Aparuta in 1877, in revista “Convorbirii literare”, opera lui Ion Creanga, intitulata “Povestea

lui Harap-Alb”, este un basm cult care adduce in fata cititorilor personaje reale si fantastice care
contribuie la tema principala a basmului, aceasta fiind conflictul dintre bine si rau. Personajul
reprezinta o intanta narativa ce face posibila organizarea materiei epice.

Opera “Povestea lui H-A” de Ion Creanga aduce in fata lectorilor ca personaj principal pe fiul
craiulu , devenind apoi H-A, fiind present pe tot parcursul narativ, conferind astfel unitate operei
literare.

Harap-Alb este un personaj principal, eponym, rotund, individual si este surprins in ipostaza
baiatului care pleaca de la casa parinteasca si incepe procesul de maturizare.

Portretul sa este realizat prin imbinarea mijloacelor de caracterizare directa si mijloacele de

caracterizare indirecta.

In primul rand, inca de la inceputul operei, portretul fiului de crai nu este specificat de unde
rezulta ca accentual nu este pus pe aspectul fizic ci pe calitatile si defectele baiatului care intra
intr-un process de maturizare. Inca din prima noastra interactiune cu fiul de crai ne dam seama
ca acesta este foarte ambitios, vrand sa se duca si el la imparatia unchiului sau, dar tatal lui nu il
lasa asa ca se duce in gradina si plange. Aceasta schimbare de planuri il deruteaza pe H-A si astfel
intalnester o batranica care ii da un sfat, caracterizandu-l si direct pe baiat zicandu-i ca este
milostiv deoarece acesta i-a dat un banut.O alta trasatura importanta a acestui personaj,
caracterizata indirect prin fapte , este cinstea de care da dovada cand isi respecta juramantul
chiar pana la finalul operei.In plus este foarte curajos cand trce peste toate proble in special
probele cu animale care se trag din probe cat se poate de reale pe care le infruntau baietii pe
vremuri, iar cine omora cel mai mare si mai puternic animal devenea barbat………

In al doilea rand, personajul principal incepe un process de maturizare inca de la inceputul

operai cand cand trece peste proba tatalui sau, baiatul trecand podul care reprezinta un symbol
al abandonarii copilariei si locului parantesc pentru a intra cu adevarat in viata.Un al doilea pas
catre maturizare este intrarea in padurea labirintica si intalnirea cu spanul. Intrarea fiului de crai
in padure reprezinta un prim obstacol care il impiedica pe baiat sa isi duca procesul de
maturizare la capat, Spanul ajutandu-l sa treaca de acel obstacol, el fiind ca un fel de maestro
pentru fiul de crai pentru ca el il supune la probe care il ajuta sa se dezvolte. Un alt obstacol este
reprezentat de fantana care reprezinta schimbarea identitatii, aici fiul craiului primind numele de
H-A, numele lui stilisctic vorbind reprezinta “negru”, “alb”, dar la nivel symbolic reprezentand
echilibrul dintre bine si rau…….Aceasta evolutie continua a lui H-A reda ascpectul de
bildungsroman al basmului.

In concluzie, H-A reprezinta un model pentru societatea zilelor noastre, el avand calitati
foarte bine definite si fiind un lider foarte bun si descurcandu-se si in cele mai grele si aspre
situatii.