Histologie Totalizare Semestrul nr2

456)Intrebarea nr.
456: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut

Fibrele lui Tomes din dentină reprezintă:
 prelungirile odontoblastelor
457)Intrebarea nr. 457: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut
Glandele proprii ale esofagului sunt situate оn:
 lama submucoasă
458)Intrebarea nr. 458: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu
Mucoasa linguală:
 pe suprafaţa superioară este înzestrată cu papile
 papilele sunt de forme şi mărimi diferite
 deosebim 4 tipuri de papile: filiforme, foliate, fungiforme şi caliciforme
Glanda parotidă:
 este o glandă pereche
 este o glandă compusă, alveolară, ramificată
 secretul este tip seros
În componenţa glandei proprii a stomacului intră celulele:
 celule parietale
 celule principale
 celule endocrine
 celule mucoase
 mucocite cervicale
Criptele intestinului subţire conţin celulele:
 celule columnare
 celule caliciforme
 celule nediferenţiate
 celule cu granulaţie acidofilă (celule Paneth)
Unitatea morfofuncţională a pancreasului omponen este:
 acinul pancreatic
Selectaţi primordiile dentare, care derivă din mezenchim:
 papila dentară
 sacul dentar
Conform structurii glandele proprii ale esofagului sunt:
 compuse, tubulo-alveolare, ramificate, după secreţie mucoase
Tunica mucoasă a esofagului la organizmul adult este tapetată de:
 epiteliu pluristratificat pavimentos necornificat
Stomacul:
 are epiteliul unistratificat prizmatic glandular
 are 4 tunici: mucoasa, submucoasa, musculară şi seroasă
 în lama proprie se conţin glande stomacale
Selectaţi rolul insulinei:
 scade cantitatea de glucoză în sînge
Smalţul dentar:
 este format de enameloblaste
Glanda parotidă este:
 compusă, alveolară, ramificată, după secreţie seroasă
Straturile tunicii mucoase a esofagului sunt:
 epiteliu pluristratificat pavimentos necornificat
 lama proprie a tunicii mucoase
 lama musculară a tunicii mucoase
Glandele pilorice ale stomacului conţin următoarele tipuri de celule:
 mucoase
 endocrine
Epiteliul vilozităţii intestinale este constituit din:
Care din vasele intrahepatice enumerate nu posedă elemente musculare:
 capilare sinusoide
 vena centrală
Ordinea eliminării secreţiei din acinul pancreatic:
 canal intercalar-canal interacinos- intralobular-interlobular-canal pancreatic comun
În cadrul organului smalţian deosebim:
 epiteliul extern
 epiteliul reticular
 epiteliul intern
În cadrul căror glande sunt întâlnite semilunile seroase:
 submandibulare
 sublinguale
Glandele proprii ale esofagului:
 sunt localizate în lama submucoasă
 sunt mucoase după tipul de secreţie
Care exocrinocite ale glandelor fundice ale stomacului posedă canalicule intracelulare?
Selectaţi celulele epiteliului vilozităţii intestinale:
 columnare
 caliciforme
 endocrine
Unitatea morfofuncţională a pancreasului omponen este:
 acinul pancreatic
Canaliculul biliar este format de:
 hepatocite
Semilunele seroase sunt prezente оn glandele:
 submandibulare
 sublinguale
Tunica mucoasă a esofagului:
 este formată din epiteliu, lama proprie şi lama smusculară
 epiteliul este pluristratificat pavimentos necornificat
 în lama proprie avem glande cardiale
Epiteliul mucoasei intestinului subţire:
 are rol de absorbţie
 conţine celule columnare
Capilarele sinusoide ale lobulului hepatic clasic:
 vehiculează sînge amestecat
 se varsă în vena centrală
 Între endoteliocite se localizează celule stelate Kupfer
Lobulul hepatic clasic este centrat de:
 vena centrală
Insulele pancreatice Langerhans:
 sunt dispuse printre acinii pancreatici
 elaborează hormoni
 sunt formate din endocrinocite şi capilare sinusoide
Tunica mucoasă a intestinului gros:
 epiteliul este unistratificat prizmatic
 epiteliul conţine celule caliciforme, columnare, endocrine, nediferenţiate
 în lama proprie sunt noduli limfatici
În tubul digestiv epiteliul pluristratificat pavimentos necornificat este prezent în:
 cavitatea bucală
 orofaringe
 esofag
 o parte din intestinul rect
Glandele fundice ale stomacului conţin celule:
 parietale
 principale
 endocrine
 mucoase
 mucocite cervicale (celule nediferenţiate)
Celulele parietale ale glandelor fundice stomacale secretă:
 cloruri
 factorul antianemic Castla
Absorbţia apei şi a electroliţilor în tubul digestiv are loc preponderent în:
 intestinul gros
Celulele principale ale glandelor stomacale:
 la polul apical sunt prezente granule de secreţie
 prezenţa la polul bazal a unui reticul endoplasmatic rugos bine dezvoltat
Celulele mioepiteliale se întâlnesc în glandele:
 sudoripare
 mamare
 salivare
Triada hepatică include:
 artera interlobulară
 vena interlobulară
 ductul biliar interlobular
Lama submucoasă a tubului digestiv conţine glande în:
 esofag
 duoden
Canalul intercalar al glandei parotide este tapetat de epiteliu:
 unistratificat cubic
Din sacul dentar se dezvoltă:
 cementul
 periodontul
Exocrinocitele parietale ale glandelor proprii din stomac elaborează:
 cloruri
 factorul antianemic Castla
Epiteliul vilozităţii intestinale conţine:
În hepatocite sunt bine dezvoltate organitele:
 reticulul endoplasmatic granular
 reticululendoplasmatic neted
 lizozomi
 mitocondrii
Sucul pancreatic conţine:
 amilază
 lipază
 tripsină
Papilele circumvalate ale limbii:
 sunt situate între corpul şi rădăcina limbii
 suprafaţa lor superioară a lor se află aproape la acelaşi nivel cu tunica mucoasă
 în jurul papilei se situează şanţul
 au o bază îngustă, iar partea liberă este lată şi aplatisată
Glanda parotidă este o glandă:
 compusă, alveolară, ramificată, după secreţie seroasă
Smalţul conţine:
 96-97% substanţe anorganice şi 3-4% substanţe organice
Glandele proprii ale stomacului conţin:
 celule mucoase
Exocrinocitele cu granulaţie acidofilă din cripta intestinală:
 elimină dipeptidaze
 elimină bicarbonat ce neutralizează acidul clorhidric din chim
Epiteliul tunicii mucoase la intestinul gros conţine:
 celule nediferenţiate
În cadrul lobulului hepatic clasic hepatocitele formează:
 cordoane hepatice
Cimentoblastele dintelui derivă din:
 sacul dentar
Tunica mucoasă a esofagului la organismul adult este tapetată de epiteliu:
 pluristratificat pavimentos necornificat
Epiteliul tunicii mucoase a stomacului se dezvoltă din:
 entoderm
Glandele proprii ale stomacului sunt situate оn:
Factorul antianemic (Castle) din sucul gastric este elaborat de:
 celulele parietale
Criptele intestinului subţire conţin celule:
 caliciforme
 columnare
 endocrine
 nediferenţiate
 cu granulaţie acidofilă (celulele Paneth)
Unitatea morfofuncţională a ficatului (conceptul clasic) este:
 lobulul hepatic clasic
Epiteliocitele centroacinoase ale pancreasului exocrin aparţin canalului excretor:
 intercalar
Indicaţi papilele linguale care conţin muguri gustativi:
 fungiforme
 foliate
 caliciforme (circumvalate)
Porţiunile secretorii ale glandelor cardiale ale esofagului sunt situate în:
Glandele proprii ale stomacului conţin:
 celule mucoase
Relieful tunicii mucoase a intestinului subţire este reprezentat de:
 vilozităţi
 cripte
 plici circulare
În ficat se sintetizează următorii produşi:
 glicogen
 fibrinogen
 albumine
 protrombina
Somatostatina este sintetizată de insulocitele pancreasului:
 D
Exocrinocitele principale ale glandelor fundice ale stomacului se caracterizează prin:
 La polul apical sunt prezente granule de secreţie
 La polul bazal este un reticul endoplasmatic rugos bine dezvoltat
Epiteliul vilozităţilor intestinale conţine:
Relieful tunicii mucoase a intestinului gros este reprezentat de:
 cripte intestinale
Pentru pancreocitele exocrine este caracteristic:
 formă de con
 granule de zimogen la polul apical al celulei
 la baza celulei un reticul endoplasmatic rugos bine dezvoltat
Insulocitele A ale pancreasului endocrin:
 constituie 20-25%
 sunt situate la periferie
 granulele sunt rezistente la alcool, dar se dizolvă în apă
 secretă glucagonul
Sistemul de circulaţie a sângelui în lobulul hepatic (reprezentarea clasică) include:
 capilare sinusoide
 vena centrală
Canaliculele biliare оn lobulul hepatic clasic au peretele format de:
 hepatocite
Secreţia glandei parotide este de tip:
 seros (proteic)
Tunica musculară a esofagului are următorea/următoarele componenţă tisulară:
 ţesut muscular neted
 ţesut muscular striat scheletal
Relieful tunicii mucoase a stomacului este reprezentat de:
 arii gastrice
 foveole gastrice
 plici gastrice
Secreţia glandelor duodenale (Brunner) îndeplineşte următoarele funcţii:
 digestivă
 secretorie
 endocrină
Ţesutul limfoid al apendicelui vermicular formează aglomerări în:
Sistemul de reflux al sângelui din lobulul hepatic începe cu:
 vena centrală
Polipeptidul vasoactiv intestinal este sintetizat de insulocitele:
 D1
Sistemul canalicular (componenta excretorie) a glandei salivare este format din canalele:
 intercalar
 striat
 interlobular
 principal
Glandele salivare mari sunt:
 parotide
 submandibulare
 sublinguale
Selectaţi papilele linguale ce conţin muguri gustativi.
 fungiforme
 foliate
 circumvalate
La microscopia optică în glandele salivare mari pot fi vizualizate structurile:
 capsulă
 lobuli
Cementul. Selectaţi afirmaţiile corecte
 este situat în regiunea rădăcinii
 există ciment celular şi acelular
 conţine cimentoblaste şi cimentocite
Pulpa dentară. Alegeţi afirmaţiile corecte.
 Este ţesutul moale a dintelui
 Conţine ţesut conjunctiv fibros lax cu vase sanguine şi nervi
Epiteliul, ce tapetează tunica mucoasă a stomacului este:
 unistratificat prizmatic glandular
Glandele gastrice sunt situate în:
Între două cordoane hepatice vecine se află:
 septuri de ţesut conjunctiv fibros lax cu capilae sinusoide
547)Intrebarea nr. 547: Capitol: Sistemul urinarGrad de dificultate: mediu
Nefronul:
 este unitatea morfofuncţională a rinichiului
 în corpusculul renal are loc filtraţia
 în tubii renali are loc reabsorbia diferitor substanţe
Selectaţi părţile omponent ale nefronului:
 cavitatea capsulei
 tub proximal contort
 tub proximal drept
 tub atenuat
 tub rect distal
 tub contort distal
549)Intrebarea nr. 549: Capitol: Sistemul urinarGrad de dificultate: scazut
Peretele tubului rectiliniu distal al nefronului este tapetat de:
 celule cubice
Mucoasa căilor urinare este tapetată de:
 epiteliu de tranziţie
Selectaţi sursa de dezvoltare a rinichilor şi căilor urinare:
 canalul mezonefral i ţesutul nefrogen
Peretele tubului atenuat al nefronului este tapetat de:
 celule plate (pavimentoase) cu citoplasma clară şi săracă în organite
Indicaţi substanţele, secretate în sânge de aparatul reninic (juxtaglomerular) al rinichiului:
 renina
 eritropoietine
Selectaţi părţile omponent ale căilor urinare:
 calicele şi bazinetele renale, ureterele, vezica urinară şi uretra
Care din formaţiunile enumerate intră în componenţa nefronului.
 tub atenuat
 tub rect distal
Rinichiul secretă:
 renina
 eritropoietine
 prostaglandine
Tubul contort proximal al nefronului este tapetat de epiteliu:
 prizmatic cu bordură în perie şi striaţie bazală
Bariera de filtraţie în rinichi este constituită din:
 endoteliocitul capilarului fenestrat
 membrana bazală comună tristratificată
 podocitele
Componentele aparatului reninic (juxtaglomerular) sunt:
 celule juxtaglomerulare
 celule juxtavasculare
 macula densă
Filtrul renal:
 asigură filtraţia
 este format din endoteliocite, membrana bazală comună tristratificată, podocite
Tubii renali contorţi proximali ai nefronului:
 sunt tapetate cu epiteliu unistratificat cu bordură în perie şi striaţie bazală
 asigură reabsorbţia totală a glucozei, a aminoacizilor
 asigură reabsorbţia parţială a apei şi a electroliţilor
Nefronul include:
 tub atenuat
 tub rect distal
Aparatul reninic sau juxtaglomerular al rinichiului:
 conţine celule juxtavasculare
 secretă renina
 secretă eritropoetinele
Podocitele ompone nefronului:
 sunt celule plate
 conţin citotrabecule şi citopodii
 intră în componenţa filtrului renal
Selectaţi structurile, factorii din celulele tubului proximal contort al nefronului implicate în
reabsorbţia glucozei:
 fosfataza alcalină din „marginea în perie”
Aparatul prostaglandinic al rinichilor este compus din:
 celule interstiţiale
 celulele clare din tubii colectori
Nefronul conţine:
 tub atenuat
 tub rect distal
Celulele care formează foiţa internă a ompone corpuscului renal sunt:
 podocitele
Celulele aparatului reninic (juxtaglomerular) al rinichilor elaborează:
 renina
 eritropoietine
Rinichiul:
 este format din substanţa corticală şi medulară
 substanţa medulară formează 8-12 piramide
 substanţa corticală pătrunde între piramide sub formă de coloane renale
 substanţa medulară pătrunde în substanţa corticală formînd raze medulare
Celulele tubului contort proximal al nefronului asigură funcţia de:
 reabsorbţie totală a aminoacizilor, glucozei,parţială a apei şi electroliţilor
Tubul contort distal al nefronului se deschide în:
 tubii colectori
Unitatea morfofuncţională a rinichilor este:
 nefronul
În tubii contorţi proximali ai nefronului are loc reabsorbţia obligatorie a următoarelor substanţe:
 totală a glucozei
 totală a proteinelor
 parţială a apei
 parţială a electroliţilor
În componenţa aparatului reninic (juxtaglomerular) al rinichilor distingem:
 celule juxtaglomerulare
 celule juxtavasculare
 macula densă
Succesiunea părţilor nefronului este:
 capsula-segmentul proximal-porţiunea descendentă a ansei-porţiunea ascendentă a ansei-
segmentul distal
In cadrul nefronului epiteliocitele cu „margine în perie” şi striaţie bazală formează:
 segmentul proximal al nefronului
Macula densă a aparatului juxtaglomerular, dotată cu receptori pentru sodiu, e amplasată în:
 peretele tubului distal
Din componenţa nefronului fac parte structurile:
 tub atenuat
 tub rect distal
Celulele juxtaglomerulare ale aparatului reninic secretă:
 renina
La embrionul uman pronefrosul:
 nu funcţionează ca organ urinar
Bariera de filtraţie în rinichi este ompon de :
 endoteliocitul capilarului, membrana bazală comună tristratificată, podocite
La embrionul uman metanefrosul funcţionează:
 funcţionează în a doua jumătate a perioadei embrionare
Stroma rinichiului este reprezentată de:
 ţesut conjunctiv fibros lax
Din ţesutul nefrogen se diferenţiază:
 tubii renali
Arterele intralobulare din substanţa corticală a rinichiului se ramifică în:
 arteriole aferente
Corpusculul renal:
 este format din capsulă şi glomerul vascular
 foiţele internă şi externă a capsulei sunt tapetate de epiteliu unistratificat
 urina primară conţine proteine
Părţile omponent ale unui corpuscul renal sînt :
 glomerulul renal
 capsula formată din foiţa internă şi externă
Ansa Henle a nefronului e formată din:
 tubul atenuat, format din porţiunea descendentă şi ascendentă şi tubul distal rectiliniu
În componenţa nefronului intră:
 tub atenuat
 tub rect distal
Filtrul renal este permiabil (în condiţii fiziologice) pentru:
 glucoză
 apă
 electroliţi
 micromoleculele de proteine
Striaţia bazală este caracteristică următorilor tubuli ai nefronului:
 tub contort proximal
 tub rectiliniu proximal
 tub rectiliniu distal
În componenţa filtrului renal intră:
 endoteliocitul capilarului fenestrat
 membrana bazală comună tristratificată
 podocitele
Selectaţi celule care sintetizează renina:
 celulele juxtaglomerulare
595)Intrebarea nr. 595: Capitol: Sistemul respiratorGrad de dificultate: scazut
Vestibulul cavităţii nazale este tapetat de epiteliul:
 pluristratificat pavimentos cornificat
Unitatea morfofuncţională a segmentului respirator al plămânului este:
 acinul pulmonar
597)Intrebarea nr. 597: Capitol: Sistemul respiratorGrad de dificultate: mediu
Epiteliul unistratificat anizomorf ciliat din bronhii conţine celule:
 ciliate
 caliciforme
 endocrine
 bazale
 secretoare
 cu margine în perie
 aciliate
Colabarea alveolelor pulmonare nu are loc datorită:
 surfactantului
În care din căile aerifire indicate lipseşte cartilajul?:
 bronhii de calibru mic
Surfactantul:
 este format din 2 faze: membranoasă şi lichidă
 este elaborat de alveolocite de ordinul II
 previne colabarea alveolelor
 surplusul este fagocitat de macrofage
Traheea:
 este format din 4 tunici: mucoasă, submucoasa, fibro-cartilaginoasă, adventiţială
 tunica fibrocartilaginoasă este format din semiinele neîncheiate posterior
Alveolele pulmonare:
 participă la metabolismul gazos
 conţin alveolocite de ordinul I şi II, macrofagi alveolari
Plăci mari de cartilaj în tunica fibro-cartilaginoasă sunt caracteristice pentru:
 bronhiile de calibru mare
Epiteliul traheei conţine:
 ciliate
 caliciforme
 endocrine
 bazale
În bronhiile de calibru mic:
 epiteliul este unistratificat sau bistratificat
 este bine dezvoltată lama musculară a tunicii mucoase
 tunica fibrocartilaginoasă lipseşte
Suprafaţa internă a alveolelor pulmonare este tapetată de:
 alveolocite respiratorii de ordinul I
 alveolocite secretorii de ordinul II
 macrofagi alveolari
În componenţa epiteliului simplu prismatic anizomorf ciliat al traheei deosebim următoarle tipuri
de celule:
 ciliate
 caliciforme
 endocrine
 bazale
Alveolocitele respiratorii (tipul I):
 sunt prezente în alveolele pulmonare
 participă la metabolismul gazos
 citoplasma conţine multe vezicule de pinocitoză
 participă la formarea barierei aero-hematice
Complexul alveolar de surfactant:
 este sintetizat de alveolocite tip II
 este format din 2 faze: membranoasă şi hipofaza
 previne colabarea alveolelor
În componenţa peretelui alveolelor pulmonare pot fi întâlnite:
 alveolocite respiratorii de ordinul I
 alveolocite secretorii de ordinul II
 macrofagi alveolari
Lama musculară a tunicii mucoase este comparativ mai bine dezvoltată la:
 bronhiile de calibru mic
Unitatea morfofuncţională a plamânilor este:
 lobulul plămînului
Acinul pulmonar este reprezentat de:
 bronhiole respiratorii de ordinul I, II, III, ducturi alveolare, saci alveolari
Lama proprie a tunicii mucoase din cavitatea nazală este alcătuită din:
Unitatea morfofuncţională a segmentului respirator al plămânului este:
 acinul pulmonar
În componenţa epiteliului unistratificat anizomorf prismatic ciliat al traheei intră varietăţile de
celule:
 ciliate
 caliciforme
 endocrine
 bazale
Tunica fibro-cartilaginoasă este prezentă sub formă de inele complete la:
 bronhiile principale
Tunica mucoasă a cavităţii nazale propriu-zisă în porţiunea respiratorie este tapetată de:
 epiteliu unistratificat anizomorf cilindric ciliat
Epiteliul tunicii mucooase a traheei conţine următoarele celule:
 ciliate, caliciforme, endocrine, bazale
Suprafaţa internă a alveolelor pulmonare este tapetată de:
 Epiteliocite respiratorii (tipul I)
 Epiteliocite mari, secretorii (tipul II)
Complexul alveolar de surfactant:
 Este sintetizat de alveolocite de tip II
 Este format din 2 faze – membranoasă şi hipofază
 Previne colabarea alveolelor
Peretele bronhiei de calibru mare este format de:
 Tunica mucoasă, lama submucoasă, tunica fibro-cartilaginoasă,adventiţia
Peretele traheei este constituit din următoarele tunici:
 tunica mucoasă, lama submucoasă, tunica fibro-cartilaginoasă, tunica adventiţială
Alveolocitele respiratorii (tipul I):
 sunt celule plate
 intră în componenţa barierei aero-hematice
În structura plămânului deosebim:
 bronhii
 alveole
Tunica fibro-cartilaginoasă a traheei este formată din cartilagiu:
 hialin
Conform caracterului secretului glandele bronhiale sunt:
 seromucoase
Dilataţia bronhiolelor terminale la inspiraţie şi revenirea în normă la expiraţie este asigurată de:
 lama musculară a tunicii mucoase
În componenţa epiteliului anizomorf ciliat al traheei se întâlnesc următoarele celule:
 ciliate
 caliciforme
 endocrine
 bazale
Macrofagele alveolare:
 fac parte din sil mononuclear al organismului
 fagocitează surplusul de surfactant
 pot migra în cavitatea alveolară
Pe măsura micşorării calibrului bronhiei:
 cartilajul hialin se înlocuieşte cu cartilaj elastic
 este mai bine reprezentată lama musculară a mucoasei
 înălţimea epiteliului scade
632)Intrebarea nr. 632: Capitol: PieleaGrad de dificultate: mediu
Selectaţi straturile dermului pielii:
 stratul papilar
 stratul reticular
Selectaţi elementele structurale ale rădăcinii părului:
 substanţa corticală
 substanţa medulară
 cuticula
În stratul spinos al epidermului se întâlnesc celule:
 macrofage intraepidermale
 spinoase
 limfocite
635)Intrebarea nr. 635: Capitol: PieleaGrad de dificultate: scazut
Stratul reticular al dermului este format din ţesut:
 conjunctiv fibros dens neordonat
Selectaţi componentul/componentele celulare care sunt antrenate în procesul de cornificare:
 tonofilamente
 tonofibrile
 cheratohialină
 eleidină
 cheratina
Glandele sebacee conform structurii sоnt:
 simple, alveolare ramificate
Selectaţi glandele derivate ale pielii:
 glandele sudoripare
 glandele sebacee
 glandele mamare
Glandele sebacee:
 sunt glande simple ramificate
 porţiunile terminale secretorii sunt situate în stratul papilar akl dermului
 canalul secretor se deschide în infundibulul foliculului pilos
 canalul excretor este mai scurt ca la glandele sudoripare
 tipul de secreţie este holocrin
Din ce ţesut este format stratul papilar al dermului pielii:
În care strat al epidermului sunt situate celulele-stem pentru keratinocite:
 bazal
Glandele sudoripare din regiunea foselor axilare:
 sunt simple tubulare neramificate
 încep a funcţiona în momentul pubertăţii
 elimină secretul prin mecanism apocrin
Glandele sebacee:
 sunt glande simple ramificate
 porţiunile terminale secretorii sunt situate în stratul papilar al dermului
 canalul secretor se deschide în infundibulul foliculului pilos
 canalul excretor este mai scurt ca la glandele sudoripare
 tipul de secreţie este holocrin
Selectaţi derivatele pielii:
 părul
 unghiile
 glandele sudoripare
 glandele sebacee
 glandele mamare
Dermul pielii:
 se dezvoltă din dermatomi
 are 2 straturi
 stratul papilar este format din ţesut conjunctiv fibros lax
 stratul reticular este format din ţesut conjunctiv fibros dens neordonat
Pielea:
 este formată din epiderm, derm şi hipoderm
 epidermul este format din epiteliu pluristratificat pavimentos cornificat
 dermul este format din 2 straturi
647)Intrebarea nr. 647: Capitol: Sistemul genital femininGrad de dificultate: mediu
Selectaţi stadiile ovogenezei:
 de proliferare (înmulţire)
 de creştere
 de maturaţie
Selectaţi părţile constituente ale foliculului primordial din ovar:
 ovocit de ordinul I
 zona pelucidă
 cîteva rînduri de celule foliculare
649)Intrebarea nr. 649: Capitol: Sistemul genital femininGrad de dificultate: scazut
Tunica mucoasă a uterului este tapetată de:
 epiteliu unistratificat prizmatic ciliat
Canalele galactofore din glanda mamară se deschid în:
 sinusuri lactifere
După mecanismul şi caracterul secreţiei glanda mamară este:
 apocrină
Faza premenstruală se manifestă prin:
 nivel crescut de progesteron
 nivel scăzut de estrogeni
 îngroşarea endometrului
Discul proliger din foliculul ovarian poate fi depistat în cadrul:
 foliculului matur (veziculos, de Graaf)
Involuţia foliculului ovarian nematurizat se finalizează cu formarea:
 corpului atretic
Foliculul ovarian veziculos:
 reprezintă foliculul matur
 are o cavitate mare
 la un pol este situat ovocitul de ordinul I, înconjurat de zona pelucidă şi celule foliculare
Miometrul uterului:
 reprezintă tunica medie a uterului
 conţine straturile submucos, vascular şi supravascular
Foliculul ovarian primar:
 conţine un ovocit de ordinul I
 zona pelucidă
 celule foliculare
Endometrul uterului:
 este tunica internă, mucoasă a uterului
 este format din strat bazal şi funcţional
 stratul funcţional se descuamează în timpul fazei menstruale a ciclului ovariano-
menstrual
 epiteliul este unistratificat prizmatic ciliat
 lama proprie conţine glande simple tubulare neramificate
Hormonul (hormonii) care declanşează ovulaţia:
 hormonul luteinizant
În perioada postmenstruală are loc:
 regenerarea stratului funcţional al endometrului
 elaborarea estrogenilor de către foliculii în creştere
Foliculul primar din ovar conţine:
 ovocit de ordinul I
 zona pelucidă
Miometrul este format din:
 strat submucos
 strat vascular
 strat supravascular
Foliculul primar din ovar:
 zona pelucidă
Modificări considerabile în timpul ciclului ovarian-menstrual se manifestă în?
 Stratul funcţional al endometrului
În substanţa corticală a ovarelor distingem următoarele formaţiuni:
 foliculi primari
 foliculi secundari
 foliculi maturi
 corpi galbeni
 corpi atretici
În procesul de ovogeneză celulele sexuale feminine trec prin următoarele stadii:
 proliferare
 creştere
 de maturaţie
În miometru distingem următoarele straturi:
 submucos
 vascular
 supravascular
Perioada de proliferare a ovogenezei are loc:
 în perioada embrionară
Care din foliculii ovarieni sunt numiţi veziculoşi:
 maturi, terţiali, de Graaf
Etapele de dezvoltare a corpului galben sunt:
 de proliferare şi vascularizare
 de metamorfoză glandulară
 florid
 de involuţie
În endometru distingem următoarele straturi:
 funcţional
 bazal
Care ormone stimulează ovulaţia?
 Hormonul luteinizant
Care din straturile tunicilor uterului suferă modificări considerabile în timpul ciclului ovarian
menstrual?
 Stratul funcţional al endometrului
Ce reprezintă foliculul primar din ovar?
 Un ovocit de ordinul I, înconjurat de zona pelucidă şi unul sau cîteva rînduri de celule
foliculare
Foliculul primar:
 zona pelucidă
Corpul galben:
 se formează în locul foliculului matur
 secretă progesteron
 conţine 4 etape de dezvoltare
În timpul ciclului ovarian-menstrual cea mai mare restructurare morfologică are loc în:
 stratul funcţional al endometrului
Glanda mamară:
 este un derivat al pielii
 secretă după tip apocrin
 este formată din porţiuni terminale secretorii şi ducturi
 acinocitele au provenienţă ectodermală
 porţiunile terminale secretorii conţin celule mioepiteliale
În componenţa barierii placentare intră următoarele structuri:
 peretele capilarului vilozităţii coriale
 ţesutul conjunctiv al vilozităţii coriale
 citotrofoblast
 sincitotrofoblast
680)Intrebarea nr. 680: Capitol: Sistemul genital masculinGrad de dificultate: mediu
Peretele canalului ejaculator este constituit din următoarele tunici:
 tunica mucoasă
 tunica musculară
 tunica adventiţială
681)Intrebarea nr. 681: Capitol: Sistemul genital masculinGrad de dificultate: scazut
Selectaţi celulele care elaborează androgene testiculare:
 interstiţiale Leidig
În spermatogeneză, celula precedentă spermatozoidului este:
 spermatida
Tubii seminiferi contorţi ai testiculului:
 fiecare lobul conţine 1-4 tubi seminiferi
 pe membrana bazală se află celulele liniei spermatogene
 între tubii seminiferi se află celule interstiţiale Leidig ce secretă testosteronul
 conţin două populaţii diferite de celule
 reprezintă sediul de formare a spermiilor
Spermatocitele de ordinul I:
 au un set diploid de cromozomi
 se formează din spermatogoniile B
Celulele interstiţiale Leydig ale testiculului:
 încep să funcţioneze în perioada pubertară
 secretă testosteronul
 sunt situaţi între tubii seminiferi contorţi
Spermatidele:
 derivă din spermatocitele de ordinul II
 se transformă în spermatozoizi
 conţin un număr haploid de cromozomi
Peretele tubului seminifer contort al testiculului conţine:
 stratul bazal
 strat mioid
 strat fibros
Testosteronul este sintetizat de:
 celulele interstiţiale Leidig
În compartimentele adluminale ale tubilor seminiferi contorţi se află:
 spermatocite de ordinul I
 spermatocite de ordinul II
 spermatocite
 spermatozoizi
Testiculul:
 la periferie este acoperit cu tunica albugineea
 este format din lobuli
 conţine mediastin
 în mediastin sunt tubii drepţi şi reţeaua testiculară
Tubii drepţi ai testiculului se deschid în:
 reţeaua testiculară
Hormonul sexual masculin este produsul:
 celulelor interstiţiale Leidig
În compartimentul bazal al tubului seminifer contort din testicul sunt situate:
 spermatogoniile
Spermatogeneza:
 apare în perioada pubertăţii
 decurge în tubii seminiferi contorţi
 perioada de proliferare se caracterizează prin dividerea mitotică a spermatogoniilor
 perioada de creştere se caracterizează prin formarea spermatocitelor de ordinul I
Tubii seminiferi contorţi ai testiculului:
 fiecare lobul conţine 1-4 tubi seminiferi
 pe membrana bazală se află celulele liniei spermatogene
 între tubii seminiferi se află celule interstiţiale Leidig ce secretă testosteronul
 conţin două populaţii diferite de celule
 reprezintă sediul de formare a spermiilor
În componenţa peretelui tubului seminifer contort al testiculului deosebim:
 Strat bazal, strat mioid, strat fibros
Sustentocitele tubului seminifer contort al testiculului reprezintă:
 celule de formă piramidale, cu nucleu iregulat, cu un reticul endoplasmatic agranular şi
complex Golgi bine dezvoltat în citoplasmă, ating lumenul tubului seminifer contort
Canaliculele eferente ale testiculului se contopesc cu:
 canalul epididimar
Unde apar pentru prima dată gametoblastele?
 În peretele sacului vitelin
Tubul seminifer contort conţine:
 Sustentocite şi celule seminale în diferite stadii de dezvoltare
Ce se formează din cordoanele sexuale ale nefrogonadotomului:
 tubii seminiferi contorţi
Celulele Sertoli (sustentocitele). Selectaţi afirmaţiile corecte.
 Sunt situate pe membrana bazală
 Vîrfurile lor ating lumenul tubului seminifer contort
 Asigură microambianţa necesară pentru diferenţierea celulelor sexuale
În compartimentul adluminal al tubului seminifer contort se află:
 spermatocite de ordinul I
 spermatocite de ordinul II
 spermatocite
 spermatozoizi
Selectaţi etapele spermatogenezei:
 proliferare
 creştere
 de maturaţie
 de spermiogeneză
Prostata Selectaţi afirmaţiile corecte:
 glandele prostatice sunt dispuse în jurul uretrei în 3 grupuri
 secretul eliminat lichifiază sperma
activitatea prostatei est

Histologie Totalizare Semestrul nr2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Histologie Totalizare Semestrul nr2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

456)Intrebarea nr.

456: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut

S-ar putea să vă placă și