a6 AGEMENT oat EMELORDE DRL SCOLARA 25, Shulman, BL; Drekurs, 8.G., (1978), The contributions of Rul: Dreikurs to the theory and practice of individual poycholog tourna!» Iniviual Psychology, 34,2, 183-170 26, Skinner, BF. (1971, Revolia guia Idan, Bucwe, Eeditura Didactics gi Pedagogies 27. Smith, C3; Laslet, R., 2002}, Efeetve classroom management 4 ‘heacher’s guid. 2nd ein, Taylor & Francs e-Library 28, Smith, EE; NolenMoeksema, $; Frodckson, BL Lofus, G., (2005), nrohcere in silage, Bucuresti, Eitra Tehnick 29. Stn, E, (2004), Despre pedepte recompense in educa, Editra Institut Europea, asi 30, Stan, (200, Management clase, Etre Isiutl European, ts 31, Stces, MLW; Mace, PC. Bud" BrownChidsey, (2007), Functional Behavioral Assessment of Classroom Behavior, Goldstein, 84 Brooks, RB, (6) Understanding and Managing Childe {Classroom Behavior. Creating Sustainable, Resilient Classrooms (gp 4. 63), 2nd edition, New Jersey: John Wiley & Sons 32, Tauber, RIT, 2007, Classroom Management. Sound Tiory an! Eifective Practice, th eitio, Wesipor: Praeger Publishers 33, Topper. Ks Willams, W:; Leo, K Hamiton, R; Fox T, (19%), 4 Dositne approach 10 understanding and adiessing. challenging ‘chaviors. University of Vernon, sus her. go, conwlat de tutor la data de 1S februari, 2010 34, Waller, 14, Fre, 8, 2007), Managing Classroom Behavior and Discpfine, Shell Education 35, Wrage, EC; (2001), Class management in the secondary schol. New York: RoutledgeFsimer 7, MANAGEMENTUL SPATIULUL SUTIMPULUI EDUCATIONAL CuPRIAN CeoBaNU familarizarea cusanfilo eu aspeete fundamentale privind ‘componente ale managementul clasei de elevi, rexpectiv ‘modaltile “de organizare a spatului i timpulat dayional Obieetive: ~ prezentarea unor concepte spevifice managementlui Spaiuuistimpului educational prezeatarea principallor componente ale managementul Spatiuluistimpului, analiza princpilr privind gestionarea paul stimpului ‘educational; + identificarea avantajelor si limitelor utiliza dliverselor strategi instructional gi adecvarea acestora la actvitatea desfigurata Structura: 7.1 Spatiul educational s limitele acestuia 741. Proxemica $i comunicarea tn spayiul ‘edueayional 7.1.2 Control vial in cadre educotionale 7.13. Componente spaiui educational 72. Organizarea spatiului educational 73. Managementaltimpului educational 7.3.1. Tpologia inplor educofionalt 73.2. Management! timpului profesralut proactive pentru. managementul spatula si impala educationalan Masaceuenru rar TMPULUERUCATIONAL De multe oF, edvcatia poate f vazuth un joe al probabiltiflr Un profesor neexperimentat va ,atiliza” modele si metode. value Pentru tof elev, ov timpul, in toate spaile si situa. Un avin, Profesor va incerca si ullizeze modele si metode care dau rezulane entra cat mai mu elev, patra o perioada eat mai lung de tiny it mai mute spait educational sin edt mai multe situa. Seopa) ‘unui bun manager educational este acela de a spor nse de pari + reaultatelor pozitive yi de a dimioua in mast eit mai mare esccul ‘xducaional (Tauber, 2007) Viata educational reald a impus © perspctivi pragmatica. in management clasei de elev, pujine sunt Iucrurile abwolit valabile solutile magice i rezolarile’miraculse. Pe de’ alti parte, un ‘management adecvat al clasei de elev face posibil control nora Aine variabilele educational, rspectv contolul spatial i timpulu ‘educational, Eicenta in utilizarea spatuli casei, poste constitu, pe ling alte elemente, unul din cele care inflenfeaz® in. manier® explicit sctvittile profesor, 4 ale clasi, poate contribu lo bund derulare ‘activi didactice {context tvafirit fn class si folosireajudicioasd a impli este 9 chestiune important. Timpul didactic este o resurs limita at abilitatea dea folosi integral aceatt resus poate face diferent dine © aetivitate ficients una mai pin resi Modal in care aceste resurse sunt utilizate constituie un slement ce defineste sau nu un bun management al clase. Mode larea spatului edueajional, alocareatimpior didactic, rutinele aon instructionale, tranztile’ intre diversele seevenfe educative, Intreruperle, constituie variable importante in context actvitatlor din seoala 7.1. Spatial educational i Henteleacestuia 7.1.1. Protemica si comunicarea in spat! educational. Este ecunoscut faptul e8 pentru un profesor, un yéngredient de sueces” in crmiscroe as ‘actvitatea de management al clase, se refer la cunoasterca gi controll permanent al saul in cares des goad sctivitatea. Studi efectului de comunicae in cadrulspaiuli fz, precam $i influcnjaspajuluiasupra modului de intractiune dntre oameni est funoscut sub numele de provemicd. Termenvl de proxemic’ a fost {ntrodus de care antropologul Edward. Hall, in 1966, pleeind de a tun stadia care a stailt mania de interafiune inte indivi, in netic de distanja fzied dine acestia. Cu alte cuvine, distanjle dinte persoane reflect in mod direct sau indirect intenia de comunicare a avestora dar si diverse mesaje pe care acestea le transmit direct sau indiect. Duplt Hall, distanta socials gi deschiderea spre comunicare este rect corelat cu distana fizcd dint indivi. ln acest context, autor citat a dfinit urmatoarele categori de spati (distane): [* Disianja intima 15-50 em (care permite contactul fizic, aingerea, comunicarea in soap), apartine persoanelor extrem de apropiat; ptrunderea” in interioul acestui spa ‘ira acordul persoanei poate conduce la stark de stess i inseuritate Distanja personala (50-120 em) presupune intracjunea eu rmembrii familiei sau ou prictenii extrem de apropials aveepiarea une persoane in interior acest spat poate fio dovau de prietenie; in mod simbolic,pltrunderea in eadru sferei personale este marcatt de. gesturi cu 0 larg recunoastere cultural ~stringerea mini, Distama social (12-33 m) permite comunicarca si Ineratiunea cu persoane cunoscute si colegi Distanja publied 3,578 m) este cea care permite comunicarea intre persoane si derularea unor activity cotdiene (Ver figura).320 ace sear gat EDLCATINAL Hall a remarcat fapal ea diverse culturi menfn standard diese Jn cwea ce priveste spatial personal. in culture latine, de exemi, sceste distanje relative sunt mai mic, iar oamenii se simt- ma cconfortabil aproape uni pe ali; in culturle nordice distance sociale Figura 1. Diagrama ,dstanolor sociale” up Hall, 1966 Recunoscnd aceste diferenje, poste imbunaittinjclegeres imtercuturala si poste fi liminat disconfortul persoanelo, ve poat= apirea in cazul in care distang interpersonala este prea mare (reli dlistante) sau prea mica (tending intrzva). Distanele eonfotaile cu caracter personal, depind de cultura (in sens antopologie), de situstia socal, de gen si de preternfele individual Care ar fi dei relevanta concoptuli de prosemicd in contextil slasei de elevi? Dey dstanjele definite de Hall conserva o anumits Felevanji in cadrul clase, apar constrngeri dar i acte deliberate ce sefinese spatial educational ca un spajia de comunicae apie. Aste, intrun content finit, dlimitat de sala de clas, interactiunile 31 istnjele inte clevi si plstreazt, int-o masurl mai redusi semnificaile recunoscute cultural, Uncori, datorti constingerlor ‘rms Crone a constructive, datoritdtipului mobliruli, dato dispunerii acestia, ‘nu pot fi pista distanfele interpersonal, cel puyin aga cum au fost definite de Hall. De multe ori elev ,invadesz4” spatial cella fi ‘cesta, spain personal sau chiar inti. Aceast invazie™ semnificl, de {ele mai multe ori, dorinja de comunicare Pe de alt parte, profesorul poate aplica proxemica int-un mod delibrat la fel ca un actor care igi planifiedplasarea si deplasarea in spi inital unei scene pentru a ransmite mesaje foarte clare. in plus, ‘pentru cadrul didactic, gradul de constentizare a valor unor mesaje proxemice va permite abjnereaunor react elatv spontan in coca ce- 1 priveste pe elevi. De exempla, pitrunderea in cadmul distanje personale a unui elev, poste conduce la o gama larg de reac, de la aptarea alenteiacstua, pnd la transmiterea unui mesa) de avertizare {ali de comportamente nedorit in sala de clas. 7.12. Controlul vcual in cadre educajionale. Un alt aspect referitor Ia proxemied in cada lasei de levi se refer la conroul vizual asupra clas. Profesoal se poate portions astel Incit st contoleze elevii in manierS nemijloct, direct sau nto maniert inet Tn maniert direct, profesorul s¢ poate angaja int-un contact, -vizual nemijlcit, poate emite si poate revepta mesae izle fn mani’ indirctd, contolel vizualpresupune .scanarca” rapid a classi sau a spatiuui educational astelincat si se poatt pereepeeventuae suai problematie. Exact acclay cru este vail $i afra sili de clas, into sald. mai mare sau in acr liber, aeste aspect pot fi vitae penta chestuni cum arf siguranja in tmp oreor de spor, nto excuse et Pentru a injclege modul in care se realizeazd controlul vizual leebuieavute in vedere citeva caractersii ale peroeptieivizale (vezi figuea 2). fn cadral lrg al cAmpului vizual, pot fi sins tei seetoare perceptual, dupa cum urmeaz: