei persoane angajate i
se perfectează fișa personală, în care se specifică numele, prenumele, datele personale din
buletinul de identitate și funcția exercitată (anexa 45)
De asemenea, angajatul trebuie să completeze o cerere privind acordarea scutirilor
(anexa 46). Cererea se îndeplinește în scopul determinării mărimii și categoriei scutirii care
urmează a fi acordată angajatului, anexând la ea documentele certificatoare ale acestui drept.
Această cerere se depune de către persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova la locul de
muncă de bază la data stabilită pentru începerea muncii. Nu este obligat să prezinte anual această
cerere lucrătorul care nu și-a schimbat locul de muncă. Scutirile se acordă sau se anulează
începând cu luna următoare celei în care a fost depusă (retrasă) cererea.
Unul dintre principalele documente în care se duce evidența timpului de muncă în cadrul
entității ,,ARAMA R” SRL este tabelul de pontaj (anexa 47).
Pentru generalizarea informației privind retribuirea muncii salariaților se utilizează contul
de pasiv 531 ,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii”. Soldul inițial este creditor
și ne arată suma datoriilor față de personal privind remunerarea muncii la începutul perioadei de
gestiune. În creditul acestui cont se reflectă apariția datoriile față de personal privind retribuirea
muncii, iar în debitul acestui cont se înregistrează sumele achitate și reținute. Soldul final al
acestui cont este creditor și reprezintă datoriile întreprinderii față de personal privind retribuirea
muncii la finele perioadei de gestiune.
La entitatea ,,ARAMA R” SRL este utilizat sistemul de salarizare în regie. Forma de
retribuire după timp include 2 sisteme de salarizare:
a) sistemul simplu;
b) sistemul premial.
Sistemul simplu de salarizare pe unitate de timp prevede calcularea salariului numai în
dependență de numărul de ore, zile lucrate. Salariul se determină:
Salariul = tarif pe oră * numărul de ore lucrate;
Sistemul premial de salarizare pe unitate de timp prevede în afară de salariul calculat
după timpul lucrat şi un premiu stabilit în dependenţă de coeficientul participării în muncă sau de
calitatea muncii efectuate.
Salariul = salariul tarifar lunar + suma premiilor stabilite în % faţă de salariul tarifar
Voi reflecta calculul salariului total conform sistemului premial de salarizare, utilizând
exemplul convențional 5.1:
 salariul tarifar pe oră = 5800 / 183 = 31,69 lei / oră
 salariul pentru timpul efectiv lucrat = 31,69 lei / oră * 136 ore = 4309,84 lei
 suma primei = 4309,84 lei * 25% = 1077,46 lei
 salariul total = 4309,84 lei + 1077,46 lei = 5387,30 lei
În contabilitate, calculul salariului se reflectă în dependență de secția în care activează
angajatul. Formulele aferente calcului salariului la entitatea „ARAMA R” SRL:
 Reflectarea calculului salariilor personalului administrativ (anexa 48):

subcontul 7131 ,,Cheltuieli cu personalul administrativ” 195635,35 lei
subcontul 5311 „Datorii salariale” 195635,35 lei
 Reflectarea calculului salariilor personalului încadrat în activitatea de bază (anexa 48):
Debit contul 811 ,,Activități de bază” 907120,46 lei
subcontul 5311 ,,Datorii salariale” 907120,46 lei
 Reflectarea calculului salariilor personalului din secția auxiliară (anexa 48):
Debit contul 812 ,,Activități auxiliare” 12764,29 lei
Plata salariilor pentru luna martie este reflectată în contabilitate prin următoarea formulă
contabilă:
 Reflectarea plății salariului angajatului Grecu Andrei (anexa 49):
Debit contul 531 ,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii”,
subcontul 2411 ,,Casa în monedă națională” 10821,24 lei
Printre drepturile salariaților se numără și concediul de odihnă.
Cele patru etape de calcul a salariului aferent concediului de odihnă anual sunt:
1) Calcularea salariului mediu pentru o zi lucrătoare prin împărțirea salariului calculat
pentru ultimile 3 luni la numărul de zile lucrate de angajat în aceste 3 luni;
2) Determinarea coeficientului dintre zilele lucrătoare și cele calendaristice;
3) Calcularea salariului mediu pentru o zi calendaristică prin produsul dintre salariul mediu
pentru o zi lucrătoare și coeficientul dintre zilele lucrătoare și cele calendaristice;
4) Determinarea salariului aferent concediului de odihnă anual prin înmulțirea salariului
mediu pentru o zi calendaristică cu durata concediului.
Angajatului entității „ARAMA R” SRL, Pleșco Marina, din secția de producere i s-a
acordat concediu anual pe o perioadă de 5 zile calendaristice. Deși legislația în vigoare prevede
că durata concediului de odihnă nu trebuie să fie mai mică de 12 zile (în cazul în care este
divizat), la entitatea analizată a fost admis calculul concediului de odihnă pentru 5 zile.
Informația privind salariul calculat și timpul de muncă prestat în septembire, octombrie și
noiembrie este prezentată în tabelul 6.1:
Tabelul 6.1
Salariul și zilele lucrate pentru ultimile 3 luni
Nr Perioada Salariul, lei Zile lucrate Zile lucrătoare Zile
. calendaristice
1 Iulie 3056,93 23 23 31
2 August 4270 18 19 31
3 Septembrie 3056,93 21 22 30
Total 10380,97 62 64 90
Sursa: elaborat de autor în baza fișei de calcul a concediului plătit (anexa 50)
În baza datelor din tabelul 6.2, la entitatea „ARAMA R” SRL au fost efectuate
următoarele calcule pentru determinarea salariului aferent concediului de odihnă:
1) Determinăm salariul mediu pentru o zi lucrătoare:
10380,97: 62 = 167,43 lei/zi
2) Calculăm coeficientul dintre zilele lucrătoare și cele calendaristice:
K = 64 : 90 = 0,7111
3) Calculăm salariul mediu pe zi:
167,43 lei/zi × 0,7111 = 166,7Î2 lei/zi
4) Calculăm salariul aferent concediului acordat angajatului:
5 zile × 166,72 lei/zi = 833,35 lei
Calculul concediului de odihnă se contabilizează prin intermediul următoarei formule
contabile:
 Reflectarea calculului concediului de odihnă acordat angajatului Pleșco Marina din secția
de producere:
subcontul 7131 ,,Cheltuieli cu persoanlul administrativ” 833,35 lei
Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”,
Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se stabilește în conformitate cu
Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de
asigurări sociale, nr.289/2004. Determinarea indemnizației de către angajator se efectuează în
baza certificatului medical în original, pe suport de hârtie. Cuantumul lunar al indemnizației
plătite de către angajator constituie 75% din salariul mediu al angajatului. Angajatorul este
obligat să achite pentru primele 5 zile din concediul medical, dar nu mai mult de 15 zile
cumulative pe parcursul unui an.
Cele 4 etape de calcul a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă sunt:
1) Determinarea salariului mediu lunar realizat în ultimile 12 luni calendaristice
premergătoare lunii producerii riscului asigurat;
2) Calcularea salariului mediu pentru o zi calendaristică a lunii în care s-a aflat în concediu
medical;
3) Determinarea mărimii zilnice a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă în
dependență de stagiul de cotizare;
4) Calcularea sumei indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă achitată din
mijloacele financiare ale angajatorului.
Angajata entității „ARAMA R” SRL, Jenunchi Galina, s-a aflat în concediu medical în
perioada de la 23.09.2020 până la 27.09.2020 (anexa 51 ). Conform fișei de calcul a concediului
medical din 30.10.2020 (anexa 52), suma totală aferentă indemnizației pentru incapacitate
temporară de muncă a constituit 517,41 lei. În continuare vom analiza modul de calcul a
concediului medical:
1) Calculăm salariul mediu: S = 49671,76 : 12 = 4139,31 lei
2) Determinăm salariul mediu pentru o zi calendaristică:
Pentru luna octombrie: 4139,31 : 30 = 139,37 lei/zi
3) Calculăm suma indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă achitată din
mijloacele angajatorului: 5 zile × 139,37 lei/zi × 75% = 517,41 lei
Entitatea„FOSEGAMIV”SRL a înregistrat următoarele formule contabile aferente
calculului indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă:
 Reflectarea calculului indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă din
mijloacele angajatorului (anexa 52):
subcontul 7131 ,,Cheltuieli cu persoanlul administrativ” 517,41 lei
Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”,
Datoriile față de personal privind alte operațiuni apar în urma procurării sau achitării unor
sume de bani în folosul entității din contul propriu al angajatului, fără acordarea anticipată a
avansului. În acest caz, angajatul prezintă decontul de avans, factura, sau bonul fiscal pentru a
justifica cheltuielile suportate
 Reflectarea achitării datoriei față de furnizor pentru materialele procurate din sursele
proprii ale angajatului (anexa 53):
Debit contul 521 „Datorii comerciale”,
subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară” 3329,40 lei
Credit contul 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”,
subcontul 5321 „Datorii față de titularii de avans” 3329,40 lei
 Reflectarea achitării din casierie a datoriei față de angajatul entității (anexa 54)
Dedit contul 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”,
subcontul 5321 „Datorii față de titularii de avans” 2290 lei
Credit contul 241 „Casa”,
subcontul „Casa în monedă naţională” 2290 lei
6.3. Contabilitatea datoriilor față de buget
Pentru generalizarea informației privind existența și modificarea datoriilor față de buget

este destinat contul 534 „Datorii față de buget”, iar pentru evidența impozitului pe venit reținut
din salariu este destinat subcontul 5342 „Datorii privind impozitul pe venit din salariu”.
 Reflectarea reținerii impozitului pe venit din salariu pe luna decembrie (anexa 55):
Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”,
Credit contul 534 „Datorii față de buget”,
subcontul 5342 „Datorii privind impozitul pe venit din salariu” 36156,14 lei
Din salariul angajaților se mai rețin și următoarele rețineri sociale primele de asigurare
obligatorie de asistență medicală.
Evidența analitică a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și a contribuțiilor
individuale de asigurări sociale de stat obligatorii se ține pe tipurile lor, pe angajați în Registrul
de evidență la contrul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”.
Pentru evidența sintetică a decontărilor aferente contribuțiilor pentru asigurările sociale în
Fondul social se utilizează contul de pasiv 533 „Datorii privind asigurările sociale și
medicale”, 5332 „Datorii faţă de fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală”.Datoriile
entității față de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală se recunosc în luna în care
are loc îndreptarea salariilor spre plată. Modul de evidență a primelor de asigurare obligatorie de
asistență medicală ale angajatorului depinde de faptul dacă coincid sau nu lunile de calculare și
achitare a retribuțiilor.
Concomitent cu calcularea salariului, angajatorul calculează contribuții la asigurări sociale
de stat obligatorii și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală de la salariul calculat
și le recunoaște ca costuri și cheltuieli în perioada în care au fost calculate salariile angajaților.
La entitatea „ARAMA R” SRL, concomitent cu calcularea salariului, se vor înregistra
 Reflectarea calculului contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (24 %)
aferente sumelor salariilor angajaților încadrați în secția administrativă (anexa 56):
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7131 „Cheltuieli cu personalul administrativ” 12228,94 lei
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”,
subcontul 5331„Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat” 12228,94 lei
 Reflectarea calculului contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (24 %)
aferente sumelor salariilor angajațiilor încadrați în procesul de producție (anexa 56):
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”,
subcontul 5331„Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat” 54246,85 lei
În momentul plății salariului se va înregistra și reținerea primelor de asigurare obligatorie
de asistență medicală și contribuțiilor individuale de asigurări sociale (9%):
 Reflectarea reținerii primelor individuale de asigurare obligatorie de asistență medicală
din salariile angajaților (anexa 57):
Debit contul 531„Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, 16926,63 lei
subcontul 5311 „Datorii salariale”
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”, 16926,63 lei
subcontul 5332 „Datorii față de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală”
În conformitate cu codul fiscal unitatea есопоmiсă inregistrată са рlătitоr de TVA în
fiесаrе perioadă fiscală (lună) este obligată să determine și să achite de sine statător suma TVA
la buget. În mod simplificat suma TVA de achitat la buget constituie difеrеnțа dintre TVA
calculată și TVA deductibilă (trесută în cont).
Declarația privind TVA întocmită pentru luna octombrie 2020 de сătrе ,,ARAMA R" SRL
prezentată Serviciului Fiscal de Stat sectorul 106 Rișcani (anexa 58 ) conține următоаrеа
informație:
o suma TVA аfеrеntă livrărilоr de mărfuri și servicii – 444437,86 lei;
o suma TVA aferentă рrосurărilоr de mărfuri și servicii – 187141,21 lei;
o suma TVA spre deducere – 444162,38 lei;
o Suma TVA la buget – 275,48 lei.
 Reflectarea trecerii în cont a sumei TVA la începutul perioadei viitoare (anexa 58):
subcontul 2421 ,,Numerar la conturi nelegat” 275,48 lei
Agenții economici calculează și achită impozitele și taxele locale. Taxele locale se aplică
de către administrația publică locală în limitele competențelor și în conformitate cu Titlul 7 al
Codului Fiscal.
Taxa locală se determină prin produsul dintre cotă și baza de calcul sau poate fi egală cu
mărimea fixată de Legislația în vigoare.
Din taxele locale, entitatea ,,ARAMA R” SRL achită taxa pentru amenajarea teritoriului și
taxa pentru unitățile comerciale.
 Reflectarea calculului taxei pentru unitățile comerciale Conform dării de seamă pentru
taxele locale TL13 (anexa 59):
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”, 4300 lei
subcontul 7133 ,,Cheltuieli cu impozitele și taxele, cu excepția impozitului pe venit”
Credit contul 534 ,,Datorii față de buget”, 4300 lei
subcontul 5346 ,,Datorii privind alte impozite și taxe”
r
u
t
n
x
.I
f
c
V
ț
a
p
o
l
A
ă
z
â
v
d
r
u
t
i
n
e Capitolul VII. CONTABILITATEA VENITURILOR ȘI A
Venituri din
CHELTUIELILOR
7.1. Contabilitatea veniturilor
Veniturile sunt creşteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de

gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor
care au drept rezultat creşteri ale capitalului propriu, cu excepţia creşterilor legate de contribuţiile
proprietarilor.
Veniturile se clasifică după cum urmează:
Figura 7.1. Clasificarea veniturilor
Veniturile din prestarea serviciilor sunt veniturile din executarea de către entitate a unor

lucrări pe parcursul unei anumite perioade de timp (de exemplu, venituri din serviciile de
transport, reparaţie, intermediere, consultanţă, instruire, agrement-sport, instalare a utilajului,
telefonie, internet, turism).
vînzarea produselor şi mărfurilor - venituri din comercializarea
bunurilor produse de entitate sau cumpărate pentru a fi revîndute, inclusiv terenurile şi
alte imobilizări deţinute în scopuri revînzării.
Aceste venituri se evidențiază la contul de pasiv 611 ,,Venituri din vânzări”. În debitul
acestui se înregistrează decontarea acestora la rezultatul financiar, în credit – acumularea
veniturilor din vânzarea mărfurilor, produselor, prestarea serviciilor, executarea lucrărilor.
La entitatea analizată s-au înregistrat următoarele operațiuni aferente veniturilor:
 Reflectarea venitului din vânzarea produselor (anexa 60):
subcontul 2211 ,,Creanțe comerciale din țară 863,64 lei
Credit 611 ,,Venituri din vânzări”,
 Reflectarea TVA din vânzări (anexa 60):
 Reflectarea venitului din vânzarea materialelor (anexa 61):
Debit contul 234 ,,Alte creanțe curente”,
subcontul 2342 ,,Creanțe privind ieșirea altor active circulante” 14491,65 lei
Credit 612 ,,Alte venituri din activitatea operațională”,
subcontul 6121 ,,Venituri din ieșirea altor active circulante” 14491,65 lei
 Reflectarea TVA din vânzarea materialelor (anexa 61):
Debit contul 234 ,,Alte creanțe curente”,
subcontul 2341 ,, Creanțe privind ieșirea altor active circulante” 2898,33 lei
7.2. Contabilitatea cheltuielilor

Cheltuieli - diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în perioada de gestiune sub
formă de ieşiri, reduceri ale valorii activelor sau de creşteri ale datoriilor care contribuie la
diminuări ale capitalului propriu (rezultatului financiar), altele decît cele rezultate din distribuirea
acestuia proprietarilor.
Cheltuielile activităţii operaţionale sunt cheltuielile determinate de procesul desfăşurării
activităţii operaţionale a entităţii.
 Reflectarea valorii contabile a produselor vândute (anexa 30):
Debit contul 711 ,,Costul vânzărilor”,
subcontul 7111 ,,Valoarea contabilă a produselor vândute” 10845166,70 lei
Credit contul 216 ,,Produse”,
 Reflectarea calculului salariilor personalului administrativ (anexa 62):
subcontul 7131 ,,Cheltuieli cu personalul administrativ” 195635,55 lei
De asemenea la calculul unor taxe locale, operațiunile respective se vor contabiliza în
debitul contului 713 ,,Cheltuieli administrative”:
 Reflectarea calculului taxei pentru amenajarea teritoriului (anexa 59):
Debit contul713 „Cheltuieli administrative”, 2220 lei
subcontul 7133 ,,Cheltuieli cu impozitele și taxele, cu excepția impozitului pe venit”
Credit contul 534 ,,Datorii față de buget”, 2220 lei
subcontul 5346 ,,Datorii privind alte impozite și taxe”
 Reflectarea reținerii comisionului (anexa 40):
subcontul 7138 ,,Alte cheltuieli administrative” 302 lei
 Reflectarea calculului amotizării mijloacelor fixe utilizate în procesul de desfacere
(anexa 63):
Debit contul 712 ,,Cheltuieli de distribuire”,
subcontul 7122 „ Cheltuieli privind amortizarea, întreţinerea şi reparaţia activelor
imobilizate cu destinaţie comercială” 22306,24 lei
Cheltuielile altor activităţi se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente
concomitent cu majorarea datoriilor curente, amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale,
diminuarea stocurilor, creanţelor, costurilor activităţilor de bază şi/sau auxiliare etc.
După aceasta în contul 351 ,,Rezultatul financiar total” se determină profitul (pierdere)
netă al anului de gestionare. Dacă suma totala a veniturilor depăşeşte suma cheltuielelor,
întreprinderea obţine profit.
După înregistrarea profitului net (pierderei nete) al perioadei de gestiune , contul 351 se
închide și nu se oglindește în rapoartele financiare.
Modul de contabilizare și includere a veniturilor și cheltuielilor la rezultatul financiar a fost
analizat în capitolul V al prezentei lucrări.
CAPITOLUL VIII. CONTABILITATEA MANAGERIALĂ
Entităţile care desfăşoară activităţi de producţie şi/sau de prestări servicii au obligaţia să
ţină contabilitatea costurilor de producţie şi să calculeze costul produselor fabricate/serviciilor
prestate. Costurile de producţie se recunosc în baza contabilităţii de angajamente în perioada în
care acestea au fost efectiv suportate.
Contul 811 "Activităţi de bază" este destinat generalizării informaţiei privind costurile de
producţie şi costul produselor fabricate/serviciilor prestate.
Contul 811 "Activităţi de bază" este un cont de activ (calculaţie). În debitul acestui cont
se înregistrează soldul iniţial al producţiei în curs de execuţie şi costurile directe şi indirecte de
producţie în corespondenţă cu creditul conturilor: 113, 124, 126, 133, 211, 212, 213, 214, 215,
216, 217, 226, 521, 522, 531, 532, 533, 538, 812, 821 etc.
În creditul contului 811 "Activităţi de bază" se înregistrează costul efectiv al produselor
fabricate/serviciilor prestate, rebutului definitiv, deşeurilor recuperabile, precum şi soldul final al
producţiei în curs de execuţie în corespondenţă cu debitul conturilor: 212, 215, 216, 711, 714,
723 etc.
Formulele contabile aferente consumurilor în activitatea de bază:
 Reflectarea calculului salariilor personalului încadrat în activitatea de bază (anexa 64):
 Reflectarea consumului de materiale în activitatea de bază (anexa 64):
Credit contul 211 ,,Materiale”,
subcontul 2111 ,,Materii prime și materiale de bază” 420420,71 lei
Contul 812 "Activităţi auxiliare" este destinat generalizării informaţiei privind costurile
de producţie şi costul produselor fabricate/serviciilor prestate aferente activităţilor auxiliare.
Contul 812 "Activităţi auxiliare" este un cont de activ (calculaţie). În debitul acestui cont
se înregistrează soldul iniţial al producţiei în curs de execuţie şi costurile directe şi indirecte de
producţie, iar în creditul contului 812 "Activităţi auxiliare" se reflectă costul efectiv al produselor
fabricate/serviciilor prestate, rebutului definitiv, deşeurilor recuperabile, soldul final al producţiei
în curs de execuţie.
Costurile indirecte de producţie se contabilizează separat de costurile activităţilor de bază
şi auxiliare şi se înregistrează ca majorare a costurilor indirecte de producţie şi majorare a
datoriilor curente, amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale, diminuare a stocurilor,
costurilor activităţilor auxiliare etc.
Costurile indirecte de producţie includ:
1) amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale cu destinaţie de producţie;
2) costurile de întreţinere, deservire şi reparaţie a imobilizărilor corporale cu
destinaţie de producţie;
4) retribuţiile calculate şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi
primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală ale personalului administrativ şi de
deservire a subdiviziunilor de producţie ale entităţii;
5) costurile aferente perfecţionării tehnologiilor, organizării producţiei, îmbunătăţirii
calităţii produselor/serviciilor;
6) costul (uzura) obiectelor de mică valoare şi scurtă durată utilizate în
subdiviziunile de producţie ale entităţii;
10) costurile serviciilor activităţilor auxiliare aferente fabricaţiei produselor/prestării
serviciilor (de exemplu, energiei electrice şi termice de producţie proprie);
11) alte costuri indirecte legate de gestiunea şi deservirea subdiviziunilor de
producţie.
Contul 821 "Costuri indirecte de producţie" este destinat generalizării informaţiei privind
costurile aferente gestiunii şi deservirii subdiviziunilor de producţie ale entităţii.
Contul 821 "Costuri indirecte de producţie" este un cont de activ (colectare - repartizare).
În debitul acestui cont se înregistrează majorarea costurilor indirecte de producţie, iar în credit se
reflectă repartizarea costurilor indirecte de producţie în corespondenţă cu debitul conturilor: 714,
811, 812
 Reflectarea calculului amortizării lunare a utilajului utilizat în activitatea de producție
(anexa 65):
 Reflectarea calculului uzurii OMVSD utilizate în procesul de producție
 Casarea costurilor indirect de producție în costul activității de bază (anexa 65):
Credit contul 821 ,,Costuri indirecte de producție” 31652,49 lei
S
r
c
n
f
ț
a
u
t
i
e
Capitolul IX. ÎNTOCMIREA SITUAȚIILOR FINANCIARE
9.1. Clasificarea și componența situațiilor financiare
Situaţii financiare - set de rapoarte care conţin informaţii privind poziţia financiară,
performanţa financiară, modificările capitalului propriu şi fluxurile de numerar ale entităţii pe o
perioadă de gestiune.
Situaţiile financiare au drept scop prezentarea informaţiilor utile în luarea deciziilor
economice pentru o gamă largă de utilizatori cum ar fi: proprietarii (acţionarii, asociaţii),
creditorii, clienţii, salariaţii, autorităţile publice şi publicul. Pentru realizarea acestui scop
situaţiile financiare oferă informaţii despre:
 active;
 capital proriu;
 datorii;
 venituri și cheltuieli;
 fluxuri de numerar.
Clasificarea situațiilor financiare este reprezentată în figura 9.1.
 bilanțul;
Figura 9.1. Clasificarea situațiilor financiare
Situațiile financiare complete cuprind:
 situația de profit și pierdere;

 situația modificărilor capitalului propriu;
 situația fluxurilor de numerar;
 notele la situațiile financiare.
Situațiile financiare simplificate cuprind:
 bilanțul;
 situația de profit și pierdere;
 nota explicativă.
Situaţiile financiare se întocmesc în baza informaţiilor contabile după reflectarea
rezultatelor inventarierii pentru confirmarea existenţei şi stării activelor şi pasivelor.
9.2. Lucrările premergătoare întocmirii situațiilor financiare
Lucrările premergătoare întocmirii situațiilor financiare sunt:

 Efectuarea inventarierii generale a elementelor contabile;
 Decontarea cheltuielilor și veniturilor anticipate aferente perioadei de gestiune;
 Determinarea și reflectarea diferențelor de curs valutar;
 Întocmirea înregistrărilor de corectare;
 Determinarea cotei curente a activelor imobilizate și a datoriilor pe termen lung ș.a.
Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli este un proces care se efectuează la finele
perioadei de gestiune și include trecerea sumelor acumulate din conturile de venituri și cheltuieli
în contul 351 ,,Rezultat financiar total".
Contul 351 ,,Rezultat financiar total" se utilizează numai la finele perioadei de gestiune
pentru generalizarea veniturilor și cheltuielilor realizate în cursul perioadei de gestiune și la
determinarea performanțelor financiare obținute din activitatea operațională, din operațiunile cu
activele imobilizate, financiară și excepțională.
9.3. Întocmirea bilanțului și a situației de profit și pierdere
Ca instrument de lucru, bilanțul este un document de sinteză cu ajutorul căruia pot fi

prezentate într-o structură dorită sau impusă de reglementările contabile, activele și pasivele
deținute de către agentul economic.
Prin bunurile economice ca obiecte de drepturi şi obligaţii se formează averea entității,
adică acea parte a patrimoniului cu conţinut concret, material, determinate fizic şi economic.
Determinarea fizică a bunurilor economice reflectă faptul că ele au o formă concretă (mărfuri,
produse, materiale, numerar etc.)
În capitolul I ,,Active imobilizate”al bilanțului entității se găsesc elementele și valorile cu o
durată de folosință mai mare de un an în activitatea agentului economic.
În Capitolul II ,,Active circulante”al bilanțului entității se înscrie valoarea activelor ce se
așteaptă a fi utilizate într-o perioadă de 12 luni, în ciclul normal de activitate fiind vândute,
primite în termen sau care prezintă numerar.
Entitatea ,,FOSEGAMIV” SRL, conform bilanțului contabil (anexa 7), dispune de
următoarele elemente de activ:
 Active imobilizate (rd. 130) – 20490955 lei, dintre care :
 Imobilizări necorporale (rd.010) – 29208 lei ;
 Imobilizări corporale în curs de execuție (rd. 020) – 778932 lei ;
 Terenuri (rd. 030) – 392281 lei ;
 Mijloace fixe (rd. 040) – 292664 lei;
 Investiții financiare pe termen lung în părți neafiliate(rd. 070) – 33822 lei.
 Active circulante (rd. 300) – 44430385 lei, dintre care:
 Materiale (rd. 140) – 9160962 lei;
 OMVSD (rd. 160) – 748446 lei;
 Producția în curs de execuție și produse (rd. 170) – 2341792 lei;
 Mărfuri (rd.180) – 15585549 lei;
 Creanțe comerciale (rd.190) – 7818500 lei ;
 Avansuri acordate curente (rd. 210) – 5518630 lei;
 Creanțe ale bugetului (rd 220) – 1959147 lei ;
 Creanțe ale personalului (rd. 230) – 7 lei;
 Numerar în casierie și la conturi curente (rd. 250) – 425666 lei;
 Alte elemente de numerar (rd.260) – 7003 lei.
Pasivul, prin componenţa sa, reflectă modul de finanţare a bunurilor economice şi gradul
de exigibilitate al surselor de finanţare. Entitatea ,,FOSEGAMIV” SRL, conform bilanțului
contabil (anexa 7), dispune de următoarele elemente de pasiv:
 Capital propriu (rd. 390) – 26231858 lei;
 Datorii pe termen lung (rd. 440) – 24287191 lei;
 Datorii curente (rd. 580) – 14402291 lei.
Total ACTIVE= Total PASIV = 64921340 lei
Situația de profit și pierdere caracterizează performanța financiară a entității și conține
informații detaliate privind veniturile, cheltuielile și rezultatele financiare. Profitul net (pierderea
netă) al perioadei de gestiune conține următoarele elemente:
 rezultatul din activitatea operațională: profit (pierdere);
 rezultatul din alte activități: profit (pierdere).
Postul 030 "Profit brut (pierdere brută)" reprezintă diferența dintre vânzările nete și
costurile vânzărilor. Acest indicator se determină în baza următorului calcul:
Rd.030 = Rd.010 – Rd.020(9.1)
în care:
Rd.030 – profit brut (pierdere brută), lei;
Rd.010 – venituri din vânzări, lei;
Rd.020 – costul vânzărilor, lei.
Conform anexei , observăm că în rândul 030 este înregistrată suma de 7988878 lei.
Rd.030 = 27014963 – 1902685 = 7988878 lei
În rândul 040 "Alte venituri din activitatea operațională" se înregistrează veniturile
reflectate în creditul contului 612 cu aceeași denumire. Mărimea acestora semnifică veniturile
care apar în procesul desfățurării activității operaționale, dar care nu pot fi atribuite la veniturile
din vânzări.
În rândul 020 "Costul vânzărilor" se înregistrează costul produselor, mărfurilor realizate,
lucrărilor executate, serviciilor prestate.
Postul 050 "Cheltuieli de distribuire" reflectă cheltuielile aferente vânzării produselor
finite, mărfurilor și serviciilor și sunt preluate din debitul contului 712 "Cheltuieli de distribuire".
În rândul 060 "Cheltuieli administrative" se reflectă cheltuielile aferente dirijării
întreprinderii, acumulate de-a lungul perioadei de gestiune în debitul contului 713 "Cheltuieli
administrative".
Postul 070 "Alte cheltuieli din activitatea operațională" reflectă cheltuielile înregistrate în
debitul contului 714 "Alte cheltuieli din activitatea operațională".
În rândul 080 "Rezultatul din activitatea operațională: profit (pierdere)" se reflectă
performanțele financiare determinate după următorul calcul:
Conform anexei 6 entitatea a înregistrat profit din activitatea operațională de 435327 lei:
Rd. 080 = 7988878 + 2125671 – 3679673 – 2844384 – 3155165 = 435327 lei
În postul 090 "Rezultatul din alte activități: profit (pierdere)" se înregistrează diferența
dintre veniturile și cheltuielile din alte activități, recunoscute în perioada curentă de gestiune.
În rândul 100 "Profitul (pierdere) până la impozitare" se reflectă rezultatul obținut de
entitate în cursul anului de gestiune din toate tipurile de activități: din activitatea operațională,
din activitatea de investiții, din activitatea financiară și din activitatea excepțională. Acest
indicator, numit profit contabil, se determină prin următoarea formulă de calcul:
Rd. 100 = 435327 + 1393631 = 1828958 lei
În rândul 110 ”Cheltuieli privind impozitul pe venit” se înregistrează mărimea
impozitului pe venit datorat bugetului. Aceasta se calculează prin înmulțirea Venitului impozabil
cu cota impozitului pe venit stabilită de legislație (12 %)
Rd. 110 = 1828958 *12% = 219475 lei
În rândul 120 ”Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” se reflectă profitul net
obținut de entitate la sfârșitul perioadei de gestiune, după calculul și scăderea impozitului pe
venit din profitul până la impozitare. În cazul în care entitatea înregistrează pierdere pînă la
impozitare, aceasta coincide cu pierderea netă a anului de gestiune.
Rd. 110 = 1828958 – 219475 = 1609483 lei
9.4. Întocmirea altor componente ale situației financiare
Soldurile elementelor capitalului propriu la începutul şi sfîrşitul perioadei de gestiune

prezentate în situaţia modificărilor capitalului propriu trebuie să fie identice soldurilor
elementelor respective din bilanţ. Mărimea elementelor care majorează capitalul propriu, cum ar
fi capitalul social, capitalul neînregistrat, rezervele, profitul net al perioadei de gestiune, se
reflectă în situaţia modificărilor capitalului propriu în mod obişnuit (fără paranteze). Mărimea
elementelor care diminuează capitalul propriu, cum ar fi capitalul nevărsat, capitalul retras,
profitul utilizat al perioadei de gestiune, pierderea netă a perioadei de gestiune, se reflectă în
situaţia modificărilor capitalului propriu cu semnul minus (între paranteze).
Analizând situația modificărilor capitalului propriu (anexa 6) a entității ”ARAMA R” SRL,
observăm că valoarea totală a capitalului propriu la sfârșitul perioadei de gestiune constituie
26231858 lei, în urma majorării profitului nerepartizat cu 1609483 lei.
Situația privind fluxul numerarului (anexa 7) se întocmeşte în baza metodei de casă. De
asemenea acest Raport se întocmeşte prin metoda directă, care permite generalizarea în raport a
tuturor încasărilor şi plăţilor reale ale numerarului, în baza registrelor contabile şi documentelor
primare cu total cumulativ de la începutul perioadei de gestiune.
În Situația fluxurilor de numerar se grupează informaţia în trei capitole:
 Activitate operaţională;
 Activitate de investiţii;
 Activitate financiară.
La entitatea ”ARAMA R” SRL a fost înregistrat un flux de numerar negativ:
 Activitate operaţională;
Fluxul de numerar = -1937501 lei;
 Activitate de investiţii;
Fluxul de numerar = 0 lei;
 Activitate financiară;
Fluxul de numerar = -2876648 lei;
Fluxul net de numerar total = (-1937501) + 0 + (-2876648) = -4184149 lei
Sold de numerar la sfârșitul perioadei de gestiune = 5246818 + (-4184149) lei
Din calculele de mai sus, observăm că, deși la entitatea ”ARAMA R” SRL Fluxul net de
numerar total a vut o valoare negativă, soldul de numerar la sfârșitul perioadei de gestiune este
pozitiv, datorită faptului că fluxul net de numerar total a fost acoperit în totalitate de soldul de
numerar la începutul perioadei de gestiune.
CAPITOLUL X. ANALIZA PROGRAMULUI DE PRODUCȚIE ȘI
COMERCIALIZARE
Tabelul 10.1
Aprecierea generală a îndeplinirii programului
de producţie şi comercializare
Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea În % faţă
absolută de:
(+, -) anul preced
A 1 2 3 4
1. Volumul producţiei
fabricate în preţuri 17850 15305 -2545 85,74
curente ale anului
respectiv, lei
2. Volumul producţiei 17200 12300 -4900 71,51
vândute, lei
3. Venitul din vânzări, 29412 26713 -2699 90,82
lei
Sursa: Cercetarea statistică PRODMOLD-A; Balanțele de verificare ale conturilor
sintetice pe subconturi.
Concluzii:
Programul de producție și comercializare nu a fost îndeplinit față de anul precedent cu
9,18 %. Indicele creșterii volumului producției vândute (71,51 %) este mai mic decât indicele
creșterii volumului producției fabricate(85,74), ceea ce reprezintă un factor negativ, deoarece
soldul producției în stocuri la finele anului s-a majorat. Indicele creșterii venitului din vânzări
(90,82 %) depășește indicele de creștere a volumului producției vândute (71,51 %), ceea ce se
apreciază pozitiv pentru entitate, deoare au sporit veniturile din alte activități operaționale.
Tabelul 10.2
Aprecierea îndeplinirii programului de producţie pe sortimente
Denumirea Cantitatea Costul Valoarea prod., % Producţ
sortimentul fabricată, prod./bucăți mii lei îndepl. ia
ui bucăți ( mii lei) progra- execut.
precede cure preced cure precede Curent mului în limit.
nt nt ent nt nt prog.
A 1 2 3 4 5=1x3 6=2x4 7 8
Fotolii 141 175 5,80 5,80 817,80 1015 124,11 817,80
Scaune cu 2 12 2,10 2,10 4,20 25,20 600 4,20
cadru dun
lemn
Paturi din 16 60 11,20 11,20 179,20 672 375 179,20
lemn
Mese 16 24 6,20 6,20 99,20 148,80 150 99,20
pentru
bucătărie
Noptiere 39 75 3,10 3,10 120,90 232,50 192,31 120,90
Total x x x x 1221,30 2093,50 171,42 1221,30
Sursa: Cercetarea statistică PRODMOLD-A; Balanțele de verificare ale conturilor sintetice pe
subconturi.
Kstr = 1221,30 / 1221,30 *100 = 100 %;

Concluzii:
Conform rezultatelor obținute, observăm că la entitatea analizată programul de producție
după structură a fost îndeplinit în totalitate, la nivel de 100 %, ceea ce se apreciază pozitiv pentru
entitate.
Tabelul 10.3
Aprecierea îndeplinirii programului de producţie după structură
Denumirea Valoarea % Structura prod. Valoare Valoarea
sortimentulu producţiei, mii lei îndepl. % a prod. prod.
i preceden curent program preceden curen efective efect. în
t . t t rec. la limita
structur structurii
a p. p.
preced.. precedent
e
A 1 2 3 4 5 6 7
Fotolii 817,80 1015 124,11 66,96 48,48 1401,84 1015
Scaune cu 4,20 25,20 600 0,34 1,20 7,20 7,20
cadru dun
lemn
Paturi din 179,20 672 375 14,67 32,10 307,18 307,18
lemn
Mese pentru 99,20 148,80 150 8,12 7,11 170,04 148,80
bucătărie
Noptiere 120,90 232,50 192,31 9,90 11,11 207,24 207,24
Alte produse - - - - - - -
Total 171,42 1221,3 171,42 100 100 2093,50 1685,42

0
Sursa: Cercetarea statistică PRODMOLD-A; Balanțele de verificare ale conturilor sintetice pe
subconturi.
Kstr = 1685,42 / 2093,50 *100 = 80,51 %;
VPF = 1685,42 - 2093,50 = -408,08 mii lei.
Concluzii:
Conform rezultatelor obținute, observăm că la entitatea analizată programul de producție
după structură a fost îndeplinit doar la nivel de 80,54 %, acest fapt a contribuit la reducerea
volumului producției fabricate cu 408,08 mii lei, ceea ce constituie rezerva internă de majorare a
volumului producției fabricate.
Tabelul 10.4
Aprecierea dinamicii şi structurii venitului din vânzări

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea (+, -) Ritmul
suma, ponderea, suma, lei ponderea lei % creşterii
lei % ,% %
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2 7
1. Venitul din vânzarea 19398 65,95 18816 70,44 -582 +4,48 97,00
produselor finite
2. Venitul din vânzarea 9024 30,68 6617 24,77 -2407 -5,91 73,33
mărfurilor
3. Venitul din prestarea 901 3,06 1191 4,46 +290 1,40 132,19
serviciilor
4. Venitul din contracte de - - - - - - -
construcţie
5. Venitul din alte 89 0,30 89 0,33 0 +0,03 100,00
activităţi, care constituie
activitate operaţională
Venitul din vânzări – 29412 100,00 26713 100,00 -2699 0 90,82
total
Sursa: Balanțele de verificare ale conturilor sintetice pe subconturi.
Concluzii:
Conform rezultatelor obținute, observăm o tendință negativă de diminuare în dinamică a

veniturilor din vânzări, astfel acestea s-au redus cu 2699 mii lei față de anul precedent, sau cu
9,18 %. La această diminuare au contribuit reducerea veniturilor din vânzarea produselor cu 582
mii lei și a celor din vânzarea mărfurilor cu 2407 mii lei. Totodată majorarea veniturilor din
prestarea serviciilor cu 290 mii lei sau cu 32,19 % a dus la sporirea veniturilor din vânzări cu
aceeași sumă. Cea mai mare parte din totalul venitului din vânzări îi revine venitului din
vânzarea produselor finite, ponderea căruia a sporit de la 65,95 la 70,44 %, sau cu 4,48 puncte
procentuale. Acest fapt denotă că activitatea principală a entității „ARAMA R” SRL este cea de
producere.
CAPITOLUL XI. ANALIZA FACTORILOR DE PRODUCȚIE ȘI
EFICIENȚEI UTILIZĂRII ACESTORA
Tabelul 11.1
Aprecierea asigurării entității cu personal pe categorii în dinamică
Abaterea
Categorii de personal Anul preced. Anul curent
absolută (+, - )
A 1 2 3=2-1
1. Numărul mediu scriptic al salariaţilor -
total 115 109 -6
inclusiv:
1.1. personal din activitatea de bază, din 115 109 -6
care:
- muncitori 88 86 -2
- funcţionari 27 23 -4
1.2. personal din activitatea secundară
Sursa: Raportul statistic 1-m Munca, Balanțele de verificare ale conturilor sintetice pe
subconturi.
Concluzii:
Conform datelor din tabelul de mai sus, observăm că entitatea dispune atât de muncitori,
cât și de funcționari, aceștia făcând parte din activitatea de bază. Numărul mediu scriptic al
salariaților s-a redus față de anul precedent cu 6 persoane, dintre care,numărul muncitorilor s-a
micșorat cu 2 persoane, iar funcționarii s-au redus cu 4 persoane.
Tabelul 11.2
Aprecierea asigurării relative a entității cu muncitori
Indicatori Persoane
A 1
1. Numărul mediu scriptic al muncitorilor:
1.1. Anul precedent 56
1.2. Anul de gestiune 43
2. Îndeplinirea programului de producţie în baza volumului 125,20 %
producţiei fabricate (în %)
3. Numărul mediu scriptic al muncitorilor recalculat ţinând 110
cont de îndeplinirea programului de producţie
( rd.1.1 x rd.2) 100 ‫׃‬
4. Abaterea relativă a muncitorilor (rd.1.2 – rd.3) -67
Sursa: Raportul statistic 1-m Munca
Concluzii:
Conform rezultatelor obținute, observăm că la entitatea „ARAMA R” SRL abaterea
absolută a numărului mediu scriptic de muncitori (-2) este mai mare decât abaterea relativă (-
67), ceea ce reprezintă o situație favorabilă pentru entitate, deoarece acest fapt denotă că ritmul
creșterii productivității depășește ritmul creșterii numărului mediu de muncitori.
Tabelul 11.3
Date iniţiale pentru analiza indicatorilor productivităţii muncii
Indicatori Anul Anul Abaterea
precedent curent absolută
A 1 2 3
1. Volumul producţiei fabricate, mii lei 17850 15305 -2545
2. Numărul mediu scriptic al salariaţilor, persoane 115 109 -6
3. Numărul mediu scriptic al muncitorilor, pers. 88 86 -2
4. Timpul efectiv lucrat în total de toţi muncitorii, 21158 19838 -1320
om-zile
5. Timpul efectiv lucrat în total de toţi muncitorii, 160800 146800 -14000
om-ore
6. Ponderea muncitorilor în numărul total al 76,52 78,90 +2,38
salariaţilor, % (rd.3 : rd.2)x100
7. Productivitatea medie anuală a unui salariat, lei 155217,39 140412,84 -
(rd.1 : rd.2) 14804,55
8. Productivitatea medie anuală a unui muncitor, lei 202840,91 177965,12 -

(rd.1 : rd.3) 24875,79
9. Numărul mediu de zile lucrate de un muncitor pe 240,43 230,67 -9,76
an, om-zile (rd.4 : rd.3)
10. Durata medie a zilei de muncă, om-ore (rd.5 : 7,60 7,40 -0,20
rd.4)
11. Productivitatea medie pe oră a unui muncitor, lei 111,01 104,26 -6,75
(rd.1 : rd.5)
Sursa: Cercetarea statistică PRODMOLD-A; Raportul statistic 1-m Munca.
Tabelul 11.4
Analiza dinamicii indicatorilor productivităţii muncii
Indicatori Anul Anul curent Abaterea Ritmul
precedent (+,-) creşterii, %
A 1 2 3=2-1 4
1. Productivitatea medie 155217,39 140412,84 -14804,55 90,46
anuală a unui salariat, lei
2. Productivitatea medie 202840,91 177965,12 -24875,79 87,84
anuală a unui muncitor, lei
Concluzii:
indicatorilor productivității muncii. Astfel, productivitatea medie anuală a unui salariat s-a redus
fața de anul precedent de la 155217,39 lei la 140412,84 lei , sau cu 9,54 puncte procentuale.
Productivitatea medie anuală a unui muncitor la fel s-a diminuat cu 24875,79lei, sau cu 12,16
puncte procentuale. Situația dată se apreciază ca fiind una nefavorabilă pentru entitate, deoarece
a scăzut eficiența utilizării resurselor de muncă.
Tabelul 11.5
Analiza factorială a productivităţii medii anuale a unui salariat
Indicatori Anul Anul Abaterea inclusiv sub influenţa
precedent curent (+,-) ΔP% ΔWm
A 1 2 3=2-1 4 5
1. Productivitatea medie 155217,39 140412,84 -14804,55 +4822,23 -19626,77
anuală a unui salariat, lei
(Ws)
2. Ponderea muncitorilor 76,52 78,90 +2,38 x x
în numărul total al
salariaţilor, % (P%)
3. Productivitatea medie 202840,91 177965,12 -24875,79 x x
anuală a unui muncitor, lei
BIF: (+4822,23) + (-19626,77) = -14804,55 lei;

Verificare: 140412,84 – 155217,39 = -14804,55 lei.
Concluzii:
În urma analizei factoriale a productivităţii medii anuale a unui salariat, observăm că la
entitatea analizată indicatorul dat s-a diminuat cu 14804,55 lei. Această reducere a fost
determinată de diminuarea productivității medie anuală a unui muncitor, care a dus la reducerea
indicatorului rezultativ cu 19626,77 lei. Totodată, o influență pozitivă se atestă la modificarea
ponderii muncitorilor în numărul total al salariaţilor, care a contribuit la sporirea productivităţii
medii anuale a unui salariat cu 4822,23 lei. Rezerva internă constituie 19626,77. Se recomandă
majorarea productivității medie anuală a unui muncitor cel puțin până la nivelul anului
precedent.
Tabelul 11.6
Analiza factorială a productivităţii medii anule a unui muncitor
(Conform metodei diferențelor diferențelor absolute)
Denumirea factorilor Metoda de calcul Calculul influenţei Rezultatul
factorilor influenţei
factorilor (+,-),
lei
A 1 2 3
1. Modificarea numărului ∆Ra = (a1 – a0)*b0*c0 (-9,76) *7,60*111,01 -8231,85
mediu de zile lucrate de un
muncitor pe an, om-zile
2. Modificarea duratei ∆Rb = (b1 – b0)*a1*c0 (- -5121,90
medii a zilei de muncă, 0,20)*23,67*111,01
om-ore
3. Modificarea ∆Rc = (c1 – c0)*a1*b1 (-6,75) *230,67*7,40 -11522,04
productivităţii medii pe oră
a unui muncitor, lei
Total X X -24875,79
BIF: (-8231,85) + (-5121,90) + (-11522,04) = -24875,79 lei;
Verificare: 177965,12 – 202840,91 = -24875,79 lei.
Concluzii:
Conform rezultatelor obținute, observăm că productivitatea medie anuală a unui muncitor
s-a diminuat cu 24875,79 lei. Această reducere a fost condiționată de influența negativă a
următorilor factori, care au dus la diminuarea indicatorului rezultativ:
 Modificarea numărului mediu de zile lucrate de un muncitor pe an – cu 8231,85 lei;
 Modificarea duratei medii a zilei de muncă – cu 5121,90 lei;
 Modificarea productivităţii medii pe oră a unui muncitor – cu 11522,04 lei
Entitatea dispune de rezerve interne în valoare de 24875,79lei. Se recomandă entității
majorarea numărului mediu de zile lucrate de un muncitor, a duratei zilei de muncă și a
productivităţii medii pe oră a unui muncitor cel puțin până la nivelul anului precedent.
Tabelul 11.7
Calculul şi aprecierea influenţei factorilor generali de muncă
la devierea volumului producţiei fabricate
precedent curent (+,-) ΔNs ΔWs
A 1 2 3=2–1 4 5
1. Volumul producţiei 17850 15305 -2545 -931,30 -1613,70
fabricate, mi lei (VPF)
2. Numărul mediu 115 109 -6 x x
scriptic al salariaţilor,
persoane (Ns)
3. Productivitatea medie 155217,39 140412,84 -14804,55 x x
anuală a unui salariat,
lei (Ws)
BIF: (-931,30) + (-1613,70) = +32 mii lei; Verificare: 15305 – 17850 = -2545 mii lei
Concluzii
Volumul producției fabricate s-a diminuat de la 15305 la 17850 mii lei, sau cu 2545 mii
lei. Acest fapt a fost determinat de influența negativă a modificării numărului mediu scriptic al
salariaților și modificarea productivității medii anuale a unui salariat, care au contribuit la
reducerea volumului producției fabricate cu 931,30 mii lei, și respectiv 1613,70 mii lei. Entitatea
dipune de rezerve interne de majorare a volumului producției fabricate în valoare de 2545 mii lei
Se recomandă majorarea numărului mediu al salariaților și a productivității medii anuale a unui
salariat cel puțin până la nivelul anului precedent.
Tabelul 11.8
Calculul şi aprecierea influenţei factorilor detaliaţi de muncă
la devierea volumului producţiei fabricate
Denumirea factorilor Metoda de calcul Calculul influenţei Rezultatul
factorilor influenţei
factorilor (+,-), lei
A 1 2 3
1. Modificarea numă- ∆Ra = (a1 – [(-6)*76,52*240,43* -931,30
rului mediu scriptic al a0)*b0*c0* d0*e0 7,60*111,01] / 100000
salariaţilor, persoane
2. Modificarea ∆Rb = (b1 – [(+2,38)*109*240,43* +525,62
ponderii muncitorilor b0)*a1*c0* d0*e0 7,60*111,01] / 100000
în numărul total al
salariaţilor, %
3. Modificarea ∆Rc = (c1 – [(-9,76)*109*78.90* -707,94
numărului mediu de c0)*a1*b1* d0*e0 7,60*111,01] / 100000
zile lucrate de un
muncitor pe an, om-
zile
4. Modificarea duratei ∆Rd = (d1 – [(-0,20)*109*78.90* -440,48
medii a zilei de muncă, d0)*a1*b1* c1*e0 230,67*111,01] /
om-ore 100000
5. Modificarea ∆Re = (e1 – [(-6,45)*109*78,90* -990,90
productivităţii medii e0)*a1*b1* c1*d1 230,67*7,40] / 100000
pe oră a unui muncitor,
lei
BIF: (-931,30) + (+525,62) + (-707,94) + (-440,48) + (990,90) = -2545 mii lei;
Verificare: 15305 – 17850 = -2545 mii lei
Concluzii:
Volumul producției fabricate s-a diminuat de la 15305 la 17850 mii lei, sau cu 2545 mii
lei. Această diminuare a fost influențată de următorii factori, care au dus la diminuarea
indicatorului rezultativ cu:
 Modificarea numărului mediu scriptic al salariaţilor – cu 931,30 mii lei
 Modificarea numărului mediu de zile lucrate de un muncitor pe an – cu 707,94 mii lei
 Modificarea duratei medii a zilei de muncă – cu 440,48 mii lei
 Modificarea productivităţii medii pe oră a unui muncitor – cu 990,90 mii lei.
Totodată, volumul producției fabricate a sporit cu 525,62 mii lei datorită modificării ponderii
muncitorilor în numărul total al salariaților Rezerva internă constituie 3070,62 mii lei. Se
recomandă majorarea numărului mediu al salariaților,numărului mediu de zile lucrate de un
muncitor pe an, a productivităţii medii pe oră a unui muncitor și a duratei medii a zilei de muncă
cel puțin până la nivelul anului precedent.
Tabelul 11.9
Aprecierea dinamicii şi structurii mijloacelor fixe
ale entității pe categorii
Tipuri de mijloace fixe La finele anului La finele anului Abaterea (+, -)
pe categorii precedent curent
suma, lei ponderea suma, lei ponderea, Lei %
,% %
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
Mijloace fixe, total, mii lei 35450 100 2698 1000 -32752 0
din care:
Clădiri 18883 53,27 181 6,71 -18702 -46,56
construcţii speciale
maşini, utilaje, instalaţii de 15930 44,94 1290 47,81 -14640 +2,88
transmisie
mijloace de transport 422 1,19 1227 45,48 +805 +44,29
mijloace fixe arendate pe 215 0,61 0 0 -215 -0,61
termen lung
Concluzii:
Conform datelor din tabel, valoarea mijloacelor fixe s-a diminuat față de anul precedent
cu 32752 mii lei. Analizând structura mijloacelor fixe, observăm că în anul de gestiune cea mai
mare parte îi revine maşinilor, utilajelor, instalaţiilor de transmisie, ponderea cărora s-a majorat
de la 44,94 la 47,81%, sau cu 2,88 puncte procentuale. În anul precedent cea mai mare cotă o
deținea clădirile, ponderea cărora s-a diminuat de la 53,27 la 6,71 %. Totodată, o sporire
considerabilă a ponderii se atestă la mijloacele de transport, cota cărora s-a majorat cu 44,29
puncte procentuale.
Tabelul 11.10
Date iniţiale pentru calculul şi aprecierea indicatorilor, care caracterizează mişcarea şi
starea funcţională a mijloacelor fixe
(mii lei)
Tipuri de mijloace fixe La finele Intrate Ieşite La finele
pe categorii anului anului
precedent curent
A 1 2 3 4
Mijloace fixe, total 35450 32752 2698
din care:
Clădiri 18883 18702 181
construcţii speciale
maşini, utilaje, instalaţii de transmisie 15930 1290
mijloace de transport 422 805 1227
mijloace fixe arendate pe termen lung 215 215 0
Tabelul 11.11
Aprecierea eficienţei utilizării mijloacelor fixe
în baza indicatorilor generalizatori sintetici
Indicatori Anul Anul curent Abaterea
precedent absolută
A 1 2 3
1. Volumul producţiei fabricate, mii lei 17850 15305 -2545
2. Valoarea medie a mijloacelor fixe 33666 19074 -14592
de producţie, mii lei
inclusiv:
2.1. Valoarea medie a părţii active a 8610 14476 +5866
mijloacelor fixe (maşini, utilaje,
instalaţii de transmisie, mijloace de
transport), mii lei
3. Numărul total de muncitori în 88 86 -2
schimbul cu durată maximă, persoane
4. Înzestrarea muncii cu mijloace fixe, 382,57 221,79 -160,78
lei [(rd.2 : rd.3)]
5. Capacitatea mijloacelor fixe, bani 188,61 124,63 -63,98
[(rd.2 : rd.1) x 100]
6. Randamentul mijloacelor fixe, lei 0,53 0,80 +0,27

(rd.1 : rd.2)
7. Randamentul mijloacelor fixe 2,07 1,06 -1,02
active, lei (rd.1 : rd.2.1)
8. Ponderea părţii active în valoarea 25,57 75,89 +50,32
medie totală a mijloacelor fixe de
producţie, %
(rd.2.1 : rd.2) x 100
Sursa: Balanțele de verificare ale conturilor sintetice pe subconturi; Cercetarea statistică
PRODMOLD-A şi 1-m Munca.
Concluzii:
Randamentul mijloacelor fixe a înregistrat o tendință pozitivă de sporire în dinamică,
majorându-se față de anul precedent cu 0,27 lei, în timp ce capacitatea mijloacelor fixe s-a
diminuat cu 63,98 bani. Această situație se apreciază pozitiv pentru entitate, deoarece
eficacitatea mijloacelor fixe a sporit față de anul precedent. Totodată, observăm că înzestrarea
munciii cu mijloace fixe s-a redus cu 160,78 lei, ceea ce se apreciază negativ pentru entitate. Se
recomandă majorarea valorii medii a mijloacelor fixe de producție cel puțin până la nivelul
anului precedent.
Tabelul 11.12
Analiza factorială a randamentului mijloacelor fixe de producţie
precedent curent (+,-) ΔP%MFa ΔRMfa
A 1 2 3=2-1 4 5
1. Randamentul 0,53 0,80 +0,27 +1,04 -0,77
mijloacelor fixe, lei
(RMF)
2. Ponderea părţii active 25,57 75,89 +50,32 x x
în valoarea medie totală
a mijloacelor fixe de
producţie, % (P%MFa)
3. Randamentul 2,07 1,06 -1,02 x x
mijloacelor fixe active,
lei (RMFa)
BIF: (+1,04) + (-0,77) = +0,27 lei; Verificare: 0,80 – 0,53 = +0,27 lei;
Concluzii:
Conform rezultatelor obținute, observăm că la entitatea „ARAMA R” SRL randamentul
mijloacelor fixe de producție a sporit cu 0,27 lei datorită influenței pozitive a modificării
ponderii părţii active în valoarea medie totală a mijloacelor fixe de producţie, care a dus la
sporirea ranadamentului mijloacelor fixe cu 1,04 lei. Totodată, sub influența negativă a
modificării randamentului mijloacelor fixe active, indicatorul rezultativ s-a redus cu 0,77 lei,
ceea ce constituie rezerva internă a entității. Se recomandă majorarea randamentului mijloacelor
fixe active cel puțin până la nivelul anului precedent.
Tabelul 11.13
Calculul şi aprecierea influenţei factorilor generali, legaţi de asigurarea şi utilizarea
mijloacelor fixe, la devierea volumului producţiei fabricate
precedent curent (+,-) ΔMF ΔRMF
A 1 2 3=2-1 4 5
1. Volumul producţiei 17850 15305 -2545 -7736,80 +5191,80
fabricate, mii lei
2. Valoarea medie a 33666 19074 -14592 x x
mijloacelor fixe de
producţie, mii lei (MF)
3. Randamentul 0,53 0,80 +0,27 x x
mijloacelor fixe, lei
(RMF)
BIF: (-888,11) + (+920,11) = +32 mii lei; Verificare: 15305 – 17850 = -2545 mii lei
Concluzii
Conform rezultatelor obținute, observăm că columul producției fabricate a sporit cu 2545
mii lei. Această majorare a fost determinată de modificarea randamentului mijloacelor fixe, care
a dus la creșterea indicatorului rezultativ cu 5191,80 mii lei. Totodată, o influență negativă se
atestă la valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie, diminuarea căreia a dus la reducerea
volumului producției fabricate cu 7736,80 mii lei, ceea ce constituie rezerva internă a entității. Se
recomadă majorarea valorii medie a mijloacelor fixe de producție cel puțin până la nivelul anului
precedent.
Tabelul 11.14
Aprecierea generală a îndeplinirii planului
de aprovizionare a entității cu resurse materiale
Feluri de materiale, unitatea Necesarul de Aprovizionările Abaterea Gradul de
de măsură aprovizionat efective (+, -) îndeplinire a
planului de
aprovizionare
%
A 1 2 3 4
Pal melaminat 1636, m2 30 11 -19 36,67
Pal melaminat 1399, m2 130 125 -5 96,15
Banda cant, ml 250 255 +5 102
8681 SM ABS, m2 2000 2100 +100 105
Concluzii:
Gradul de îndeplinire a planului de aprovizionare a evoluat diferit pe tipuri de materiale.
Astfel, observăm o supraîndeplinire a planului de aprovizionare cu Banda cant cu 5 ml, sau cu
2% și cu materialul 8681 SM ABS, la care aprovizionările efective depășesc necesarul de
aprovizionat cu 100 m2 sau cu 5%. Totodată, se atestă o neîndeplinire a planului de
aprovizionare cu pal melaminat 1636 cu 19 m2 sau cu 63,37%. Planul de aprovizionare cu Pal
melaminat 1399 a fost îndeplinit doar la nivel de 96,15%. Se recomandă desfășurarea unei
analiza mai detaliate a procesului de aprovizionare cu pal melaminat.
Tabelul 11. 15
Aprecierea componenţei şi gradului de imobilizare
a stocurilor de materiale
Resurse materiale Sold la Mişcarea Sold la Sold
aflate în stoc începutul intrări ieşiri sfârşitul final în
perioadei perioadei zile de
de de consum
gestiune gestiune
A 1 2 3 4 5
Pal melaminat 1636, m2 40 11 30 21 252
Pal melaminat 1399, m2 200 125 130 195 540
Banda cant, ml 150 255 250 155 223,20
8681 SM ABS 2000 2100 2000 2100 378
Concluzii:
Conform rezultatelor calculelor obținute, observăm că entitatea „ARAMA R” SRL este
asigurată cu toate tipurile de materiale necesare, ceea ce se apreciază pozitiv pentru entitate,
deoarece aceasta nu riscă staționarea activității de producere din cauza insuficienței de materiale.
Tabelul 11.16
Aprecierea eficienţei utilizării resurselor materiale
în baza indicatorilor generalizatori sintetici
Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea
(+,-)
A 1 2
1. Volumul producţiei fabricate,mii lei 17850 15305 -2545
2. Consumul total de materiale, mii lei 6611 6176 -435
3. Randamentul resurselor materiale 2,70 2,4781 -0,2219
consumate (Rrm)
4. Consumul specific de materiale (Csm) 37,0364 40,528 +3,3164
Sursa: Cercetarea statistică PRODMOLD-A; Raportul statistic 5-CI Costurile, cheltuielile și
investițiile entității.
Concluzii:
Rezultatele calculelor obținute denotă faptul că consumul specific de materiale s-a majorat
față de anul precedent cu 3,3164 bani, ceea ce a determinat diminuarea randamentululi resurselor
materiale consumate de la 2,70 lei la 2,4781 lei, sau cu 0,2219 lei. Situația dată se apreciază ca
fiind una nefavorabilă pentru entitate, deoarece a scăzut eficiența utilizării resurselor materiale.
Tabelul 11.17
Calculul şi aprecierea influenţei factorilor generali, legaţi de asigurarea şi utilizarea
resurselor materiale, la devierea volumului producţiei fabricate
precedent curent (+,-) ΔCM ΔRrm
A 1 2 3=2-1 4 5
1. Volumul producţiei 17850 15305 -2545 -1174,52 -1370,48
fabricate, mii lei
2. Consumul total de 6611 6176 -435 x x
materiale, lei
3. Randamentul resurselor 2,70 2,4781 -0,2219 x x
materiale consumate (Rrm)
BIF: (-1174,52) + (-1370,48) = +32 mii lei; Verificare: 15305 – 17850 = -2545 mii lei
Concluzii:
Conform rezultatelor obținute, observăm că columul producției fabricate s-a diminuat cu
2545 mii lei. Această reducere a fost determinată de modificarea consumului total de materiale
și de modidicarea randamentului resurselor materiale consumate, care a dus la diminuarea
volumului producției fabricate cu 1174,52 mii lei, și respectiv 1370,48 mii lei. Rezerva internă a
entității constituie 2545 mii lei. Se recomadă majorarea consumului total de materiale și a
randamentului resurselor materiale consumate cel puțin până la nivelul anului precedent.
CAPITOLUL XII. ANALIZA COSTURILOR DE PRODUCȚIE ȘI A

CHELTUIELILOR
Tabelul 12.1
Aprecierea dinamicii şi structurii costului producţiei
Denumirea Anul precedent Anul curent Abaterea (+, Ritmulu
elementelor de -) i
costuri suma, ponderea suma, ponderea mii % creşterii
mii lei ,% mii lei ,% lei ,%
A 1 2 3 4 5 6 7
Costuri materiale 6611 37,91 6176 40,63 -435 +2,71 93,42
Costuri privind
retribuirea muncii 4351 24.95 3530 23,22 -821 -1,73 81,13
Costuri privind
asigurări şi
protecţia socială 988 5.67 794 5,22 -194 -0,44 80,36
Costuri indirecte
de producţie 5487 31.47 4702 30,93 -785 -0,54 85,69
Costul
producţiei 17437 100 15202 100 -2235 0 87,18
Sursa: Raportul statistic 5-CI Costurile, cheltuielile și investițiile entității.
Concluzii
La entitatea „ARAMA R” SRL costul producției s-a diminuat față de anul precedent cu 2235
mii lei, sau cu 12,82%. Această abatere a fost determinată de reducerea următoarelor elemente:
 diminuarea costurilor materiale cu 435 mii lei, sau cu 6,58 %;
 diminuarea costurilor privind retribuirea muncii – cu 821 mii lei, sau cu 1887 %;
 reducerea costurilor privind asigurări şi protecţia socială cu 194 mii lei, sau cu 19,64%;
 diminuarea costurilor indirecte de producție cu 785 mii lei, sau cu 14,31 %.
Analizând structura costului de producție, observăm că cea mai mare parte îi revine costurilor
materiale, ponderea cărora s-a majorat de la 37,91 la 40,63 %, sau cu 2,71 puncte procentuale.
Tabelul 12.2
Calculul şi aprecierea influenţei factorilor asupra modificării
costurilor directe de materiale în costul producţiei
Volumul producţiei inclusiv din cauza
fabricate în anul Abate
Indicatorii Anul curent -rea
preced. la cost la cost (+,-) mod. mod. mod.
anului anului vol. de sortim nivel.
preced curent prod. şi struct de
consu
m
A 1 2 3 4 5 6 7
1. Costuri directe 6611 6102 6176 -435 -942,58 +433,58 +74
materiale
Volumul de producţie 17850 x 15305 -2545 x x x
Sursa: Raportul statistic 5-CI Costurile, cheltuielile și investițiile entității; Cercetarea statistică
PRODMOLD-A.
BIF: (-942,58) + (+433,58) + (+74) = -435 mii lei; Verificare: 6176 – 6611 = -435 mii lei.
Concluzii
Costurile directe de materiale s-au diminuat față de anul precedent cu 435 mii lei.
Această abatere a fost determinată de modificarea volumului de producție, care a dus la
reducerea costurilor cu 942,58 mii lei. Totodată, modificarea sortimentului și structurii și
modificarea nivelului de consum au contribuit la majorarea costurilor de materiale cu 433,58 mii
lei, și respectiv cu 74 mii lei. Entitatea dispune de rezerve interne de diminuare a costului
producșiei în valoare de 507,58 mii lei. Se recomandă diversificarea sortimentului și structurii și
diminuarea nivelului de consum cel puțin până la nivelul anului precedent.
Tabelul 12.3
Calculul şi aprecierea influenţei factorilor asupra modificării
costurilor directe privind retribuirea muncii în costul producţiei
Volumul producţiei inclusiv din cauza
fabricate în anul Abat
Indicatorii Anul curent e-rea
preced. la cost la cost (+,-) mod. mod. modif
anului anului vol. de sortim nivel.
preced curent prod. şi de
struct consu
m
A 1 2 3 4 5 6 7
Costuri privind retribuirea 4351 3480 3530 -821 -620,35 -250,65 +50
muncii
Volumul producţiei 17850 x 15305 -2545 x x x
fabricate
Sursa: Raportul statistic 5-CI Costurile, cheltuielile și investițiile entității; Cercetarea statistică
PRODMOLD-A.
BIF: (-620,35) + (-250,65) + (+50) = -821 mii lei; Verificare: 3530 – 4351 = -821 mii lei.
Concluzii:
Costurile privind retribuirea muncii s-au diminuat față de anul precedent cu 821 mii lei.
Această abatere a fost determinată de modificarea volumului de producție și de modificarea
sortimentului și structurii, care au dus la reducerea costurilor cu 620,35 mii lei, și respectiv
250,65 mii lei. Totodată, modificarea nivelului de consum a contribuit la majorarea costurilor
privind retribuirea muncii cu 50 mii lei, ceea ce constituie rezerva internă de diminuare a costului
producției. Se recomandă entității diminuarea nivelului de consum cel puțin până la nivelul
anului precedent.
Tabelul 12.4
Analiza dinamicii şi structurii costurilor indirecte de producţie
(+, -)
suma, mii ponderea, suma, ponderea Mii lei %
lei % mii lei ,%
A 1 2 3 4 5 6
1.Costurile indirecte de 5487 100 4702 100 -785 0
producţie
inclusiv:
1.1. variabile 3181 57,97 3257 69,27 +76 +11,30
1.2. constante 2306 42,03 1445 30,73 -861 -11,30
Sursa: Raportul statistic 5-CI Costurile, cheltuielile și investițiile entității.
Concluzii:
Conform rezultatelor obținute, observăm o tendință pozitivă de diminuare în dinamică a

costurilor indirecte de producție, care s-au redus cu 785 mii lei. La acest fapt a contribuit
diminuarea costurilor indirecte de producție constante cu 861 mii lei, care a dus la micșorarea
costurilor indirecte cu aceeași sumă. Analizând structura costurilor indirecte de producție
deducem că cea mai mare parte îi revine costurilor variabile, ponderea cărora s-a majorat de la
57,97 la 69,27 %, sau cu 11,30 puncte procentuale. Costurile constante ocupă o pondere de
30,73 %, aceasta diminuându-se față de anul precedent cu 11,30 puncte procentuale.
Tabelul 12.5
Date iniţiale pentru analiza factorială
a costurilor indirecte de producţie variabile
Indicatori Anul precedent Anul curent
A 1 2
1. Volumul producţiei fabricate, mii lei 17850 15305
2. Costuri indirecte de producţie variabile, mii lei 3181 3257
3. Costuri variabile la 1 leu producţie fabricată, bani 17,8207 21,2806
Sursa: Cercetarea statistică PRODMOLD-A; Raportul statistic 5-CI Costurile, cheltuielile
și investițiile entității.
Tabelul 12.6
Calculul şi aprecierea influenţei factorilor asupra
modificării costurilor indirecte de producţie variabile
precedent curent (+,-) ΔVPF ΔCv
A 1 2 3=2-1 4 5
1. Volumul producţiei 17850 15305 -2545 x x
fabricate, mii lei
2. Costuri variabile la 1 leu 17,8207 21,2806 +3,4599 x x
producţie fabricată, bani
3. Costuri indirecte de 3181 3257 +76 -453,54 +529,54
producţie variabile, mii lei
(rd.1 x rd.2):100
BIF: (-453,54) + (+529,54) = +76 mii lei; Verificare: 3257 – 3181 = +76 mii lei
Concluzii:
Costurile indirecte de producţie variabile au sporit față de anul precedent cu 76 mii lei,
fapt ce a fost condiționat de majorarea costurilor variabile la 1 leu producție fabricată, aceasta
contribuind la majorarea indicatorului rezultativ cu 529,54 mii lei. O influență pozitivă se atestă
la modificarea volumului producției fabricate, diminuarea căruia a dus la reducerea costurilor
indirecte variabile cu 453,54 mii lei. Entitatea dispune de rezerve interne în valoare de 529,54
mii lei. Se recomandă diminuarea costurilor variabile la 1 leu producție fabricată cel puțin până
la nivelul anului precedent.
Tabelul 12.7
Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor entității
pe feluri de activităţi
Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea (+, -)
suma, mii ponderea, suma, ponderea, Mii lei %
lei % mii lei %
A 1 2 3 4 5 6
1. Cheltuieli ale activităţii
operaţionale - total,
inclusiv: 31108 85,56 28705 83,61 -2403 -2,95
1.1. costul vânzărilor 20831 57,96 19026 55,42 -1805 -2,54
1.2. cheltuieli de 2862 7,96 3680 10,72 +818 +2,76
distribuire
1.3. cheltuieli 4332 12,05 2844 8,28 -1488 -3,77
administrative
1.4. alte cheltuieli ale 3083 8,58 3155 9,19 +72 +0,61
activității operaţionale
2. Cheltuieli din
operațiuni cu active
imobilizate 744 2.07 0 0 -744 -2,07
3. Cheltuieli financiare 4088 11,37 5628 16,39 +1540 +5,02
4. Cheltuieli excepționale 0 0 0 0 0 0
5. Total cheltuieli 35940 100.00 34333 100.00 -1607 0.00
Concluzii
Cheltuielile entității au o tendință pozitivă de diminuare în dinamică, acestea reducându-
se față de anul precedent cu 1607 mii lei. La această abatere au contribuit diminuarea costului
vânzărilor cu 1805 mii lei, a cheltuielilor administrative cu 1488 mii lei și reducerea cheltuielilor
din operațiuni cu active imobilizate cu 744 lei. Totodată, majorarea cheltuielilor de distribuire, a
celor financiare și a altor cheltuieli din activitatea operațională a dus la sporirea cheltuielilor cu
1818, 1540, și respectiv 72 mii lei. Analizând structura cheltuielilor curente ale entității,
observăm că cea mai pondere o au cheltuielile din activitatea operațională, cota cărora s-
adiminuat de la 85,56 la 83,61 %, sau cu 2,95 puncte procentuale.
CAPITOLUL XIII. ANALIZA PROFITULUI ȘI RENTABILITĂȚII
Tabelul 13.1
Analiza dinamicii şi structurii profitului până la impozitare
Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea (+, -) Ritmul
suma, lei ponderea, suma, lei ponderea, Lei % creşterii,
% % %
A 1 2 3 4 5 6 7
1. Rezultatul din (533) (34,84) 435 23,78 +968 +58,62 122,53
activitatea
operaţională: profit
(pierdere)
2. Rezultatul din 1002 65,49 0 0.00 -1002 -65,49 0
activitatea de
investiţii: profit
(pierdere)
3. Rezultatul din 1061 69,35 1394 76,22 +333 6,87 131,39
activitatea
financiară: profit
(pierdere)
4. Rezultatul 0 0 0 0.00 0
excepţional: profit
(pierdere)
5. Profitul 1530 100 1829 100 +299 0 119,54
(pierderea) până
la impozitare
Sursa: Situația de profit și pierdere.
Concluzii:
Conform rezultatelor obținute, observăm că la entitatea analizată profitul pînă la
impozitare a sporit față de anul precedent cu 299 mii lei, sau cu 19,54 %. Această majorare a fost
determinată de majorarea proftului din activitatea operațională cu 968 mii lei, sau cu 22,53 % și
de majorarea profitului din activitatea financiară cu 333 mii lei, sau cu 31,39 %. Totodată,
profitul din activitatea de investiții s-a diminuat cu 1002 mii lei, ceea ce a dus la reducerea
profitului până la impozitare cu aceeaași sumă.
Tabelul 13.2
Analiza factorială a profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul Anul Abaterea Rezultatul
precedent curent (+, -) influenţei
A 1 2 3 4
1. Profitul brut (pierderea brută) 7864 7989 +125 +125
2. Alte venituri operaţionale 1880 2125 +245 +245
3. Cheltuieli de distribuire 2862 3680 +818 -818
4. Cheltuieli administrative 4332 2844 -1488 +1488
5. Alte cheltuieli ale activității 3083 3155 +72 -72
operaţionale
6. Profitul (pierderea) din activitatea (533) 435 +968 x
operaţională
BIF: (+125) + (+245) + (-818) + (+1488) + (-72) = +968 mii lei
Verificare: 535 – (-533) = +968 mii lei
Concluzii:
La entitatea „ARAMA R” SRL profitul din activitatea operațională a sporit față de anul
precedent cun 968 mii lei. Această majorare a fost influențată de majorarea profitului brut cu 125
mii lei, majorarea altor venituri operaționale cu 245 mii lei și de diminuarea cheltuielilor
administrative cu 1488 mii lei, care au dus la sporirea profitului din activitatea operațională cu
sumele respective. Totodată, observăm o diminuare a profitului din activitatea operațională cu 818
mii lei și cu 72 mii lei în urma majorării cheltuielilor de distribuire și a altor cheltuieli din
activitatea operațională. Entitatea dispune de rezerve interne în valoare de 890 mii lei. Se
recomandă diminuarea cheltuielilor de distribuire și a altor cheltuieli din activitatea operațională
Tabelul 13.3
Aprecierea dinamicii şi structurii profitului brut
pe tipuri de activitate operaţională
suma, ponderea suma, ponderea suma, ponderea creşterii
lei ,% lei ,% lei ,% ,%
A 1 2 3 4 5 6 7
1. Profitul 4695 59,70 4323 54,11 -372 -5,59 92,08
din vânzarea
produselor
finite
2. Profitul 2179 27,71 1567 19,61 -612 -8,09 71,91
din vânzarea
mărfurilor
3. Profitul 990 12,59 2099 26,27 +1109 +13,68 212,02
din prestarea
serviciilor
4. Profitul 7864 100 7989 100 125 0.00 101,59
brut
Concluzii:
Profitul brut are o tendință pozitivă de sporire în dinamică, majorându-se cu 125 mii lei,
sau cu 1,59 % față de anul precedent. Această sporire a fost condiționată de majorarea profitului
din prestarea serviciilor cu 1109 mii lei, sau cu 112,02 %. Profitul din vânzarea produselor finite
însă, s-a diminuat cu 372 mii lei, sau cu 7,92 %, iar profitul din vânzarea mărfurilor la fel s-a
redus cu 612 mii lei, sau cu 28,09 %. Analizând structura profitului brut, observăm că cea mai
mare parte îi revine profitului din vânzarea produselor finite, ponderea căruia s-a diminuat de la
59,70 la 54,11 %, sau cu 5,59 puncte procentuale. Acest fapt denotă că activitatea principală a
entității este cea de producere.
Tabelul 13.4
Analiza dinamicii şi structurii profitului (pierderilor)
din alte activități
suma, ponderea suma, ponderea suma, ponderea creşterii
lei ,% lei ,% lei ,% ,%
A 1 2 3 4 5 6 7
1. Profitul 1002 48,57 0 0 -1002 -48,57 0
(pierderea)
din
operațiuni cu
activele
imobilizate
2. Profitul 1061 51,43 1394 100 +333 +48,57 131,39
(pierderea)
financiară
3. Rezultatul
excepţional:
profit
(pierderi)
Total profit 2063 100 1394 100 -669 0.00 67,57
(pierderi) din
alte activităţi
Sursa: Situația de profit și pierdere, Balanța de verificare a conturilor sintetice pe
subconturi.
Concluzii
Profitul din alte activități are o tendință negativă de diminuare în dinamică, reducându-
se cu 669 mii lei, sau cu 32,43 % față de anul precedent. Această diminuare a fost condiționată
de reducerea profitului din operațiuni cu active imobilizate cu 1002 mii lei, care a dus la
diminuarea profitului din alte activități cu aceeași sumă. Totodată, profitul financiar s-a majorat
cu 333 mii lei, sau cu 31,39%. Analizând structura profitului din alte activități , observăm că cea
mai mare pondere o are profitul din activitatea financiară, cota căruia s-a majorat cu 48,57 %
față de anul precedent.
Tabelul 13.5
Analiza factorială a profitului (pierderii) din operațiuni cu activele imobilizate
A 1 2 3 4
1. Venituri din operațiuni cu activele 1265 0 -1265 -1265
imobilizate, total
inclusiv:
- din ieşirea activelor imobilizate
- din dividende 1265 0 -1265 -1265
- din dobânzi
- alte venituri
2. Cheltuieli din operațiuni cu activele 263 0 -263 +263
imobilizate, total
inclusiv: 263 0 -263 +263
- privind ieşirea activelor imobilizate
3. Profit (pierdere) din operațiuni cu 1002 0 -1002 x
activele imobilizate
Concluzii:
Profitul din operațiuni cu active imobilizate are o tendință negativă de diminuare în
dinamică, reducându-se cu 1002 mii lei față de anul precedent. În anul curent valoarea acestui
indicator este zero, ceea ce înseamnă că entitatea nu a înregistrat nici venituri, nici cheltuieli din
operațiuni cu active imobilizate.
Tabelul 13.6
Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea financiară
A 1 2 3 4
1. Venituri financiare, total 5148 4653 -495 -495
inclusiv: 4310 3897 -413 -413
- din diferenţe de curs valutar
- alte venituri 838 470 -368 -368
2. Cheltuieli financiare, total 4087 3259 -828 +828
inclusiv: 4087 3259 -828 +828
- privind diferenţele de curs valutar
3. Profit (pierdere) din activitatea 1061 1394 +333 x
financiară
BIF: (-413) + (-368) + (+828) = +333 mii lei;
Verificare: 1394 – 1061 = +333 mii lei.
Concluzii:
Profitul din activitatea financiară are o tendință pozitivă de sporire în dinamică,
majorându-se cu 339 mii lei, față de anul precedent. Această sporire a fost condiționată de
diminuarea cheltuielilor privind diferențele de curs valutar cu 828 mii lei, care a dus la
majorarea profitului financiar cu aceeași sumă. Totodată, profitul financiar s-a redus cu 495 mii
lei, în urma diminuării veniturilor din diferențe de curs valutar cu 413 mii lei și diminuării altor
venituri cu 368 mii lei. Entitatea dispune de rezerve interne de sporire a profitului financiar în
valoare de 495 mii lei. Se recomandă majorarea veniturilor financiare, atât a celor din diferențe
de curs valutar, cât și a altor venituri financiare cel puțin până la nivelul anului precedent.
Tabelul 13.7
Aprecierea dinamicii nivelului rentabilităţii venitului din vânzări
Indicatori Anul Anul curent Abaterea
precedent (+, -)
A 1 2 3
1. Venituri din vânzări, mii lei 28695 27015 -1680
2. Profitul brut, mii lei 7864 7989 +125
3. Profitul din activitatea operaţională, mii lei -533 435 +968

4. Profitul până la impozitare, mii lei 1531 1829 +298
5. Profitul net, mii lei 1347 1609 +262
6. Rentabilitatea veniturilor din vânzări (%),

calculată în baza:
6.1. profitului brut 27,41 29,57 +2,17
6.2. profitului din activitatea operaţională -1,86 1,61 +3,47
6.3. profitului până la impozitare 5,34 6,77 +1,43
6.4. profitului net 4,69 5,96 +1,26
Concluzii
Conform rezultateloe obținute, observăm o tendință pozitivă de sporire în dinamică a
rentabilității venitului din vânzări. Astfel rentabilitatea veniturilor din vânzări calculată în baza
profitului brut s-a majorat cu 2,17 puncte procentuale, în baza profitului din activitatea
operaţională – cu 3,47 puncte procentuale, în baza profitului până la impozitare – cu 1,43 puncte
procentuale, iar rentabilitatea veniturilor din vânzări calculată în baza profitului net a sporit cu
1,26 puncte procentuale.
Tabelul 13.8
Date iniţiale pentru analiza rentabilităţii activelor
Indicatori Semne Anul precedent Anul de Abaterea (+, -)
convenţionale gestiune
A 1 2 3 4
1. Profitul pînă la P
1531 1829 +298
impozitare, mii
lei
2. Venitul din VV 28695 27015 -1680
vânzări, mii lei
3. Valoarea A 64433 64921 +488
activelor, mii lei
4. Profitabilita- Pv
tea vânzărilor 5,34 6,77 1,43
(rd.1 : rd.2 x
100), %
5. Rata recupe- ra
0,4453 0,4161 -0,0292
rabilităţii acti-
velor (rd.2 : rd.3)
6. Rentabilitatea Ra
2,38 2,82 +0,44
activelor (rd.1 :
rd.3 x 100), %
Sursa: Bilanţul contabil; Situația de profit și pierdere.
Tabelul 13.9
Calculul influenţei factorilor asupra
modificării rentabilităţii activelor în dinamică
Nr. Sub- Factorii corelaţi Rentabi- Calculul Rezul Denumi
cal- stitu- Rentabili- Nr. de litatea influenţei -tatul -rea
culu ţia tatea rotaţii ale activelor, factorilor influ- factori-
-lui veni-tului activelor % enţei lor
din
vânzări
1 2 3 5 6 7 8 9
1 0 5,34 0,4453 2,38 x x x
2 1 6,77 0,4453 3,02 3,02-2,38 +0,64 ∆Rvv
3 2 6,77 0,4161 2,82 2,82-3,02 -0,20 ∆ Nr.rot
BIF: (+0,64) + (-0,20) = +0,44; Verificare: 2,82 – 2,38 = +0,44.
Concluzii:
La entitatea „ARAMA R” SRL, rentabilitatea activelor a sporit față de anul precedent cu
0,44 puncte procentuale. Această majorare a fost determinată de influența pozitivă a modificării
rentabilității veniturilor din vânzări, care a dus la sporirea rentabilităţii activelor cu 0,64 puncte
procentuale. Totodată, o influență negativă se atestă la modificarea numărului de rotații a
activelor, care a cauzat reducerea indicatorului rezultativ cu 0,20 puncte procentuale, ceea ce
constituie rezerva internă de sporire a rentabilităţii capitalului propriu. Se recomandă entității
majorarea numărului de rotații a activelor cel puțin până la nivelul anului precedent.
Tabelul 13.10
Analiza dinamicii rentabilităţii capitalului propriu
(+, -)
A 1 2 3
1. Profitul până la impozitare, mii lei 1531 1829 +298
2. Profitul net, mii lei 1347 1609 +262
3. Valoarea capitalului propriu, mii lei 24622 26232 +1610
4. Rentabilitatea capitalului propriu,
calculată în baza profitului până la 6,22 6,97 +0,75
impozitare, %
5. Rentabilitatea capitalului propriu,
5,47 6,13 +0,66
calculată în baza profitului net, %
Concluzii:
În urma calculelor efectuate în tabelul de mai sus, observăm o tendință pozitivă se sporire
în dinamică a rentabilității capitalului propriu. Astfel, rentabilitatea capitalului propriu, calculată
în baza profitului până la impozitare a crescut de la 6,22 la 6,97%, sau cu 0,75 puncte
procentuale, iar rentabilitatea capitalului propriu, calculată în baza profitului net la fel s-a
majorat de la 5,47 la 6,13%, sau cu 0,66 puncte procentuale. Situația dată se apreciază ca fiind
favorabilă pentru entitatea „ARAMA R” SRL.
Tabelul 13.11
Date iniţiale pentru analiza factorială a rentabilităţii capitalului propriu
Indicatori Semne Anul Anul curent Abaterea
conven- precedent (+, -)
ţionale
A B 1 2 3
1. Venitul din vânzări, mii lei VV 28695 27015 -1680
2. Profitul până la impozitare, mii PPI
1531 1829 +298
lei
3. Profitul net, mii lei PN 1347 1609 +262
4. Valoarea capitalului propriu, mii CP
24622 26232 +1610
lei
5. Valoarea activelor, mii lei A 64433 64921 +488
6. Rata pârghiei financiare, coef. Pf 2,6169 2,4749 -0,1420

(rd.5 : rd.4)
7. Rentabilitatea vânzărilor, % (rd.2 Rv 5,34 6,77 +1,43
: rd.1 x 100)
8. Numărul de rotaţii ale activelor Na
0,4453 0,4161 -0,0292
totale, coef.
(rd.1 : rd.5)
9. Rata corelaţiei dintre profitul net Rc
şi profitul până la impozitare, % 87,98 87,97 -0,01
(rd.3 : rd.2 x 100)
10. Rentabilitatea activelor, % Ra 2,38 2,82 +0,44
11. Rentabilitatea capitalului Rcp
propriu, calculată în baza:
- profitului net, % 5,47 6,13 +0,66
- profitului până la impozitare, % 6,22 6,97 +0,75
Tabelul 13.12
Calculul influenţei factorilor asupra rentabilităţii capitalului propriu
(Conform metodei substituției în lanț)
Denumirea factorilor Calculul mărimii influenţei Mărimea influenţei, %
factorilor
1 2 3
Modificarea rentabilităţii [(2,82*2,6169*87,98)- +1,02
activelor (2,38*2,6169*87,98)] / 100
Modificarea pârghiei [(2,82*2,4749*87,98)- +0,01
financiare (2,82*2,6169*87,98)] / 100
Modificarea corelaţiei dintre [(2,82*2,4749*87,97)- -0,35
profitul net şi profitul până la (2,82*2,4749*87,98)] / 100
impozitare
Total +0,66
BIF: (+1,02) + (+0,01) + (-0,35)= +0,66; Verificare: 6,13 – 5,475 = +0,66.
Concluzii
Conform rezultatelor obținute, observăm că la entitatea „ARAMA R” SRL, rentabilitatea
capitalului propriu a sporit față de anul precedent cu 0,66 puncte procentuale. Această majorare a
fost determinată de influența pozitivă a modificării rentabilității activelor și a modificării
pârghiei financiare, care a dus la sporirea rentabilităţii capitalului propriu cu 1,02 și respectiv
0,01 puncte procentuale. Totodată, o influență negativă se atestă la modificarea corelaţiei dintre
profitul net şi profitul până la impozitare, care a cauzat reducerea indicatorului rezultativ cu 0,35
puncte procentuale, ceea ce constituie rezerva internă de sporire a rentabilităţii capitalului
propriu. Se recomandă entității majorarea corelaţiei dintre profitul net şi profitul până la
impozitare cel puțin până la nivelul anului precedent.
CAPITOLUL XIII. ANALIZA SITUAȚIEI PATRIMONIALE ȘI
FINANCIARE
Tabelul 14.1
Diagnosticul şi aprecierea structurii
patrimoniului entității la valoarea reală
Indicatori La finele anului La finele anului de Abaterea (+, -)
precedent gestiune
suma, ponderea, suma, ponderea, lei %
mii lei % mii lei %
A 1 2 3 4 5 6
I.Active
imobilizate
1.1. Imobilizări 36 0,06 29 0,04 -7 -0,01
necorporale
1.2. Imobilizări 28166 33,94 20428 31,47 -1438 -2,47
corporale
1.3. Active biologice - -
imobilizate
1.4. Investiții 34 0,05 34 0,05 0 +0,05
financiare pe termen
lung
1.5. Investiții
imobiliare
Total capitolul I 21936 34,04 20491 31,56 -1445 -2,48
II. Active
circulante
2.1. Stocuri 24934 38,70 27836 42,88 +2902 +4,18
2.2. Creanțe 11574 17,96 15296 23,56 +3722 +5,60

comerciale și
calculate
2.3. Alte creanțe 661 1,03 787 1,21 +126 +0,19
curente
2.4. Numerar 5247 8,14 433 0,67 -4814 -7,48
2.5. Investiții
financiare curente
2.6. Alte active 81 0,13 78 0,12 -3 -0,01
circulante
Total capitolul II 42497 65,96 44430 68,44 +1933 +2,48
Total general-activ 64433 100 64921 100 +488 0
Concluzii
Analizând structura patrimoniului entității „ARAMA R” SRL la valoarea reală, observăm

că valoarea totală a activelor a înregisrat o tendință pozitivă de sporire în dinamică, majorându-se
de la 64433 la 64921 mii lei, sau cu 488 mii lei. Analizând structura acestuia, deducem faptul că
cea mai mare parte îi revine activelor circulante, ponderea cărora s-a majorat de la 65,96 la 68,44
%, sau cu 2,48 puncte procentuale. Cea mai mare pondere din activele circulante o deține
stocurile – 42,88 %, aceasta majorându-se cu 5,60 puncte procentuale. Activele imobilizate
ocupă 31,56 % din totalul activelor entității, ponderea acestora diminuându-se cu 2,48 puncte
procentuale. Cea mai mare pondere din activele imobilizate îi revine imobilizărilor corporale,
aceasta diminuându-se cu 2,47 puncte procentuale.
Tabelul 14.2
Calculul şi aprecierea patrimoniului net al entității
Activ La finele La finele Pasiv La finele La finele Patrimoniul net
anului anului anului anului La La
prece- curent prece- curent finele finele
dent mii lei dent mii lei anului anului
mii lei mii lei prece- curent
dent
A 1 2 C 3 4
I. TAI IV. DTL
1.1. IN 36 29 4.1. DFL 25340 24287 x x
1.2. IC 28166 20428 4.2. ADL - - x x
1.3. ABI - -
1.4. IFTL 34 34
1.5. II - -
1.6. CATL - -
1.7.AAI - -
Total I 21936 20491 Total IV 25340 24287 x x
II. TAC V. DC
2.1. S 24934 27836 5.1.DFC 389 389 x x
2.2. CCC 11574 15296 5.2.DCom 5440 5100 x x
2.3. ACC 661 787 C 8061 7354 x x
2.4.N 5247 433 5.3 DCalC 581 1559
2.5. IFC - - 5.4. ADC
2.6. AAC 81 78
Total II 42497 44430 Total V 14471 14402 x x
Total Activ 64433 64921 Total Datorii 39811 38689 24622 26232
PN = TA – (DTL + DTS)
Concluzii
Conform rezultatelor obținute, observăm că patrimoniul net al entității a înregistrat o
tendință pozitivă de majorare în dinamică, astfel acesta s-a majorat față de anul precedent de la
24622 la 26232 mii lei, sau cu 1610 mii lei. Această sporire a fost determinată de majorarea
activelor de la 64433 mii lei la 64921 mii lei. De asemenea, diminuarea datoriilor cu 1122 mii lei
a dus la majorarea patrimoniului net cu aceeași sumă.
Tabelul 14.3
Calculul şi aprecierea capacităţii de plată, solvabilităţii
şi lichidităţii bilanţului contabil în dinamică
Indicatorii La finele La finele Abaterea Mărimile
anului anului de relativă (+, - ), accesibile,
precedent gestiune puncte puncte
A 1 2 3 4
1. Rata lichidităţii 5247 / 14471 433 / 14402 = -0,3325 (0,20 – 0,25)
absolute (capacităţii = 0,3626 0,0301
de plată)
2. Rata lichidităţii (42497-24934- (44430-27836 -0,0613 (0,70 – 1,00)
intermediare 81) / 14471= -78) / 14402 =
(solvabilităţii) 1,2081 1,1468
3. Rata lichidităţii 42497 / 14471 44430 / 14402 +0,1483 (2,0 – 2,5)
totale (de acoperire a = =
bilanţului) 2,9367 3,0850
Concluzii
Rata lichidității absolute s-a diminuat cu 0,3325 puncte față de anul precedent. Conform
datelor din tabel, observăm că atât în anul de gestiune, cât și în anul precedent, valoarea acestui
indicator nu se încadrează în limitele stabilite, ceea ce se apreciază negativ pentru entitate,
deoarece dacă în anul precedent, „ARAMA R” SRL nu utiliza eficient numerarul pe care îl avea,
atunci în anul de gestiune, aceasta nu mai avea suficient numerar pentru a face față datoriilor.
Rata lichidității intermediare la fel nu corespunde normelor optime, deoarece valoarea
acestui indicator este mai mare decât 1,00, ceea ce denotă că entitatea nu utilizează eficient
activele circulante, fără a pune în ciruclație stocurile. Indicatorul dat s-a diminuat de la 1,2081 la
1,1468 puncte, ceea ce se apreciază pozitiv pentru entitate.
Rata lichidității totale s-a majorat față de anul precedent cu 0,1483 punctem, ceea ce
crează o situație nefavorabilă pentru entitate, deoarece în ambele perioade de gestiune, entitatea
„ARAMA R” SRL nu utilizează eficient activele circulante de care dispune.
Tabelul 14.4
Analiza ratelor generalizatoare de rotaţie a activelor
Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolută
1 2 3 4
1. Venitul din vân- 28695 27015 -1680
zări, mii lei
2. Valoarea medie a 64433 64921 +488
activelor, mii lei
3. Numărul de rotaţii 0,4453 0,4161 -0,0292
ale activelor (rd.1 :
rd.2)
4. Rata înzestrării 2,2454 2,4031 +0,1577
veniturilor din vânzări
cu active, mii lei (rd.2
: rd.1)
5. Durata de rotaţie a 808 865 +57
activelor, zile (360 :
rd.3)
Concluzii
La entitatea „ARAMA R” SRL numărul de rotații al activelor s-a diminuat cu 0,0292
rotații ceea ce a determinat încetinirea vitezei de rotație a activelor cu 56 zile. Situația dată este
una nefavorabilă pentru entitate, deoarece s-a majorat durata de transformare a activelor în venit.
Totodată, observăm că rata înzestrării veniturilor din vânzări s-a majorat cu 0,1577 mii lei, ceea
ce se apreciază negativ pentru entitate, deoarece aceasta are nevoie de mai multe active pentru a
obține 1 leu profit din vânzări.
Tabelul 14.5
Analiza generală a ratelor de rotaţie
a părţilor componente ale activelor totale
1 2 3 4
1. Venitul din vân- 28695 27015 -1680
zări, mii lei
2. Valoarea medie a
20695 19257 -1438
mijloacelor fixe, mii
lei
3. Valoarea medie a
42497 44430 +1933
activelor circulante,
mii lei
4. Numărul de rotaţii
1,3866 1,4029 +0,0163
ale mijloacelor fixe
(rd.1 : rd.2)
5. Numărul de rotaţii
0,6752 0,6080 -0,0672
ale activelor
circulante (rd.1 : rd.3)
6. Durata de rotaţie a
533 592 +59
activelor circulante
(rd.3 x 360 : rd.1)
Concluzii
La entitatea „ARAMA R” SRL numărul de rotații al mijloacelor fixe s-a majorat cu
0,0163 rotații, ceea ce se apreciază pozitiv pentru entitate, deoarece s-a accelerat viteza de rotație
a acestora. Totodată, observăm că numărul de rotații al activelor circulante s-a diminuat de la
0,6752 la 0,6080 rotații cu 0,0672 rotații ceea ce a determinat încetinirea vitezei de rotație a
activelor cu 56 zile. Situația dată este una nefavorabilă pentru entitate, deoarece s-a majorat
durata de transformare a activelor circulante în venit.
Tabelul 14.6
Date iniţiale pentru analiza factorială a duratei de rotaţie a activelor totale
1 2 3 4
1. Venituri din vânzări, 28695 27015 -1680
mii lei
2. Valoarea activelor 64433 64921 +488
totale, mii lei
3. Valoarea activelor 42497 44430 +1933
circulante, mii lei
4. Cota activelor
circulante în activele 65,96 68,44 +2,48
totale, % (rd.3 : rd.2 x
100)
5. Durata de rotaţie a 533 592 +59
activelor circulante, zile
(rd.3 x 360 : rd.1)
6. Durata de rotaţie a
activelor totale, zile (rd.2 808 865 +57
x 360 : rd.1)
Tabelul 14.7
Calculul influenţei factorilor la modificarea duratei de rotaţie
a activelor totale
Nr. Sub- Factorii corelaţi Durata de Calculul influenţei Rezul- Denumi-
cal- stitu- Cota Durata de rotaţie a factorilor tatul rea
culu- ţia activelor rotaţie a activelor influ- factori-
lui circulante activelor totale, zile enţei lor
în activele circulante,
totale, % zile
1 2 3 5 6 7 8 9
1 0 65,96 533 808 x x x
2 1 68,44 533 779 779-808 -29 ∆P
3 2 68,44 592 865 865-779 +86 ∆Dr
BIF: (-29) + (86) = +57; Verificare: 865 – 808 = +57
Concluzii
Conform rezultatelor obținute, observăm că la entitatea „ARAM R” SRL,viteza de rotație
a cativelor circulante a încetinit cu 57 zile. Acest fapt a fost cauzat de influența negativă a
majorării duratei de rotație a activelor circulante, care a dus la încetinirea vitezei de rotație a
activelor cu 86 zile. Totodată, sub influența pozitivă a majorării ponderii activelor circulante în
activele totale, viteza de rotație a activelor s-a accelerat cu 29 zile. Rezerva internă a entității
constituie 86 zile. Se recomandă accelerarea vitezei de rotație a activelor circulante cel puțin
până la nivelul anului precedent.
Tabelul 14.8
Diagnosticul şi aprecierea structurii surselor de constituire a patrimoniului entității la
valoarea reală
Indicatori La finele anului La finele anului de Abaterea (+, -)
precedent gestiune
suma, mii ponderea, suma, mii ponderea, Mii lei %
lei % lei %
A 1 2 3 4 5 6
III.Capital propriu
3.1. Capital social 2721 4,22 2721 4,19 0 -0,03
3.2. Rezerve -
3.3. Profit nere-
partizat (pierderea 21901 33,99 23511 36,21 +1610 +2,22
neacoperită)
3.4. Alte elemente de
capital propriu
Total capitolul III 24622 38,21 26232 40,41 +1610 +2,19
IV. Datorii pe
termen lung
4.1. Datorii finan-
21356 33,14 20099 30,96 -1257 -2,19
ciare pe termen lung,
4.2. Alte datorii pe
3984 6,18 4188 6,45 +204 +0,27
termen lung
Total capitolul IV 25340 39,33 24287 37,41 -1053 -1,92
V. Datorii curente
5.1. Datorii financiare
389 0,60 389 0,60 0 0
curente
5.2. Datorii comer-
5440 8,44 5100 7,86 -340 -0,59
ciale curente
5.3. Datorii calculate
1123 1,74 839 1,29 -284 -0,45
curente
5.4. Alte datorii
7519 11,67 8074 12,44 +555 +0,77
curente
Total capitolul V 14471 22,46 14402 22,18 -69 -0,28
Total general-pasiv 64433 100 64921 100 +488 0
Concluzii
Analizând structura patrimoniului la valoarea reală a entității „ARAMA R” SRL la
valoarea reală, observăm că valoarea totală a activelor a înregisrat o tendință pozitivă de sporire
în dinamică, majorându-se de la 64433 la 64921 mii lei, sau cu 488 mii lei. Analizând structura
acestuia, deducem faptul că în anul de gestiune, cea mai mare parte îi revine capitalului propriu ,
ponderea căruia s-a majorat de la 38,21 la 40,41 %, sau cu 2,19 puncte procentuale. În anul
precedent însă, cea mai mare pondere o dețin datoriile pe termen lung, cota cărora s-a diminuat
cu 1,92 puncte procentuale. Ponderea datoriilor curente la fel s-a diminuat de la 22,46 la 22,18%,
sau cu 0,28 puncte procentuale.
Tabelul 14.9
Examinarea evoluţiei şi structurii surselor de finanţare a activelor n baza sistemului de

coeficienţi
Indicatori Metoda de La finele anului La finele anului Abaterea (+, -)
calcul precedent de gestiune
A B 1 2 3
1. Coeficientul de Cpr 38,21 40,41 +2,19
autonomie, % TP
2. Coeficientul de 61,79 59,59 -2,19
atragere a surselor DTL+ DTS
împrumutate, % TP
3.Coeficientul corelaţiei 1,6169 1,4749 -0,1420
între sursele DTL+ DTS
împrumutate şi proprii, Cpr
puncte
4. Rata solvabilităţii TA 1,6185 1,6780 +0,0595
generale, puncte DT
5. Rata generală de TP 2,6169 2,4749 -0,1420
acoperire a capitalului Cpr
propriu, puncte
Din rezultatele calculelor obținute, observăm că coeficientul de autonomie s-a majorat cu
2,19 puncte procentuale, ceea ce se apreciază pozitiv pentru entitate, deoarece aceasta dispune de
mai multe surse proprii decât în anul precedent. Acest fapt a dus la diminuarea coeficientului de
atragere a surselor împrumutate de la 61,79 la 59,59 punte procentuale. Coeficientul corelaţiei
între sursele împrumutate şi proprii s-a diminuat de la 1,6169 la 1,4749 puncte, astfel suma
datoriilor ce revine la 1 leu capital propriu s-a redus cu 0,1420 puncte, ceea ce este favorabil
pentru entitate. Rata solvabilității generale a sporit cu 0,0595 puncte, ceea ce se apreciază pozitiv
pentru entitate, iar rata generală de acoperire a capitalului propriu s-a diminuat cu 0,1420 puncte,
fapt ce denotă diminuarea surselor străine față de anul precedent.
Tabelul 14.10
Calculul şi aprecierea fondului de rulment în dinamică
Indicatorii La finele La finele Abaterea Rezultatul
anului anului de (+, -) influenței
precedent gestiune factorilor
A 1 2 3 4
II. Active circulante
2.1. Stocuri 24934 27836 +2902 +2902
2.2. Creanțe comerciale și
11574 15296 +3722 +3722
calculate
2.3. Alte creanțe curente 661 787 +126 +126
2.4. Numerar 5247 814 -4433 -4433
2.5. Investiții financiare
0 0
curente
2.6. Alte active circulante 81 78 -3 -3
Total capitolul II 42497 44811 +2314 x
V. Datorii curente
5.1. Datorii financiare curente 389 389 0 0
5.2. Datorii comerciale
5440 5100 -340 +340
curente
5.3. Datorii calculate curente 1123 839 -284 +284
5.4. Alte datorii curente 7519 8074 +555 -555
Total capitolul V 14471 14402 -69 x
Fondul de rulment 28026 30409 +2383
F rul. = TAC – TDC
BIF: (+2902) + (3722) + (+126) + (-4433) + (-3) + (340) + (+284) + (-555) = +2383 mii lei
Verificare: 30409 – 28026 = +2383 mii lei
Concluzii
La entitatea „ARAMA R” SRL fondul de rulment a înregistrat o tendința pozitivă de
majorare în dinamică cu 2383 mii lei. Această sporire a fost determinată de influența pozitivă a
următorilor factori, care au dus la majorarea fondului de rulment cu:
 Majorarea stocurilor – cu 2902 mii lei;
 Majorarea creanțelor comerciale și calculate – cu 3722 mii lei;
 Diminuarea datoriilor comerciale curente – cu 340 mii lei
 Diminuarea datoriilor calculate – cu 284 mii lei.
Totodată, diminuarea numerarului cu 4433 mii lei, diminuarea altor creanțe curente cu 3
mii lei și majorarea altor datorii curente cu 555 mii lei au dus la scăderea fondului de rulment net
respectuv cu aceleași sume. Entitatea dispune de rezerve de sporire a fondului de rulment în
valoare de 4991 mii lei. Se recomandă majorarea numerarului și diminuarea altor datorii curente
Tabelul 14.11
Analiza ponderii creanţelor în activele entității

Indicatorii La începutul La sfârşitul Abaterea
anului anului (+, -)
1 2 3 4
1. Creanțe curente, mii lei 12235 16083 +3848
2. Active total, mii lei 64433 64921 +488
3. Ponderea creanţelor în active, % 18,99 24,77 +5,78
4. Active circulante, mii lei 42497 44430 +1933
5. Ponderea creanţelor în activele curente,
28,79 36,20 +7,41
%
Concluzii
Conform datelor din tabel, obervăm o tendință de majorare în dinamică a crențelor
curente de la 12235 mii lei la 16083 mii lei, sau cu 3848 mii lei. Analizând ponderea creanțelor
în activele entității, observăm că creanțele ocupă o pondere de 24,77 procente în totalul activelor
entității, aceasta majorându-se față de anul precedent cu 5,78 puncte procentuale. În ceea ce
privește ponderea creanțelor în totalul activelor curente, observăm că aceasta la fel s-a majorat de
la 28,79 % la 36,20 %, sau cu 7,41 puncte procentuale.
Tabelul 14.12
Analiza ponderii datoriilor curente în pasivele entității
Indicatorii La începutul La sfârşitul Abaterea
anului anului (+, -)
1 2 3 4
1. Datoriile pe termen lung, mii lei 25340 24287 -1053
2. Datoriile curente, mii lei 14471 14402 -69
3. Total mijloace atrase, mii lei 39811 38689 -1122
4. Total pasive, mii lei 64433 64921 +488
5. Ponderea datoriilor curente în pasive, % 22,46 22,18 -0,28
6. Ponderea datoriilor curente în mijloacele 36,35 37,23 +0,87
atrase, %
Concluzii
Conform datelor din tabel, obervăm o tendință de diminuare în dinamică a datoriilor
curente de la 14471 mii lei la 14402 mii lei, sau cu 69 mii lei. Datoriile pe termnen lung la fel s-
au diminuat cu 1053 mii lei. Analizând ponderea datoriilor în totalul pasivelor entității, observăm
că acestea ocupă o pondere de 22,18 procente diminuându-se nesemnificativ față de anul
precedent, doar cu 0,28 puncte procentuale. În totalul datoriilor, datoriile curente ocupă 37,23 %,
ponderea acestora majorându-se de la 36,35 %, sau cu 0,87 puncte procentuale.
Tabelul 14.13
Calculul şi aprecierea coeficienţilor de rotaţie a creanţelor

şi datoriilor curente
Indicatori Anul Anul de Abaterea
precedent gestiune (+, -)
A 1 2 3
1. Venitul din vânzări, mii lei 28695 27015 -1680
2. Valoarea totală a creanțelor curente, mii lei 12235 16083 +3848
3. Valoarea totală a datoriilor curente, mii lei 14471 14402 -69
4. Coeficientul de rotaţie a creanțelor curente 2,3453 1,6797 -0,6656

(rd.1 : rd.2)
5. Perioada de recuperare a creanţelor (360 : rd.4), 153 214 +61
zile
6. Coeficientul de rotaţie a datoriilor curente (rd.1 : 1,9829 1,8758 -0,1072
rd.3)
7. Perioada de achitare a datoriilor curente (360 : 182 192 +10
rd.6), zile
Concluzii
La entitatea „ARAMA R” SRL numărul de rotații a creanțelor curente s-a diminuat cu
0,6656 rotații, ceea ce reprezintă o situație negativă pentru entitate. Acest fapt a determinat
majorarea perioadei de recuperare a creanțelor cu de la 153 la 214 zile, ceea ce se apreciază
negativ pentru entitate, deoarece creanțele vor fi încasate într-un timp mai îndelungat cu 61 zile.
Coeficientul de rotații a datoriilor curente a scăzut cu 0,1072 rotații, ceea ce se apreciază
negativ pentru entitate, întrucât s-a încetinit viteza de plată a datoriilor. Acest fapt a condiționat
majorarea perioadei de achitare a datoriilor curente de la 182 la 192 cu 10 zile. Situația dată este
una nefavorabilă pentru entitate.
Tabelul 14.14
Evoluţia fluxurilor de numerar
Tipuri de activitate Perioada Perioada Abaterea (+, -)
precedentă raportată
A 1 2 3
Activitatea operaţională (3529) (1937) +1592
Activitatea investiţională - - -
Activitatea financiară 3483 (2877) -6360
Încasări (plăţi) excepţionale - - -
Fluxul net total (46) (4814) -4768
Concluzii
Conform rezultatelor din tabelul de mai sus, observăm că entitatea „ARAMA R”SRL a
înregistrat un flux net negativ de numerar atât în anul de gestiune, cât și în cel precedent, acesta
diminuându-se cu 4768 mii lei. Această abatere a fost determinată de diminuarea fluxului din
activitatea financiară cu 6360 mii lei. Totodată, observăm că fluxul negativ din activitatea
operațională a fost parțial acoperit cu 1592 mii lei. În activitatea de investiții nu au fost
înregistrate nici plăți, nici încasări de numerar.
Tabelul 14.15
Analiza separată a structurii încasărilor şi plăţilor de numerar
Nr. Fluxurile de numerar Perioada precedentă Perioada raportată
suma, mii lei ponderea, % suma, mii lei ponderea, %
A B 1 2 3 4
Încasări băneşti
1. Încasări din vânzări 38739 79,26 33128 86,72
2. Alte încasări operaţi- 427 0,87 983 2,57
onale
3. Dobânzi încasate
4. Dividende încasate
5. Încasări sub formă de 9708 19,86 4092 10,71
credite și împrumuturi
6. Alte încasări de
numerar
Total încasări de 48874 100 38203 100
numerar
Plăţi de numerar
1. Plăţi pentru stocuri și 32513 66,46 28291 65,77
servicii procurate
2. Plăţi către angajați și 7063 14,44 5715 13,29
organe de asigurare
socială și medicală
3. Plata dobânzilor 1030 2,11 1254 2,92
4. Plata impozitului pe 159 0,33 160 0,37
venit
5. Alte plăţi operaţionale 1930 3,95 628 1,46
6. Plăţi aferente intrărilor
de active imobilizate
7. Plăţi aferente 6225 12,72 6969 16,20
rambursării creditelor și
împrumuturilor
8. Plata dividendelor
Total plăţi de 48920 100 43017 100
numerar
Concluzii
Analizând structura încasărilor de numerar, observăm că la entitatea analizată cea mai
mare parte din încasări îi revine veniturilor din vânzări, ponderea cărora s-a majorat de la 79,26
la 86,72 puncte procentuale. De asemenea, s-a majorat și suma altor încasări operaționale de la
427 la 983 mii lei, ponderea cărora a sporit de 2 ori. În ceea ce privește plățile de numerar, cea
mai mare pondere o au plățile pentru stocuri și servicii procurate, care s-au diminuat de la 66,46
puncte procentuale la 65,77 puncte procentuale, celelalte plăți înregistrând o abatere
nesemnificativă.
Tabelul 14.16
Calculul influenţei factorilor asupra fluxului net de numerar
Fluxurile de numerar Perioada Perioada Abaterea Influenţa
pe tipuri de activităţi precedentă raportată (+, -) asupra
Mii lei Mii lei Mii lei fluxului
net
1 2 3 4 5
Activitatea operaţională
Încasări din vânzări 38739 33128 -5611 -5611
Alte încasări operaţionale 427 983 +556 +556
Plăţi pentru stocuri și servicii 32513 28291 -4222 +4222
procurate
Plăţi către angajați și organe de 7063 5715 -1348 +1348
asigurare socială și medicală
Plata dobânzilor 1030 1254 +224 -224
Plata impozitului pe venit 159 160 +1 -1
Alte plăţi operaţionale 1930 628 -1302 +1302
Fluxul net de numerar din (3529) (1937) +1592 x
activitatea operaţională
Activitatea de investiţii
Încasări din vânzarea activelor
imobilizate
Plăţi aferente intrărilor de active - - - -
imobilizate
Dobânzi încasate
Dividende încasate
Alte încasări (plăți)
Fluxul net de numerar din - - - x
activitatea de investiţii
Activitatea financiară
Încasări sub formă de credite și 9708 4092 -5616 -5616
împrumuturi
Plăți aferente rambursării creditelor 6225 6969 +744 -744
și împrumuturilor
Plata dividendelor
Încasări din operațiuni de capital
Alte încasări (plăți)
Fluxul net de numerar din 3483 -2877 -6360 x
activitatea financiară
Fluxul net de numerar total (46) (4814) -4768
Concluzii

fluxului net de numerar total la entitatea „ARAMA R” SRL cu 4768 mii lei. Acest fapt a fost
condiționat de influența negativă a următorilor factori, care a dus la diminuarea fluxului net de
numerar după cum urmează:
 Diminuarea încasărilor din vânzări – cu 5611 mii lei:
 Majorarea plății dobânzilor – cu 24 mii lei;
 Majorarea plăților aferente rambursării creditelor și împrumuturilor – cu 744 mii lei;
 Diminuarea încasărilor sub formă de credite și împrumuturi – cu 5616 mii lei.
Totodată, o influență pozitivă se atestă la plățile pentru stocuri și servicii procurate, către
angajați și organe de asigurare socială și medicală, și la alte plăți operaționale, diminuarea cărora
a dus la acoperirea parțială a fluxului de numerar negativ cu 556, 4222, 1348 și respectiv 1302
mii lei. Rezerva internă de majorare a fluxului net de numerar constituie 12196 mii lei. Se
recomandă entității majorarea veniturilor din încasări, diminuarea plăților dobânzilor și
diminuarea aferente rambursării creditelor și împrumuturilor.

Sanda Practica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sanda Practica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

RAPORT PRIVIND PRACTICA

Grupa CON 1704G

grad didactic superior

CAPITOLUL I. Caracteristica generală a structurii organizatorice a entității …………………

CAPITOLUL II. Contabilitatea imobilizărilor necorporale……………………………………

CAPITOLUL III. Contabilitatea imobilizărilor corporale …………...……………………….

CAPITOLUL IV. Contabilitatea activelor circulante …………...……………………………

CAPITOLUL V. Contabilitatea capitalului propriu ....…………...…………………………

CAPITOLUL VI. Contabilitatea datoriilor …………...……………………………………..

CAPITOLUL VII. Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor …………...……………………

CAPITOLUL VIII. Contabilitatea managerială ……………….…………...…………………

CAPITOLUL IX. Perfectarea situațiilor financiare ……………….…………...…………….

CAPITOLUL X. Analiza programului de producție și comercializare ………………………

CAPITOLUL XI. Analiza factorilor de producție și eficienței utilizării acestora ……………

CAPITOLUL XII. Analiza costurilor de producție și a cheltuielilor ……………………..…

CAPITOLUL XIII. Analiza profitului (pierderii) și rentabilității ……………………………

CAPITOLUL XIV. Analiza situației patrimoniale și financiare ……………….……………

Concluzii generale și recomandări ……………………………………………………………...

Sursa : elaborat de autor

Contabilitatea la ”ARAMA R” SRL se ține conform:

2.1. Clasificarea, recunoașterea și evaluarea imobilizărilor necorporale

Imobilizările necorporale reprezintă imobilizările nemonetare care nu îmbracă o formă

imobilizări necorporale în curs de execuție – imobilizări necorporale procurate sau

Sursa: elaborat de autor

Figura 2.1. Clasificarea imobilizărilor necorporale

Recunoașterea este un proces de includere în bilanț sau în situația de profit și pierdere a

Sursa: elaborat de autor

2.2. Contabilitatea intrării imobilizărilor necorporale

„ARAMA R” SRL evaluarea inițială a activelor nemateriale la momentul

2.3. Contabilitatea amortizării imobilizărilor necorporale

Sursa: elaborat de autor în baza SNC ,,Imobilizări necorporale și corporale”

2.4. Contabilitatea ieșirii imobilizărilor necorporale

2.1. Clasificarea, recunoașterea și evaluarea imobilizărilor corporale

Conform SNC ,,Imobilizări necorporale și Corporale”,imobilizările corporale sunt

Sursa: elaborat de autor în baza SNC ,,Imobilizări necorporale și corporale”

 Imobilizări corporale în curs de execuţie – imobilizări corporale procurate sau aflate în

 Terenuri – imobilizări corporale sub formă de teritorii funciare (de pămînt) deţinute de

 Mijloace fixe – imobilizări corporale transmise în exploatare, valoarea unitară a cărora

Imobilizările corporale în curs de execuţie sunt imobilizări corporale procurate sau aflate

3.3. Contabilitatea mijloacelor fixe

Organizarea evidenţei intrării mijloacelor fixe este condiţionată de sursa de procurare

Debit contul 821 ,,Costuri indirecte de producție”

3.4. Contabilitatea reparației mijloacelor fixe

subcontul 1243 ,,Amortizarea mașinilor, utilajelor și instalațiilor tehnice” 709036,09 lei

Sursa: elaborat de autor

Figura 3.2. Tipurile de reparație a mijloacelor fixe

Sursa: elaborat de autor

Figura 3.2. Componența stocurilor de mărfuri și materiale

La entitatea ”ARAMA R” SRL, conform Bilanțului contabil (anexa 7 ), am atestat

4.3. Contabilitatea produselor și a mărfurilor

Producţia în curs de execuţie - bunuri care nu au trecut toate stadiile de prelucrare

4.4. Contabilitatea creanțelor

În conformitate cu S.N.C. "Creanțe și investiții financiare", creanțele reprezintă drepturi

4.5. Contabilitatea numerarului

Mijloace băneşti - disponibilităţi băneşti în casierie, depozite, conturi de decontare,

Pentru că entitatea importă și exportă marfă din străinătate, ea utilizează conturile

Rezervele sunt alocări de mijloace pentru acoperirea anumitor cheltuieli neprevăzute.

Examinând Situațiile modificărilor capitalului propriu (anexa 6), observăm că entitatea

5.3. Contabilitatea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite)

Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) include: profitul net (pierderea netă) al

perioadei de gestiune, profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi, profitul

Datoriile comerciale se contabilizează pe măsura procurării bunurilor şi primirii serviciilor