Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului al

Republicii Moldova

Centrul de Excelență în Horticultură și Tehnologii Agricole din Ţaul

RAPORTUL
stagiului de practică
privind formarea profesională
în cadrul practicii ce anticipează probele de absolvire
al elevei Cernețcaia Ornela
Specialitatea 41110 ”Contabilitate”,
anul de studii IV, gr. 43-C,
SRL „Curtea Dacilor”

Conducătorii practicii :
Raisa Palii,
PROFESOR DE DISCIPLINE
ECONOMICE ȘI CONTABILE,
GRAD DIDACTIC SUPERIOR
Toderița Valentina
PROFESOR DE
DISCIPLINE ECONOMICE ,
GRAD DIDACTIC SUPERIOR
Chiriac Capitolina
CONTABIL-ȘEF

Țaul, 2022

Cuprins
 2

Conținuturi la contabilitate
1. Caracteristica generală a structurii organizatorice a entității....4
2. Contabilitatea imobilizărilor necorporale.....................................10
3. Contabilitatea imobilizărilor corporale.........................................14
4. Contabilitatea activelor circulante.................................................19
5. Contabilitatea capitalului propriu.................................................32
6. Contabilitatea datoriilor.................................................................37
7. Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor......................................41
8. Contabilitatea managerială............................................................43
9. Perfectarea situațiilor financiare.................................................45
Lucrul analitic la entitate
10. Analiza programului de producție și comercializare..........48
1. Analiza îndeplinirii programului de producție și comercializare după structură și
sortiment.......................................................48
11. Analiza factorilor de producție și eficienței utilizării.........51
1. Analiza utilizării resurselor umane și productivității muncii ..52
2. Analiza utilizării și eficienței economice a mijloacelor
fixe.............................................................................................56
3. Analiza utilizării resurselor materiale și eficiența acesteia .....58
12. Analiza costurilor de producție și a cheltuielilor..................61
1. Analiza structurii în dinamică a costului de producție .............62
2. Analiza costului la 1 leu producție fabricată ...........................63
3. Analiza factorială a costurilor materiale directe și a costurilor cu personalul
directe.......................................................................65
4. Analiza cheltuielilor entității pe feluri de activități ..................66
13. Analiza profitului (pierderii) și rentabilității........................68
1. Analiza profitului până la impozitare ........................................69
2. Analiza factorială a profitului din activitatea operațională și a Profitului Brut
3. Analiza profitului la nivel de produs .....................................72
4. Analiza rentabilității venitului din vânzări ............................73
5. Analiza rentabilității activelor și capitalului ..........................74
14. Analiza situației patrimoniale și financiare.........................81
1. Analiza structurii și dinamicii patrimoniului, precum și surselor de constituire
2. Analiza ratelor de rotație a activelor .......................................85
3. Analiza structurii surselor de constituire a patrimoniului
entității.....................................................................................87
4. Analiza creanțelor și datoriilor pe termen scurt ......................89
5. Analiza lichidității și solvabilității entității..............................91
6. Analiza fondului de rulment ...................................................93
7. Analiza fluxurilor mijloacelor bănești ....................................94
15. Concluzie ...............................................................................98
16. Bibliografie ...........................................................................100
 3

1. Caracteristica generală a structurii organizatorice a SRL „Curtea Dacilor”

SRL „Curtea Dacilor” este o societate fondată pe 28.08.2009 în conformitate cu Legea

Republicii Moldova: „Cu privire la societăţile cu răspundere limitată” nr. 135 XVI din 14 iunie
2007. Societatea este fondată prin începerea activităţii de la zero. Statutul întreprinderii SRL
„Curtea Dacilor” este elaborat în conformitate cu prevederile legii nr.1265-XIV din 05 octombrie
2000 „Cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor”,„Regulamentul
Societăţilor economice din Republica Moldova” aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii
Moldova nr. 500 din 10.09.1991 şi contractul de constituire al Societăţii cu Răspundere Limitată
„Curtea Dacilor” numită în continuare „SOCIETATE”.
Societatea este o persoană juridică din momentul înregistrării la Camera Înregistrării de Stat a
RM, cu numarul de identificare de stat-codul fiscal: 100904001058, conform Certificatului de
Înregistrare din 28.08.2009. (Anexa 1)
Societatea are denumirea sa, bilanţ independent, conturi în instituţiile bancare, ştampila cu
denumirea şi INDO conform prevederilor „Legii Republicii Moldova cu privire la societăţile cu
răspundere limitată” şi anume: forma juridică de organizare a întreprinderii este: Societate cu
Răspundere Limitată, prezentată juridic în Extrasul din Registrul de Stat al persoanelor juridice,
din 24.09.2020.
Sediul întreprinderii :
Societatea este de tip deschis, este fondată pe un termen nelimitat. Adresa juridică a
întreprinderii este MD-511,s. Climăuți, rn-ul Dondușeni, Republica Moldova.
Ea îşi desfaşoară activitatea pe principii de autogestiune. Societatea cu răspundere limitată
„Curtea Dacilor" deasemenea deţine un statut în care sunt incluse dispoziţii generale despre
întreprindere,scopul şi genul de activitate etc.
Capitalul social al întreprinderii constituie 1705400 (un milion șapte sute cinci mii patru sute) lei
moldoveneşti.
 Evidenţa contabilă la S.R.L. „Curtea Dacilor” este ţinută de contabilitate care constituie o
subdiviziune structurală autonomă în cadrul cabinetului administrativ a întreprinderii. Structura
contabilităţii ca subdiviziune structural organizatorică a entității o formează contabilul –şef și 1
contabil.
Contabilul-şef asigură controlul şi reflectarea în conturile contabile a tuturor operaţiilor
economice efectuate, prezentarea informaţiei operative şi întocmirea rapoartelor financiare în
termenele stabilite,poartă răspundere pentru respectarea principiilor metodologice
de organizare a contabilităţii.

La S.R.L. „Curtea Dacilor” evidenţa contabilă se ţine conform sistemului complet al

 4

 partidei duble care prevede :

a) aplicarea „Planului de conturi contabile al activităţii economico – financiare al
întreprinderilor”
b) întocmirea rapoartelor financiare în volumul şi în baza formularelor tip prevăzute de SNC-5
„Prezentarea rapoartelor financiare” şi SNC-7 „Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti”.
Intrucat „CURTEA DACILOR” S.R.L utilizeaza sisteme informatice de prelucrare automata a
datelor, are obligatia sa asigure prelucrarea datelor inregistrate in contabilitate in conformitate cu
normele contabile aplicate, controlul si pastrarea acestora pe suporturi tehnice.
Ciclul contabil al entităţii cuprinde:
a) întocmirea documentelor primare şi centralizatoare;
b) evaluarea şi recunoaşterea elementelor contabile;
c) reflectarea informaţiilor în conturile contabile;
d) întocmirea registrelor contabile;
e) inventarierea elementelor contabile;
f) întocmirea balanţei de verificare, a Cărţii mari şi a situaţiilor financiare.
Principalii furnizori de mărfuri sunt :
 SC„Climăuțanul-Agro” SRL
 Persoane fizice
Pricipalii cumpărători ai produselor sunt :
 SRL „AGROFLORIS”
 SRL „CI AGROSTOC”
 „MOLDOVA-ZAHĂR” SA
 SC „BUNGE” SRL
 SRL „CEREALE GLODENI”
 „SANDOMAR-PAN” SRL
 CA „AGRICULTORUL”

1.2 Politica de contabilitate este elaborată în baza:

- Legii contabilităţii;
- Standartele Naţionale de Contabilitate (SNC)
- Planul de conturi contabile al activităţii economico – financiare a întreprinderilor.
Politicile contabile sunt elaborate de entitate având în vedere specificul activităţii şi strategia
adoptată de entitate pentru a prezenta metodele şi tratamentele contabile utilizate in vederea
 5

determinarii valorilor elementelor de bilant, ale situaţiei de profit şi pierdere, ale situaţiei
fluxurilor de numerar şi modificarilor capitalului propriu.

Politicile contabile ale entităţii urmaresc să indice, pentru fiecare element (obiect) de bilanț si
pentru situaţia de profit si pierdere, tratamentul de recunoastere si evaluare adoptat de entitate cu
motivarea in raport cu Standardele Naţionale de Contabilitate; Directivele Europene si cu
raţionamentul profesional, pentru cazurile in care reglementarea normativă a contabilităţii
conformă cu SNC revizuite, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor… aplicabile începând
cu situaţiile financiare anuale aferente exerciţiului financiar 2015, prevede diferite variante de
recunoaştere, evaluare şi contabilizare a elementelor contabile.
Politicile contabile sunt elaborate astfel încât să se asigure furnizarea, prin situaţiile financiare a
unor informaţii:
a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice;
b) credibile.
Politica de contabilitate a întreprinderii se elaboreaza la constituirea intreprinderii și
se precizeaza in fiecere an de gestiune. Responsabilitatea pentru formarea si respectarea politicii
de contabilite o poarta conducătorul intreprinderii.
Conform polticilor contabile al entității, principalele activităţi desfăşurate de „Curtea
Dacilor” S.R.L potrivit actului de înfiinţare, sunt următoarele:
1. Cultură vegetală
2. Servicii prntru agricultură
3. Importul și(sau) comercializarea produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților
4. Comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și animalelor vii
5. Transportul rutier de mărfuri
6. Lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor
7. Comerţul cu ridicata al maşinilor agricole, echipamentului şi furniturilor, inclusiv tractoare
8. Comerţul cu amănuntul neefectuat prin magazine
9. Comerţul cu amănuntul al pieselor, componentelor şi accesoriilor pentru autovehicule
10. Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de construcţie şi echipamentelor
sanitare
11. Alte lucrări speciale de construcţii n.c.a.
12. Activităţi de închiriere şi leasing de maşini şi echipamente pentru construcţii
Entitatea organizează şi conduce contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară,
potrivit Legii contabilităţii republicată, şi contabilitatea de gestiune adaptată la specificul
activităţii.
 6

Conform politicii de contabilitate responsabilitatea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii

o poartă conducătorul întreprinderii, care creează condiţiile necesare pentru organizarea corectă
a contabilităţii, întocmirea şi prezentarea oportună a rapoartelor, asigură îndeplinirea riguroasă
de către toate subdiviziunile şi serviciile cu profil contabil a cerinţelor contabilului-şef privind
întocmirea documentelor şi prezentarea informaţiei necesare pentru ţinerea evidenţei
şi completarea rapoartelor financiare.
Entitatea organizează şi conduce contabilitatea în compartimente distincte, conduse de către
contabilul şef, care are studii economice superioare şi care răspunde împreună cu personalul din
subordine de organizarea şi conducerea contabilităţii, în condiţiile legii.
Organigrama SRL „Curtea Dacilor”:

Director

Manager
Contabil-șef Șef parc auto
transporturi

Contabil Conducători auto Mecanizatori

Tractoriști-
Șef depozit central
mașiniști

1.3 Caracteristica economico-financiară

Indicatorii eficienței economice se caracterizează prin următorii factori de producție:

1) Resursele funciare

Tradițional regăsim că activitatea de producție se realizează prin implicarea factorilor naturali, de

muncă și a capitalului. Pământul ca factor de producție se considera cel mai important deoarece
aceste indicator are cât valoare economică atât și socială.

Nivelul la care se gestionează terenurile agricole are o influență decisivă asupra eficienței
activității unei întreprinderi agricole și exprimă gradul de valorificare a resurselor funciare ale
entității.
 7

Tabelul 1. Indicatorii eficienței economice la entitatea SRL„Curtea Dacilor” pe anii 2019-2021

Indicatorii Anii Abaterea Anul 2021

2019 2020 2021 absolută în % față de
(+;-) anul 2020
A 1 2 3 4 5
1. Suprafața totală 585 690 700 115 1,01
2. Suprafața arabilă 500 600 600 100 1,00

3. Revine la 1 ha la
suprafața agricolă
3.1 Venit din vânzări 144565 139474 181806 37241,64 1,30
3.2 Mijloace fixe 29068,1 19018,4 24840,4 - 4227,74 1,31
3.3 Costul de producție 85611,3 92201,6 105256 19644,65 1,14
3.4 Profit 20211,1 18095,8 31364,2 11153,13 1,73
Concluzie: Conform datelor prezentate în tabel și rezultatelor obținute, am constatat
faptul că suprafața este în dinamică pozitivă ceea ce determină creșterea venitului din
vanzări și a profitului net cu 1,30% și respectiv cu 1,73% față de anul precedent. Entitatea
urmărește o prognoză de dezvoltare în viitorul apropiat, cu condiția că va activa în regim
normal fără tulburări politice și epidemice.

2) Capitalul (mijloacele de producție)

Pentru a desfășura o activitate mai profitabilă și pentru o dezvoltare mai bună a acesteia
este nevoie ca entitatea să dispună de un potențial tehnico-material bine asigurat. Mijloacele fixe
ocupă unul din cele mai relevante și importante locuri în aprecierea indicatorilor economici.

Tabelul 2. Mijloacele de producție la entitatea SRL„Curtea Dacilor” pentru anii 2019-2021

Anii Abaterea Anul 2021

Indicatorii absolută în % față de
2019 2020 2021 (+ ; - ) 2020

A 1 2 3 4 5

1.Valoarea medie a
mijloacelor fixe, lei 14534047 11411012 14904214 370167 1,30
 8

2.Revine la 1 leu
mijloace fixe,lei
2.1 Venituri din
vânzări,lei 4,97 7,33 7,32 2,35 1,00
2.2 Profit net,lei 0,70 0,95 1,26 0,57 1,33
Concluzie: Entitatea de un stoc enorm de mijloace fixe, cum ar fi: 27 camioane, mașini agricole,
combine, tractoare, stropitori etc. Acestea sunt utilizate eficient întrucât la 1 leu de MF revine
7,32 lei venit din vânzări și 1,26 lei profit brut ceea ce înseamnă cu 2,35 și 0,57 lei mai mult
decât în anul 2019. Datorită majorăii valorii mijloacelor fixe cu 370167 lei, s-au înregistrat și
creșterile enumerate mai sus.

3) Resurse umane

O atenție deosebită se acordă și forței de muncă la entitatea, asigurarea acesteia cu brațe de

muncă calitative. Resursele umane la fel se regăsesc printre principalii factori astfel încât acestea
au o contribuție majoră și directă la desfășurarea propriu-zisă a activității întreprinderii.

Tabelul 3. Eficiența economică a resurselor umane la SRL„Curtea Dacilor” pentru anii 2020-
2021

Anii Abaterea Anul 2021

Indicatorii absolută în % față
2020 2021
(+ ; - ) de 2020
A 2 3 4 5
1.Nr. Mediu scriptic al salariaților 14 16 +2 114
2.Nr. Mediu scriptic al 21 26 +5 123
muncitorilor,personae

3.Revine la 1 muncitor, lei

3.1 VPF 605780,11 688728,34 82948,23 114

3.2 Salariu 189596,42 201535,02 11938,6 106

4.Revine la un salariat, lei

4.1 VV 5977457,42 6817737,06 840279,6 114

4.2 Profit 775534,7 1176158 400623,3 152

4.3 Salariu 284394,63 327494,41 43099,78 115
Concluzie: În urma calculelor efectuate în tabelul de mai sus putem observa că atât numărul
muncitorilor cât și al salariaților este în creștere cu 2 și respectiv 5 persoane. În anul 2021 se o
 9

creștere considerabilă a tuturor indicatorilor, fiind în primul rând înfluențată de majorarea

volumului de vanzări și volumului de producție fabricată ce revine unui muncitor.

Tabelul 4. Aprecierea activității economico-financiară a entității SRL„Curtea Dacilor” pentru

anii 2019-2021.

Anii Anul 2021

Inicatori Abaterea în % față
2019 2020 2021
de 2020
1. Venituri din
72282340 83684404 109083793 36801453 130%
vânzări, lei
2. Costul
42184947 69594436 84400864 42215917 121%
vânzărilor, lei
3. Profitul brut,
11576442 14089968 24682929 13106487 175%
lei
4. Profitul până
la 11529858 12586027 21589290 10059432 172%
impozitare,lei
5. Cheltuieli
privind
1424312 1728541 2770757 1346445 160%
impozitul pe
venit,lei
6. Profitul net, lei 10105546 10857486 18818533 8712987 173%
7. Rentabilitatea
venitului din 15,59 15,04 19,79 4,2 132%
vânzări, %
Concluzie: În urma calculelor efectuate în tabel rezultă ca entitatea a obținut profit în toate
perioadele analizate: de 10105546, 10857486 și 18818533 lei în anul de gestiune, rezultat mai
mai decât în 2020 cu 173%. Alt indicator care denotă succesul entității, este rentabilitatea
venitului din vânzări fiind în anul de gestiune 19,79% cu 32% mai mare decât în peioada
precedentă. Observăm o creștere a cheltuielilor privind impozitul pe venit de 8712987 lei față de
anul 2019, aceasta fiind cauzată de majorarea venitului în anul de gestiune cu 36801453 lei.

Tabel 5. Unele posturi ale bilanțului ale SRL„Curtea Dacilor” pe anii 2019-2021

Anul 2021 față

Nr. Sold la finele anului
Posturi de bilanț de anul
d/o
2019 2020 2021 2019 2020
1453404
1 Mijloace fixe 11411012 14904214 1,03 1,31
7
 10

2 Materiale 1221763 77576 188885 0,15 2,43

Creanțe :
2209041 2887117 0,13 0,12
Ale consumatorilor 23209315
4 7 368579 27,76 43,54
Ale personalului 8466
13279 635237 0,31 0,94
Alte creanțe 673047
2069675
2461216
5 Total creanțe 24989189 30142903 1,22 1,21
0
6 Numerar 231907 990992 913457 3,94 0,92
Datorii :
Furnizorilor 6976163 11309248 9658045 1,38 0,85
Personalului 220630 272449 272409 1,23 100
7
Asigurări sociale și medicale 46169 33430 53292 1,15 1,59
de stat
Față de buget 622684 705733 1595254 2,56 2,26
1188031
8 Total datorii 12336293 11582484 0,97 0,94
2
 11

2. Contabilitatea imobilizărilor necorporale

Studierea imobilizărilor necoporale mi-a permis să recunosc și efectuez evaluarea corectă
a acestora. Deasemenea am reușit să învăț a întocmi corect formulele contabile privind
achiziționarea și instalarea imobilizărilor necorporale.
O imobilizare necorporală este recunoscută dacă şi numai dacă:
a. este probabil ca beneficiile economice viitoare atribuibile imobilizării să revină
Societăţii; şi
b. costul imobilizării poate fi evaluat fiabil.
Societatea evaluează probabilitatea producerii de beneficii economice viitoare pe baza
unor evaluări raţionale şi uşor de susţinut care reprezintă cea mai bună estimare a echipei de
conducere pentru setul de condiţii economice care vor exista pe parcursul duratei de viaţă a
imobilizării.
Evaluarea iniţială a fiecărui obiect se efectuează la cost de intrare. Componenţa costului de
intrare diferă în funcţie de modalitatea de intrare a obiectului: prin achiziţionare, creare de sine
stătător, primire în schimb, sub forma de aport la capitalul social, cu titlu gratuit, în gestiune
economică etc. După recunoaşterea iniţială, o imobilizare necorporală se contabilizează la
costul său minus orice amortizare cumulată şi orice pierderi din depreciere cumulate.
SRL„Curtea Dacilor” nu dispune de imobilizări necorporale cum ar fi: licențe, mărci
comerciale, drepturi de autor sau titluri de protecție. În agestiunea întreprinderii se află doar un
set de programe informatice pentru prelucrarea informației contabile care au fost primite cu titlu
gratuit.
Exemplul 1. Contabilizați operațiunile economice de mai jos :

Nr. Conținutul operațiunilor economice Suma Debi Credit

 12

d/o t
1 La data de 12.09.2009 entitatea a primit cu titlu gratuit un 14500 111 622
set de programe pentru prelucrarea informației contabile
2 TVA (20%) 2900 534 622
3 Se reflectă serviciile de instalare și ajustare a programelor 3750 111 521
tipizate la condiițiile întreprinderii prestate de specialiști în
domeniu, pentru 3 calculatoare a câte 1250 lei
TVA (20%) 750 534 521

4 S-a calculat plata pentru serviciile de consultanță și 3500 241 226

abonament lunar la Centrul de Logistică și Calitate
„Bussines Logic” SRL
5 S-a înregistrat în componența imobilizărilor necorporale 21750 112 111
programa informatică tipizată ajustată la condițiile
întreprinderii

Amortizarea este un proces fundamental care stă la baza activității economice a entității.
Respectiv este foarte importantă cunoașterea calculului acestui proces. Insă datorită practicii de
specialitatea și numeroaselor sarcini efectuate privind contabilitatea imobilizărilor necorporale,
am reușit să asimilez evidența corectă a acestora.
La SRL „Curtea Dacilor” amortizarea se calculează începând cu prima zi a lunii care
urmează după luna transmiterii în utilizare. Respectiv, calcularea amortizării obiectului încetează
începînd cu prima zi a lunii care urmează după luna expirării duratei de utilizare şi/sau ieşirii
obiectului.
Amortizarea pentru imobilizări necorporale este calculată în baza metodei liniare.
Perioada de amortizare pentru soft 3-5 ani, iar pentru licenţe 5-20. Cheltuiala cu amortizarea
pentru fiecare perioadă se recunoaşte în profit sau pierdere.

Exemplul 2. Calculul amortizării programelor specializate de contabilitate după toate

metodele conform SNC
Amortizarea programelor informatice specializate după metoda liniară, norma amortizării 20%

Nr. Costul de intrare Suma amortizării Suma amortizării Valoarea

d/o anuale calculate contabilă
1 21750 4350 4350 17400
2 21750 4350 87500 13050
 13

3 21750 4350 13050 8700

4 21750 4350 17400 4350
5 21750 4350 21750 0
Amortizarea programelor informatice după metoda unității de produs nu poate fi calclulată
Amortizarea programelor specializate după metoda diminuării soldului, coeficientul 1,7

Nr Costul de Suma amortizării anuale Suma Valoare

d/o intrare amortizării contabilă
calculate
1 21750 21750*34%= 7395 7395 14355
2 21750 14355*34%=4880,7 12275,7 9474,3
3 21750 9474,3*34%=3221,26 15496,9 6253
4 21750 6253*34%=2126 17622,9 4127
5 21750 4127 21750 0
O imobilizare necorporală este derecunoscută:
a. la cedare; sau
b. cînd nu se mai aşteaptă beneficii economice viitoare din utilizarea sau cedarea sa.
Cîştigul sau pierderea care rezultă din casarea unei imobilizări necorporale se stabileşte că
diferenţă dintre încasările nete din cedare, daca există, şi valoarea contabilă a activului.
Aceasta va fi recunoscută în profit sau pierdere.
 14

3. Contabilitatea imobilizărilor corporale

In urma studierii imobilizărilor corporale și a contabilității acestora, am reușit să
acumulez abilități de rezolvare a problemelor ce țin de achiziționarea imobilizărilor corporale,
reflectarea costului de intrare a acestora și de calculul amortizării prin toate metodele.
Deasemenea am reuțit să implementez în practică competențele de perfectare a facturilor fiscale
în programul 1C Contabilitate 8.3, completarea registrelor primare, completarea documentelor la
achiziționarea terenurilor în baza Actului de achiziție, etc.

Imobilizările corporale reprezintă active care sunt deținute de o entitate pentru a fi

utilizate în producția de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru a
fi folosite în scopuri administrative, și sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un
an.
Intrarea mijloacelor fixe în gestiunea întreprinderii are loc prin achiziţii, aport în natură
de la asociaţi la constituirea capitalului social, din producţie proprie, donaţii sau plusuri la
inventar, iar în folosința temporară prin concesiune, locaţie de gestiune sau închiriere.
Condiţii specifice pentru recunoaşterea imobilizărilor corporale
În vederea recunoaşterii imobilizărilor corporale se impune utilizarea raţionamentului
profesional la aplicarea criteriilor de recunoaştere pentru circumstanţele specifice entităţii. În
unele cazuri, ar putea fi adecvat să fie agregate elementele nesemnificative individual, cum ar fi
aparatele de casă şi control, uneltele şi alte elemente similare, şi să se aplice criteriile de
recunoaştere a valorii agregate a acestora.
Piesele de schimb pentru tehnica informaţională sunt, în general, contabilizate ca
stocuri şi recunoscute în profit sau pierdere atunci cînd sunt consumate. Totuşi, echipamentele
 15

specifice domeniului de construcţie sunt considerate imobilizări corporale atunci când entitatea
preconizează că le va utiliza pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
Conform Situației Financiare din 31.12.2021 a SRL„Curtea Dacilor” valoarea
imobilizărilor corporale constituie 35813908 lei dintre care:

 Imobilizări corporale în curs de execuție 15798 lei

 Terenuri 20893896 lei
 Mijloace fixe, total 14904214 lei dintre care:
- clădiri 54862 lei ;
- construcții speciale 169582 lei ;
- mașini, utilaje și instalații tehnice 284840 lei ;
- mijloace de transport 13971487 lei ;
- inventar și mobilier 25375 lei ;
- alte mijloace fixe 398068 lei ;

Exercițiul 3. Calculați costul de intrare și reflectați în conturi tranzacțiile prezentate.

Entitatea SRL „Curtea-Dacilor” achiziționează un Transportator pneumatic p/u seminte SUC
500E(SER.1) la prețul facturat de 380000 lei TVA-20%. Transportul este asigurat de o societate
specializată la prețul de 2400 lei, TVA 20%.
Pentru montaj și probe tehnologice s-au angajat următoarele costuri :

- Materiale 1500 lei

- Consum de energie 200 lei
- Pentru realizarea unei etape a montajului 1326 lei
TVA 20%

Rezolvare :
1) S-a procurat transportatorul D 121 C 521 S 380000 lei
2)TVA D 534 C521 S 76000 lei
3) Se reflectă costurile de transport D 121 C521 S 2400 lei
4) TVA D 534 C 521 S 240 lei
5) Se reflectă costurile de materiale D 121 C211 S 1500 lei
6)Se reflectă costurile de energie D 121 C521 S 200 lei
7) TVA D 534 C 521 S 40 lei
8) Se reflectă costul unei etape de montaj D 121 C 521 S 2387 lei
9) TVA D 180 C 521 S 477,40 lei
 16

10) Transmiterea în funcțiune a echipamentului D 123 C121 S 386487 lei

11) Achitarea datoriei față de furnizor D521 C242 S 463244,40 lei

Exercițiul 4. Calculați costul de intrare și reflectați în conturi tranzacțiile prezentate.

Entitatea SRL „Curtea Dacilor” construiește în regie proprie un stilaje pentru păstrarea pieselor
de schimb în scopul cărora au fost suportate următoarele costuri :
1) Costul materialelor de construcție consumate D 121 C211 S 78260 lei
2) Salariile calculate constructorilor D 121 C531 S 5000 lei
3) Contribuțiile de asigurări sociale D 121 C 533 S 1200 lei
4) Amortzarea MF utilizate în construcție D 121 C124 S 890 lei
5) Utilizarea OMVSD D 121 C 213 S 1400 lei
6) Uzura OMVSD utilizate D 121 C 214 S 250 lei
7) transmiterea în exploatare a silozului după 4 săptămâni de construcție
D 123 C 121 S 87000 lei
3.1 Amortizarea imobilizărilor corporale
Fiecare parte a unui element de imobilizări corporale cu un cost semnificativ faţă de costul
total al elementului este amortizat separat. Societatea alocă o sumă recunoscută iniţial cu privire
la un element de imobilizări corporale pentru părţile sale semnificative faţă de costul total al
imobilizări corporale şi amortizează separat fiecare astfel de parte.
Valoare amortizabilă şi perioadă de amortizare
Valoarea amortizabilă a unui activ este alocată în mod sistematic pe durata sa de viaţă utilă.
Durata de viaţă utilă ale unui activ este revizuită la fiecare sfвrşit de exerciţiu financiar şi, dacă
aşteptările se deosebesc de alte estimări anterioare, modificarea (modificările) se contabilizează
ca modificare de estimare contabilă.
Prin urmare, amortizarea nu încetează atunci cînd activul nu este utilizat sau este scos din
funcţiune, cu excepţia cazului în care acesta este complet amortizat.
Terenurile nu se amortizează. Uzura pentru alte active este calculată în baza metodei liniare
utilizînd următoarele durate de exploatare:
Tabelul 5. Durata de utilizarea utilă a imobilizărilor corporale.

Mijloace fixe Ani

Clădiri 45-70

Echipamente si instalaţii 3-15

Vehicule 3-8
 17

Calculatoare 2-5

Altele 3-5

Exercițiul 5. Determinați și contabilizați cheltuielile privind amortizarea mijloacelor fixe pe

fiecare an al duratei de exploatare. SRL„Curtea Dacilor” a cumpărat un Tir Volvo Trucks
pentru transportarea semințentelor clienților din România. S-a estimat costul de intrare 506691
lei, va avea durata de utilizare 9 ani, valoare reziduală estimată -107000 lei și se va aplica
metoda liniară de calcul a amortizării.
Rezolvare :
1) valoare amortizabilă : 506691- 107000=399691 lei
2) S-a procurat un aparat pentru radiografie  D 123 C 521 S 506691 lei
3) TVA D 534 C 521 S 101338 lei
Calculul amortizării autovehicolului după metoda liniară :

Nr. Costul de intrare Suma amortizării Suma amortizării Valoarea

d/o anuale calculate contabilă
1 506691 49961 49961 456730
2 506691 49961 99922 406769
3 506691 49961 149883 356808
4 506691 49961 199844 306847
5 506691 49961 249805 256886
6 506691 49961 299766 206925
7 506691 49961 349727 156964
8 506691 49961 399691 107000
Norma amortizării 12,5%

Entitatea alege de sine stătător metodele de amortizare şi le specifică în politicile contabile.

Metodele alese trebuie să reflecte modelul (schema) obţinerii beneficiilor economice din
utilizarea imobilizărilor de către entitate. În cazul în care se constată o modificare semnificativă
în modelul de obţinere a beneficiilor economice viitoare de la utilizarea obiectului, metoda
aplicată de amortizare urmează a fi schimbată. O astfel de modificare în estimările contabile se
contabilizează în conformitate cu SNC "Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile,
erori şi evenimente ulterioare".
 18

Exercițiul 6. Conform estimărilor entităţii, cu ajutorul Tir-ului din exemplul 5 pe parcursul

duratei de utilizare pot fi parcurși 571000 km de teren . Efectiv în primul an de exploatare au fost
parcurși 95000 km, în cel de-al doilea – 80000 km, în cel de-al treilea - 88000, în al patrulea -
83000, în al cincilea an -72000 km, în al șaselea-68000, în al șaptelea an- 40000, în al optulea
an-52000
În baza datelor din exemplu, amortizarea calculată pentru un km este egală cu 0,6951 lei
(399691 lei : 575000 km). Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabel.
Calcularea amortizării plugului după metoda unității de produs

Nr. Costul de Volum km Suma Suma Valoarea

d/o intrare parcurși amortizării amortizării contabilă
anuale calculate
1 506691 95000 66035 66035 440656
2 506691 80000 55608 121643 385048
3 506691 85000 59084 180727 325964
4 506691 83000 57693 238420 268271
5 506691 72000 50047 288467 218224
6 506691 68000 47267 335734 170957
7 506691 40000 27804 363538 143153
8 506691 52000 36145 399691 107000

 În cazul în care se constată o modificare semnificativă în modelul de obţinere a beneficiilor

economice viitoare de la utilizarea obiectului, metoda aplicată de amortizare urmează a fi
schimbată. O astfel de modificare în estimările contabile se contabilizează în conformitate cu
SNC "Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori şi evenimente ulterioare".
 19

4. Contabilitatea activelor circulante.

Activele circulante denumite și active curente sunt acele active care :
-sunt achiziționate sau produse pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă
a fi realizate în termen de 12 luni de la data bilanţului;
- sunt reprezentate de creanţe aferente ciclului de exploatare;
- sunt reprezentate de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este
restricţionată.
Activele circulante se evaluează la costul de achiziție sau costul de producție, după caz.
4.1 Stocurile sunt active circulante:
a) deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității;
b) în curs de producție în vederea vânzării, în procesul desfășurării normale a activității;
c) sub formă de materii prime, materiale și altele consumabile care urmează să fie folosite în
procesul de producție sau pentru prestarea de servicii.
Bunurile cu o pondere nesemnificativă în totalul stocurilor (de exemplu, rechizitele de
birou, imprimatele etc.) se vor deconta direct la costuri şi/sau cheltuieli curente din momentul
achiziţionării lor cu condiţia că datele procurării şi transmiterii lor în folosinţă coincid.
Stocurile sunt evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă.
Societatea folosete următoarele principii pentru diferenţierea stocurilor:
 20

 stocurile (obiectele de mică valoare şi scurtă durată) costul cărora este mai mica de 1/6
din plafonul stabilit de legislaţie si perioada de utilizare a cărora este mai mica de un an
se trec la cheltuieli in momentul transferului in consum
 stocurile (obiectele de mică valoare şi scurtă durată) costul cărora este mai mare de 1/6
din plafonul stabilit si perioada de utilizare a cărora este mai mare de un an se calculează
uzura in mărime 50% in momentul transferului in consum şi 50% in momentul ieşirii
acestora. Valoarea reziduală se stabileşte în mărime de 0 lei. Uzura acestor obiecte se
decontează la ieşirea lor şi se contabilizează ca diminuare concomitentă a uzurii
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată şi a stocurilor.

Costul stocurilor cuprinde toate costurile de achiziţie, costurile de conversie, precum şi alte
costuri suportate pentru a aduce stocurile оn starea şi în locul în care se găsesc în prezent.
Costurile de cumpărare a stocurilor cuprind preţul de cumpărare, taxele vamale de import şi alte
taxe (cu excepţia acelora pe care Societatea le poate recupera ulterior de la autorităţile fiscale),
costurile de transport, manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite direct achiziţiei de produse
finite, materiale şi servicii. Reducerile comerciale, rabaturile şi alte elemente similare sunt
deduse pentru a determina costurile de achiziţie. Alte costuri sunt incluse în costul stocurilor
numai în măsura în care reprezintă costuri suportate pentru a aduce stocurile în starea şi în locul
în care se găsesc în prezent.

Materialele sînt acele bunuri economice ce se află la dispoziţia entității şi sunt destinate
pentru a fi consumate la prima lor utilizare, pentru a fi înregistrate ca producţie în curs de
execuţie sau pentru a fi vîndute în aceiaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie.
Spre deosebire de celelalte bunuri materialele se caracterizează prin faptul că se consumă după
prima lor utilizare şi necesită înlocuire cu altele noi.
SRL „Curtea Dacilor” se aprovizionează cu stocuri de mărfuri și materiale prin următoarele
forme:
● de la furnizori – în baza “facturi fiscale”;
● prin intermediul titularului de avans - conform “Decontului de avans” și documentelor
însoțitoare anexate la acesta.

Evidența materialelor
Exemplu 7. Pe data de 31.08.2021 SRL„Curtea Dacilor” a achiziționat materiale pentru reparția
camioanelor de la furnizorul autohton compania SRL„Inter Cars Piese Auto” factura fiscală cu
numărul AAL8280012 include: valoarea contractuală a materialelor- 63402,45 lei , TVA (20%)-
12680,49 lei. Transportul a fost prestat de SRL„Inter Cars Piese Auto” , cheltuielile de transport
 21

constituind- 3000 lei , TVA- 600 lei. La momentul sosirii materiei prime la entitate, descărcarea
a fost efectuată de către lucrătorii săi, salariu constituind-1200 lei, CAS (24%)- 240 lei.
Rezolvare :
1) S-au procurat materiale de la frunizor D 211 C521 S 63402,45 lei
2) TVA D 534 C521 S 12680,49 lei
3) se reflectă cheltuielile de transport D211 C521 S 3000 lei
4) TVA D534 C521 S 600 lei
5) se reflectă salariul lucrătorilor ce au descărcat materialele
D 211 C531 S 1200 lei
6) se reflectă CAS D211 C533 S 240 lei
7) se reflectă costul de intrare a materialelor D211 S 67842,49 lei

Eliberarea materialelor de la depozit pentru necesităţile interne se efectuează în

baza dispoziţiei de livrare a materialelor, fişei-limită de consum , iar în afara întreprinderii – în
baza facturii (daca întreprinderea nu este înregistrată ca plătitor de TVA) sau în baza facturii
fiscale (dacă întreprinderea este înregistrată ca plătitor de TVA).
Contabilizarea materialelor se efectuează în baza documentelor justificative cum ar fi:
 Deconturi de avans, însoţite de documente de decontare şi de plată justificative, la
procurarea materialelor de către titularul de avans.
 Facturi/Facturi fiscale
 Bonuri de intrări
 Bonuri de consum
 Dispoziţii de încasare
 Note de contabilitate, etc

Obiectele de mică valoare şi scurtă durată cuprinde activele, valoare unitară a cărora este
mai mică decît plafonul stabilit de legislaţie (1000 lei) indiferent de durata de exploatare, sau
activele a căror durată de utilizare nu depăşeşte un an, indiferent de valoarea unitară .
Pentru evidenţa contabilă este destinat contul de activ 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă
durată”.
Exemplul 8 Conform facturii AAM1668683 din 26.08.2021 SRL„Curtea Dacilor” a procurat
piese de schimb de la furnizorul autohton SRL„TRIS” în valoarea de 7356,67 lei , TVA 20%-
1471,33 lei.
Respectiv se vor întocmi următoarele formule contabile:
1) Se reflectă piesele procurate D 213.1 C 521 S 7356,67 lei
 22

2) TVA aferent D 534.4 C 521 S 1471,33 lei

Pentru perioada de gestiune 2021, entitatea a înregistrat uzura obiectelor de mică valoare și
scurtă durată în mărime de 14120 lei.

Evidența producției în curs de execuție

Pe parcursul perioadei de gestiune producţia în curs de execuţie se reflectă în conturile clasei 8
(811, 812) şi se ia în calcul la determinarea costurilor efective a producţiei fabricate serviciilor
prestate.
La finele perioadei de gestiune în urma inventarierii se stabilește costul efectiv al producţiei în
curs de execuţie care se înregistrează prin formula contabilă:
 debit contul 215 “Producţie în curs de execuţie”,
 credit conturile 811 “Activităţi de bază”, 812 “Activităţi auxiliare”.
La începutul de gestiune următoare perioadei, producţia producţiei în curs de execuţie se scoate
din evidenţa financiară şi se trece pe conturile contabilităţii de gestiune prin formula contabilă:
 debit conturile 811 “Activităţi de bază”, 812 “Activităţi auxiliare”,
 credit contul 215 “Producţie în curs de execuţie”.
La entitate nu au fost înregistrate produse în curs de execuție de-a lungul activității.
Produsele reprezintă bunurile care au trecut toate etapele procesului tehnologic şi au fost
predate la depozit. Pentru evidenţa produselor finite este destinat contul de activ 216 “Produse”.
Pentru fabricarea produselor la entitate a fost construită o fabrică de prelucrare a semințelor de
floarea soarelui. In cadrul acesteia se produceau următoarele produse : miez de floarea soarelui
decojit, coaja, miez de floarea soarelui fărâmițat, miez de floarea soarelui cu cereale și praf de
floarea-soarelui.
La sfârșitul perioadei de gestiune 2018 s-au înregistrat produse în valoare de 5684974,92 lei.
Exemplul 9. La fabricarea produselor în cursul lunii sptembrie 2018 au fost înregistrate
următoarele consumuri :
a) materie primă- 2320000 lei
b) retribuirea muncii-75000 lei
c) CAS- 18000 lei
d) consumuri indirecte de producție- 210000 lei
Se cere :
1. Contabilizați operațiunile economice
2. Calculați costul efectiv al producției fabricate
Rezolvare :
 23

1) Se reflectă cosumurile directe de materiale

D 811.4 C211 2320000 lei
2) Se refelctă consumurile directe privind retribuirea muncii
D 811.4 C531 75000 lei
3)se reflelctă CAS
D 811.4 C533 18000 lei
4) se reflectă consumurile indirecte de producție
D 811.4 C821 210000 lei
5) se reflectă costul efectiv al producției fabricate
D 216.1 C811.4 2623000 lei

Mărfurile reprezintă bunurile cumpărate de către întreprinderile în scopul revînzării. Pentru

evidenţă sintetică a mărfurilor este destinat contul 217 “Mărfuri”. Organizarea evidenţei
sintetice a mărfurilor este condiţionată de metoda de evaluare acceptată de întreprindere pentru
evaluarea curentă.
S.N.C. 2 recomandă două metode de evaluare curentă a mărfurilor.
1.La cost efectiv.
2.La preţ de vînzare care este compus din costul efectiv (valoarea de bilanţ) şi adaosul comercial.
Conform Registrului de evidență a operațiilor privind cerealele întocmit de contabiul-șef,
entitatea a procurat mărfuri în luna octombrie 2021 87 t în valoare de 644810 lei dar, a exportat
mărfuri 51 t în valoare de 417450 lei
Pentru calcularea costului efectiv entitatea aplică metoda costului mediu ponderat.
Exemplul 10. pentru perioada 01.10.2021-31.10.2021 la SRL„Curtea Dacilor” s-au
înregistrat următoarele întrări și ieșiri de mărfuri :

 intrări  ieșiri

03.10 - 17t * 7,92 05.10 – 12t * 8,25

07.10 - 23t * 7,55 12.10 – 18t * 7,99
16.10 - 31t * 7,32 13.10 – 11t * 8,33
24.10 – 16t * 6,85 28.10 – 10t * 8,36

Evaluați stocurile de mărfuri conform metodei costului mediu ponderat.

Rezolvare :

Data Intrări Ieșiri Sold

 24

Q P S, lei Q P S, lei Q P S, lei

01.10 15 6,89 103350
03.10 17 7,92 134640 32 7,43 237990
05.10 12 8,25 99000 20 6,94 138990
07.10 23 7,55 173650 43 7,27 312640
12.10 18 7,99 14382 25 6,75 168820
0
13.10 11 8,33 91630 14 5,51 77190
16.10 31 7,32 226920 45 6,75 304110
24.10 16 6,85 109600 61 6,78 413710
28.10 10 8,36 83600 51 6,47 330110

Această procedură este primordială pentru procesul de comercializare, fiind necesar calculul
adaosului comercial penru fiecare lot de mărfuri intrat.
Exemplul 11. La comercializarea cu ridicata se aplică cota 10% adaos comercial. Pentru
realizarea producției existente în stoc la sfârșitul lunii octombrie 51t la prețul de 6,47 lei,
conform exemplului 10, entitatea este obilgată să calculeze adaosul comercial.
Rezolvare:
Adaosul comercial aplicat de către entitate la comercializarea stocului de mărfuri în mărime de
10% va constitui 0,647 lei (6,47 x 10% / 100%), iar prețul de comercializare al stocului de
mărfuri va constitui 7,11 lei (10,84 lei + 1,08 lei), fără TVA În factura fiscală întocmită de către
entitate în coloana 10.9 va fi indicat prețul de achiziție în mărime de 6,47 lei și adaosul comercial
cumulativ de 10 la sută, ceea ce constituie 0,647 lei.

La sfîrșitul perioadei de gestiune, după perfectarea Cărții mari, datele din Jurnalul-order al
contului 217 se trec în Bilanțul Contabil a ,,Mărfurilor,,

4.2 Creanţele reprezintă drepturi juridice ale entității ca creditor de a primi la scadenţa
stabilită de contractele întocmite, cambiile primite sau de alte documente, mijloace bănești,
bunuri materiale ori alte valori de la persoane juridice sau fizice numite debitori
Creanţele se contabilizează în cadrul următoarelor grupe: creanţe comerciale; avansuri
acordate; creanţe ale bugetului; creanţe ale personalului; alte creanţe.
Creanţele comerciale cuprind creanţele privind bunurile vîndute, serviciile prestate şi lucrările
 25

executate. Creanţele comerciale se contabilizează pe măsura livrării bunurilor, prestării

serviciilor şi executării lucrărilor
La recunoaşterea iniţială creanţele se evaluează la valoarea nominală. Creanţele comerciale
recunoscute iniţial se ajustează în cazul: acordării reducerilor de preţ după vînzarea
bunurilor/prestarea serviciilor; acordării de bonusuri reieşind din îndeplinirea condiţiilor
contractuale; returnării bunurilor vîndute; corectării erorilor etc.
Exemplul 12. În baza facturii fiscale JU1475513 SRL„Curtea Dacilor” , acordă ICS
„MOLDOVA ZAHĂR” SRL servicii de transport în valoarea de 169910 lei aplicând cota TVA
20%- 33982 lei.
Respectiv entitatea fiind în calitate de furnizor înregistrează operațiunea în modul următor:
D 221 C 611 S 169910,00 lei
D 221 C 534 S 33982,00 lei

Evidența creanțelor privind decontările cu bugetul.

Creanţele bugetului faţă de întreprindere apar ca urmare a achitării impozitului pe venit în

rate la buget pe parcursul anului . Pentru evidenţa sintetica este destinat contul de activ 225
“Creanţe ale bugetului”.
Pentru perioada de gestiune 2021, la entitate au fost înregistrate creanțe ale bugetului în
valoare de 137505,42 lei, ceea ce reprezintă cu 900191 lei mai puțin decât la începutul perioadei
(1037696 lei).
Evidența creanțelor personalului.
La SRL„Curtea Dacilor” cele mai des întîlnite creanţe sunt ale personalului, care pot
apărea în urma efectuării operaţiilor ce se referă la:
• acordarea avansurilor spre decontare în contul
salariului;
• recuperarea daunei materiale;
• alte operaţii cum ar fi plata pensiilor alimentare etc.
Creanţele pe termen scurt ale personalului se reflectă în contul de activ 226 "Creanţe ale
personalului".
Exemplul 13. Conform decontului de avans nr.76 din 27.11.2021, d-nului Cuceinic
Vadim, angajat al parcului de mașini și tractoare ca conducător auto, i-a fost acordat un avans în
mărime de 3085,47 lei, pentru deplasare în străinătate. Acesta se v-a contabiliza în modul
următor :
1) La acordarea avansului :
 26

D 226 C 241 S 3085,47 lei

2) La achitarea avansului din contul salariului:
D 531 C 226 S 3085,47 lei
La începutul perioadei de gestiune s-au înregistrat creanțe ale personalului de 8466 lei,
ccea ce reprezintă o cifră îmbucurătoare pentru entitate fiind achitate majoritatea avansurilor,
însă suma de 368579 lei înregistrată la sfârșitul perioadei de gestiune, determină o creștere de
360000 lei. Acest lucru denotă faptul ca la sfârșitul anului de gestiune au fost efectuate numărate
deplasări internaționale, care nu au reușit să fie achitate pană la data raportării.

Creanţele privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității cuprind

datoriile altor întreprinderi faţă de unitatea economică respectivă privind:

 plata de arendă,
 dividendele calculate,
 dobînzile şi redevenţele calculate,
 alte venituri.

Redevenţa – venit obţinut de întreprindere la darea în folosinţă a activelor nemateriale altor

întreprinderi.

Dividende – suma pe care o primeşte întreprinderea pentru acţiunile posedate şi gradul de

participare în capitalul statutar al altei întreprinderi.

Evidenţa analitică a creanţelor privind aceste venituri se ţine pe fiecare debitor, termene de
achitare şi feluri de venituri.
Valoarea creanțelor privind veniturile din utilizarea de către terți la sfârșitul perioadei de
getiune constituie 635237 lei.

4.3 Evidența numerarului în casierie

Numerarul reprezintă activele cu cel mai înalt grad de lichiditate ale entității şi cuprind
disponibilităţile băneşti în casieria entității, depozite, conturi curente în monedă naţională, valută
străină şi alte conturi la bănci.
Echivalenţele de numerar sunt investiţii financiare pe termen scurt foarte lichide cu o
scadenţă mai mică de 90 de zile de la data achiziţiei, care sunt uşor convertibile în sume
cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.
Societatea prezintă componentele de numerar şi echivalenţele de numerar şi prezintă o
reconciliere a valorilor din situaţia fluxurilor sale de trezorerie cu elementele echivalente
raportate în situaţia poziţiei financiare.
În casierie se permite păstrarea mijloacelor băneşti pentru scopuri gospodăreşti, delegarea
salariaţilor în scopuri de serviciu, iar mijloacele băneşti provin din vînzările cu amănuntul a
mărfurilor şi produselor.
 27

La intrarea mijloacelor băneşti în casierie se întocmeşte dispoziţia de încasare, iar la eliberarea

numerarului din casierie se întocmeşte dispoziţia de plată.
În dispoziţia de încasare şi de plată se indică denumirea entităţii, codul fiscal al acesteea,
conţinutul economic al operaţiunii realizate, suma în litere şi în cifre.
Pentru evidenţa decontărilor zilnice din casieria entității, se întocmeşte Registrul de casă, de
către casier. Aici sînt înscrise intrările şi ieşirile zilnice pe casă se întocmeşte foaie suplimentară
a registrului de casă pentru a se anexa toate dispoziţiile de încasare şi de plată din ziua
respectivă.
Evidenţa operaţiunilor privind existenţa şi fluxurile mijloacelor băneşti în casieria entității i se
ţine în contul de activ 241.1 „Casa în monedă naţională”.
Exemplul 14. Anexa 14 SC ,,Climăuțanul Agro-SRL’’ întocmește dispoziția de încasare
în baza intrării de mijloace bănești conform realizării de mărfuri din data de 15.02.2022 în suma
de 11460 lei încasată de la Demian Ion. Efectiv, s-a încasat numerar conform Dispoziției de
încasare nr. 26 din 11.05.2022 și s-a intocmit următoarea formulă contabilă :
Debit contul 241 “Casa,, -11460 lei
Credit contul 832 „Încasări din vânzarea bunurilor în numerar” -11460 lei
Exemplul 15. Anexa 15. SRL „Curtea Dacilor” întocmește dispoziția de plată ,conform
căreia are loc achitarea datoriei dnei Bodnari Evghenia în baza plății pentru intrarea articolelor

de inventar conform actului de achiziție YP888871 din 15.06.2020 în valoare de 50001,60 lei .
La entitatea analizată s-a eliberat numerar conform Dispoziției de plată nr. 84 din 15.06.2020
și s-a întocmit următoarea formulă contabilă:
Debit contul 521.11 „Datorii comerciale curente” – 50001,60 lei
Credit contul 241„Casa”- 50001,60 lei
Pentru păstrarea mijloacelor băneşti libere, efectuarea plăţilor şi încasărilor, entitatea a
deschis mai multe conturi curente la băncile comerciale, care s-au înregistrat la inspectoratul
fiscal, şi care servesc pentru efectuarea operaţiunilor de decontare.
Evidenţa existenţei şi a fluxului de mijloace băneşti în conturi curente se duce cu ajutorul
contului de activ 242 „ Conturi curente în monedă naţională”. Pe debitul acestui cont se reflectă
intrarea mijloacelor băneşti, iar sursele de intrare, precum şi ieşirile pot fi diverse:
Exemplul 16. Anexa 16. Conform Ordinului de plată nr.157 din 26.04.2022 entitatea achită
prin transfer Taxa pentru folosirea drumurilor de catre autovehiculele inmatriculate in Republica
Moldova remorca FZK017, astfel întocmindu-se formula contabilă:
Debit contul 534 “Datorii față de buget,,- 4500 lei
Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă națională”- 4500 lei
 28

Investiţiile pe termen scurt reprezintă obligaţiunile emise şi răscumpărate, obligaţiunile

achiziţionate şi alte valori mobiliare achiziţionate în vederea realizării unui profit pe termen
scurt.La intrarea în entitate, investiţiile pe termen scurt se evaluează la costul de achiziţie sau la
valoarea stabilită potrivit contractelor.

5. Contabilitatea Capitalului Propriu

Capitalul propriu reprezintă o totalitate de surse proprii de finanţare a activităţii
economico-financiare a entității şi poate fi determinat ca mărimea rămasă în activele entității
după scăderea datoriilor.
Activele nete ale Societăţii sunt active scutite de obligaţiile (datoriile) Societăţii. Sursă a
activelor nete este capitalul propriu al Societăţii, constituit din capitalul social, capitalul
suplimentar şi capitatul rezervă, din profitul nedistribuit, precum şi din alte mijloace prevăzute
de legislaţie. Activele nete se calculează potrivit valorii de inventar (iniţiale), iar în cazurile
prevăzute de legislaţie, potrivit valorii de piaţă. Modul de determinare a valorii activelor nete
(capitalului propriu) ale Societăţii, precum şi de reflectare a lor în dările de seamă, se
stabileşte conform situaţiilor financiare întocmite în conformitate cu Standardele Naţionale
de Contabilitate (SNC) şi reglementările legislaţiei în vigoare aferente.
Capitalul social al întreprinderii la momentul înființării constituia 1705400. Această sumă nu
a suportat modificări din 2009 pană în prezent. Entitatea nu dispune de rezerve pentru anul de
gestiune.
Tabel 6. Situația capitalului propriu din 31.12.2021 conform Situației Financiare (Anexa 17)
 29

Element de Capital Propriu Suma,lei

Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al 57568290
anilor precedenți
Profit net (pierdere netă) al perioadei de 18818533
gestiune
Total profit (pierdere) 76386823
TOTAL CAPITAL PROPRIU 78092223

Capitalul social poate fi majorat prin:

a) mărirea proporțională a părților sociale din contul beneficiului net al Societăţii sau din
mijloacele capitalului de rezervă;
b) vărsarea aporturilor suplimentare de către asociat şi/sau de către terţii care au devenit
asociaţi.
Capitalul social poate fi micşorat prin reducerea valorii nominale a părţii sociale.. Societatea
este obligată să-și reducă capitalul social la expirarea celui de-al doilea an și a fiecărui an
financiar următor dacă valoarea activelor nete ale Societății este mai mică decît capitalul social și
asociatul nu acoperă pierderile survenite. În cazul menționat asociatul este obligat să decidă
reducerea capitalului social pină la valoarea activelor nete determinată în conformitate cu
prevederile legale.
6. Contabilitatea Datoriilor
Tabel 7. Formele de decontări utilizate pe teritoriul Republicii Moldova. Tipul documentelor
de decontare si contabile

Denumirea documentului Scopul utilizării

Dispoziţie de plată La efectuarea plăţilor pentru mărfurile livrate, lucrările
efectuate, serviciile prestate, precum şi a altor plăţi .

Dispoziţie de plată 1. Pentru efectuarea plăţilor prin debitarea direct

Dispoziţie incaso
Registrul de casă de plăti
Registrul de casă de încasări
2. Pentru efectuarea decontărilor şi reflectarea în evudenţa
contabilă a operaţiunilor în valută străină .
Pentru perceperea în mod incontestabil a mijloacelor
băneşti de la debitori conform prevederilor actelor
normative în vigoare şi documentelor de executare silită,
a restanţelor la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Pentru înregistrarea operaţiunilor de casă de plăţi.
Pentru înregistrarea operaţiunilor de casă de încasări.
 30

Cec de numerar Pentru eliberarea numerarului.

Datorie- obligaţie prezentă a entităţii care derivă din evenimentele din trecut şi a cărei
compensare se preconizează să rezulte dintr-o ieşire din entitate a unor resurse care reprezintă
beneficii economice.
Datoriile reprezintă angajamente financiare ale debitorilor cu privire la sume de bani sau bunuri
cuvenite creditorilor şi reprezintă surse atrase de entitate la finanţarea activităţii de exploatare a
acesteia.
O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt, denumită şi datorie curentă atunci când:
- se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii, sau
- este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului.
Toate celelate datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.

Evaluarea datoriilor se face la valoarea nominală înscrisă în documentele care

consemnează apariţia lor.
Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării datoriilor în valută la cursuri diferite
faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele la care au
fost raportate în situaţiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau
cheltuieli în perioada în care apar.

6.1 Datorii financiare

Societatea nu dispune de datorii financiare cum ar fi: credite sau imprumuturi fie pe termen lung
sau scurt, însă utilizează în activitate de linii de credit. Aceasta este produsul de creditare de tip
revolving, cu trageri și rambursări multiple în cadrul perioadei de acordare, în limita plafonului
disponibil, pentru finanțarea activității curente a companiei (plăți către furnizori, pentru impozite,
taxe, salarii, etc.).
Entitatea apelează la acest gen de „datorii” deoarece acestea impun o serie de avantaje favorabile
entității:
 Asigurarea continuității activității curente a companiei prin onorarea în termen a
plăților scadente
 Flexibilitate prin efectuarea tragerilor în funcție de necesități și a rambursărilor în funcție
de resursele proprii disponibile, fără impunerea unui grafic cu rate/termene fixe
Calcularea dobânzii pentru Liniile de Credit are loc conform Anexa 18.
 31

6.2 Datoriile comerciale cuprind angajamentele de plată ale entității faţă de furnizori,
antreprenori şi alţi creditori pentru activele procurate, avansurile primite şi serviciile de care
entitatea a beneficiat.
În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operaţiunile privind cumpărările, respectiv
achiziţiile de mărfuri şi produse, de lucrări şi servicii, precum şi alte operaţiuni similare
efectuate. Avansurile primite de la clienţi se înregistrează în conturi distincte.
Exemplul 17. Conform facturii IV5900264 din 30.07.2021, SRL „Curtea Dacilor” a prestat
servicii de transport ICS „MOLDOVA ZAHĂR” SRL în valoare de 257654 lei, TVA 42942,33
lei. Ca urmare, entitatea fiind în calitate de furnizor, v-a înregistra:
1) Acordarea serviciilor de transport: D221 C611 S 257654 lei
2) TVA aferent serviciilor : D221 C534 S 42942,33 lei
3) Încasarea creanțelor: D242 C221 S 257654 lei

Exemplul 18. În baza actului de achiziție AAK9222182 din 03 martie 2021, SRL„Curtea
Dacilor” a procurat pietriș 24,310 tone x 94,33 lei. Contabilizați fapta economică.
1) procurarea pietrișului: D217 C521 S 2868,58 lei
2) Achitarea datoriei: D521 C242 S 2868,58 lei

6.3 În componenţa datoriilor calculate se includ datoriile privind retribuirea muncii sub
formă de salariu calculat.
Salariul constituie orice recopensă sau venit calculat în conformitate cu contractul individual
de muncă, achitată de patron sau de organul împuternicit de acesta angajatului pentru munca
prestată.
Fiecărui angajat i se acordă concediul anual conform contractului individual de muncă.
Concediul medical se achită primele 5 zile în mărime de 50% din salariul tarifar de către
entitate, zilele următoare deja vor fi achitate de către CNAS, în ambele cazuri aceasta este
posibilă doar în baza certificatului medical prezentat emis de medic. Entitatea plătește primele 5
zile doar de 3 ori pe an, adică doar 15 zile pe an și la un interval anumit de timp.
Din salarii sînt efecutate următoarele reţineri:
-reţineri fiscale: impozitul pe veniturile persoanelor fizice;
-reţineri sociale: 24% în bugetul asigurărilor sociale şi 9% în bugetul asigurărilor medicale.
Timpul efectiv lucrat de către fiecare salariat în fiecare zi se reflectă în tabelul de pontaj
Anexa19
 32

Reţinerile din salariu se efectuează în baza fişei personale, în care calculul salariului şi
calculul reţinerilor se efectuează în mod cumulativ. Informaţia privind numărul de zile lucrate,
privind salariul lunar se înregistrează în Registrul calculului salariului pentru luna respectivă
Exemplul 19. Anexa 20. La calcularea salariilor pe parcursul lunii decembrie 2020 angajaților
entității SRL „Curtea Dacilor” au loc înregistrările contabile:
1. Calculul salariului, conform Jurnalui order pentru contul 531
Debit contul 713 “Cheltuieli administrative” -8000 lei
Credit contul 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” -8000 lei
2. Calculul reținerilor aferente contribuţiilor de asigurare socială, conform Jurnalui order
pentru contul 533 :
Debit contul 531 “ Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii,,-360 lei
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale-360 lei
3. Calculul reținerilor aferente primelor de asigurare medicală:
Debit contul 531 “ Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii,,-250 lei
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale” -250 lei.
4. Reținerea impozitului pe venit din salariu, potrivit borderoului de calcul:
Debit contul 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii,,-589,20 lei
Credit contul 534 ”Datorii față de buget” – 589,20 lei
5. Achitarea salariului prin numerar, potrivit borderoului de calcul
Debit contul 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” -6800,80 lei
Credit contul 241 ”Casa,, -6800,80 lei.

6.3 Datoriile față de buget includ angajamentele entității privind impozitele şi taxele. Modul
şi cotele de impozitare, precum şi lista impozitelor şi taxelor se stabilesc de către actele
legislative în vigoare.
Conform Situației financiare pentru 2021, datoria SRL „Curtea Dacilor” față de buget costituie
1595254 lei, ceea ce denotă o creștere de 889521 lei față de perioada precedentă. Acest fapt nu
reprezintă o dinamică tocmai pozitivă, fiind urmată de posibile penalități.
În vederea îmbunătățirii situației datoriilor față de buget aș propune întocmirea unei scheme clare
de achitare a taxelor și impozitelor la timpul indicat de Monitorul Fiscal
Pentru generalizarea informaţiei privind decontările cu bugetul aferente TVA se ţine pe contul
de pasiv 534 „Datorii față de buget” în dezvoltarea caruia se deschide contul de gradul II 5344
„Datorii privind taxa pe valoarea adaugata”. La începutul lunii pentru suma nominalizată se
întocmeste formula contabila reversibilă debitul contului 534 „Datorii față de buget” și creditul
contului 225 „Creanțe ale bugetului”.
 33

Evidenta analitica a taxei pe valoarea adaugata se tine cu ajutoru1 registrelor de evidență a

livrărilor și procurărilor, în baza cărora se completează Declaraţia privind TVA, împreună cu
Anexa la declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată care la entitate se formează în mod
atomatizat.
Impozitul pe venit
Impozitul curent al perioadei curente şi al perioadelor anterioare se recunoaşte ca datorie în
limita sumei neplătite. Dacă suma deja plătită cu privire la perioada curentă şi cele precedente
depăşeşte suma datorată pentru perioadele respective, surplusul se recunoaşte drept creanţă.
Beneficiul aferent unei pierderi fiscale care poate fi transferată într-o perioadă anterioară pentru a
recupera impozitul curent al unei perioade anterioare se recunoaşte drept creanţă.
Societatea nu purcede la recunoaşterea datoriilor şi a creanţelor privind impozitul amînat
Impozitul curent se recunoaşte ca o cheltuială şi se include în pierderea perioadei.

7. Contabilitatea Veniturilor și Cheltuielilor

7.1 Veniturile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de
gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor
care au drept rezultat creşteri ale capitalului propriu cu excepţia creşterilor legate de contribuţiile
proprietarilor. Veniturile se clasifică astfel:
-Venituri din prestarea serviciilor;
-Venituri din vînzarea produselor şi mărfurilor;
-Venituri sub formă de dobînzi;
-Venituri sub formă de redevenţe;
-Venituri sub formă de dividende.
În cazurile în care termenul de prestare a serviciilor nu depăşeşte durata unei perioade de
gestiune, recunoaşterea veniturilor din prestarea serviciilor se efectuează conform metodei
prestării integrale (după încheierea tranzacţiei).
În cazurile în care serviciile, potrivit unuia şi aceluiaşi contract, sînt prestate pe
parcursul mai multor perioade de gestiune, veniturile se recunosc conform metodei procentului
 34

de finalizare, pe stadii distincte ale tranzacţiei, în funcţie de procentul de finalizare a acesteia,

adică în perioadele de gestiune în care are loc prestarea efectivă a serviciilor.
În cazul aplicării metodei procentului de finalizare, suma veniturilor va fi determinată în baza
volumului efectiv al serviciilor prestate.

Evaluarea veniturilor
Veniturile trebuie să fie evaluate la valoarea justă a elementelor primite sau de primit în
contrapartidă, după deducerea reducerilor comerciale. Determinarea venitului este uşurată atunci
când contrapartida se prezintă sub formă de lichidităţi sau echivalente de lichidităţi.
Venitul din vânzare este contabilizat la nivelul valorii exigibile la scadenţă, iar scontul de
decontare este considerat de vânzător o cheltuială financiară.
Exemplul 20. În perioada analizată SRL „Curtea Dacilor” a vîndut produse la preț
optim,servicii și alte produse la valoarea totală de 4557965,86 lei ,înregistrate la data de
22.05.2022 ,deci contabilizăm:
Debit contul 221 „Creanțe comerciale”- 4557965,86 lei
Credit contul 611 „Venituri din vânzări”- 4557965,86 lei
Credit contul 534 „Datorii față de buget”- 502188,72 lei

Conform situației de profit și pierdere, SRL „Curtea Dacilor” în perioada 01.01.2021-31.12.2021

a obţinut venituri din :

✓ D 611 ,,Venit din vânzări’’- 109083793 lei

✓ D 612 ,,Alte venituri din activitatea operaţională’’- 40890 lei
✓ D 622,,Venituri financiare’’- 492187 lei
✓ C 351,,Rezultat financiar total’’-18818533 lei

7.2 Cheltuielile entităţii reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în

perioada de gestiune sub formă de ieşiri sau reduceri ale valorii activelor ori de creşteri ale
datoriilor şi care generează o reducere a capitalului propriu, altele decît cele rezultate din
distribuirea acestuia proprietarilor.

Cheltuielile suportate în perioada de gestiune dar care se referă la perioadele de gestiune

ulterioare şi depăşesc pragul de semnificaţie se recunosc ca cheltuieli anticipate. Pe măsura
survenirii perioadelor, cheltuielile anticipate se decontează la cheltuieli curente după metoda
liniară.
 35

Pragul de semnificaţie se determină în mărime relativă - 2 % de la valoarea fiec[rui element din

nomenclatorul cheltuielilor. Cheltuielile a căror mărime va depăşi suma care reiese din calculul
mărimii relative nominalizate vor fi considerate semnificative.
Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, astfel:
- cheltuieli ale activităţii operaţionale;
-cheltuieli ale altor activităţi;
-cheltuieli privind impozitul pe venit.
Costul vînzărilor se înregistrează pe măsura vînzării mărfurilor, produselor sau prestării
serviciilor.
Costul vînzărilor se ajustează cu valoarea contabilă a mărfurilor şi/sau produselor returnate de la
cumpărători în perioada de gestiune în care acestea au fost vîndute. Ajustarea costului vînzărilor
se înregistrează ca stornare prin diminuarea cheltuielilor curente şi majorarea stocurilor.
În cazul în care vînzarea şi returnarea bunurilor au loc în perioade de gestiune diferite, costul
vînzărilor nu se ajustează, iar pierderile din returnarea mărfurilor şi/sau produselor se
înregistrează ca cheltuieli curente (nu se constituie provizion).
Cheltuieli ale altor activităţi cuprind:
- cheltuieli cu active imobilizate,
- cheltuieli financiare,
-cheltuieli excepţionale
Cheltuielile privind impozitul pe venit se contabilizează în baza metodei impozitului pe
venit curent.
Exemplu 21. În perioada 01.01.2021-31.12.2021 SRL „Curtea Dacilor ” a suportat
următoarele cheltuieli:
✓ C 711,,costul vânzărilor’’- 84400864 lei
✓ C 712,,Cheltuieli de distribuire’’-622121 lei
✓ C 713,,Cheltuieli administrative’’- 2290019 lei
✓ C 714,,Alte cheltuieli din activitatea operaţională’’- 369643 lei
✓ C 722,,Cheltuieli din activitatea financiară’’- 344933 lei
✓ D 351,,Rezultat financiar total’’ 18818533 lei
Pentru evidenţa veniturilor şi cheltuielilor sunt utilizate următoarele documente :
• Factura fiscală
• Registrul livrărilor
• Registrul de evidenţă la conturile de venituri
• Borderou de calcul a salariilor
 36

• Registrul de evidenţă a cheltuielilor

8. Contabilitatea managerială
Contabilitatea managerială poate fi definită ca fiind un ansamblu de proceduri de
identificare, cuantificare, colectare, analiză şi raportare a informaţiilor contabile cu privire la
operaţiunile, activităţile, procesele, lucrările şi serviciile realizate de entităţile economice în
vederea fundamentării deciziilor tactice şi strategice privind atingerea obiectivelor fixate de
entitate.
Entitatea are obligaţia să ţină contabilitatea costurilor de producţie şi să calculeze costul
serviciilor prestate.
Costurile de producţie se recunosc în baza contabilităţii de angajamente în perioada în
care acestea au fost efectiv suportate. În acest scop este necesară contabilizarea separată a:

1) costurilor curente, care cuprind costurile suportate şi recunoscute în perioada curentă

(luna, trimestrul, anul) (de exemplu, costul materialelor consumate, salariile calculate
muncitorilor de bază, energia electrică consumată);
2) costurilor anticipate, care cuprind costurile efectuate în perioada curentă, dar care se
referă la perioadele viitoare;
 37

Costurile de producţie se evaluează la valoarea contabilă a stocurilor consumate, suma

retribuţiilor efectiv calculate personalului încadrat nemijlocit în procesul de fabricaţie a
produselor/prestare a serviciilor, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală aferente retribuţiilor calculate, suma
amortizării activelor imobilizate cu destinaţie de producţie, valoarea serviciilor procurate de la
terţi etc.
Contabilitatea costurilor de producţie se ţine separat pe activităţile de bază şi auxiliare. În
cadrul activităţilor de bază contabilitatea costurilor de producţie va fi ţinută pe subunităţi, tipuri
de produse şi servicii. Costurile produselor finite şi serviciilor se delimitează de costurile
producţiei şi serviciilor în curs de execuţie.
Contabilitatea costurilor de producţie se ţine pe articole de costuri care cuprind:
1) costuri materiale directe şi repartizabile;
2) costuri cu personalul directe şi repartizabile;
3) costuri indirecte de producţie.
Materialele consumate la prestarea serviciilor în unele cazuri pot fi înregistrate ca tranzacţii
separate de ieşire a stocurilor în conformitate cu SNC „Stocuri”. În acest caz valoarea
materialelor consumate nu se include în costul serviciilor prestate.
Costurile de producţie se înregistrează prin aplicarea conturilor contabilităţii de gestiune,
costurile materiale repartizabile se atribuie pe tipuri de produse cuplate proporţional consumului
normativ al materialelor.
Produsele secundare obţinute în procesul de fabricaţie se evaluează conform SNC „Stocuri”
la valoarea realizabilă netă. Valoarea produselor secundare se deduce din costul produsului
principal sau al produselor cuplate.
Costul stocurilor este determinat cu ajutorul metodei costului mediu ponderat, care
presupune calcularea costului fiecărui element de stocuri pe baza mediei ponderate a costurilor
soldurilor elementelor similare de stocuri la începutul perioadei şi a costurilor elementelor
similare fabricate sau achiziţionate în cursul perioadei de gestiune. Costul mediu ponderat este
calculat după fiecare intrare a stocurilor.
Costul stocurilor poate să nu fie recuperabil, dacă acele stocuri au suferit deteriorări, dacă
au fost uzate moral, integral sau parţial. Practica reducerii valorii contabile a stocurilor sub cost,
pînă la valoarea realizabilă netă, este consecventă cu principiul conform căruia activele nu se
reflecta în bilanţ la o valoare mai mare decît valoarea preconizată a se obţine prin utilizarea sau
vînzarea lor. Valoarea oricărei reduceri a valorii contabile a stocurilor pînă la valoarea
realizabilă netă şi toate pierderile de stocuri se recunosc drept cheltuială în perioada în care
are loc reducerea valorii contabile sau pierderea.
 38

Evidența analitică a consumurilor se ține pe tipuri de produse, servicii, mărfuri, etc. Contul
811 „Activități de bază” este destinat generalizării informației privind consumurile producției de
bază, adică a fabricării produselor care a constituit scopul entității. Contul 811 este un cont de
calculație, în debitul contului se reflectă consumurile materiale, consumurile privind retribuirea
muncii, consumurile indirecte de producție, valoarea de bilanț a produselor rebutate.
La SRL„Curtea Dacilor” în cadrul contului 811 se înregistrează costurile repertizate la
sfîrșitul perioadei de gestiune și costul produselor fabricate. Entitatea folosește metoda e
calculație a stocului automatizată direct în rpogramul 1C, exemplu de calcul a costului
produselor ANEXA 8.
Dar dacă să preupunem că entitatea ar utiliza metodele clasice de calculare a costurilor ar putea
fi întocmit următorul exemplu:
Exemplul 22. Conform Anexa 8, pentru fabricarea miezului de floarea-soarelui la data de
31.12.2017 s-au înregistrat următoarele costuri:
1) costurile de materiie primă: D 811 C 211 S 52721,92 lei
2) floarea soarelui 10464,02 kg D 811 C 217 S 52453,22 lei
3) Frânghie D 811 C 213 S 129,13 lei
4) Scoabe D 811 C 213 S 11,86 lei
5) Peliculă D 811 C 213 S 127,71 lei
6) Ambalaj (saci 96*50*10,5SE) D 811 C 217 S 1826,22 lei
Astfel putem înregistra costul producției fabricate: D 216 C 811 S 56023 lei.
Luând în calcul cantitatea produsă 7500 kg, vom calcula costul 1 kg de producție fabricată:
Cost 1 kg=56023 lei/ 7500 kg= 7,47 lei/kg.

Contul 812 „Activități auxiliare” se folosește pentru generalizarea informației privind

consumurile subdiviziunilor secundare pentru activitatea de bază a entității. În debit se regăsesc
consumurile directe legate nemijlocit de fabricarea produselor sau prestarea serviciilor, precum și
consumurile indirecte legate de deservirea și gestionarea activității auxiliare și valoarea de bilanț
a produselor rebutate.

La acest cont, entitatea contabilizează costurile serviciilor de transport care reprezintă

activitatea auxiliară a entității. Serviciile de transport sunt prestate atât în țară cât și peste hotare.

Entitățile care dețin stocuri de marfă cerealieră apelează la SRL„Curtea Dacilor” pentru
transportarea acestora cumpărătorului, indiferent că marfa va fi transportată în interiorul țării sau
fie peste hotare, toate costurile ce țin de transportare, le suportă entitatea care prestează servicii
de transport. Marfurile, fiind asigurate de entitatea beneficiar, conducătorul care le transportă
poartă responsabilitatea doar sa fie transportată aceeași cantitate. În caz contrar va fi penalizată
atât entitatea pentru nerespectarea condițiilor contractuale, cât și conducătorul pentru fraudă.
 39

Metoda de calcul a acestor servicii de transport este puțin diferită de metodele standarde dar
asigură o precizie de calculare a costului cu eroarea admisibilă de 0,04 unități. În costul
serviciilor intră: materii prime și piese de schimb (utilizate pentru întreținerea camioanelor),
combustibil, asigurarea în drum a fiecărui conducător, IGP testul, salariul conducătorului-auto,
contribuțile de asigurări sociale și medicale, asigurarea mărfurilor transportate, cheltuieli de
întreținere și exploatare auto, cheltuieli de deplasare( acestea variază în funcție de tipul
deplasării: națională- 100 lei, internațională-800 lei), CV (carte verde-1200 lei fiind valabilă doar
3 zile de la întoarcerea în țară), consumuri și cheltuieli aferente serviciilor prestate de terți, alte
consumuri și cheltuieli operaționale.

Toate costurile enumerate mai sus, se acumulează pe parcursul anului costul serviciilor fiind
calculat doar la sfârșitul perioadei de gestiune ( lunii, trimestrului). Din această cauză, entitatea
încheie contracte doar de lungă durată ceea ce ar însemna că v-a putea transporta doar cantități
mari de marfă de la 1000 tone.

Pe lângă faptul că serviciile de transport sunt prestate prin intermediul camioanelor de tip TIR,
acestea mai au loc și prin calea ferata. Acest tip de servicii este mai costisitor și se folosește doar
la solicitarea entității cumpărător și doar dacă tipul comenzii este urgent. De regulă, solicită acest
tip de servicii entitățile din România, având cale deschisă catre depozitele acestora.

Serviciile de transport nu pot fi numerotate, acestea se înregistrează în baza canțității livrate,

sau în valoarea costurilor srviciilor la sfărșitul perioadei.

Entitatea practică acordarea serviciilor în avans sau prin achitarea la fiecare livrare a unei
sume anumite stipulate în contractul de vânzare-cumpărare.

Deci, la sfârșitul perioadei de gestiune 2021 au fost înregistrate servicii de transport la costul
de 17906937,03 lei

Contul 821 „Costuri indirecte de producție” este destinat contabilizării consumurilor aferente
deservirii și gestiunii subdiviziunilor de producție ale întreprinderii. Acest cont este de colectare-
repartizare. În cursul perioadei de gestiune, în debitul acestui cont se acumulează consumuri
aferente articolelor stabilite de fiecare întreprindere, pornind de la cerințele S.N.C. „Componența
consumurilor și cheltuielilor întreprinderii”.
 40

9. Întocmirea situațiilor financiare

Întocmirea rapoartelor financiare constituie principala etapă de finalizare a procesului
contabil.
Situaţiile financiare reprezintă un set de rapoarte care conţin informaţii privind poziţia financiară,
performanţa financiară, modificările capitalului propriu și fluxurile de numerar ale entităţii pe o
perioadă de gestiune.
Scopul rapoartelor financiare îl constituie prezentarea unei informaţii accesibile
investitorilor şi creditorilor reali şi potenţiali: privind situaţia financiară a întreprinderii
indicatorii activităţii acesteia şi fluxul mijloacelor băneşti, privind resursele economice şi
datoriile întreprinderii, componenţa activelor şi a surselor de formare a acestora, precum şi
modificările lor, fiind necesare unui cerc larg de utilizatori în luarea deciziilor economice.
Pentru realizarea acestui scop situaţiile financiare oferă informaţii despre:
1) active;
2) capital propriu;
3) datorii;
4) venituri şi cheltuieli;
5) fluxuri de numerar.
Lucrările premergătoare pentru întocmirea rapoartelor financiare.
 41

Pentru întocmirea unor rapoarte veridice din punct de vedere economic, la întreprindere se
desfăşoară o activitate amplă de pregătire,care constă în reflectarea oportună, integrală şi
obiectivă a datelor incluse în rapoartele financiare. În acest scopuri se determină succesiunea
îndeplinirii procedurii contabile finale, care cuprinde etapele: iniţial se verifică corectitudinea
reflectării în bilanţul contabil a tuturor operaţiunilor economice şi corespondenţei conturilor
conform datelor din documentele primare, în continuare sumele din conturile corespondente se
reflectă în registrele corespunzătoare a contabilităţii analitice şi sintetice. Totodată se verifică
concordanţa datelor din contabilitatea analitică cu rulajele şi soldurile conturilor sintetice, apoi
datele din registrele contabile se trec în Cartea Mare, în care se calculează rulajele şi soldul final

la fiecare cont. După determinarea soldurilor conturilor, acestea se compară cu datele

contabilităţii analitice şi se întocmeşte balanţa de verificare. Urmează efectuarea inventarierii
integrale a patrimoniului, decontărilor şi datoriilor reflectând rezultatele primite în conturile
contabile. Operaţiile date sunt urmate de închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli ceea ce se
face la sfârşitul anului. Pe parcursul anului la întocmirea rapoartelor financiare trimestriale
conturile de venituri şi cheltuieli nu se închid. Rezultatul financiar se determină prin calcul, cu
întocmirea formulelor contabile.
Raportul financiar anual al întreprinderii (anexa 11 ), cuprinde Raportul privind fluxul
mijloacelor băneşti care este unul din formularele principale ale rapoartului financiar, în care se
indică toate modificările intervenite în resursele financiare ale întreprinderii, din punct de vedere
a încasării şi plăţii mijloacelor băneşti, pe parcursul perioadei de gestiune respective.
Tot procesul de întocmire a raportului financiar se finalizează cu prezentarea acestuia la
Monitorul Fiscal și Direcţia Generală pentru Statistică.
Rapoartele financiare anuale cuprind:
 bilanţul contabil;
 raportul de profit şi pierdere;
 raportul privind fluxul mijloacelor băneşti;
 raportul privind fluxul capitalului propriu;
 notele explicative, inclusiv anexele la rapoartele financiare.
 42

10.Analiza programului de producție și comercializare

10.1. Analiza îndeplinirii programului de producție și comercializare după structură,

sortiment și calitate

Activitatea unui agent economic ţine de obţinerea unor rezultate. Examinarea rezultatelor
obţinute începe cu apreciarea programului de producţie şi comercializare.
Sarcinile analizei programului de producţie şi comercializare :
✓ Examinarea corelaţiei indicatorilor de volum referitori la programul de producere şi
comercializare
✓ Analiza generală a îndeplimire a programului de producţie şi comercializare
✓ Analiza îndeplinirii programului de producere pe sortimente, după structură
✓ Analiza venitului din vănzari
✓ Aprecierea evoluţiei entităţii pe piaţa de desfacere
Prin sortiment se subînţelege enumerarea completă a produselor fabricate , serviciilor
prestate sau clasificarea lor pe grupe mari . Îndeplinirea programului de producţie pe se
calculează cu coeficientul mediu pe sortiment :

Ksortiment=VPF în limita sortimentului programat/ VPF programat *100%

 43

Tabelul 1. Aprecierea îndeplinirii Programului de producere şi comercializare pe sortimente anul

2017

Feluri de Cantitatea ,tone Preț,lei Val. Prod. Fabricate % Obțin. În

produse îndeplinirii lim.
Program Efectiv Program Efectiv program. Sort.progr.

Miez de 480000 544575 9,63 4622400 5249863,61 1,14 4622400

floarea-
soarelui

Miez de 65000 70075 4,68 304200 309987,07 1,02 304200

floarea-
soarelui
fărâmițat

Miez de 1200 975 3,48 4176 3396,68 0,81 3396,68

floarea-
soarelui
cu
cereale

Praf de 900 1409 1,62 1458 2280,15 1,56 1458

floarea-
soarelui

Coaja 180000 209889,30 0,57 102600 119446 1,16 102600

Total X X X 5034834 5684973,51 X 5034834

Concluzie: Rezultatele obținute ne informează că îndeplinirea programului de producție pe

sortimente este egal cu 112%, adică cu 12% mai mult decât s-a programat, ceea ce este nivelul
ideal pentru entitate.

Sarcina primordială a analizei structurii de producție constă în determinarea gradului de

respectare a structurii programate și a consecințelor care pot apărea în urma nerespectării
acestora.

Tabelul 2. Aprecierea îndeplinirii Programului de producere şi comercializare după structură

Feluri de Valoarea producției fabricate Îndep. Prod. Realiz. În

produse Programat Efectiv Progr Realiz. lim. Str.
de După str. Program.
prod.
Suma,lei Pond,% Suma,lei Pond,%
Miez de 4622400 91,81% 5249863,61 92,35% 1,14 5219282,61 5219282,61
floarea-
soarelui
 44

Miez de 304200 6,04% 309987,07 5,45% 1,02 343480,82 309987,07

floarea-
soarelui
fărâmițat
Miez de 4176 0,08% 3396,68 0,06% 0,81 4715,23 3396,68
floarea-
soarelui cu
cereale
Praf de 1458 0,03% 2280,15 0,04% 1,56 1646,26 1646,26
floarea-
soarelui
Coaja 102600 2,04% 119446 2,10% 1,16 115848,56 115848,56
Total 5034834 100% 5684973,51 100% 1,13 5684973,51 5034834
Prod. Realiz. după str. Programată= Suma pr.* Îndepl. Progr./100%

Realizat în lim. Str. Progr.=înscrierea celei mai mici valori între Suma ef. Și Prod. Realiz. după
str. Programată

K str .=(VPFt ef limita str . Program/VPFt ef realiz . dupăstr .)*100%=5034834/5684973,51*100%=112%

Concluzie: În urma calculelor efectuate în tabel, am constatat că programul de producere şi

comercializare după structură a fost îndeplinit mult peste așteptări, cu 12%. Ponderea cea mai
mare în structura totală de produse , o deține miezul de floarea-soarelui decojit 92,35% în anul de
gestiune, iar ponderea cea mai mică îi revine ptafului de floarea soarelui 0,06%.

La entitate produsele enumerate mai sus se împart pe categorii de calitate, cum ar fi:

Miez de floarea-soarelui decojit, întreg – calitatea I

Miez de floarea-soarelui fărâmițat – calitatea a II-a

Prin calitatea producției se subânțelege particularitățile fiecărui produs fabricat care

corespund anumitor cerințe de pe piața de desfacere sau satisfac anumite necesități ale
consumatorilor.

Tabelul 3. Date inițiale privind îndeplinirea producției după calitate

Feluri de Preț unitar,lei Programat Efectiv

produse pe Q, kg S, lei Q, kg S, lei
calitate
Miez de 9,63 480000 4622400 544575 5249863,61
floarea-
soarelui

(calitatea I)

Miez de 4,68 65000 304200 70075 309987,07

floarea-
soarelui
 45

fărâmițat

(calitatea II)

Total X 545000 4926600 614650 5559850,68

1) Calculăm prețul mediu programat și cel efectiv:

Ppr=VPFpr/Qpr= 4926600/545000= 9,03 Pef=5559850,68/614650=9,04

2) Calculăm procentul îndeplinirii programului după calitate: Pef/Ppr=9,04/9,03=100,11%

3) Calculăm influența factorilor care au contribuit la modificarea valorii miezului:

 Modificarea cantității totale a miezului: ∆Q = (Qef − Qpr) × Ppr =(614650-545000) = 69650

x 9,03 = 628939,50 lei
 modificarea prețului mediu ponderat al produsului
∆P= (Pef − Ppr) × Qef =( 9,04-9,03) x 614650 = 6146,50 lei
Balanța de verificare : ∆Q + ∆P = 628939,50 + 6146,50 = 633250 lei
Concluzie : În baza rezultatelor obținute putem constata că majorarea valorii produsului fabricat
cu 633250 lei a fost asigurată pe baza influenței pozitive a factorilor cantitativ și calitati care a
contribuit la sporirea indicatorului rezultativ cu 628939,50 lei și respectiv cu 6146,50 lei.

Pe parcursul analizei programul de producţie şi comercializare un rol semnificativ îl are şi

examinarea indicatorului rezultativ care reflectă activitatea operaţională a entităţii şi anume
venitul din vânzări.

VV=VPV+VVM+VPS+VCC+VAA

Tabelul 4. Aprecierea dinamicii şi structurii venitului din vânzări

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea (+,-)

Suma, mii Ponderea, Suma, mii Ponderea, Suma, mii Ponderea,
lei % lei % lei %
1. VV- total 83684404 100 109083793 100 25399389 x
inclusiv:
1.1 VPV 65884246 78,72 77132257 70,70 11248011 -
+VVM
1.2 VPS 17800158 21,28 31951536 29,30 14155378 -
1.3 VCC - - - - - -
1.4 VAA - - - - - -
Concluzie:

Pe baza datelor din tabel putem observa o tendinţă de majorare a venitului din vânzări față de
anul precedent cu 25399389 lei. Această abatere a fost determinată de influenţa pozitivă a: VPV
și VVM cu o valoare de 11248011 lei și VPS cu 14155378 lei. Examinând structura venitului din
vânzări observăm că ponderea principală îi revine VPV și VVM – 70,70 %.
 46

11. Analiza factorilor de producție și eficienței utilizării acestora

În contextul relațiilor economice de piață o atenție deosebită trebuie să se acorde eficienței

utilizării factorilor de producție ,deoarece atât cantitatea cât și calitatea lor influențează esențial
asupra rezultatelor economico-financiare obținute de entitate în urma activității desfășurate.

Forța de muncă este unicul factor important care este capabil să producă valori noi.Concomitent
,acest factor are un rol determinat în dirijarea procesului de producție ,este creatorul și
animatorul mijloacelor de producție.

Orice activitate de producție poate fi desfășurată cu o eficacitate maximă numai cu condiția

că entitatea economică respectivă este asigurată la timp cu resurse umane necesare din punct de
vedere cantitativ ,structural și calitativ.

Categorii de personal Anul Anul de Abaterea (+, -)

precedent gestiune

1.Numărul mediu scriptic al 35 42 +7

salariaților – total inclusiv:

1.1.personal administrativ 4 6 +2

1.2.personal din activitatea

de bază, din care:
- muncitori 21 26 +5
- funcționari 8 11 +3

1.2.personal din activiatea 2 5 +3

secundară

Tabel 5. Aprecierea asigurării entității cu personal pe categorii în dinamică

 47

Concluzie: După cum putem observa, toate categoriile de personal urmăresc o dinamică
pozitivă, ceea ce denotă faptul ca entitatea își motivează personalul existent și reușește să
recruteze noi cadre întrucât aceasta permite creșterea de carieră și dezvoltare.

Analiza utilizării timpului de muncă

Analiza utilizării timpului de muncă prevede descoperirea rezervelor interne legate nemijlocit de
folosirea complete a timpului disponibil, precum și a cauzelor care au provocat pierderile de timp
în om – zile evidențiate în perioada de gestiune.

Sistemul factorial ce stă la baza modificării fondului de timp utilizat, în om – ore:

Th = Nm × Z × h

Fondul de timp efectiv utilizat este influențat de următorii factori

a. modificarea numărului mediu scriptic al muncitorilor (Nm);
b. modificarea numărului de zile lucrate de un muncitor (Z);
c. modificarea duratei medii de zile de lucru a unui muncitor (h)

Tabel 6. Analiza modificării fondului de timp utilizat

Indicatori Anul programat Anul de gestiune Abaterea (+, -)

1.Fond de timp utilizat, om/h 39984 49920 +9936

2.Numărul mediu scriptic de muncitori 21 26 +5

3. Fond de timp utilizat în zile 4998 6240 +1242

4.Numărul mediu de zile lucrate pe an 238 240 +2

5.Durata medie a zilei de lucru 8 8 0

 48

Tabelul 7. Analiza modificării fondului de timp utilizat prin aplicarea metodei

diferențelor absolute

Denumirea Metoda de calcul Calculul influenței Rezultatul

Indicatorilor influenței

∆Nm ∆Nm × Z0 × h0 5 × 238 × 8 9520

∆Z Nm1 × ∆Z × h0 26 × 2 × 8 416

∆h Nm1 × Z1 × ∆h 26 × 240 × 0 0

TOTAL x X + 9936

Conform datelor din Tabelul 6 se observă o majorare a fondului de timp utilizat în om/h cu 9936
om/h. Asupra acestei modificări au influențat pozitiv numărul mediu scriptic de muncitori cu
9520 și numărul mediu de zile lucrate cu 416 zile.

Productivitatea muncii este o categorie economică semnificativă care determină eficienţa

utilizării resurselor umane în economia naţională la diferite niveluri şi în diferite activităţi.
Întreprinderea SRL „Curtea Dacilor” are următoarea analiză a productivităţii muncii pentru anul
2021:

Indicatori Semne Anul de gestiune Abaterea În % față

conv. Programat Efectiv (+,-) de nivel.
progr.
1.Vol.prod.fabricate,mii lei VPF 12721382,5 17906937,0 5185554, 140,76%
1 3 52
2.Nr.mediu scriptic al Ns 35 42 7 120,00%
salariaţilor,pers
3.Nr .mediu scriptic al Nm 21 26 5 123,81%
muncitorilor,pers
4.Ponderea med.anuală a unui Pm 60,00% 61,90% 1,90% 103,17%
salariat ,lei(rd.3/rd.2.)*100
5.Productivitatea medie anuală Ws 363468,07 426355,64 62887,57 117,30%
a unui salariat,lei
(rd.1/rd.2)*100
6.Productivitatea medie anuală Wm 605780,11 688728,34 82948,23 113,69%
 49

a unui muncitor,
lei(rd.1/rd.3)*100
7. Productivitatea medie pe oră Wh 318 358 40,55 112,75%
a unui muncitor, lei

La prima etapă a analizei se examinează la nivel general influența următorilor doi factori
asupra modificării productivității medii anuale a unui salariat:
1. modificarea ponderii muncitorilor în numărul total al salariaților din activitatea de bază (Pm)
2. modificarea productivității medii a unui muncitor (Wm)
La baza acestei analize factoriale stă formula:
Ws = Pm × Wm
Factorii Ws, lei Calculul influenței Rezultatul Denumir
Nr. subst
Nr. calcl

influenței ea factor
Pm Wm Factorilor
factorilor

1 0 60 605780,11 363468,07 - - -

2 1 61,90 605780,11 37500,67 37500,67-363468,07 11531,93 ∆Pm

3 2 61,90 688728,34 426355,64 426355,64-37500,67 51355,64 ∆Wm

+622890,57
Concluzie: Productivitatea medie anuală a unui salariat s – a modificat în raport cu nivelul
programat sub influența pozitivă a modificării productivității medii anuale a unui muncitor cu
51355,64 lei și a modificării ponderii muncitorilor în numărul total al salariaților cu 11531,93 lei
din activitatea de bază.

Pentru a asigura o apreciere mai obiectivă a rezultatelor obținute, în continuare se cere o

examinare aprofundată a factorului calitativ Wm, indiferent de influența lui asupra modificării
productivității medii a unui salariat.

Wm = Z × h × Wh

În acest context se poate menționa că productivitatea medie a unui muncitor poate să se

modifice pe parcursul perioadei de gestiune sub influența următorilor factori:
1. modificarea numărului mediu de zile lucrate de un muncitor (Z)
2. modificarea duratei medii a zilei de lucru a unui muncitor (h)
3. modificarea productivității medii pe oră a unuimuncitor (Wh)

Tabel 8. Calculul influenței factorilor asupra modificării productivității medii anuale a unui
muncitor
Nr. Nr. Factorii de influență Wm, lei Calculul Rezultatu Denumirea
cal subst Z h Wh influenței l factorului
c factorilor influenței
1 0 238 8 318 605472 - - -
2 1 240 8 318 610560 610560-605472 5088 Z
3 2 240 8 318 610560 610560-610560 0 h
 50

4 3 240 8 358 687360 687360 76800 Wh

+81888
Productivitatea medie anuală a unui muncitor a sporit sub influența majorării a numărului mediu
de zile lucrate cu 5088 lei și productivitatea medie pe oră a unui muncitor cu 76800 lei. Durata
medie a zilei de lucru nu a influențat nici pozitiv și nici negativ.

Este știut că în condițiile de relațiilor economiei de piață accentul principal se pune nu atât
pe activitatea de producție, ci pe cea de desfacere, care utilizează alt sistem de indicatori
rezultativi cum ar fi: volumul vânzărilor nete, costul vânzărilor, profitul brut etc.
Rolul de bază în acest caz poate să – l joace profitul mediu brut pe un salariat. Dacă luăm în
considerație conținutul acestui indicator, legătura factorială a celor două activități referitoare la
eficiența utilizării personalului productiv poate fi determinată prin următoarea relație:
Pbs = Ws x Cr x Rw (lei)
Astfel, în baza modificării profitului mediu brut pe un salariat poate fi evidențiată și
determinată de influența următorilor factori:
1. modificare productivității medii anuale a unui salariat (Ws)
2. modificarea corelației dintre venitul din vânzări și volumul producției fabricate (Cr) 3.
modoficarea rentabilității venitului din vânzări (Rvv)

Tabel 9. Date inițiale pentru calcul 

Indicatori Semne Anul Anul de Abaterea
Conv. Precedent gestiune (+,-)

1.Volumul producției fabricate, VPF 12721382,51 17906937,03 +5185554,52

mii lei

2.Venitul din vânzări, mii lei VV 72282340 83684404 +11402064

3.Profitul brut, mii lei Pb 11586442 14089968 +2503526

4.Numărul mediu scriptic al Ns 35 42 +7

salariaților, personae

5.Productivitatea medie anuală a Ws 363468,07 426355,64 +62887,57

unui salariat, lei

6.Corelația dintre venitul din Cr 5,6820 4,6733 -1,0087

vânzări și volumul producției
fabricate

7.Rentabilitatea venitului din Rvv 16,029% 16,837% 0,808%

vânzări, %

8.Profitul mediu brut pe un Pbs 331041,2 335475,42 4434,23

salariat, lei
 51

Calculul influenței factorilor la modificarea profitului mediu brut pe un salariat cu aplicarea

metodei de substituție în lanț.
Nr. Nr. Factorii de influență Pbs, lei Calculul Rezultatul Denumirea
calc subs Ns Cr Rvv influenței influenței factorului
t factorilor
1 0 35 5,6820 16,029 331041,2 - - -
2 1 42 5,6820 16,029 382522,47 382522,47- 55915,50 Ns
331041,2
3 2 42 4,6733 16,029 314614,97 314614,97- -67340,58 Cr
382522,47
4 3 42 4,6733 16,837 335475,42 335475,42- 15859,31 Rvv
314614,97
+4434,23

Nr. Nr. Factorii de VPF,lei Calculul Rezultatul Denumirea

calc subs influență influenței influenței factorului
t Ns Ws factorilor
1 0 35 363468,07 12721382,5 - - -
1
2 1 42 363468,07 15265658,9 15265658,94- 2544276,43 Ns
4 12721382,51

3 2 42 426355,64 17906937,0 17906937,03- 17906937 Ws

3 15265658,94
+20451213,46

Factorii VPF, mii lei Calculul influenței Rezultatul

Nr.ca
Nr.su

Factorilor influenței
Ns Pm Z h Wh

1 0 35 60 238 8 318 1271491200

2 1 42 60 238 8 318 1525789440 1525789440-1271491200 254298240

3 2 42 61,90 238 8 318 1574106106 1574106106-1525789440 48316666

4 3 42 61,90 240 8 318 1587333888 1587333888-1574106106 13227782

5 4 42 61,90 240 8 318 1587333888 0 0

6 5 42 61,90 240 8 358 1786998528 1786998528-1587333888 199664640

 52

515507328

Concluzie : Din rezultatelor calculelor efectuate rezultă că volumul producției fabricate a sporit
sub influența majorării numărului de salariați, ponderii muncitorilor în numărul total de salariați,
numărului de zile și productivității medii pe oră cu 254298240 lei, 48316666 lei, 13227782,
199664640 lei. Durata medie a zilei de lucru nu a influențat nici pozitiv și nici negativ.

Analiza asigurării entității cu mijloace fixe și a eficienței utilizării acestora

SRL„Curtea Dacilor” dispune de un potential tehnic dezvoltat, având în gestiune parcul de

mașini și tractoare în care sunt înregistrate 26 camioane și mașini agricole. Mijloacele fixe
ocupă un loc predominant între factorii de producție, deoarece este cel mai mobil element al
acestora.

Estimarea justificată a gradului de asigurare și a eficienței utilizării mijloacelor fixe ale

entității constituie un compartiment semnificativ al analizei factorilor de producție.

Analiza asigurării cu mijloace fixe și a eficienței utilizării acestora se începe cu examinarea

structurii, mișcării și stării funcționale a mijloacelor fixe în dinamică.

Tabel 12. Baza informațională pentru analiza eficienței utilizării mihloacelor fixe de producție

Semne An de gestiune Abaterea

Indicatorii
convenționale Programat Efectiv (+,-)
1.Val. prod fabricate,mii
VPF 12721382,51 17906937,03 5185554,52
lei
2.Val. medie a MF de
MF 14405641 11160008 -3245633
prod.
3.Nr. mediu de utilaj
U 31 26 -9
instalat,unit.
4.Val. med a mașinilor și
MFa 13080092 10765467 -2314625
utilajelor(parți active)
5.Fondul de timp ef de
Tu/h 2217500 1989000 -322500
lucru,util-ore
6.Pond. parții active în
total de Ppa 90,80% 96,46% 5,67%
MF,(rd.4/rd.2)*100%
7.Val. mediu a aunei
unit. De VMU 237819,85 234031,89 -3787,96
utilaj(rd.4/rd.3)*1000
8.Durata medie de lucru
a unei unit de utilaj,ut- Dh 40318,18 41195,65 877,47
ore,(rd.5/rd.3)
9.Productivitatea medie Wh 5,74 9,45 3,71
pe ut-oră
 53

(rd.1/rd.5)*1000
10.Randament MF
Rmf 0,97 1,66 0,69
active(rd.1/rd.4)
11.Randament MF de
Rmfa 0,88 1,60 0,72
prod.(rd.1/rd.2)

Tabel 12. Calculul factorilor generali de muncă la devierea VPF

Factorii de Calculul
Nr. Nr. Rezultatul Denumirea
influență Rmf,lei influenței
Calc subst influenței factorului
Ppa Rmfa factorilor
1 0 90,80 0,88 0,97 - - -
2 1 96,46 0,88 0,84 0,84-0,97 -0,13 Ppa
3 2 96,46 1,60 1,66 1,66-0,84 0,82 Rmfa
0,69
Concluzie: Rezultatele reflectă că randamentul MF de producție a sporit în urma majorării Rmfa
cu 0,82 și s-a micșorat cu -0,13 sub influența ponderii părții active a MF active în valoarea medie
a MF de producție.

Analiza aprovizionării și asigurării entității cu resurse material și a eficienței utilizării

acestora

În condițiile unei activități durabile fiecare unitate economică trebie să elaboreze de sine
stătător un program bine chibzuit de aprovizionare și asigurare cu resurse material. Un rol
deosebit revine și controlului permanent al normelor elaborate și utilizate de subdiviziunile
entității pe parcursul perioadei de gestiune.

Analiza aprovizionării și asigurării entității cu resurse materiale se începe cu aprecierea

generală a planului de aprovizionare a entității cu diferite feluri de materiale pe parcursul
perioadei de gestiune.

La SRL„Curtea Dacilor” eficiența utilizării resurselor materiale poate fi examinată în baza

următorilor indicatori generalizatori sintetici:
 Randamentul resurselor materiale consumate (Rrm)
Rrm =VPF/CM (lei)
 Consumul specific de materiale (Csm)
Csm = CM/VPF *100% (bani)

Tabel 13. Analiza eficienței utilizării resurselor materiale

Semne Anul 2018

Indicatorii Abaterea (+,-)
convenționale Programat Efectiv
1.Consum total de 12 156 731,53
CM 7532316,45 4 624 415,08
materiale
 54

2.Val. prod. 5185554,52

VPF 12721382,51 17906937,03
Fabricate,mii lei
3.Consum specific
Csm 59,2099 67,8884 8,6785
de materiale,bani
4.Randam. res.
Mat. Rrm 1,6889 1,4730 -0,2159
Consumate,lei
Concluzie : În baza datelor din table putem constata că entitatea analizată a majorat consumul
specific de material față de nivelul programat cu 8,67 bani, cee ace a condus la diminuarea
randamentului resurselor materiale consummate cu 0,21 lei.

În procesul analizei se determină influența factorilor la modificarea VPF. Ca formulă analitică

este utilizată

VPF= CM*Rrm

Din formulă rezultă că devierea valorii producției fabricate poate fi cauzată de influența
următorilor doi factori generali:

 Modificarea consumului total de materiale în perioada de gestiune (∆CM)-cantitativ

 Modificarea randamentului resurselor materiale consumate (∆Rrm)-calitativ

Tabelul 14. Calculul influenței factoriale generale privind asigurarea și utilizarea resurselor
materiale la devierea VPF

Indicatorii Anul 2017 Abaterea Inclusiv sub influența

Programat Efectiv (+,-) ∆CM ∆Rrm
1.VPF,mii lei 12721382,51 17906937,03 5185554,52 7810174,62 2624638,33
2.Consum de 7532316,45 12156731,53 4 624 415,08 X X
mater.
3.Randam. 1,6889 1,4730 -0,2159 X X
res. Mat.
Consumate
Modul de calculare:

1.Calculăm modificarea consumului de materiale

∆VPFCM=∆CM*Rrm0 = (4624415,08*1,6889)= 7810174,62

2.Calculăm modificarea randamentului resurselor materiale consumate

∆VPFRrm=∆Rrm*CM1 = (-0,2159*12156731,53) = -2624638,33

Verificare: ∆VPF=∆VPFCM +∆VPFRrm = 7810174,62-2624638,33= 5185536,29

 55

Concluzie: Conform datelor din tabel se poate constata ca la entitatea analizată,volumul

producției fabricate s-a micşorat față de perioada programată cu -5185 mii lei. Această abatere a
fost determinată de influența majorării consumului total de materiale, care a contribuit la
creşterea indicatorului rezultativ cu 7810 mii lei și micșorarea randamentului resurselor materiale
consumate, care a cauzat diminuarea indicatorului rezultativ cu -2624 mii lei. Deci rezultatele
analizei factoriale ne sugerează că entitatea analizată dispune de rezerve interne de majorare a
indicatorului rezultativ pe viitor. Mai concret putem observa că dacă randamentul resurselor
materiale consumate va atinge nivelul programat ,atunci valoarea produselor fabricate se va
majora suplimentar cu 2624 mii lei.

12.Analiza costurilor de producție și a cheltuielilor

12.1.Analiza structurii în dinamică a costului de producție

În condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu consumuri şi cheltuieli

minime este scopul de bază al fiecărui agent economic.

Este necesară o argumentare judicioasă a structurii tuturor consumurilor şi cheltuielilor pe

care le suportă fiecare întreprindere în parte pentru obţinerea unor venituri accesibile. Rezultatele
diagnosticului în acest domeniu la mai mulţi agenţi economici pe teren demonstrează că atât
preţurile exagerate la materia primă, materiale şi combustibil, cât şi tarifele şi plăţile majorate
pentru serviciile prestate de terţi influenţează substanţial asupra formării costului integral al
producţiei. Majorarea continuă a acestuia sub presiunea factorilor externi diminuează efortul
propriu al colectivului de muncă în reducerea treptată a consumurilor şi cheltuielilor gestionate
de întreprindere.

Tabel 13. Analiza structurii costului de producție

Denumirea Anul de gestiune Abaterea

elementelor de cost Programat Efectiv (+,-)
Suma,lei % Suma,lei % Suma,lei %
1.Costuri 7532316,45 87,3 12156731,53 83,85 4624415,08 -3,5
materiale,lei 5
2.Costuri cu 817822,74 9,48 1 885 599,29 13 1067776,55 3,52
 56

personalul,lei
3.Costuri indirecte de 272489,32 3,16 454 148,88 3,13 181659,56 -0,03
producţie,lei

4.Costul total de 8622628,51 100 14496480 100% 5873851,49 X

producţie,lei %
total(rd.1+rd.2+rd.3)
Concluzie: În baza datelor prezente în tabelul de mai sus putem observa că costul total de
producție s-a majorat cu 5873851,49 lei. La acest rezultat, toți factorii au influențat pozitiv, ceea
ce este un minus pentru entitate, sporind astfel costurile de producție.

Analiza costului la 1 leu producție fabricată

Costurile la 1 leu producție fabricată reflectă efortul depus de entitate la obținerea

producției fabricate. Cu cât valoarea acestui indicator este mai mică cu atât utilizarea resurselor
care formează costul producției este mai eficient și viceversa, și se calculează prin următoarea
relație:

C la 1 leu=CPT/VPF *100(bani)

Unde CPT= cost de producție total

Cu cât valoarea acestui indicator este mai mică, cu atât utilizarea resurselor care formează
costurile de producție este mai eficace și viceversa.

8622628,51
C la 1 leu pr.= *100=67,7805 bani
12721382,51

14496480
C la 1 leu ef.= *100=80,9545 bani
17906937,03

Concluzie :Conform calculelor efectuate observăm că costul la un leu produs fabricat s-a
majorat cu 13 bani. În cazul costului, orice diminuare este benefică pentru entitate,asta
însemnând că întreprinderea este capabilă să manipuleze eficient cu sursele de producere. Însă nu
de fiecare dată planul convine cu efectivul. Deci costurile s-au majorat din cauza majorării VPF
cu 5185554,52 lei. Totuși conform analizei se așteaptă rezultate mai bune referitor la costul la 1
leu de produs fabricat.

Analiza costului la un leu venit din vânzări

Întrucât costul vânzărilor ocupă o importantă pondere în structura cheltuielilor activității

operaționale ale entității ,la următoarea etapă a analizei se examinează influența factorilor care au
contribuit la modificarea costului la 1 leu din vânzări.

Tabel 14. Date inițiale privind analiza factorială a costului la 1 leu venit din vânzări.

Indicatori Anul 2020 Anul 2021

1.Venit din vânzări,lei 83684404 109083793
2.Costul vânzărilor,lei 69594436 84400864
3 Venitul din vânzări din anul
de gestiune evaluat în
 57

3.1.Costul vânzărilor anului

precedent(costul vânzărilor x 55320934
recalculat)
3.2.Prețul anului precedent
(valoarea venitului din x 65884246
vânzări recalculat)
4.Costul la 1 leu venit din 83,16 77,37
vânzări[(rd.2: red.1)*100]
Pentru a efectua analiza factorială a costului la 1 leu VV este necesar să se calculeze

 Costul la 1 leu venit din vânzări (recalculat I) ca raportul dintre costul vânzărilor
recalculat și venitul din vânzări recalculat înmulțit cu 100.
55320934/65884246*100= 83,39 bani
 Costul la 1 leu venit din vânzări (recalculat II) ca raportul dintre costul vânzărilor din
anul de gestiune și venitul din vânzări nete recalculat inmulțit cu 100.
84400864/65884246 *100=128,10 bani

După efectuarea calculelor, dispunem de următoarea informație privind costul la 1 leu VV:

Anul precedent Recalculat I Recalculat II Anul de gestiune

R0 RcI RcII R1

86,16 83,39 128,10 77,37

ΔR = R1 – R0 = 77,37 – 86,16 = - 8,79

ΔRa = RcI – R0 = 83,39 – 86,16 = - 2,77

ΔRb=RcII – RcI = 128,10 – 83,39 = + 44,71

ΔRc=R1 –RcII = 77,37 – 83,39 = - 6,02

Concluzie : În baza rezultatelor analizei factoriale constatăm că costul la 1 leu venit din vânzări s
– a micșorat sub influența factorului Ra cu 2,77 bani și Rc cu 6,02 bani și s – a majorat sub
influența factorului Rb cu 44,71 bani.

Tabel 15. Aprecierea generală a costurilor directe în costul de producție

Indicatori Anul de gestiune Abaterea Abaterea

Programat Efectiv absolută relativă

1.Materii prime și 7532316,45 12156731,53 4624415,08 161,39%

materiale
2.Combustibil și 690658 675347,48 -15310,52 97,78%
energ. consum.în
scop tehnologic
3.Alte costuri directe 2000 1553,08 0,77654 77,65%
materiale
4.Total costuri 8224974,45 12833632,09 4608657,64 156,03%
 58

materiale directe în
cost de prod .
5.Retribuții privind 1900000 1885599,29 -14400,71 99,24%
munca prestată
6.Contribuții de 500000 451914,16 -48085,84 90,38%
asig.sociale și
medicale
7.Total costuri cu 2400000 2337513,45 -62486,55 97,40%
personalul
8.Costul de 10624974,45 15171145,54 4546171,09 142,79%
producție
Concluzie : Conform calculeleor efectuate asupra analizei generale a costurilor directe în costul
de producție observăm atât majorări cât și diminuări de valori. În general costul de producție s-a
majorat cu 4546171,09 lei. În baza tabelului putem spune că la diminuare au contribuit costurile
aferente combustibilului salariului și contribuțiilor de asigurare socială cu 15131 lei, 14400,71 lei
și 48085,84 lei. Iar la majorare costurile aferente materialelor cu 4624415 lei. Cu toate acestea
costul de producție nu s-a diminuat și acesta este un rezultat din care entitatea ar trebui să adopte
noi strategii, prognozând pe viitor obținerea unui profit mai mare.

Etapa a doua a analizei se bazează pe calculul şi aprecierea influenţei asupra modificării

consumurilor directe de materiale în costul producţiei a următorilor trei factori:

a. modificarea volumului producţiei fabricate, lucrărilor executate şi serviciilor prestate

(abaterea relativă a volumului producţiei fabricate se înmulţeşte cu consumurile directe de
materiale pe fiecare element în parte din perioada de bază):

∆Ra = ∆%VPF × CD0

b. modificarea structurii şi sortimentului producţiei fabricate, lucrărilor executate şi serviciilor

prestate (se determină ca diferenţa dintre consumurile respective recalculate şi cele din perioada
de bază minus mărimea influenţei factorului 1):

∆Rb = (CDrec. − CD0) − ∆Ra

Reducerea consumurilor directe de materiale sub influenţa acestui factor se apreciază pozitiv,
dar numai în condiţiile când întreprinderea analizată şi-a îndeplinit obligaţiunile contractuale
privind producţia finită, lucrările executate şi serviciile prestate.

c. modificarea nivelului de consum pe unitate de produs lucrări şi servicii (se determină ca

diferenţa dintre consumurile directe de materiale efective şi cele recalculate):

∆Rc = CDef. − CDrec.

De regulă, majorarea consumurilor directe de materiale sub influenţa acestui factor se

apreciază negativ şi, invers, reducerea lor se apreciază pozitiv, deoarece după conţinut reflectă
efortul propriu al colectivului de muncă în diminuarea consumurilor directe de materiale în
costul producţiei.

Tabel 15.1 Calculul influenței factorilor asupra modificării costurilor directe în costul de
producție
 59

Indic Anul de gestiune Abaterea Inclusiv sub infl

atori absolută
Program Recalculat Efectiv VPF Struct. Niv.cons
at
1. 7532316, 9816556,48 12156731,53 4624415,08 3185416,62 -901176 2340175,05
45
2. 690658 652124 675347,48 -15310,52 295533 -334066 23223,48

3. 2000 1368 1553,08 0,77654 855,8 -1488 185,08

4. 8224974, 10235896 12833632,09 4608657,64 3519466,56 -1508545 2597736,09

45
5. 1900000 1726562 1885599,29 -14400,71 813010 -986448 159037,29

6. 500000 478235 451914,16 -48085,84 213950 -235715 -26320,84

7. 2400000 23178526 2337513,45 -62486,55 1026960 19751566 -

20841012,5
5
8. 1062497 13258465,1 15171145,5 4546171,0 4546427 - 1912680,3
4,45 8 4 9 1912935 6
Costurile de materii prime și materiale s-au modificat cu 4624415,08 lei față de plan. Sub
influența modificării VPF, lucrărilor executate și serviciilor prestate, costurile de materiale au
crescut cu 3185416,62 lei ceea ce este acceptabil, modificându-se VPF cu 4546171,09 în anul
efectiv. Din contul influenței modificării structurii și sortimentului producției fabricate costurile
de materiale s-au redus cu 901176 lei care se apreciază ca evenimentpozitiv în vederea
respectării condițiilor contractuale privind producția finită. Iar sub influența modificării
nivelului de consum pe unitate de produs, aceatea s-au majorat cu 2340175,05 lei apreciindu-se
negativ efortul insuficient a colectivului de muncă în diminuarea costurilor de materiale.

Costurile de combustibil s-au redus în anul de gestiune 15310 lei. Sub influența VPF au crescut
cu 295533deoarece s-a majorat VPF, sub influența structurii și sortimentului s-au micșorat cu
334 mii lei ceea ce se apreciază pozitiv iar sub influența nivelului de consum au crescut cu 23
mii lei ceea ce reflectă implicarea muncitorilor în reducerea costurilor.

Analiza cheltuielilor entității pe feluri de activități

În conformitate cu SNC toate cheltuielile entității se grupează pe feluri de activități . Analiza

cheltuielilor entității începe cu examinarea structurii acestor cheltuieli în dinamică în baza
datelor din situația de profit –pierdere.

Cheltuielile perioadei fac parte din grupa cheltuielilor activității operaționale și cuprind:
∙ cheltuielile de distribuire;
∙ cheltuielile administrative;
∙ alte cheltuieli din activitatea operațională.
Necesitatea studierii cheltuielilor perioadei este condiționată de rolul important al acestor
cheltuieli în determinarea rezultatului financiar din activitatea opearțională.
 60

La prima etapă a analizei se calculează ponderea fiecărui compartiment al cheltuielilor

entității. Pentru aceasta este utilizat următorul tabel.

Tabel 16. Analiza cheltuielilor entității pe feluri de activități.

Indicatorii Anul precedent Anul de gestiune Abaterea (+,-)

Suma ,lei Pond Suma,lei Pond Suma,lei Pond
1.Cheltuieli ai activităţii 267207 100 40890 100 963278
operaţionale,inclusiv:
1.2Cheltuieli de 252488 10,89% 622121 18,96% 369633 8,07
distribuire
1.3Cheltuieli 1643497 70,89% 2290019 69,78% 646522 -1,11
administrative
1.4Alte cheltuieli 422520 18,22% 369643 11,26% -52877 -6,96
operaţionale

Concluzie : În baza datelor și calculelor efectuate putem constata că cheltuielile activității

operaționale s-au majorat considerabil ,și anume cu 962278 lei. Deasemenea observăm că la
entitate, cheltuielile, în general au tendința de majorare, din cauza sporirii costului vanzărilor.

Printre cele mai sigure acțiuni care pot contribui la reducerea costurilor la entitate, se pot
socoti următoarele: creșterea productivității muncii, sporirea productivității culturilor agricole
și/sau avicole, îmbunătățirea calității muncii, restructurarea sistemului de evidență a
consumurilor ș.a.

13. Analiza profitului (pierderii) și rentabilității

13.1.Analiza profitului până la impozitare

Rezultatul financiar al activității întreprinderii se caracterizează prin suma profitului

(pierderilor) și a nivelului rentabilității obținute. Profitul reprezintă depășirea veniturilor
câștigate de întreprindere asupra costurilor și cheltuielilor din activitatea de antrprenoriat.
 61

Profitul (pierderea) = Venituri – Cheltuieli

Funcțiile pe care le îndeplinește profitul sunt:

∙ izvor de alimentare a fondului de dezvoltare economico – socială;
∙ mijloc de cointeresare material a entității în ansamblu și a membrilor colectivului entității;
∙ sursă de autofinanțare pentru dezvoltarea producției.

Problemele principale ale analizei profitului sunt:

∙ aprecierea generală a dinamicii și a îndeplinirii niveluluii programat al profitului;
∙ evidențierea și calculul influenței factorilor respective la modificarea profitului;
∙ evidențierea rezervelor interne de majorare a profitului.

4.2.Analiza dinamicii și structurii profitului (pierdere) până la impozitare

Analiza rezultatelor financiare ale întreprinderii, de regula, se începe cu aprecierea în
dinamică a structurii profitului perioadei de gestiune pînă la impozitare, care poate fi determinat
astfel:

PPI = RAO ± RAI ± RAF ± RE

Analiza în dinamică permite da a aprecia evaluarea mărimii acestuia în comparaţie cu anul

precedent, iar analiza structurală – aportul fiecărui tip de activitate în obţinerea profitului pînă la
impozitare. Pozitiv se apreciază creşterea în dinamică a cotei RAO în suma totală a PPI.

Tabel 19. Analiza dinamicii și structurii profitului (pierderii) până la impozitare

Indicatorii Anii Abaterea

2020 2021 Suma Ponderea
Suma ,lei Pondere Suma,lei Pondere lei %
1.RAO 12038670 95,65 21442036 99,32 9403366 3,67
2.RAI 547357 4,35 147254 0,68 -400103 -3,67
3.RAF 274646 2,18 147254 0,68 -127392 -1,50
4.RE 272711 2,17 - - -272711 -2,166
PPGI 12586027 100 21589290 100 9003263 -

Concluzie: Conform tabelului și calculelor efectuate asupra acetuia putem observa că profitul
până la impozitare s-a majorat considerabil cu +9003263 lei. La această majorare au contribuit
factorii expuși mai sus. În general, entitatea a obținut profitul final majorat pe baza rezultatului
din activitatea operațională care a crescut în comparație cu perioada precedentă cu +9403366 lei.
Entitatea are rezerve interne de majorare conform diminuărilor observate în tabel, însă cu toate
acestea la momentul anului 2021 entitatea are o situație favorabilă.

4.3.Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operațională

Analiza factorială a rezultatului din activitatea operaţională permite de a depista evoluţia lui
sub influenţa diverşilor factori atît cu acţiune directă, cît şi indirectă.
 62

Rezultatul din activitatea operațională se determină ca diferența dintre veniturile și cheltuielile

acestei activități. Din punct de vedere factorial rezultatul din activitatea operaţională poate fi
determinat prin următoarea formulă:

RAO = PB +AVAO – CD – CA – ACAO

Fiecare parte componentă din formula nominalizată influenţează asupra RAO a

întreprinderii. Primii doi factori sunt cu acţiune directă, iar restul trei – cu acţiune indirectă.
Datorită legăturii aditive dintre factorii de influenţă şi indicatorul rezultativ, analiza factorială se
efectuează prin metoda balanţieră.
 63

Tabel 20. Analiza factorială a profitului din activitatea operațională

An de Abaterea
Indicatorii An preced. Rez.influienței
gestiune (+,-)
Profit brut 14089968 24682929 +10592961 +10592961
Alte ven. din
267207 40890 -226317 -226317
activ.operațională
Chelt. de distribuire 252488 622121 +369633 -369633
Chelt.administrative 1643497 2290019 +646522 -646522
Alte chelt. din
422520 369643 -52877 +52877
activ.operațională
Profit din
12038670 21442036 +9403366 x
activit.operațională

Concluzie: La entitatea analizată majorarea profitului brut și diminuarea altor cheltuieli din
activitatea operațională au contribuit la majorarea profitului din activitatea operațională cu
10592961 lei și respective cu 52877 lei. Majorarea cheltuielilor administrative și de distribuire
au sporit mărimea profitului din activitatea operațională cu 646522 lei și respective cu 369633
lei.

4.4.Analiza factorială a profitului brut (pierderii brute)

Profitul brut (pierdere brută) reprezintă depășirea veniturilor din vânzări asupra costul
vânzărilor. Deoarece profitul brut ocupă ponderea principală în rezultatul din activitatea
operaţională, la următoarea etapă de analiză se recomandă a examina cît mai profund mărimea
absolută al acestui indicator şi efortul propriu al colectivului de muncă în obţinerea lui.

Următoarea etapă de analiză a profitului brut este examinarea factorilor ce influenţează asupra
devierii mărimii profitului brut obţinut din vînzarea produselor finite. Astfel, devierea mărimii
acestuia este cauzată de influenţa următorilor factori:

a. modificarea volumului de vânzare al produselor;

b. modificarea structurii şi sortimentului produselor vândute;
c. modificarea costului de vânzare al produselor;
d. modificarea preţurilor de vânzare al produselor vândute.

Date inițiale pentru analiza factorială a Profitului Brut din vânzarea produselor finite

Indicatorii Anul 2020 Recalculat Anul 2021

Venit din vânzări 83684404 65884246 109083793
Costul vanzărilor 69594436 55320934 84400864
Profit brut din 10563312
14089968 24682929
vânzarea prod.finite

Tabelul 21. Calculul influenței factorilor la abaterea Profitului brut din vânzarea produselor
finite

Factorii Metoda de calcul Calculul infl.factorilor Rezultatul influenței

 64

1.Modific. ∆%VV* PB 0/100% (-20,50%* -2888443,44

Val.prod.vândute 14089968/100%)
2.Modif.structurii și PB rec- PB 0-∆ PB VV (10563312- +638212,56
sortimentului 14089968+2888443,44)
3.Modificarea -(CV gest -CV rec) -(84400864-55320934) -29079930
costurilor
4.Modificarea (VV 1-VV rec ) (109083793-65884246) +43199547
prețurilor
∆%VV= CV rec/CV 0*100%- 100%=55320934/69594436 =79,5%-100%=-20,50%.

4.5.Analiza rentabilității veniturilor din vânzări

În procesul analizei economico – finaciare a entității, o mare importanță i se acordă studierii

rentabilității veniturilor din vânzări, deoarece ea reprezintă indicatorul principal de apreciere a
preformanțelor acivității operaționale a unei entității.

Rentabilitatea veniturilor din vânzări exprimă legătura care există între rezultatul financiar și
veniturile din vânzări obținute de entitate și se determină în baza raportului dintre mărimea
profitului și valoarea veniturilor din vânzări.

Rvv = Pb/VV*100%

Tabel 22. Date inițiale pentru analiza rentabilității veniturilor din vânzări

Indicatorii Anul 2020 Recalculat Anul 2021

Venit din vânzări 83684404 65884246 109083793
Costul vanzărilor 69594436 55320934 84400864
Profit brut din 14089968 10563312 24682929
vânzarea prod.finite
4.Rentabilitatea VV, 16,84 16,03 22,63
%
La etapa următoare se efectuează analiza factorială a ratei rentabilității veniturilor din vânzări,
calculându – se gradul de acțiune asupra modificării indicatorului rezultativ a următorilor trei
factori:

a. modificarea structurii și sortimentului produselor vândute

b. modificarea costului pe unitate de produsului vândut
c. modificarea prețului de vânzare pe unitate de produs
∆R= R1- R0 =22,03%-16,84%=+5,79%

∆Ra=⦋ ¿-CVP rec)/VVP rec-¿-CVP 0)/VVP 0 ⦌∗100 %=⦋(65884246-55320934)/ 65884246- (83684404

-69594436)/183684404⦌ *100%=16,03%-16,84%=-0,80%

∆Rb=⦋ ¿-CVP 1)/VVP rec-¿-CVP rec)/VVP rec ⦌∗100 %=⦋(65884246-84400864)/ 65884246-

(65884246-55320934)/ 65884246 ⦌*100% =-28,10%-16,03%= - 44,14%

∆Rc=⦋ ¿-CVP 1)/VVP 1-¿-CVP 1)/VVP rec ⦌∗100 %= ⦋(109083793-84400864)/ 109083793-

(165884246-84400864)/ 65884246⦌*100%= 22,63%-(-28,10%)= +50,73%
 65

Balanța influenței factorilor: -0,80%+(-44,14%)+50,73%=+5,79%

Concluzie: Conform calculelor efectuate observăm că rentabilitatea venitului din vânzări s-a
majorat cu 5,79% ,beneficiind asupra situației financiare a întreprinderii. Observăm rentabilitatea
venitului din vânzări în anul de gestiune ca fiind 22,63%, deci la entitatea analizată sunt rezerve
de îmbunătățire a situației financiare.

4.6. Analiza rentabilității economice activelor

Rentabilitatea activelor reflectă nivelul profitului obţinut de fiecare leu al mijloacelor investite
în circulaţia întreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora. În cazul când întreprinderea
obţine pierderi contabile nivelul acestui indicator va fi negativ şi v-a reflecta nivelul pierderilor
obţinute de la fiecare leu al activelor întreprinderii.

Re =PPI /TA× 100

Factorii care determină modificarea ratei rentabilității economice a activelor:

a) Viteza de rotație a activelor
b) Rata rentabilității VV.

Tabel 23. Date inițiale pentru analiza ratei rentabilității economice a activelor pentru anul 2020
– 2021.
Indicatori Perioada Abaterea absolută
2020 2021
1.Profit până la 14089968 24682929 10592961
impozitare
2.Venit din vânzări 83684404 109083793 25399389
3.Val. activ. La 81639270 94902963 13263693
înc.anului
4.Val. activ.la 94902963 89674707 -5228256
sf.anului
5.Val.medie a 129090751,5 139740316,5 10649565
activelor
6.Viteza de rotație a 0,65 0,78 0,13
activelor
7.Rata rentab. VV 16,84% 22,63% 5,79%
8.Rata rentab.eco. a 10,91% 17,66% 6,75%
activelor

Calculul influenței factorilor asupra modificării rentabilității economice a activelor în

dinamică:

Nr. Nr. Factorii REA Calc.infl. Rez. Infl. Denumirea

Calc Subst. VRA RVV factorilor factorilor factorilor
1. 0 0,65 16,84 10,91 - - -
2. 1 0,78 16,84 13,13 13,13- +2,22 VRA
10,91
3. 2 0,78 22,63 17,66 17,66- +4,53 RVV
13,13
 66

TOTAL +6,75 x
Concluzie:În baza datelor din tabel și a calculelor efectuate putem observa un rezultat bun de
majorare a rentabilității economice a activelor de +6,75 puncte procentuale. Analiza arată că
asupra rezultatului au influențat 2 factori și ambii au influențat pozitiv. Primul factor este
modificarea vitezei de rotație care s-a majorat cu 0,13 unități și a contribuit cu majorarea de
+2,22 p.p. Factorul 2 este modificarea ratei rentabilității VV ce s-a majorat cu +5,79 unități și a
contribuit pozitiv cu +4,53 p.p. Această influență a permis majorarea rezultatului final
considerabil și ne-a demonstrat utilizarea eficientă a activelor entității analizate.

Rentabilitatea capitalului ne arată eficacitatea acestuia pentru întreținerea entității.

4.8.Analiza rentabilității financiare a capitalului

Rata rentabilității financiare a capitalului propriu se determină ca raport dintre profitul net și
capitalul propriu.
Rf =PN/CP ;
sau ca produsul dintre efectul de pârghie (Ep), nivelul presiunii fiscale (Pf) și al rentabilității
economice a activelor (Re).
Rf = E p × P f × R e
Efectul de pârghie financiară este un indicator care caracterizează structura activelor entității și
se calculează ca raportul dintre totalul activului (TA) și capitalul propriu (CP).
Ef =TA/CP TA = CP + D
Presiunea fiscală se determină potrivit relației: Pf =PN/PPI

Așadar, rata rentabilității financiare a capitalului propriu este influențat de:

a. modificarea efectului de pârghie financiară;
b. modificarea presiunii fiscale;
c. modificarea ratei rentabilității economice a activelor.

Tabel 24. Date inițiale pentru analiza ratei rentabilității financiare a capitalului propriu și
capitalului permanent

Indicatorii Anii Abaterea absolută

2020 2021
1.Total active 94902963 89674707 -5228256
2.Val.med. a capital. 1705400 1705400 0
Propriu
3. Val. capitalului 3049900 1705400 -1344500
permanent
4. Profit până la 12586027 21589290 9003263
impozitare
5.Profit net 10857486 18818533 7961047
6.R. rent.eco. a 10,91 17,66 6,75
activelor
7.Efect de pârghie 55,659 52,583 -3,076
financ.
8.Presiunea fiscal 0,86 0,87 0,01
9.Rata rentab. fin. a 636,65 1103,47 466,81
 67

capital. Propriu
10.Pond. cap. 0,56 1,00 0,44
propriu în cap.
permanent
11.Corel.dintre prof. 1,1592 1,1472 -0,0120
p. la impozitare
12.Rentab.capitalulu 4,13 12,66 8,53
i permanent

Calculul influenței factorilor asupra rentabilității capitalului propriu

Tabel 25. Calculul influenței factorilor asupra rentabilității capitalului propriu

Nr. Nr. Factorii Rf CP Calc. Rez.infl. Den.

calc. subst. Ep Pf Rea infl.fact. factor. factor.
1. 0 55,659 0,86 10,91 636,65 - - -
2. 1 52,583 0,86 10,91 493,36 493,36- -143,29 Ep
636,65
3. 2 52,583 0,87 10,91 499,10 499,10- 5,74 Pf
493,36
4. 3 52,583 0,87 17,66 1103,47 1103,47- 604,37 Rea
499,10
TOTAL - - - - - 466,82 x
Concluzie: Conform calculelor efectuate în primul și al doilea tabel observăm devierea pozitivă
a ratei rentabilității financiare a capitalului propriu cu +466,22 puncte procentuale. Analizând
datele după metoda substituției în lanț constatăm că asupra modificării au influențat 3
factori,unul negativ și 2 cu o influență pozitivă. Avem o deviere de -143,29 p.p. datorată
diminuării efectului de pârghie financiară cu -3,076 unități. Însă aceasta este acoperită în
totalitate de cei doi factori și anume modificarea presiunii fiscal și modificarea rentabilității
economice a activelor cu +5,74 și respectiv +604,37 unități procentuale ceea ce denotă starea
eficientă în care se află întreprinderea în cazul dat. Putem afirma sigur că capitalul propriu este
folosit rentabil și avantajos în folosul întreținerii activelor entității, și acestea la rândul său sunt
utilizate benefic și rezonabil.

Rentabilitatea capitalului permanent, ca și rentabilitatea capitalului propriu, este o

caracteristică a politicii de finanțare a entității.
CPer.=CP+DTL
Rentabilitatea capitalului dat reflectă eficacitatea capitalului permanent a entității.
PN
RCPer.= *100%.
CPer
Factorii de influență:
a) Modificarea ponderii capitalului propriu în cel permanent.
b) Modificarea corelației dintre profitul până la impozitare și profitul net.
c) Modificarea rentabilității financiare a capitalului permanent.

Tabel 26. Calculul influenței factoriale asupra rentabilității capitalului permanent

 68

Nr. Nr. Factorii R.Cper Calc.infl Rez. Denum.

Calc Subst P.CP/ Cr Rfi.CP fact. Infl.fact Factor.
Cperm.
1. 0 0,56 1,1592 636,65 4,13 - - -
2. 1 1 1,1592 636,65 7,38 7,38-4,13 +3,25 ∆P.CP/Cper
3. 2 1 1,1472 636,65 9,37 9,37-7,38 -0,08 ∆Cr
4. 3 1 1,1472 1103,47 12,66 12,66-9,37 +5,36 ∆Rfin.CP
TOTAL +8,53 X

Concluzie : Conform calculelor efectuate în tabelele de mai sus, putem observa creșterea
considerabilă a ratei rentabilității capitalului permanent cu +8,53 puncte procentuale.Chiar dacă
este prezentă o influență negativă de -0,08 p.p., aceasta nu are un impact major asupra
rezultatului final, și ceilalți doi factori recuperează și acoperă influența cu +3,25 unități și
respectiv +5,36 p.p.

5. ANALIZA SITUAȚIEI PATRIMONIALE ȘI FINANCIARE

5.1.Analiza structurii și dinamicii patrimoniului entității la valoarea reală
și la valoarea netă
În practica analitică, în dependență de faptul din ce surse sânt constituite elementele
patrimoniale, se deosebesc:
a. valoarea reală a patrimoniului entității – cuprinde bunurile economice create atât din surse
proprii, cât și cele din împrumutate;
b. valoarea netă a acestuia – reprezintă partea averii proprii a entității creată numai din surse
proprii.
Analiza structurală a patrimoniului are ca obiectiv dinamica acestuia, precum și a raporturilor
dintre diferite elemente patrimoniale și a schimbărilor intervenite în situația mijloacelor și
surselor, determinate de activitatea desfășurate în cursul exercițiului.
Tabel 27. Analiza structurii patrimoniului entității (analiza pe orizontală și pe verticală)

Indicatori La finele 2020 La finele 2021 Abaterea (+,-) Ritmcre

 69

Suma , lei Pondere, Suma, lei Ponde Suma, lei Pondere , șterii
% re,% %
1.Active 29687478 31,28% 35813908 39,94 6126430 8,66% 120,64
imobilizate % %
1.1.Valoarea - - - - - - -
contab. a
imobilizărilor
necorporale
1.2.Valoarea 29687478 31,28% 35813908 39,94 6126430 8,66% 120,64
contab.a % %
imobilizărilor
corporale
1.3.Active - - - - - - -
biologice
imobilizate
1.4.Investiții pe - - - - - - -
termen lung
1.5.Investiții - - - - - - -
imobiliare
1.6.Creanțe și - - - - - - -
avansuri pe
termen lung

1.7.Alte active - - - - - - -
imobilizate
2.Active 65215485 68,72% 53860799 60,06 -11354686 -8,66% 82,59%
circulante %
2.1.Stocuri 39157613 41,26% 22804439 25,43 -16353174 -15,83% 58,24%
%
2.2.Creanțe 25066880 26,41% 30142903 33,61 5076023 7,20% 120,25
comerciale și % %
calculate
2.3.Investiții - - - - - - -
financiare
curente
2.4.Numerar 990992 1,04% 913457 1,02% -77535 -0,03% 92,18%
2.5.Alte active - - - - - - -
circulante
Valoarea reală 94902963 100 89674707 100 -5228256 0,00% 94,49%
a patrimoniului
entității.
Concluzie: Din tabel rezultă că valoarea reală a patrimoniului s-a micșorat față de anul precedent
cu 5228256 lei. Această abatere a fost cauzată de diminuarea vlorii activelor circulante cu
11354686 lei, dat fiind faptul că acestea dețin ponderea maximă în valoarea reală a patrimoniului
entității 60,06%.
 70

În procesul unei analize mai aprofundate ,aprecierea structurii activelor entității se poate
efectua și prin metoda ratelor.

Tabel 28. Ratele activelor entității

Indicatorii Formula de calc. An precedent An de gestiune An de gestiune

față de cel
precedent
+/- %
1.Rata AI 0,31 0,40 0,09 1,28
Rim.=
imobilizărilor TA
2.Rata activelor AC 0,69 0,60 -0,09 0,87
Rac=
circulante TA
3.Rata MF+ S 0,73 0,65 -0,07 0,90
Rp.dp.=
patrimoniului cu TA
destinație de
producție
4.Rata comp. MF 0,46 0,66 0,21 1,46
Rcta.=
tehnice a activelor AC

Indicatorii Anul 2020 Anul 2021 Abaterea Infl.asupra

patrimon.net.
1.Total active 94902963 89674707 -5228256 -5228256
2.Dat. pe term. 13445000 - -13445000 +13445000
Lung
3.Dat. curente 12336293 11582484 -753809 +753809
4.Patrim.net 69121670 78092223 +8970553 -

Nr.rot.a.=VV/TA

RîVA=TA/VV

Dz=TA*T/VV

Tabelul 30. Aprecierea dinamicii vitezei de rotație a activelor

Indicatorii Anul 2020 Anul 2021 Abaterea

1.Total active,lei 232273367 299847497 67574130

2.Venit din 83684404 109083793 25399389

vânzări,lei
3.Nr. de rotații a 0,3603 0,3638 0,0035
activelor
4.Rata înoirii valorii 2,7756 2,7488 -0,0268
activelor
5.Durata de rotație a 999 990 -10
activel.
 71

Asupra accelerării sau încetinirii vitezei de rotație influențează următorii factori:

a) Modificarea venitului din vânzări

b) Modificarea valorii totale a activelor

Tabel 31. Calculul influenței factorilor asupra modificării duratei de rotație a activelor

Nr. Nr. Factorii Dur.de Calc. Rez.infl. Den.

calc. subst. VV TA rotație infl.fact. factor. factor.
1. 0 83684404 232273367 999 - - -

2. 1. 109083793 232273367 767 767-999 -232 ∆VV

3. 2. 109083793 299847497 990 990-767 +223 ∆TA

TOTAL -9
Concluzie: Conform calculelor efectuate în tabel observăm influența celor doi factori asupra
majorării finale a duratei de rotație a activelor și anume este prezentă influența pozitivă a
modificării valorii totale a activelor de 223 zile. Urmează influența negativă a modificării
venitului din vânzări ,care majorează rezultatul cu +223 zile. Deci sumând rezultatele influenței
putem observa că durata de rotație a activelor în final este în scădere cu 9 zile. Acest rezultat ne
relatrează că timpul de restituire a capitalului investit s-a micșorat, ceea ce facilitează obținerea
cât mai curândă a profitului net.

Analiza creanțelor și datoriilor pe termen scurt

Pentru activitatea financiară a entității este importantă cunoașterea evoluției corelației dintre
creanțe și datorii, întrucât acestea influențează capacitatea de plată.
Apariția creanțelor este determinat de relațiile care se formează între entitate și clienții săi.
Opusul creanțelor reprezintă obligațiile sau datoriile entității față de terți, formate în cadrul
relațiilor acesteia cu furnizorii, acționarii, salariații proprii, etc.
Tabel 31. Aprecierea evoluției creanțelor și datoriilor curente în raport cu venitul din vânzări

Indicatorii La fin.an precedent La fin.an de gest Abaterea (+,-) Ritm

Suma Pondere Suma Pondere Suma Pond. creștere
1.Creanțe 24989189 100 30105393 100 5116204 0,00% 120,47%
curente
1.1.Creanțe 23209315 92,88% 28887117 95,95% 5677802 3,08% 124,46%
comerciale
1.2.Creanțe af. - - - - - - -
Părților afiliate
1.3.Avans - - - - - - -
acord. Curente
1.4.Creanțe ale 1037696 4,15% 137505 0,46% -900191 -3,70% 13,25%
 72

bugetului
1.5.Creanțe ale 8466 0,03% 368579 1,22% 360113 1,19% 4353,64%
person.
1.6.Alte 635237 2,54% 673047 2,24% 37810 -0,31% 105,95%
cr.curente
2.Datorii 12336293 100% 11582484 100% -753809 0,00% 93,89%
curente
2.1.Datorii - - - - - - -
financ.curente
2.2.Datorii 11309248 91,67% 9658045 83,38% -1651203 -8,29% 85,40%
comerciale
curente
2.3.Dat. calc. 1021175 8,28% 1921339 16,59% 900164 8,31% 188,15%
curente
2.4.Alte datorii 5870 0,05% -  - - -0,05% -
curente
3.Venit din 83684404  X 109083793  X 25399389  X 130,35%
vânzări
4.Corelația 1,8813848  X 2,49403469  x 0,612649  X 132,56%
creanțe/datorii 7 9 829
Concluzie : În baza calculelor efectuate observăm ponderea fiecărui element în totalul de creanțe
și datorii. Astfel putem analiza cu cât s-a majorat sau diminuat aceasta în parte pe fiecare
element de bilanț. În cazul creanțelor, avem o majorare cu +25116204 lei. Este prezentă
micșorarea de datorii curente cu -753809 lei și de surse în cazul datoriilor comerciale de -
1651203 lei. Cu toate acestea putem menționa că acești bani sunt ,, înghețați,, deci se așteaptă
beneficii economice pe seama stingerii lor.

La etapa următoare se determină și se apreciază evoluția următorilor indicatori:

Tabel 32. Analiza rotației creanțelor curente

Indicatori Formule An 2020 An 2021 Abaterea

de calc.
1.VV,lei * 83684404 109083793 25399389
2.Val. med. A * 24989189 30105393 5116204
creanțelor curente
2.Val. med. a * 12336293 11582484 -753809
datoriilor curente
3.Nr de rotație a VV/DCM 6,78 9,42 2,63
datoriilor
4.Per. de incasare 360/Ndat. 53 38 -14
a datoriilor
3.Nr de rotație a VV/CVM 3,35 3,62 0,27
creanțelor
4.Per. de incasare 360/Ncr. 108 99 -9
 73

a creanțelor.
Concluzie: Conform calculelor observăm modificarea în valoarea numărului de rotație a
creanțelor în sens pozitiv cu +0,27 ceea ce presupune că sursele din creanțe acoperă eficiența
utilizării lor. Observăm și diminuarea perioadei de incasare, ce reprezintă reîntoarcere mai
curândă ,cu 9 zile ,a surselor aflate la cumpărători. Deci conform calculelor entitatea se află într-
o situație eficientă. Deasemenea conform calculelor efectuate observăm că numărul de rotație a
datoriilor depășește valoarea din perioada precedentă cu 2,63 ,ceea ce presupune egalarea cu mai
multe beneficii în perioada de gestiune. În cazul perioadei de incasare la fel avem o situație
benefică timpul de de restituire diminuându-se cu 14 zile.

Analiza lichidității și solvabilității entității

Calcularea și interpretarea coeficienților lichidității și solvabilității entității în mod obligatoriu

sunt incluse practice în orice material analitice.
Lichiditatea se referă la proprietatea entității de a transformelementele patrimoniale în bani.
Solvabilitatea – capacitatea entității de a face față datoriilor sale bănești.
 Lichiditatea absolută =N/DC
 Lichiditatea intermediară=TAC-S/DC
 Lichiditatea curentă=TAC/DC
 Rata solvabilității generale=TA/DT
 Rata solvabilității patrimoniale=CP/DTL
Tabel 33. Calculul și aprecierea capacității de plată,solvabilității și lichidității bilanțului contabil
în dinamică

Indicatorii La finele an La finele an Abaterea Mărimile

2020 2021 relative(+,-) accesibile
1.Rata 5,29 4,65 -0,64 (0,20-0,25)
lichidității
curente(Lc)
2.Rata 2,11 2,68 0,57 (0,70-1,00)
lichidității (LI)
intermediare
3.Rata 0,08 0,08 0,00 (2,0-2,5)
lichidității
absolute(La)
4.Rata 3,68 7,74 4,06 X
solvabilității
generale(RSG)
5.Rata (RSP) 0,13 0,00 -0,13 X
solvabilității
patrimoniale
 74

Concluzie: În baza calculelor efectuate se poate de constatat că la entitate, pe parcursul

perioadei anului 2020 – 2021, s-au înregistrat tendințe de majorare și reducere a coeficienților de
lichiditate. Observăm că în general nici o rată nu corespunde limitelor prestabilite. În privința
ratei lichidității absolute putem spune că numerarul existent este foarte mic în comparație cu
datoriile curente aferente. Deci trebuie de pus accent pe majorarea numerarului.
Conform ratei solvabilității generale putem spune că entitatea are capacitatea de a face față
obligațiunilor sale bănești ,respective de a-și apăra plățile la termenele scadente.
În ceea ce privește rata solvabilității patrimoniale nu putem formula o concluzie structurată,
entitatea având o valoare mica de datorii pe termen lung, ba chiar în perioada de gestiune nu le-a
avut deloc.
Tabel 34.Calculul influenței factorilor asupra modificării lichidității curente

Nr. Nr. Factorii LC Calc. Rez. Den.

calc. subst. TAC DC influenței influenței factorial.
1. 0 65215485 12336293 5,29 - - -
2. 1. 53860799 12336293 4,36 4,36-5,29 -0,93 ∆TAC
3. 2. 53860799 11582484 4,65 4,65-4,36 +0,29 ∆DC
TOTAL - - - - -0,64 -
Concluzie : Rata lichidității curente ne spune despre posibilitatea mijloacelor curente de
care dispune entitatea conform datelor din bilanț, de a se transforma într-un termen scurt în
lichidități necesare pentru a satisfice obligațiile de plată curente,și observăm că aceasta are
nevoie de a mări totalul de active existent la entitate,sau de a diminua datoriile curente cu câteva
unități.

Analiza fondului de rulment

Fondul de rulment al întreprinderii reprezintă partea de capital permanent destinată și utilizată

pentru finanțarea activității curente operaționale.

FR=TAC-DC

Tabel 35. Calculul fondului de rulment

Indicatori An precedent An de gestiune

1.Active circulante 65215485 53860799
2.Datorii curente 12336293 11582484
3.Fond de rulment(1-2) 52879192 42278315
Concluzie : Conform calculelor efectuate putem deduce că fondul de rulment la entitatea
analizată a scazut în anul de gestiune cu -10600877 lei ceea ceconstituie o rzervă internă de
majorare a capitalului. Acesta fiind partea din capitalul permanent destinată și utilizată pentru
finanțarea activității curente operaționale.
 75

Analiza fluxurilor mijloacelor bănești

O componentă importantă a analizei situației financiar – patrimoniale, o constituie cercetarea

fluxurilor de numerar întrucât, se consideră că orice activitate trebuie să rezulte un surplus de
capital față de cel investit în afaceri.
O entitate poate să fie rentabilă,să realizeze profit,dar să nu fie solvabilă,din cauza lipsei de
lichidități ca urmare a decolajului dintre incasările și plățile pe care le face în cadrul ciclului
financiar.
La etapa inițială se studiază modificarea mărimii absolute și relative ale fluxurilor de numerar
în comparație cu perioada precedentă și nivelul programat.
La etapa următoare se efectuiază analiza factorială a fluxurilor de numerar, scopul căreia
constă în determinarea cauzelor principale ce au provocat modificările esențiale în fluxul de
numerar. Pentru aceasta se folosește metoda balanțieră:
FNN = (ÎNAO – PNAO) + (ÎNAI – PNAI) + (ÎNAF – PNAF), unde:
FNN – fluxul net de numerar total;
ÎNAO – încasările de numerar din activitatea operațională;
PNAO – plățile de numerar din activitatea operațională;
ÎNAI – încasările de numerar din activitatea de investiții;
PNAI – plățile de numerar din activitatea de investiții;
ÎNAF – încasările de numerar din activitatea financiară;
PNAF – plățile de numerar din activitatea financiară.

Tabel 36. Calculul influenței factorilor asupra fluxului de numerar

Fluxuri de numerar Anul 2020 Anul 2021 Abaterea (+,-) Influența af.
pe tipuri de fl.de numerar
activități
Activitate
operaţională
Încasări din vînzări 84589284 111115922 26526638 +26526638
Alte încasări 2511742 3401740 889998 -889998
operaţionale
Plăţi pentru stocuri şi 75530864 71816927 -3713937 +3713937
servicii procurate
Plăţi către angajaţi şi 1980671 2995559 1014888 -1014888
organe de
asiguraresociale şi
medicale
Plata dobânzilor 159966 194365 34399 -34399
Plata impozitului pe 1641012 2074000 432988 -432988
venit
Alte plăţi 4734138 6419668 1685530 -1685530
operaţionale
 76

Fluxul net de 3054375 31017143 +27962768 +27962768

numerar din
activitatea
operaţională
Activitatea de
investiţie
Încasări din vînzarea 800000 - -800000 -800000
activelor imobiliare
Plăţi aferente 5367244 8763403 -3713937 +3713937
intrărilor de active
imobilizate
Dobînzi încasate 73372 117999 +1014888 +1014888
Dividente încasate - - - -
Alte încasări(plăţi) 154322 - -154322 -154322
Fluxu net de -4339550 -8645404 -4305854 -4305854
numerar din
activitatea de
investiţii
Activitatea financiară
Încasări sub formă de 30090800 9550400 -20540400 +20540400
credite şi
împrumuturi
Plăţi aferente 25856500 22795400 -3061100 +3061100
rambursării creditelor
şi împrumuturilor
Plata dividentelor 2147030 9257100 +7110070 -7110070
Încasări din - - - -
operaţiuni de capital
Alte încasări plăţi - - - -
Fluxu net de 2087270 -22502100 -24589370 -24589370
numerar din
activitatea
financiară
Flux net de 802095 -130361 -932456 -932456
numerar total
Concluzie: Conform calculelor efectuate putem observa că fluxul de numerar total s-a diminuat
considerabil în anul de gestiune față de anul precedent ,și anume cu -932456 lei. La acest rezultat
au contribuit cât incasările de numerar ,atât și plățile efectuate pentru anumite lucruri. Spre
exemplu micșorarea plăţilor pentru stocuri şi servicii procurate, a contribuit pozitiv la rezultatul
final cu +3713937 lei. Deasemenea sunt micșorări de plăţi aferente intrărilor de active
imobilizate care au avut un impact de +3713937 lei. Pe lângă toate astea sunt prezente incasări
cu semn negativ ,aceasta fiind posibil în cazul când sunt prezente creanțele, și anume în valoare
de -800000 lei. Putem afirma că spre final se observă încasări sub formă de credite şi
 77

împrumuturi, care au și ameliorat puțin situația, diminuând lipsa de surse financiare. Entitatea
analizată are rezerve de sporire a surselor de numerar și anume -932456 lei. Atingând aceste
limite, entitatea va spori în continuu

Bibliografie
 78

1. Act de constituire al SRL„Curtea Dacilor”

2. Standardele Naționale de Contabilitate. In: MO nr.233-237/1534 din

22.10.2013, MO nr.177-181/1224 din 16.08.2013

http://mf.gov.md/actnorm/contabil/standartnew

3. Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007. In: MO nr.90-93/399

din 29.06.2007

4. Planului general de conturi contabile nr. 119 din 06.08.2013. In: MO

nr.233-237/1534 din 22.10.2013, MO nr.177-181/1225 din 16.08.2013

5. „Economia Întreprinderii” Veronica Prisacaru, Chișinău, 2011, IBSN 978-

9975-64-186-9, - 270p.

6. GRIGOROI, L., LAZARI, L. ş.a. Contabilitatea întreprinderii. Ch.: Cartier,

2011, p.65-126.