Tehnici de superinvatare

A.PREGATIREA PENTRU INVATARE

I.CONDITII EXTERIOARE
1.Ambientul pentru o invatare eficienta
-E bine ca locul ales sa fie destinat numai invatarii, adica sa nu ai pc ul in fata sau telefonu, Robertino
-Ambientul nu trebuie sa produca disconfort sau distrageri;
ELEMENTE DE CARE TREBUIE SA TII CONT ATUNCI CAND TE PREGATESTI SA INVETI:
-Fa ordine pe masa de lucru, deoarece dezordinea contribuie la distragerea atentiei;
-Materialele folosite in timpul invatarii (carti, creioane, instrumente de geometrie) trebuie puse la
indemana de la inceput. Cautarea lor in timpul lucrului duce la dispersarea atentiei si pierdere de
timp;
-Asaza masa in asa fel incat sa nu privesti direct spre fereastra;
-Ia masuri ca pe toata durata invatarii sa nu fii deranjat. Primul obstacol in calea concentrarii este
zgomotul. Efortul suplimentar facut pentru a te concentra atunci cand este zgomot duce la scaderea
performantelor si la oboseala intelectuala;
-Camera sa fie bine aerisita, eventual ventilata (natural) si pastrata mereu curata. Atmosfera
innabusitoare impiedica concentrarea; de aceea, daca este posibil, invata cu fereastra deschisa. Daca
nu, aeriseste camera dupa 1-2 ore de lucru;
Temperatura optima pentru invatare este, vara, intre 22 si 24 de grade, iar, iarna, intre 18 si 20 de
grade Celsius. Daca este prea cald, apare moleseala si scade randamentul, iar daca este prea rece,
apare disconfortul;
-Umiditatea prea multa impiedica transpiratia, iar aerul uscat irita mucoasele. In acest caz este bine
sa pui pe masa de studiu o farfurioara cu apa;
-Nu invata atunci cand esti obosit fizic sau mintal;
-Inaintea fiecarei sedinte de invatare, este bine sa faci cateva exercitii de respiratie si 2-3 minute de
relaxare;
-Este bine ca atunci cand inveti sa fii orientat cu fata spre rasarit
-Acorda mai multa atentie iluminarii, deoarece iluminatul necorespunzator influenteaza negativ
dispozitia de lucru (obosesti repede si nu te poti concentra bine), afecteaza in timp ochii si iti
influenteaza negativ activitatea creierului. Lumina nu trebuie sa fie nici prea slaba, nici prea tare.
Lumina stralucitoare, prea puternica, ca si cea insuficienta, oboseste vederea, produce somnolenta si
scade randamentul. Este bine sa combini lumina fluorescena cu cea incandescenta (neon si bec) sau
cel putin bec mat (care da o lumina difuza). Cea mai buna este insa lumina naturala; de aceea, pe cat
posibil, lectiile trebuie facute ziua;
-Lumina trebuie sa vina din partea stanga, putin in spate, astfel incat sa nu creeze reflexe pe hartie,
iar mana care scrie (in acest caz dreapta) sa nu faca umbre. Daca lumina ar veni din fata si ar lovi
direct in ochi, ar fi obositoare, deoarece ar impune contractarea muschilor globilor oculari si ai
pupilei. In plus, daca sursa de lumina se afla in campul vederii, ochii se deplaseaza frecvent si
automat spre ea (miscari automate ale pupilelor care dureaza cam o sutime de secunda) ceea ce
influenteaza negativ sistemul nervos si, in mod deosebit, concentrarea atentiei;
-Trebuie sa eviti variatiile de lumina pe pagina (sa fie luminata uniform);
-Hartia alba, stralucitoare oboseste ochii. Cea mai buna este hartia alba, mata sau cu o tenta de
crem.
2.Efectele culorilor asupra mintii
EFECTELE PRINCIPALE ALE CULORILOR:
-ROSUL este o culoare foarte calda, stimuleaza sistemul nervos si circulatia sangelui, creste pulsul si
tensiunea arteriala, ridica tonusul muscular, activeaza respiratia, stimuleaza pofta de mancare,
amelioreaza metabolismul si stimuleaza ficatul. Este stimulator general: excita, irita, creeaza
neliniste, insufletire.
Rosul aprins genereaza emotie si furie. Nuantele de rosu inchis afecteaza buna dispozitie, perturba
sistemul nervos si duce la greseli frecvente. Accente usoare de rosu conduc insa la vigoare si
vitalitate. Rosu cu nuante de maro este o culoare negativa, descurajanta. Rosul deschis (roz) are efect
sedativ (calmeaza durerile), creeaza o ambianta optimista si odihnitoare.
-PORTOCALIUL este o culoare calda, placuta, nu creeaza disconfort, incurajeaza rabdarea,
accelereaza pulsul, tonifica aparatul respirator, combate spasmele, stimuleaza atentia, are proprietati
dinamizante, fixeaza calciul in oase, favorizeaza secretia gastrica si digestia, genereaza optimism,
veselie, inspira destindere, este stimulator emotiv.
-GALBENUL stimuleaza sistemul nervos si munca intelectuala intretinand starea de vigilenta, sporeste
capacitatea de concentrare a atentiei, intareste memoria si este calmant al psihonevrozelor.
Stimuleaza nervul optic imbunatatind vederea, influenteaza digestiv, creste tonusul muscular si
secretiile ficatului, stomacului si pancreasului, fiind recomandat in indigestie. Genereaza caldura,
intimitate, satisfactie, dinamism. Este culoarea cea mai vesela.
-VERDELE faciliteaza deconectarea nervoasa si imaginatia, dilata vasele de sange, mai ale pe cele de
calibru mic, scade tensiunea arteriala, genereaza liniste, buna dispozitie, confort, relaxare, meditatie,
contemplare, echilibreu. Este o culoare rece, placuta, calma. Verde deschis este sedativ si relaxant
fiind recomandat pentru combaterea emotiilor negative. Verde murdar, cu nuante inchise, provoaca
neliniste.
-ALBASTRUL favorizeaza dezvoltarea proceselor de inhibitie si incetinirea ritmului activitatii, inspira
destindere, scade presiunea sanguina si tonusul muscular, calmeaza respiratia si pulsul. Este o
culoare foarte rece, odihnitoare, linistitoare, avand efect sedativ.
Albastru foarte deschis este indicat in cazul durerilor de cap.
Albastrul poate sa fie electrizant sau linistitor, fiind una dintre cele mai contradictorii culori. In exces,
provoaca nostalgie si chiar depresie. Imbracamintea albastra in nuante deschise (sau cea violet)
purtata mult timp duce la oboseala, indigestie, constipatie, mergand pana la stari depresive.
Lumina nocturna de albastru-deschis are efect relaxant, fiind eficienta in venirea somnului. Nuantele
deschise de albastru sunt ideale pentru lenjeria de noapte. Albastru combinat cu alb genereaza
liniste si relaxare.
-VIOLETUL este o culoare rece, nelinistitoare, descurajatoare, genereaza efecte contradictorii
(optimism-nostalgie, de exemplu). Violet-deschis este placut, linistitor.
-ALBUL inspira puritate, raceala, da senzatia de liniste.
-MARO este sedativ, echilibrant (mai ales in tonuri nu prea inchise). Maro-cacao este o culoare
linistitoare, potrivita pentru decor (mobila).
-NEGRUL genereaza stare de tristete, neliniste, depresie. Prin contrast, evidentiaza celelalte culori.
Nuantele de maro si negru sunt la limita unei caderi nervoase.

3.Uleiuri volatile
-este bine sa asociezi un singur miros cu invatatul, sau cel mult cu fiecare materie in parte (la fel si
sublinierile – sa le faci cu o anumita culoare, pentru fiecare materie).
-LAVANDA & LAMAIA genereaza calm si armonie.
-VANILIA, CORIANDRUL & TAMAIA favorizeaza concentrarea si activitatea intelectuala.
-ORHIDEEA & AMBRA favorizaza starea de interiorizare si de reculegere.

4.Postura in timpul invatarii

POSTURA CORPULUI:
-Aseaza bazinul bine: imagineaza-ti ca bazinul este un castron umplut cu apa; impinge usor bazinul in
fata si in spate, ca si cand ai vrea sa versi putina apa inainte si inapoi. Vei descoperi astfel pozitia
corecta care permite destinderea musculaturii spatelui (este putin in fata)
-Redreseaza apoi spatele, astfel incat trunchiul sa fie perfect vertical, ceafa dreapta, capul in echilibru
in prelungirea coloanei, iar nasul sa fie pe verticala buricului. Spatele nu trebuie tinut pe spatar, ci va
fi drept, dar nu rigid, fara contact.
-Umerii sunt destinsi, paraleli cu solul si cad in mod firesc, mainile libere si relaxate sunt puse pe
masa de studiu, cu coatele asezate simetric pentru a preveni deformarile coloanei, sau sunt puse pe
coapse, chiar deaspura genunchilor, ca in statuile egipente.
- Picioarele sunt cu abele talpi pe sol, putin departate.
-Gura va fi inchisa, buzele in contact, dar nu stranse, dintii se ating, varful limbii este in contact cu
cerul gurii.
POZITIA CARTILOR:
-Privirea sa cada perpendicular pe carte, pe mijlocul paginii, iar distanta de la ochi la marginile de sus
si de jos ale paginii sa fie egale (inclinat la 30 de grade fata de planul mesei)
-Distanta de la ochi la carte sa fie de 30-40 centimetri.

5.Rolul muzicii
-Muzica influneteaza metabolismul, digestia, emotiile, inteligenta
-Muzica se poate asculta oricand, in timpul orelor (daca sunt de acord profesorii), in timpul
activitatilor zilnice, cand trebaluiesti prin casa, cand dormi, cand mergi pe jos sau cu masina (s-a
constatat ca ascultand astfel de muzica, soferii se descurca mai bine in trafic).
-Muzica se asculta in surdina (sa se auda incetisor, ca fundal).
+LISTA CU PIESE RECOMANDATE

6.Exercitii pentru reeducare vizuala

-Atunci cand citesti, pupilele trebuie sa fie la mijlocul globilor oculari; pozitiile cu capul aplecat intr-o
parte fac ca un ochi sa fie mai sus si altul mai jos fata de pozitia normala
+EXERCITIILE PROPRIU-ZISE

7.Rolul alimentelor in cresterea performantelor intelectuale

-Capacitatea de concentrare si buna functionare a creierului sunt asigurate de ENZIME si VITAMINELE
DIN COMPLEXUL B
CATEVA DINTRE PRINCIPALELE REGULI DE ALIMENTATIE RATIONALA:
-Pentru a obtine performante intelectuale, hrana trebuie sa fie bazata pe produse naturale, cat mai
putin poluate chimic.
-Primul lucru pe care trebuie sa il faci dimineata, este sa bei un pahar de apa pe stomacul gol.
Aceasta trece imediat in intestin, iar de aici in sange si apoi in vezica, realizand o adevarata spalare
interna.
-Pentru o buna hirdatare trebuie sa bei circa doi litri de apa pe zi. Apa nu se bea insa in timpul mesei,
pentru a nu dilua sucul gastric, ceea ce ar incetini digestia (o jumatate de ora inainte si dupa masa).
Senzatia de sete dupa ce ai mancat este falsa si se datoreste excitarii papilelor gustative. Este
suficient sa clatesti bine gura cu apa si aceasta senzatie va disparea. Bineinteles ca cea mai buna apa
este naturala de izvor sau din fantana, consumata proaspata, deoarece proprietatile ei electrice
(pranice) se pierd dupa cateva ore de depozitare. Evita apa de la robinet, iar daca nu se poate,
foloseste un filtru de purificare. Nu exagera cu apele carbogazoase; in nici un caz apa minerala sau
sifonul nu se consuma dimineata pe stomacul gol.
-S-a constatat ca majoritatea elevilor cu probleme scolare nu acorda importanta micului dejun.
Aceasta afecteaza atentia, concentarea si memoria si mareste tendinta de agresivitate.
-O masa incarcata si complicata solicita intens tubul digestiv. Se stie ca digestia reprezinta cea mai
grea munca pentru corp, acaparand peste 60% din energia nervoasa disponibila, ceea ce-l face pe om
inapt pentru vreo activitate fizica sau psihica intensa. Tocmai de aceea nu trebuie sa te apuci de
invatat imediat dupa ce ai terminat de mancat.
-Seara trebuie sa consumi alimente usor digerabile pentru a nu pune la munca stomacul pe timpul
noptii. Fructele se digera cel mai usor; de aceea, dupa ora 21, nu trebuie sa consumi altceva decat
fructe.
Daca dupa 8 ore de somn te trezesti obosit, este pentru ca pe timpul noptii stomacul munceste sa
digere combinatii incompatibile de alimente. Se stie ca digestia consuma foarte multa energie
nervoasa. Daca in stomac se afla alimente incompatibile, digestia poate sa dureze intre 8 si 14 ore, in
timp ce digerarea alimentelor combinate corect dureaza 3-4 ore.
De asemenea, la micul dejun trebuie consumate alimente usor digerabile.
-Cu cat alimentele sunt masticate mai mult, cu atat vor fi digerate mai usor, reducant astfel munca
stomacului.
-Redu consumul de grasimi de origine animala. Foloseste uleiuri vegetale obtinute prin presare la
rece. Prefera mai ales fructe oleaginoase (seminte de dovleac, floarea-soarelui, nuci etc.)
-Respecta orele de masa. Dupa o masa nu trebuie sa mananci nimic timp de 3-4 ore.
-Nu face alte acivitati atunci cand esti la masa (cititul ziarului, privitul la televizor, discutii etc.).
-Folosirea in exclusivitate a unei hrane preparate prin incalzire duce la distrugerea principalelor
elemente. Cel mai bun bucatar este natura, iar hrana trebuie consumata pe cat posibil nedenaturata.
Evita prajirea si, in general, tratarea termica, atunci cand nu este absolut necesar, doarece
temperatura distruge enzimele, vitaminele, face alimentele greu digerabile si, in plus, le schimba
compozitia.
-Consuma zilnic cruditati, respectiv alimente cu un continut mare de apa, adica fructe si legume
proaspete sau seminte incoltite; acestea trebuie sa reprezinte aproximativ o treime din totalul
alimentelor. Pe de alta parte, la aceeasi masa nu trebuie sa consumi si legume si fructe crude,
deoarece asimilarea lor necesita o flora microbiana diferita, ceea ce ar antrena grave probleme de
sanatate, mergand pana la cancer intestinal.
Fructele se mananaca pe stomacul gol, deoarece zaharurile pe care le contin nu sunt digerate in
stomac, ci in intestinul subtire. Daca in stomac se afla deja alte alimente, fructele raman acolo si
incep sa fermenteze.
-Alimentele care contin zahar in diferite asociatii - cereale, legume, fructe – necesitand digerare, fac
ca zaharurile pe care le contin sa treaca lent in sange, fiind livrate lent, dar continuu, creierului.
-Combina alimentele eficient. Alimentele care contin amidon necesita un mediu digestiv bazic pentru
a fi digerate, pe cand cele care contin proteine necesita un mediu acid; astfel, evita sa consumi la
aceeasi masa proteine si amidon.
-Consuma paine neagra sau, si mai bine, graham, in locul painii albe.
-In perioada examenelor consuma: grau incoltit, polen si alge:
A.GRAU INCOLTIT. Pentru germinare se alege graul si se pune la inmuiat in apa calduta, care se
schimba dimineata si seara limpezindu-l bine. Vara incolteste cam in 2 zile, iar iarna cam in 4 zile. Se
consuma cand embrionul are 1-2 mm, simplu su cu diferite adaosuri (miere, mere razuite etc.), cate
1-2 linguri dimineata, pe stomacul gol. Dupa ce a incoltit, este bine sa il dai prin masina de tocat si sa
il pastrezi in firgider.
Germenii de grau contin octacosanol care este recomandat in aproape toate bolile sistemului nervos
central.
B.POLENUL. Ajuta la cresterea performantelor intelectuale, combate oboseala fizica si psihica si este
un reechilibrant. Se ia cate o lingurita cu 30 de min inainte de masa de dimineata si de pranz, in cure
de cate o luna, pauza de 3 luni, de 3 ori pe an. Se poate consuma simplu sau amestecat cu miere.
C.ALGELE MARINE. Contin aproape toate elementele de care avem nevoie. Stimuleaza memoria,
concentrarea si activitatea intelectuala indelungata, ajuta la cresterea performantelor intelectuale,
inlatura stresul si oboseala. Se gasesc in magazinele naturiste si in farmacii, ca spirulina (sau sub alte
forme).
-In perioadele de efort intelectual se recomanda revitalizatnul Hercules, ce se gaseste in magazinele
naturiste, sau pe care ti-l poti prepara singur. Contine catina, polen si miere in parti egale. Fructele de
catina si polenul le macini in rasnita de cafea, si apoi le amesteci cu miere. Se iau 1-3 lingurite/zi dupa
mese. Seara poate sa produca insomnii. Indeparteaza starea de somnolenta mai bine decat cafeaua
(dar nu este daunatoare).
ALIMENTE INDICATE: alge, germeni de grau, lecitina (recomandata in 70mg/zi, luata cu o ora
jumatate inainte de examen – are efect ce tine 4-5 ore), lapte, cereale integrale, boabe de soia, 1-4 g
de L-glutamina, 120 mg/zi timp de trei luni de extract de frunze de ginkgo, grau incoltit, polen, alge.

8.Oxigenarea creierului
-Claritatea gandirii depinde de aportul de oxingen din sange.
-Respiratia lente, ritmica, cu pauze pe gol, regleaza bataile inimii fara sa incetineasca ritmul cerebral
si agitatia mintala, favorizand relaxarea.
-Respiratia trebuie sa fie uniforma, lunga, continua si curgatoare ca un oftat adanc.

II.RELAXAREA – FACTOR DETERMINANT AL INVATARII ACCELERATE

1.Efectele relaxarii
-Tensiunile fizice sau psihice afecteaza puternic capacitatea de invatare; invatarea este optima atunci
cand corpul este relaxat, iar mintea in stare de receptivitate (in alerta).
-O stare prealabila de relaxare permite sa se invete mult mai repede decat in mod obisnuit.
-Inainte de a incepe o sedinta de invatare, fa cateva minute de relaxare fizica si psihica, pregatind
astfel mintea pentru o invatare eficienta.

2.Unde cerebrale
-Exista 4 stari de activitate cerebrala corespunzatoare unor planuri diferite ale constiintei
(determinate de activitatea desfasurata), care sunt caracterizate prin frecventa undelor cerebrale:
1.UNDELE BETA (13-36 Hz): apar in starea de veghe normala, de activitare care nu te absoarbe
complet. Ele exista in cea mai mare parte a zilei. Starea beta este caracterizata prin ganduri scurte de
natura diversa care se succed cu rapiditate constituind un fel de bruiaj mintal, un permanent zgomot
de fond care face ca eficienta invatarii sa fie foarte redusa.
2.UNDELE ALFA (8-12 Hz): apar in vis (noaptea sau cand visezi ziua cu ochii deschisi), in stare de
relaxare, de reverie sau cand esti atat de absorbit de o anumita activitate, incat pierzi notiunea
timpului. In starea alfa, creierul este activ intr-un mod foarte eficient, fara sa necesite efort psihic.
Daca starea alfa este indusa in mod constient, este foarte buna pentru invatare, deoarece activitatile
intelectuale sunt mult mai intense, fiind accelerate gandirea si judecata. Este o stare de mare
receptivitate psihica.
3.UNDELE TETA (4-8 Hz): apare in faza somnului lent (5-19 minute de la adormire). Starea teta se
obtine in mod constient prin antrenament mai indlungat, fiind specifica meditatiei si relaxarii
profunde. Este si mai eficienta din punct de vedere intelectual. Mintea devine foarte limpede,
functionand intelegerea intuitiva. Ideile apara cu usurinta, asisti tu nsuti la activitatea partii
subconstiente a mintii, cea de unde izvorasc toate ideile si unde se duc toate informatiile.
4.UNDELE DELTA (1-4 Hz): sunt caracteristice somnului profund.
-tehnicile de relaxare fac creierul sa functioneze pe unde alfa si chiar teta.

3.Invatarea relaxarii
-Relaxarea incepe cu muschii striati.
-Relaxarea se invata in pozitia Shavasana: culcat pe spate, pe un suport dur. Picioarele sunt
indepartate la cca. 30 cm, mainile intinse pe langa corp cu palmele in sus, gura si ochii inchise.
-Se incepe prin a lua cunostinta de fiecare parte a corpului.
-Apoi, parcurge corpul de jos in sus, incepand cu piciorul drept, comandand pe rand sa se relaxeze
degetelor, talpii, gambei, coapsei, apoi treci la celalalt picior; fa turul baziunului, treci la abodmen
si torace, fa ocolul trunchiului, treci pe suprafata spatelui, ajungang astfel la muschii gatului si ai
fetei asupra carora trebuie sa insisti mai mult. Comanda sa se relaxeze barbiei, buzelor, obrajilor,
muschilor nasului, ai ochilor, ai fruntii, treci la pielea capului. Mergi apoi cu gandirea la mana
dreapta, comandand sa se relaxeze pe rand degetelor, palmei, antebratului, bratului si umerilor.
Repeta de doua, sau chiar de trei ori. A treia oara nu mai comanzi pe segmente, ci pe portiuni mai
mari: direct picior drept/stang, bazin, trunchi, cap, mana dreapta/stanga.
-Dupa mai multe zile de antrenament, vei incepe sa inveti relaxarea fulger, care se poate practica
oricand si in orice pozitie.
-Relaxarea corpului se incheie cu relaxarea centrului de comanda, a creierului. Pentru aceasta, te
interiorizezi in cutia craniana si incerci sa percepi creierul moale si distins, comandandu-i mintal sa se
relaxeze.
-Ca relaxarea sa devina mai profunda, imagineaza-ti un peisaj care poate genera o stare de calm,
pace, liniste si relaxare.

4.Somnul si invatarea eficienta

-Durata minima de somn: 9h
REGULI LEGATE DE SOMN:
-Nu incerca sa inveti noaptea si sa dormi ziua. Lupta cu somnul este o greseala grava mai ales pentru
cei ce sunt intr-o criza de timp, si se datoreaza absentei planificarii.
-Respecta orele de somn (culca-te si trezeste-te la aceleasi ore- inclusiv in weekend!). Astfel,
adormirea si trezirea devin automatisme, si nu mai trebuie sa te straduiesti.
-Somnul cel mai odihnitor este intre orele 22-24.
-Somnul dupa rasarit te face molesit.
-Masa de seara trebuie sa fie usoara, si sa aiba loc cu 2h inainte de culcare.
-Culca-te relaxat; nu nervos, nu cu stare de nemultumire. Nu fa nimic solicitant inainte de somn
(filme, romane, discutii aprinse etc.)
-Inainte cu cel putin 1/2h de culcare, opreste-te din invatat.
-Seara fa putina gimnastica sau un dus caldut!
-Aeriseste bine dormitorul inainte de culcare (daca nu poti dormi cu fereastra deschisa)
-Nu te mai gandi la nicio problema sau grija cand vrei sa te culci. Mergi la somn cand corpul cere asta,
nu oricand.
-Pentru a adormi mai repede, incetineste dialogul interior. Creeaza tonuri somnoroase insotite de
cascat si te vei simiti imediat somnoros. Constientizeaza respiratia, si lasa o pauza intre respiratii, cu
plamanii goi.
-Nu folosi alarma. Trezirea trebuie sa se faca bland. Trezirea rapida, sarirea din pat este daunatoare.
Trezeste-te incet si intede-te de cateva ori inainte de a te ridica din pat. De felul in care te trezesti
dimineata depinde dispozitia de pe timpul zilei.
-Ziua trebuie inceputa in mod organizat, placut si relaxat, deoarece gandurile si emotiile care apar la
trezire dau tonul zilei, determinand starea in care te vei afla toata ziua. Stabileste-ti o rutina de
inviorare (din care sa nu lipseasca gimnastica de inviorare).

III.PLANIFICAREA INVATARII
-Planificarea si organizarea muncii sunt foarte importante; la fel si sa-ti propui anumite obiective in
prealabil.
1.Ritmuri interne
-Ignorarea ritmurilor interne duce la stres, oboseala, iritabilitate etc.
-Exista ritmuri zilnice, saptamanale si anuale.
-Ritmurile anuale: capacitatea de munca intelectuala este mai mare toamna, la inceputul iernii si la
sfarsitul primaverii.
-Ritmurile saptamanale: capacitatea de invatare este mai redusa lunea si sambata, creste de luni
pana miercuri si incepe sa scad de joi pana sambata.
-Ritmurile zilnice: maximul activitatii intelectuale este intre orele 9-13, scade intre orele 13-15,
atingand din nou un maxim intre orele 16-20.
-O regula este sa studiezi inainte de a te culca si sa actionezi dupa ce te-ai trezit, deoarece memoria
de scurta durata este mai performanta dimineata, iar cea de lunga durata dupa-amiaza si seara.
Dimineata, dupa trezire, creierul lucreaza mult mai bine la nivelul intelegerii. Memorarea este insa
mai eficienta seara.
De asemenea, s-a stabilit ca daca testarea se face imediat, este mai avantajoasa invatarea de
dimineata, iar daca testarea se face dupa o perioada mai inteldungata, este mai eficienta invatarea
de dupa-amiaza.

2.Nu irosi timpul

-Trebuie sa fii activ, nu pasiv.
-Elibereaza-te de lucrurile marunte care iti ocupa mult timp. Elibereaza-te chiar de lucrurile care iti
plac, ca sa le faci pe cele necesare, chiar daca iti plac mai putin.
-Trebuie sa ai initiativa, sa treci peste inertia ce nu te lasa sa incepi sa inveti. Asta o faci trecand la
studiu imediat, fara sa stai pe ganduri.
-Nu amana! Un lucru inceput e pe jumatate terminat. In plus, cu cat amani mai mult, cu atat iti va fi
mai greu sa incepi.
-Pentru a invata o lectie care nu iti place, invat-o pe etape scurte, si fiecare pas realizat va actiona ca
o reusita, stimulandu-te sa inveti in continuare.

3.Pauze de refacere
-Este preferabil ca sedintele de invatare sa fie distribuite in timp (putin si des).
-Dupa fiecare sedinta de studiu intens (50 minute sau chiar mai putin), ia obligatoriu o pauza de 5-10
minute!
-Dupa pasajele dificile, ia o scurta pauza; dupa fiecare tema rezolvata, dupa fiecare lectie invatata, ia
cate o pauza; intre materii, ia pauze ceva mai lungi.
Si in timpul invatarii unei lectii poti sa iei pauze de 2-3 minute, invatand in serii de 20-30 de minute.
-In pauze fa activitati care sa solicite alti centri nervosi (spalatul vaselor, curatenia, plimbarea; nu te
uita la TV, nici nu rasfoi ziare, carti etc.)
-Capacitatea de invatare se reduce considerabil la sfarsitul semestrelor sau anului scolar, precum si
imediat dupa teze si examene; dupa perioadele mai incarcate, fa activitati de refacere.

4.Orar zilnic si saptamanal

-E bine ca in orarul saptamanal sa ai cel putin o zi libera cap-coada, si o dupa-amiaza si o seara libere,
in zile diferite.
-Planificarea trebuie facuta amanuntit, chiar daca poate dura cateva ore.
-Duminica seara fa un plan pentru saptamana in care intri, si stabileste si prioritatile.
In fiecare seara planifica atent activitatile de a doua zi, stabilind estimativ timpul pentru fiecare
activitate.
-Nu lasa o lectie pana nu ai invatat-o bine, sau o vei uita imediat ce inveti altceva.
-Invata materiile mai usoare la inceput, si cauta sa fie cat mai contrastante (limba romana-
matematica; istorie-fizica).

5.Recapitulari periodice
-Zilnic, inainte de a incepe sa inveti pentru ziua urmatoare, revezi lectiile predate in acea zi. Inainte
de a merge la culcare, invata lectiile predate in acea zi.
-Dupa fiecare sedinta de invatare, este bine sa faci o scruta verificare a cunostintelor, cu rol de
feedback.
-Principiul 80-20: daca ai 5 ore de invatat, invata 4, si o ora reia in minte informatiile invatate in
primele 4 ore.
-La inceputul fiecarei sedinte de studiu, reia timp de 5 minute ce ai refacut inainte, urmate eventual o
pauza de 5 minute, iar ultimele 5-10 minute vor fi consacrate recapitularii, verificarii a ceea ce ai
invatat in respectiva sedinta.
-Este bine ca repetarile sa fie facut seara, intainte de culcare (eficacitatea reamintirii este mai mare la
2-3 zile de la fixare).
-Revezi, de-a lungul timpului, lectiile invatate. Fa recapitularile imediat dupa ce s-a predat lectia, ziua
urmatoare, peste o saptamana, peste o luna si dupa 6 luni (noteaza zilele cand va trebui sa repeti
fiecare lectie)
-O importanta deosebita o are recapitularea finala – la sfarsit de capitol, de semstru, de an de studiu.

B.PSIHOLOGIA INVATARII EFICIENTE

I.EMISFERE CEREBRALE
1.Dominanta cerebrala
-Invatarea trebuie adoptata in functie de dominanta cerebrala (emisfera stanga sau dreapta)

2.Emisfera cerebrala stanga

-Cuprinde aria cerebrala consacrata vorbirii, de aceea se ocupa de citit si vorbit, controleaza procesul
gandirii, limbajul, scrierea, calculul si memoria pe termen scurt.
-Ea realizeaza invatarea pas cu pas, infromatiile fiind primite pe rand, in mod liniar. Invatatarea se
face de la parte la intreg. Proceseaza informatiile in mod simbolic prin cuvinte, idei, cifre, concepte. Ei
gandesc in cuvinte, sub forma unui dialog intern.
-Lucreaza cu fapte logice, functionand logic si analitic ca un calculator. Este responsabila de gandirea
din aproape in aproape.
-Este specializata in ordinea verbala si semantica, analizeaza si intelege cuvintele, sensul frazelor,
sintaxa, semnificatia, mesajul, reguli gramaticale, abstractii, rationament logic, detalii, calcul mintal.

3.Emisfera cerebrala dreapta

-Ea controleaza capacitatea de sinteza si generalizare, perceptiile spatiale, estetice, intuitia si
creativitatea. Nu controleaza rationamentul dezvoltat.
-Ea opereaza cu imagini, mai ales acelea de tip spatial, este centrata pe emotii si sentimente,
imaginatie si intuitie.
-Cei cu dominanta cerebrala dreapta gandesc mai mult in imagini si sunete, si mai putin in cuvinte.
-Logica ei este de tip metaforic, imaginativa, intuitiva, sintetizatoare, perceptand relatiile spatiale
tridimensional. Umorul si frumuseatea apartin emisferei drepte.
-Percepe informatiile global, si invatarea se face de la intref spre parte.
-Pentru ei este bine sa foloseasca pentru invatare desenul si miscarea.

4.Echilibrarea emisferelor cerebrale

-Duce la o invatare rapida, fara stres.
-Cei cu emisfere echilibrate au activitati foarte variate, si simt ca nu le ajunge timpul sa faca tot ce
vor.

II.INTELIGENTA
1.Ce este inteligenta
-„Nu este important sa ai o minte buna; important este sa o folosesti bine.” (Descartes)

2.Dezvoltarea inteligentei
-Copilul nu se naste deci destept sau prost, el se naste cu capacitatea de a ajunge destept.
-Elemente favorizante pentru dezvoltarea intelegerii pot fi lauda, stimularea, ambitia, libertatea de
decizie, recunoasterea, existenta unei baze materiale sigure. Influentele care franeaza inteligenta
sunt dojana, reprosul, pedeapsa, plictiseala.

3.Aspecte ale inteligentei

PSIHOLOGII AU STABILIT CA EXISTA 7 TIPURI DE INTELIGENTA CARE SUNT INDEPENDENTE UNELE DE
ALTELE:
1.INTELIGENTA RATIONALA SI MATEMATICA (LOGICA). Elevul respectiv invata mai usor daca
informatiile sunt prezentate in maniera simbolica, grafic, matematic.
2.INTELIGENTA VIZUALA SI SPATIALA. Invata mai usor daca vede lucrurile sau daca si le reprezinta
mintal. Intelege daca ii desenezi.
3.INTELIGENTA AUDITIVA SI VERBALA (LINGVISTICA) se aplica la fonetica, sintaxa, semantica. Este
inteligenta marilor scriitori si oratori. Elevul intelege mai bine ascultand. Atunci cand citeste, are
nevoie sa repete cuvintele mintal.
4.INTELIGENTA MUZICALA SI RITMICA este intalnita la marii muzicieni. Invata daca informatiile sunt
prezentate pe un anumit ritm.
5.INTELIGENTA KINESTEZICA este inteligenta miscarii si este proprie celui priceput la toate. Invata cel
mai bine prin practica sau daca isi imagineaza informatiile intr-o mainera dinamica.
6.INTELIGENTA INTRAPERSONALA se refera la cunoasterea de sine prin meditatie si introspectie.
Pentru a invata, un astfel de elev are nevoie sa se retraga si sa reflecteze singur asupra celor predate.
7.INTELIGENTA INTERPERSONALA este inteligenta celui care comunica foarte usor si care se impune
astfel in fata celorlalti deoarece ii intelege, parca le citeste gandurile. Se pare ca aceasta forma de
inteligenta este cea mai importanta in viata. Cel care nu o are, nu va sti sa-si aleaga prietenii, slujba,
partenerul de viata etc.
ELEVII SE CLASIFICA IN:
1.ELEVI VIZUALI. Gandesc si isi amintesc in imagini. Sunetele si zgomotul nu ii deranjeaza. Invata cel
mai bine daca vad mintal ceea ce citesc.
2.ELEVI AUDITIVI. Au memorie auditiva; cand citesc in gand, aud cuvintele in minte. Invata cel mai
bine ascultand si conversand. Auditivii de emisfera dreapta vorbesc mai putin, sunt retinuti si linistiti.
Limbajul fiind localizat in emisfera stanga, ei gandesc intuitiv, fara cuvinte si urmaresc mai greu cand
cineva vorbeste repede.
3.ELEVI TACTILI. Gandesc cu inima. Sunt lenti, vorbesc in tempo rar, cu timbrul vocii adanc, fac pauze
mari intre cuvinte, au tonalitate joasa, adanca si vorba potolita.
4.ELEVI KINESTEZICI. Invata mai repede daca mazgalesc sau deseneaza. Se misca cand invata, pentru
ca asa se concentreaza mai bine. Se simt constransi si stresati daca trebuie sa stea intr-un loc si incep
sa se agite, sa se foiasca. Sunt in permanenta miscare, de aceea pot da impresia ca sunt neatenti, sau
pot sa para hiperactivi.
Le plac cartile de actiune. Le liseste constiinta timpului, de aceea intarzie frecvent. Nu le place
conversatia.

4.Teste de inteligenta

III.REPROGRAMAREA MINTII
1.Gandirea negativa sau complexul esecului
-Un esec poate duce la nasterea altui esec, printre altele si datorita impactului pe care il are primul
esec asupra individului.

2.Repulsia fata de invatare

-Se datoreaza remarcilor negative ale parintilor, profesorilor, colegilor etc.
-Esecul initial determina elevul sa evite invatarea.

3.Autosugestia
-
4.Meditatia asupra succesului
-

IV.TEHNICI DE CONCENTRARE
1.Atentia
-Atentia este elementul cel mai important pentru invatare. Memoria, judecata si ratiunea nu sunt
decat rezultatul atentiei.
-Ceea ce deosebeste in primul rand oamenii, dpdv intelectual, este puterea de concentrare. Cine nu
se poate concentra este mediocru in tot ceea ce face.
ATENTIA TIMP DE O ORA: In primele 5 minute intra in functiune atentia involuntara si creste
capacitatea de concentrare. Apoi scade atentia involuntara si intra in functiune atentia voluntara
(care poate intra in functiune si de la inceput) bazata pe efort constient, voluntar. Atentia creste
treptat, atingand cota maxima dupa 25-35 de minute. Dupa 35-45 de minute de activitate intensa,
atentia incepe sa scada, manifestandu-se oboseala intelectuala, ceea ce impune necesitatea unei
pauze. Luand o scurta pauza de relaxare la 25-30 de minute, puterea de concentrare inregistreaza
putine fluctuatii semnificative si se mentine pe o perioada mai mare in aceeasi parametri.
-Marimea intervalului de concentrare este o caracteristica a fiecarui om si difera foarte mult de la o
persoana la alta, in functie de gradul de dezvoltare intelectuala, de forta mintala, de antrenament, de
capacitatea de a invinge o anumita inertie a mintii si de a mentine un efort voluntar.
-Atentia voluntara necesita, la inceput, un oarecare efort obositor. In cele din urma, prin
antrenament si obisnuinta, se ajunge la atentia postvoluntara, acesta fiind un nivel superior de
manifestare a atentiei; aceasta forma a atentiei serveste cel mai bine invatarii.
-A fi atent este foarte dificil si doar atunci cand vei incerca, iti vei da seama ca aceasta nu este o
joaca de copil.

2.Exercitii de concentrare
-Aminteste-ti de ziua care a trecut, insistand pe detalii. Incearca sa-ti reamintesti cat mai multe
amanunte.
-Aminteste-ti de un eveniment trecut, si incearca sa-l retraiesti.
-Remarca cat mai multe detalii. Pune-ti intrebari cu privire la detaliile celor pe care le-ai vazut in
timpul zilei.
-Fii mereu atent in exterior. Tine-ti mintea activa. Nu visa, nu te lasa pierdut in imaginatie, in ganduri,
in probleme. Elimina tot ce e gresit si fara rost in mintea ta.
-Inlocuieste gandirea cu atentia, si devino mai lucid in toate activitatile.
-Fa exercitii de concentrare in mod constant.
-Pentru a vedea cat esti de concentrat, testeaza daca ai pierdut sau nu notiunea timpului. Daca da,
inseamna ca te-ai concentrat intradevar.

3.Motivatia
-Motivatia conditioneaza creierul ce si cum sa retina.
-Creierul este bombardat permanent cu mii de stimuli dar, in mod constient, nu te poti concentra
decat asupra unui numar limitate de elemente, de aceea creierul incearca sa faca o lista de prioritati
pentru lucrurile carora sa le acorde atentie; el se concentreaza numai pe ceea ce crede ca este
important; sunt filtrate si depozitate informatiile de care are nevoie sau de care considera ca va avea
nevoie pe viitor, lasand libera partea constienta a mintii.
-Motivatia antreneaza automat atentia. Trebuie sa decizi de ce este important pentru tine sa inveti si
astfel te programezi sa retii ceea ce inveti, deoarece, atunci cand decizi ca anumite informatii sunt
necesare, le acorzi atentie sporita.
MOTIVATIA POATE FI DE DOUA FELURI:
1.MOTIVATIA EXTRINSECA inseamna atingerea unui scop care nu face parte din activitatea insasi,
adica sa inveti pentru note, pentru premii, pentru recunoastere, pentru a evita o pedeapsa etc.
Functioneaza pe termen scurt, dar nu si pe termen lung. Cei care invata numai pentru a lua un
examen uita imediat 60-70% din ceea ce au invatat.
Exagerarea recompeneselor va distrage deasemenea copilul de la invatat in sine, motivandu-l sa
invete doar pentru a fi vazut de ceilalti.
2.MOTIVATIA INTRINESCA presupune sa inveti de dragul invatarii si nu pentru un motiv exterior,
fiind mult superioara motivatiei extrinseci.
Oamenii care sunt incapabili sa se automotiveze se vor complace in mediocritate, chiar daca sunt
plini de talent.
-Motivatia intrinsesc are trei aspect: PASIUNEA (chiar obsesiva) si COMBINATIA INTRE MUNCA SI
JOACA, ceea ce genereaza automat concentrarea.
Vreau si trebuie fac o diferenta enorma.
-Nu exista o motivatie mai buna decat aceea ca ai facut progrese.
-Daca o materie nu ti se pare interesanta, trateaz-o ca pe un joc.
-Invata zilinic, cate putin, la obiectele care nu iti plac, marind saptamanal cu 5 minute timpul de
invatare. In timp, vei constata ca obiectul respectiv incepe sa devina interesant, si vei invata cu mai
putin efort si mai multa placere.

4.Rolul emotiilor
-Elevii care nu sunt sanctionati au rezultate mai bune decat cei carora li se aplica sanctiuni.
-Cea mai ineficienta atitudine a celor din jur este indiferenta, deoarece, in cazul ei, lipsesc trairile
afective.
-Elevii laudati au tendinta sa-si intensifice eforturile devenind mai seriosi si mai constiinciosi.
-Elevii certati sau pedepsiti adesea, depun la inceput eforturi mai mari, dar cu timpul devin
delasatori, simulanti si tematori.
-Relatii conflictuale in cadrul familiei sau anturajului, precum si absente sau excese de ordin afectiv
genereaza stari psihice negative.
C.TEHNICI DE INVATARE EFICIENTA
I.TEHNICI DE MEMORARE
1.Introducere
-Memoria este practic nelimitata.
-Uitarea nu consta in pierderea informatiei, cat in dificultatea de a o accesa (mai in detaliu sau
superficial).
-Uneori nu memoria este de vina, ci felul in care invatam.

2.Legi ale memoriei

-Omul retine: 10% din ceea ce citeste, 20% din ce aude, 30% din ce vede, 50% din ce vede si aude in
acelasi timp, 80% din ce spune si 90% din ce spune si face in acelasi timp. Se stie ca, de regula, elevii
buni explica si celorlalti; s-ar putea ca ei sa fie buni tocmai pentru ca explica altora!
-Uitarea incepe imediat dupa ce ai invatat, fiind rapida la inceput, apoi se diminueaza treptat, ritmul
uitarii fiind, mai degraba, logaritmic decat liniar si se stabilizeaza la 7-8 zile de la invatare cand, din
ceea ce ai invatat, a ramas doar 10%.
-In cazul invatarii in salturi si a memorarii fortate, in primele 3 zile, daca nu revezi cunostintele, uiti
peste 80% din ele. Pentru a preveni uitarea din primele zile, trebuie sa repeti in prima zi dupa
invatare. In conformitate cu modul de functionare a memoriei de lunga durata, perioadele cele mai
eficiente pentru o repetare sunt a doua zi, apoi peste o saptamana, peste o luna si peste 6 luni.
-Daca sunt prea putine repetari, nu se realizeaza invatarea; daca sunt prea multe, apare inhibitia si
chiar fenomenul de respingere. Repetarile esalonate, separate in timp, sunt mai productive decat
cele comasate. Este productiva repetarea activa, independenta (in lipsa textului), bazata pe redarea
textului, folosind cuvinte proprii, si nu cea pasiva (citirea).
-Uitarea se produce pana la un animit punct, dupa 2 ani pierderile de memorie fiind foarte reduse.
-Dezvatarea este de 10 ori mai grea decat invatarea. Trebuie invatat corect de la inceput, si sa nu
treci mai departe pana nu ai invata foarte bine fiecare lectie.
-Memorarea pentru o anumita data conditioneaza uitarea dupa acea data. Cei care invata dupa
termen, dupa 3 luni retin 76% din ce au invatat, iar cei cu termen numai 8%! Odata cu fixarea
retinerii pentru o anumita data se programeaza si uitarea.
-Daca invatarii i s-au atasat anumite date, amanarea sau nerespectarea termenului de ascultare
influenteaza negativ rezultatele invatarii.
-invatarea sub presiunea examenelor sau a termenelor este eficienta, dar, ulterior, trebuie prevenita
uitarea care tinde sa se instaleze.
-Memorarea este cu atat mai dificila cu cat materialul este mai complex si mai lung. Relatia nu este
insa liniara; daca materialul creste in progresie aritmetica, timpul de memorare creste in progresie
geometrica.
-Materialul cu inteles este pastrat mai bine si mai mult timp decat cel fara sens. Materialul cu sens se
memoreaza in functie de modul in care s-a facut memorarea – textuala sau pe baza ideilor principale.
Volumul pastrarii textuale scade cu timpul, in timp ce pastrarea ideilor principale si a continutului
esential creste.
-Materialele cu sens si agreabile sunt memorate mai usor.
-In cazul unui material mai amplu se retine mai bine inceputul si sfarsitul, de aceea trebuie sa acorzi
mai multa atentie partii de mijloc.
-In conditiile supraincarcarii, uitarea se apropie de cazul memorarii mecanice.
-Intelectul sesizeaza si retine mai bine deosebirile, contrastele, decat asemanarile si elementele
repetitive.
-Omul este predispus sa uite in situatii care implica: nume de lucruri, de persoane sau cuvinte noi;
numere si date; lucruri neplacute; ceea ce a invatat abia cat sa tina minte; fapte care intra in
contradictie cu credintele si mentalitatile proprii; ceea ce invata mecanic; greselie proprii.
-Memorarea unui text in mod logic, urmand a fi redat cu cuvinte proprii, este mai productiva decat
memorarea lui pe de rost.
-Este foarte greu sa memorezi ceea ce nu intelegi.
-Nu incerca sa inveti atunci cand esti obosit, bolnav sau nervos, deoarece efectele negative si apatia
afecteaza capacitatea de memorare.
-Reconstituirea mediului (intern si extern) in care s-a facut invatarea faciliteaza reactualizarea.
-Starile reaciveaza starile asemanatoare din trecut, si odata evenimentele asociate acelor stari, in
memoria noastra. Un om trist isi aminteste evenimentele triste din trecut; un om fericit,
evenimentele fericite.

3.Creeaza legaturi intre informatii

-Elementul de baza al memorarii este realizarea de legaturi asociative intre informatiile respective si
cele existente deja in memorie, elementele initiale actionand ca indicii de recuperare pentru
elementele noi.
-LEGATURILE INTRE NOTIUNI (MEDIATORII) SUNT DE TREI FELURI:
A.MEDIATORI GENERICI in care termenii sunt legati intrei ei printr-o caracteristica comuna.
Exemplu: Scaunul si padurea sunt din lemn.
B.MEDIATORI DE TIP INTREG-PARTE
Exemplu: Scaunele sunt facute din arborii unei paduri.
C.MEDIATORI TEMATICI legati printr-o mica naratiune.
Exemplu: Copilul pierdut statea pe un scaun in mijlocul padurii.
-Cea mai mare eficienta o au mediatorii tematici.
-Cand ai ceva de memorat – formule, date, cuvinte – grefeaza pe fiecare informatie o imagine
mintala. Foloseste imagini cat mai socante, realizand un mic film mintal cat mai viu si mai
neconventional.

4.Exemple de mnemotehnici
-Cand faci cunostinta cu cineva, repeta-i numele cand ii spui ca esti incantat sa-l cunosti.
-Cand ai de facut cumparaturi, iti este mai usor sa tii minte ce ai de cumparat daca stii numarul lor.
-Metoda gruparii. Cand ai de retinut o lista mare de termeni, grupeaza-i dupa un anumit criteriu.
-Poti sa faci un cuvant cu initialele cuvintelor de retinut.
-Asocierea prin concatenare. Se fac lanturi de silabe cu inceputurile cuvintelor. Exemplu: Cezautica
pentru imparatii romani Cezar, August, Tiberiu, Caligula. Asocierea este o problema de alegere
personala. Se pot folosi anumite litere sau fragmente de cuvinte care sunt incluse intr-o constructie
gramaticala simpla. Este bine sa construiesti tu insuti astfel de propozitii sau fraze simple care iti pot
aminti foarte repede un complex de notiuni.
-Scrie informatiile pe care iti doresti sa le memorezi; ajuta, deoarece se pun in actiune si alte mijloace
(efortul kinestezic)
-Metoda localizarii sau topografica. Principiul de baza: se imagineaza un spatiu (camera, casa, strada,
oras) si se localizeaza imaginativ fiecare lucru ce trebuie memorat, stabilindu-se relatiile logice
specifice intre ceea ce se memoreaza si obiectele din spatiu. Elementele care trebuie retinute sunt
imaginate ca fiind amplasate in anumite parti ale unei camere sau in diferite puncte situate pe un
anumit traseu logic prin oras sau locuinta. Cel mai important este lantul unei asociatii sau conexiuni
logice ce se stabilesc intre lucrurile de memorat si localizarile lor imaginare. Trebuie sa creezi asocaitii
intre fiecare lucru, cel anterior si cel urmator. Recuperarea se va realiza pornind de la turul mintal al
camerei. Vizualizand fiecare obiect din camera care a fost folosit drept ancora, in minte vor aparea
instantaneu, fara nici un fel de efort, asocierile create.
-Memorarea numerelor (asociezi anumite litere fiecarui numar, si apoi faci propozitii din numere –
este exemplu in carte)

II.CITIREA INTELIGENTA
1.Invatarea eficienta
-Materialele bogate in ilustratii se invata si se retin mai bine..
-Dintr-o expunere, daca nu notezi nimic, retii doar 10-15%; daca informatiile sunt prezentate audio-
vizual, retii 50%; din ceea ce spui si faci (aplicatii practice, demonstratii, conspecte) retii circa 90%.

2.Metode pentru a citi mai eficient

-In primul rand trebuie sa stabilesti ce si de ce citesti.
-Porneste usor, de la simplu la complex si vei ajunge sa intelegi progresiv, pentru ca, in final, sa se
produca o intelegere brusca, exploziva a ideii.
-Nu accepta niciodata sa treci peste ceva ce nu ai inteles, deoarce vor aparea goluri, iar cunostintele
ulterioare, fiind legate de aceste goluri, nu vor mai putea fi nici ele intelese.
-Nu trece peste ceea ce ti se pare dificil! Daca lasi o dificultate neinvinsa, nu vei putea sa intelegi
ideile care urmeaza si vei intampina noi dificultati in text, pe care nu le-ai fi avut daca rezolvai de la
inceput problema intelegerii.
-Pentru a putea sa intelegi, trebuie sa fii atent. Atunci cand citesti si mintea nu este prezenta, nu se
fixeaza nimic in memorie; pur si simplu pierzi timpul degeaba.
RICAR
A.Rasfoirea – prima etapa a invatarii – respectiv cand ai de citit o carte – presupune, obligatoriu,
acomodarea sau familiarizarea cu continutul respectiv, avand rolul de a spori intelegerea si retinerea
ulterioara.
Trecerea rapida peste lucrare este necesara pentru a avea o vedere de ansamblu inainte de a incepe
sa te strecori printre subiectele caritii si inainte de a incepe sa o intelegi pe parti. In plus, elevii de
emisfera dreapta nici nu pot sa se apuce de invatat daca nu cunosc tabloul general.
Incepi cu pagina de titlu: numele complet al autorului, anul in care a fost scrisa, cuprinsul – ca sa vezi
ce subiecte trateaza – apoi prefata, introducerea sau nota autorului, si, in final, parcurgi toate
paginile, intorcand fiecare foaie la repezeala, citind titlurile capitolelor si ale paragrafelor, eventual
recapitularile de la finalul fiecarui capitol. Fii atent la numarul de pagini, numarul de capitole, grafice,
scheme si imagini, la coloritul copertei; toate aceste detalii, aparent neimportante se constituie in
prime indicatoare mnezice de recuperare.
Rasfoieste apoi fiecare capitol, inainte de a incepe sa-l studiezi, citind primul si ultimul alineat,
elementele subliniate sau cu caractere speciale, opreste-te la figuri (scheme, desene, grafice) si tot ce
e important si evidentiat in capitol.
Rasfoirea nu trebuie sa dureze prea mult: intre 5-30 de minute, dupa dimensiunea cartii si dupa
propriile interese.
B.Intrebari – Principalul motiv pentur care trebuie sa faci o rasfoire prealabila a cartii sau a
capitolului respectiv este sa formulei intrebari relevante care sa te mentina activ si care sa constituie
scopul citirii. Nu trebuie sa incepi citirea amanuntita a unui text fara sa ai in minte o serie de intrebari
la care doresti sa obtii raspunsuri in timpul citirii. Pune-ti intrebari despre autor, despre editura,
despre subiect asa cum il intuiesti din titlu si din rasfoire.
Rasfoieste apoi fiecare capitol si pune-ti intrebari; daca nu o faci, risti sa pierzi timpul citind fara folos.
Intrebarile constituie un stimulent pentru invatare, caci ele iti dau o idee asupra scopului si te
mentin atent. Cauta intrebari care sa justifice DE CE citesti.
Principala sursa de intrebari o constituie insesi titlurile fiecarui capitol (din fiecare titlu trebuie sa scoti
cel putin o intrebare). In plus, ele iti pot form deprinderea de a citi interogativ (deci activ). Intrebarile
pot fi foarte simple: „Cum?”, „Cand?”, „Cine?”, „Unde?”, sau chiar „Ei, si?”.
Raspunsurile la intreabari trebuie sa se desprinda din text, pe masura ce citesti, si, pe masura ce
raspunzi la o intrebare, trebuie sa formulezi alta. Poate ca la inceput iti va fi mai greu, dar cu timpul
va fi din ce in ce mai usor, si intrebarile vor veni de la sine.
C.Citirea – Dupa ce ai trecut in revista tot materialul, citeste-l integral, atent si critic! Daca este vorba
de un material scurt, de exemplu un capitol, fa mai intai o lectura sintetica, de ansamblu, citeste o
data cu atentie de la inceput pana la sfarsit; nu cauta sa notezi sau sa retii ceva in mod deosebit;
acum scopul e sa intelegi, si sa-ti formezi un tablou general. Citeste in ritm normal, punand accentul
pe identificarea esentialului.
Urmeaza apoi o citire analitica sau de intelegere in profunzime. Citeste cu atentie maxima pentru a
intelege cat mai bine si a desprinde ce e important. Nu trece mai departe pana nu ai inteles foarte
bine fiecare idee. Accentul trebuie sa fie pus pe intelegerea fiecarei notiuni.
C1.Metode de citire
Metoda globala – se invata dintr-o data intreaga lectie. Se aplica atunci cand materialul de invatat nu
are un volum prea mare si nu este prea dificil.
Metoda fragmentarii – consta in invatarea pe capitole, parti etc. Invatarea pe fragmente se aplica la
materialele de dimensiuni mici, simple, unitare, structurate logic sau pentru materialele care au o
structura evolutiva si unitara. Se cauta ideile principale ale fiecarui fragment si se fixeaza, se repeta
fiecare fragment si in final se asambleaza. Timpul de asamblare (care este final – inveti fiecare
fragment in parte, si le asamblezi pe toate la urma) este cu atat mai mare cu cat sunt mai multe
fragmente. Pentru un material lung si eterogen metoda este ineficienta.
Metoda combinata (sau progresiva) – este mai eficienta deoarece combina cele doua metode pentru
a le cumula avantajele. Presupune studiul inlantuit progresiv: se citeste materialul in intregime
pentru familiarizarea cu continutul si se imparte apoi in fragmente logice; se invata fragmentele
progresiv si cumulativ (se invata primul, apoi al doilea si se repeta primele doua comasat, apoi al
treilea si se repeta cele trei la un loc – dupa fiecare fragment invatat se adauga cele deja parcurse).
Metoda se recomanda mai ales pentru materialele lungi si dificile.
Imparte materialul in unitati logice (lectii, capitole, subcapitole). Invata fiecare unitate dupa modelul
invatarii integrale: o citire pentru familiarizare (daca este cazul) si a doua citire pentru intelegere in
profunzime.
Ultima etapa este cea de consolidare finala ce celor citite si presupune re-rasfoirea cartii in deplina
cunostinta de cauza.

Alegerea metodei trebuie sa se faca in functie de natura materialului si de particularitatile

individuale. Pentru cei inclinati spre sinteza, este mai eficient studiul integral, in timp ce pentru cei
analitici, este mai eficient studiul pe fragmente. In cazul unui material scurt, se recomanda metoda
globala, iar pentru dimensiuni mari, cea combinata.

C2.Extrage ideile principale

-Trebuie sa poti face deosebirea intre ideile principale si detalii; daca te concentrezi asupra
amanuntelor, poti sa pierzi ideile principale.
-Orice text are un numar relativ mic de idei principale. Cititorul, pornind de la forma extinsa a
materialului, trebui sa gaseasca ideile principale, ceea ce nu poate facae fara a intelege mai intai
mesajul textului.
-Cand citesti o carte in mod inteligent, trebuie sa depistezi ierarhia ideilor: ideea principala ce se
subdivide in mai mult idei care constituie tema fiecarui capitol; ideea capitolului se ramifica in ideile
fiecarui paragraf, iar acestea se ramifica in ideile fiecarui alineat.
-In majoritatea alineatelor exista o singura idee principala, cuprinsa intr-o fraza-cheie ce trebuie
gasita, care se afla de obicei la inceputul alineatului, si este dezvoltata, arugmentata sau
exemplificata pe parcursul acestuia. In alte cazuri, se afla la sfarsit, alineatul fiind un fel de
introducere. Rareori se afla in partea mediana.
-Ideea de baza a unui paragraf este exprimata de regula in prima fraza, iar a unui capitol, in primul
paragraf.
-Dupa ce ai gasit ideile principale, trebuie sa extragi detaliile importante.

C3.Sublinieri
-Cand citesti, este bine sa ai un pix (preferabil rosu), cu care sa subliniezi ideile ce merita sa fie
memorate. E bine sa faci comentarii, adnotari sau note pe masura ce parcurgi lucrarea, astfel incat sa
realizezi o citire cat mai activa.
-Nu trebuie sa subliniezi tot textul, ci doar cele care au valoare mnemotehnica. Scopul sublinierilor
este sa te ajute la recapitulari. Nu trebuie sa subliniezi ceea ce stii deja.
-La prima citire nu trebuie sa faci sublinieri si nici nu trebuie sa iei notite. Eventual, poti face semne
pe margine cu creionul.
-Poti folosi diferite culori, in functie de cum si de ce clasifici informatia.

D.Amintire-Acestei etape trebuie sa-i acorzi cca. 50% din timpul invatarii.
-Invatarea cu redare in propriile cuvinte este de 6 ori mai eficienta decat cea fara redare.
-Stiind ca trebuie sa rezumi in final ceea ce ai citit, te mentine activ in timpul citirii textului.

E.Recapitulare-Aducerea-aminte se face cu creionul in mana, pentru a nota pe caiet (reformuland)

ideile importante si celelalte lucruri esentiale, realizand un conspect sau un rezumat al textului.
Rezumat nu inseamna copiere prescurtata, ci o consemnare a esentialului. Raportul dintre
documentul orignial:rezumat trebuie sa fie de cca. 10:1.
-Dupa ce ai cititi fiecare paragraf, scoate ideile principale (pornind de la titlurile fiecarui capitol),
urmate de detalii si exemple, astfel incat sa nu omiti nimic esential!
-Notitele se realizeaza in fata aducerii-aminte si nu in timpul citirii. Asta stimuleaza gandirea si citirea
activa. Luarea notitelor in timpul citirii incurajeaza comportamentul non-receptiv.
-Notitele si realizarea unui plan (fie el rezumat sau scheme aproape grafice) te ajuta mult mai bine sa
inveti (deoarece faci ceva, si asta nu o poti face daca nu esti atent; si daca esti atent, asta te ajuta sa
memorezi), si se vor dovedi foarte utile la recapitulare.
-Pentru a invata o lectie, parcurge RICAR, si apoi invat-o dupa planul alcatuit de tine (cu idei esentiale
respectiv detalii). Desi pare mai complicat, ia mult mai putin timp decat toceala.
-Stabileste un numar maxim de repetari al esentialului, si un numar minim de repetari al detaliilor.
-Fa o recapitulare finala generala – mintal, si numai din memorie – dupa cateva ore, seara, inainte de
culcare. Daca iti scapa lucruri esentiale, revin-o la notite.

III.TEHNICI DE LUARE A NOTITELOR

1.Noteaza ce este important
-E bine sa inveti sa iei notite cand ai in fata ta un vorbitor.
-Notitele pot fi mai scurte sau mai lungi. Avantajul notitelor scurte este surprinderea mai usoara a
esentialului; avantajul notitelor lungi este abundenta detaliilor.
-Cand iei notite, reformuleaza tot ce auzi in propriile tale cuvinte, si adapteaza informatia la felul tau
de gandire.
-Exerseaza notarea libera, in timpul careia, pe langa informatiile primite, notezi idei, observatii,
impresii, concluzii.
-Trebuie sa inveti sa faci altceva (sa iei notite), in timp ce profesorul vorbeste. Informatia transmisa
de el ocupa aproximativ o treime din cat poate procesa creierul; de cele mai multe ori, cele 2 treimi
ramase sunt folosite pentru a te gandi in alta parte, dar ii poti folosi la a lua notite in mod activ.

2.Foloseste prescurtari!
-Creeaza-ti propriul sistem de prescurtari pentru fiecare materie, functie de cuvintele cu grad de
repetabilitate ridicat, noteaza-l la inceputul/sfarsitul caietului, si foloseste-le consecvent (dar doar
cand iei notite!).

3.Metoda liniara si tabloul general

ELEVII DE EMISFERA STANGA – ei iau notite in mod liniar, de tipul:
I.IDEE II.IDEE
A.Detaliu A.Detaliu
1.Exemplu B.Detaliu
2.Exemplu C.Detaliu
B.Detaliu 1.Exemplu
1.Exemplu 2.Exemplu
2.Exemplu

ELEVII DE EMISFERA DREAPTA – ei functioneaza cel mai bine cu organigrame de tipul:

Exempl
u
Definitie
Exempl
u
Titlu Exempl
u
Detaliu
Exempl
Idee
u
Detaliu
- Uneori, la predare, este bine sa consemnezi cat mai mult. Acasa, in aceeasi zi cu predarea (sau cel
tarziu a doua zi!), este bine sa treci prin procesul de aducere-aminte din RICAR a lectiei predate, si
apoi sa revezi notitele, sa le corectezi, sa le completezi etc si sa le organizezi dupa stilul tau de
invatare.
-Poti face periodic notite pe baza notitelor, reducand cat mai mult din detalii, mentinand doar
esentialul.

4.Estetica notitelor
-Aspectul notitelor are un mare rol in invatare si memorare.
-Schemele trebuie sa fie ordonate, cuvintele sa fie scrise la dimensiune moderata spre mare.
-Scrie cat mai putin pe pagina, si chiar intre cuvinte sa fie mai mult spatiu; textul sa fie incadrat cu
mult spatiu liber pe pagina; cu cat e mai putina informatie pe pagina, cu atat iti amintesti mai usor
imaginea paginii in minte.
-Foloseste un numar cat mai mic de cuvinte.
-Notitele nu trebuie sa aiba un aspect monoton. Foloseste pe cat posibil scheme, desene, grafice.
Evidentiaza, folosind markere fluorescente, ideile principale, secundare si alte aspecte importante
(asta imbunatateste cu 40-50% memorarea si rapiditatea perceptiei).
-Contrastele ce ajuta la memorare si perceptie, in ordine descrescatoare, sunt: negru pe galben,
verde pe alb, verde pe rosu. Pentru a stimula memoria si a favoriza invatarea pe o durata mai mare,
se recomanda rosu cu bleumarin si verde, portocaliu cu bleu-ciel, verde cu violet.

IV.SUPERINVATAREA
1.Citirea in imagini
-Acesta este cel mai eficent mod de invatare, si consta in formarea unui film mintal rezultat in urma
decodificarii informatiilor citite. Cu cat decodificarea este mai eficienta, cu atat creste capacitatea de
invatare si retinere.
-Nu trebuie transpuse cuvintele in sine, ci intelesul lor.

2.Imaginatia
-Invatarea eficienta necesita automat controlul mintii.
-Cand te gandesti la ceva, de obicei nu o poti face fara sa iti imaginezi lucrul respectiv.
-Vizualizarea foloseste puterea imaginatiei, pentru a-ti imagina tot ceea ce asimilezi (de la lucruri
concrete la concepte abstracte).

3.Exercitii pentru dezvoltarea puterii de vizualizare

-Daca nu ai imagini in minte, nu e pentru ca ele nu sunt generate, ci pentru ca ele sunt innabusite
inainte de a putea fi vizualizate constient. Trebuie sa inveti sa nu mai inhibi formarea de imagini (care
se formeaza si se deruleaza spontan), si sa controlezi constient procesul de formare al acestora.
+Exercitii

4.Filmul mintal
-Filmul trebuie sa te stimuleze din punct de vedere vizual, auditiv si kinestezic (VAK).
-Cel mai importan lucru cand inveti este sa fii prezent mintal, activ in timpul citirii.
-Atunci cand cuvintele devin imagini, esti cu adevarat atent.
-Filmul trebuie sa fie viu! Foloseste-ti toate simturile cand te transpui in filmul mintal, si fa-l dinamic!
Cand evoci imagini, fa-le sa fie pline de viata, dinamice, bizare, exagerate.
-Invata sa-ti folosesti ambele emisfere cand citesti: stanga (tabloul general) si dreapta (detaliile).
-Daca stapanesti bine tehnica, vei putea retine un material intreg dupa o prima lectura, dar depinde
si de claritatea cu care iti imaginezi filmul, mai ales in ce tine de tabloul general si detalii.

5.Luarea de notite in imagini

-Mintea umana gandeste in simboluri si imagini; daca nu mai treci informatia prin filtrul verbal, ci o
notezi direct sub forma de imagini si simboluri, memorarea este mult facilitata.
-Are o structura de genul: imagini pentru fiecare idee principala, insotite de cel putin un cuvant-
cheie. Imaginile si notiunile sunt conectate prin sageti ce indica cursul logic al ideilor.
-Nu desena decat ceea ce iti este necesar pentru a-ti reaminti. Notitele in imagini te vor scuti din a
rasfoi zeci de pagini de manuale, dar retine ca notitele nu te vor invata lucruri noi, ci iti vor aminti
doar ce AI INVATAT.
-Memorarea materialului se incepe cu invatarea ideilor principale, care sunt invatate pornind de la
cuvintele-cheie.

6.Invatarea in stare de transa

-

V.CITIREA RAPIDA SI EFICIENTA

-Multi elevi citesc lent deoarece cred ca asa citesc mai bine.
-In mod normal, un om citeste 150-200 cuvinte/minut. Cu putin antrenament, viteza poate fi dublata.
In urma unui antrenament mai serios, poti ajunge la 2000 cuvinte/minut.

1.Ce fac ochii si mintea cand citesti?

-In timpul citirii, ochii nu se misca continuu, ci sacadat, cu fixari.
-O viteza ridicat in citire nu consta in o miscare mai rapida a ochilor, ci intr-un camp vizual largit, ochii
avand nevoie de cat mai putine fixari. Se poate ajunge de la 4-10 fixari pe rand pana la nicio fixare!
-Greselile cititorului slab, care citeste lent si incalcit sunt deci: camp vizual ingust, mule fixari cu
reveniri frecvente si citit in gand.

2.Invata sa citesti mai repede

-Citirea rapida se invata incepand pur si simplu sa citesti mai repede.
-Intelegerea unui text nu se face citind lent si rar, ci citind repede, si de doua ori, textul.
+Etape pentru a ajunge la o citire mai rapida

VI.TEHNICI DE SUSTINERE A EXAMENELOR

1.Elemente pentru pregatirea unui examen
-Invatatul pentru examen trebuie sa inceapa cu cel putin 2 luni inainte.
-Fa un plan al recapitularii materiei; concentreza-te mai mult pe ce nu stii, decat pe ce stii deja –
planul il faci in functie de raspunsul pe care ti-l poti da singur la intrebarile: „Ce stiu? Ce nu stiu?” In
timpul unei saptamani, treci de doua ori prin aceeasi materie; la sfarsitul saptamanii, sa ai un timp de
recapitulare a ceea ce ai invatat deja.
-Este bine sa inveti regulat si uniform; nu munca de campanie in ultima saptamana. Nu te surmena,
intrucat asta scade enorm randamentul.
-Invatatul pentru examen nu inseamna ca nu te mai recreezi; foloseste momentele libere pentru a te
misca in aer liber, pentru joaca si sport.
-In ultima saptamana se revad cele invatate, si NU SE INVATA.
-In ultima zi, poti revedea notitele, timp de vreo 2 ore, inainte de culcare, in special la subiectele cu
care ai avut probleme.

2.Strategii de recapitulare
-Recapitularea trebuie facuta in aceeasi natura in care se sustine examenul. Daca examenul este
scris, recapitularea o vei face tot in scris.
-Cand recapitulezi, repeta materia pe parti mari (capitole).
-Noteaza pe o foaie ceea ce trebuie neaparat sa stii.
-Recapitularea o poti face cel mai bine cu o foaie impartita in 2: in dreapta scrii informatiile, iar in
stang intrebarile ce au ca raspuns informatiile din dreapta. Pe parcursul recapitularii, tine-te la curent
cu ce stii si ce nu stii, notand pe foaia impartita in doua intrebarile la care nu ai putea raspunde.
-In preajma examenelor, supune-te frecvent autoexaminarii.
-Antreneaza-te si fa simulari similare examenului acasa, ca sa fii pregatit pentru examen.

3.Comportarea in timpul examenului

A.PREGATESTE-TI STAREA PSIHICA
-Starea psihica influenteaza foarte mult randamentul in timpul examenului.
-In zilele de inaintea examenului, imagineaza-ti ca dai examenul, si ca traiesti momentul respectiv.
Asta te va ajuta sa actionezi corect in ziua cu pricina.
-Dimineata din ziua examenului fa putina gimnastica, si ia un mic dejun hranitor. Imbraca-te elegant
pentru acest eveniment, deoarce aste te influenteaza.
-In drum spre examen, nu te gandi la subiecte care s-ar putea da, sau la subiecte pe care nu le
stapanesti.
-Poti lua la tine notitele de pe care ai invatat pentru examen; asta iti poate induce un sentiment de
siguranta.
B.ATENTIE LA CERINTE!
-De multe ori, rezultatul la examen depinde de cum iei contact cu subiectele. Nu incerca sa iti dai cu
parerea cu privire la dificultatea subiectelor, la cum vei raspunde sau ce vor spune ceilalti.
-Dupa ce au trecut emotiile initiale, citeste cu atentie TOATE cerintele.
-Foloseste cca. 10 minute pentru a analiza cu atentie cerintele (dat fiind ca examenul dureaza 3 ore).
Dupa ce ai terminat de citit cerintele, linisteste-te si fa o pauza de cateva minute. Si intre cerinte,
dupa completarea lor, fa o pauza de 1-2 minute.
C.REPARTIZEAZA JUDICIOS TIMPUL!
-Timpul este limitat, deci trebuie sa lucrezi relativ repede, dar sa nu te pripesti.
-Repartizeaza subiectele pe timpul acordat.
-Este mai bine sa iei puncatjul maxim posibil la fiecare cerinta, decat 8/10 la una, sa incerci degeaba,
si sa ramai cu 2/10 la celelalte.
-Fixeaza ora la care sa termini de rezovat fiecare intrebare, si daca nu ai raspuns corect, opreste-te si
treci mai departe.
-Daca o cerinta iti este inca neclara, noteaz-o, si revin-o ulterior. Nu te complica de la inceput ce
intrebarile dificile, ci rezolva ce este mai usor, si treci dupa la ce e mai dificil. Important este sa iei
maximul de punctaj posibil la fiecare cerinta.
-Nu lasa neabordata nicio cerinta.
-Rezerva cca. 15 minute pentru controlul final.
D.SCRIE NUMAI CE ESTE IMPORTANT!
-Inainte de a incepe rezolvarea unui subiect, schiteaza pe ciorna ideile principale ale raspunsului,
aborand elementele-cheie.
-Schita ajuta ca raspunsurile sa se inlantuie logic.
-Daca intri in criza de timp, noteaza pe foaia de examen doar ideile principale.
-Nu alerga de la un subiect la altul in timpul examenului, ci asiugra coerenta interna fiecarui
rationament.
-Concentreaza-te asupra punctelor esentiale, si evit digresiunile (indepartarea de la subiect)!
-Argumenteaza ideile expuse!
-Scire CITET!
-In cazul exercitiilor si problemelor, verifica fiecare operatie dupa ce ai facut-o; asta necesita mult
mai putin timp decat cautarea unei greseli dupa ce ai redactat toata rezolvarea.
-Pentru a intelege mai bine cerinta, reformuleaz-o, sau fa o schema grafica, spatiala, recurgand la
imaginatie.
-Dupa ce ai terminat, verifica complet toate raspunsurile! Vei gasi eventuale scapari, erori in calcule,
exprimari stangace. Nu parasi sala de examen inainte de expirarea timpului alocat!

4.Dupa examen
-Lasa nota in examen sa iti spuna unde ai gresit – atat in stilul de invatare, cat si in intelegerea
materiei pentru examen.
-Invata cate ceva despre cum ti-ai putea imbunatati invatatul dupa fiecare esec sau nota proasta.
Atribuie esecul tau faptului ca nu ai invatat suficient, nu faptului ca esti prost.
-Modul in care gandesti atunci cand pierzi va determina cat mai trebuie sa astepti pana vei castiga.
-Daca urmeaza un alt examen, nu mai pierde tipul cu colegii, nu te mai framanta, nu incerca sa afli ce
au facut ceilalti; ce a fost a fost. Acum trebuie sa te gandesti la urmatorul examen, si inainte de asta,
sa te odihnesti si sa te recreezi. Trebuie sa te indepartezi cat mai mult de la obiectul la care ai dat
examen. Acum este nevoie de trairi si impresii mai puternice ca sa te rupi de obiectul respectiv. In
ziua dinaintea examenului urmator te odihnesti. Seara te uiti o ora-doua pe conspecte.